Patria, decembrie 1931 (Anul 13, nr. 261-283)

1931-12-01 / nr. 261

6 ¥\ bl ¥ byn m 1007 Fiecare 1 abonat al ^iarul^nostru primește grafi$ 10 note musicã e dela MAGAZINUL DE NOTE MUZICAL­E ORAfCII din Timișoara dacă trimite dhitanța de abonare pe­ luna Decemvrie firmei susnumite. Firma Moravetz este cea mai mare editură de note muzicale din România, iar prețurile îi sunt cele mai ieftine. Trimite catalog gratis pentru om­ și cine i Se scumpesc lemnele de foc­^ Aloid­ CRRiparail Benmall’ Până la vânzarea lemnelor de foc din depozitul nostru din Cluj prețurile sunt următoarele: COMERȚUL LEMNULUI l­ iocuri de comandă: Piața Mihail Viteazul 39. Telef. 11-50. Strada Negru-Vedă. Telef. 6-84. Prețurile cele mai eftine pe piața locală î Cântărit conștiincios! Condica de Iermene 1932 la Libr­­icpafic Cluj. mammmmmmmmmmmmmmmmmmmaamammmmmmmmmmmamBm— lipoi­­alia Nationaia . S .A. CLUJ ^0. Bate una dintre cele mai mari tipografii românești din Ardeal provag­anta fiind cu cele mai moderne caractere de litere și mașini de cules. Furnizează tot felul de tipări­­turi pentru oficii publice și militare, pentru bănci și parti­culari și anume: Circulare, memorande, vignete, hârtii de scrisori cu entet, plicuri cu entet, afișe, programe, învituri la petreceri, bilete de visită, bilete de logodnă și de cununie, liste de escampt, obligațiuni, registre, bilan­țuri, prospecte, statute, etc. Pri­mește spre tipărire tot felul de broșuri, opuri liter­a­r­e­ Clasa 1 ................. r*­oQ<i TI Clasa 111 (cioturi) . Un stânjen .... transportate la domiciliu Lei Lei Lei Lei 73 63 50 1180 de -lATA SPORTIVft ■ [UNK] HM Ha Nao BM Ha BBOB Bins B Maan AB Hiaa Han­omânia cu 4­ bate Grecia 2(2-2) — Stapid din Viena joacă la 6 De­cembrie în Praga contra Spartei. — Comitetul olim­piic jaioinez a ho­tărât ca Japonia să ia parte la Olim­­p­iada spondurilor de iarnă din Lake Placid cu 10 skiori.* - f Federația de tennis din Suedia a hotărât ca în com­petiții mea din anul Suedia­ să nu ia — Ec­hipa reprezentativă de football a Span­ei va juca la 9 Dec. in Londra contra, reprezentativei Angliei și la 13 Dec. în Dublin contra Irlandei. • — latine­ anul cu gliiața artificială din București, nu se de­schide oficial decât la 5 Dec. El a fost terminat zi­lele ta­ccnte, iar jucătorii de hoertey din Gapjrixdo au incentut antrenamentul. —0X0— 1.dtim­ul united de l'ootbaill pe care l-a juc­at ech­ipa noastră națională în com­­petit­inea Gupei Balcanice, a fost Du­minică III Atena t­oalr a Greciei. Am aliniat următoare­a formație: Zauber Sfera—Albu­t­h­iroiu —Steinbach—Mora­vets K mnâes—S­epi­— Bodola Gianam­imi Kocsis Primul goal al zilei îl mar­chează Bo­­j viâtor­­a Gupei Davis, dela în m­inuta 5. In rainura 12 Grecia i>arte, egalează prin Angolaldi, iar în minuta 25 Grecia, marchează prin Gialmos al doilea goad luând conducerea. Către sfir­șitul reprizei întilia Bodola mar­­­­chează al doileei goal românesc și ega­­­­lează. Repriza se termină cu 2:2.­­j Tn­ repriza doua România domn­dil^ mereu pe adver­sar. Prin ,Sepi și Bodo­­­­hi mărim scorul cu încă 2 puncte astfel câ­știgăm i partida cu 4:2. S­­ citul a fost urmărit de pvește 1­5.000 de­ st>cetatori. Arbitrul,­­iugoslav­ul Fabris, a in­­clus corect. Ion Atena ecchipa noastră națională va plec­a la Salonic, unde ADoremi 2 Decemvrie va juca cu reprezentativa Sxvlon­icului. La venirea in țară este f­oa­rte insolva­­b­il că echilva sta va opri r­uniunea la Timișoara, unde va juca un match cu, grupar­ea profesionistă Ripensia. Cupa Europei Austria Elveția 8 — î (2—1) Tn comit e­u­­niunea C­uipei Europei Cen­trale, reprezentativa Austriei a învins la Basel pe reprezentativa Elveției cu­­ scorul de 8­- 1 (2:1). După victoria ob­ținută, Austrul este în fruntea clasa­ I­racul­ului ]pentru Cupă, # Tu Ungarii­ său jucat Duminică, ur­­m­­ătoa­rele titiu, „uru­ r eren­cvâros—Kis IX'.".. .5:2 (3:1); lJjpe­st—­Somogy 1:0 (0:0); Hungária—NemzeU 4:0 (1:0); Sa­­baria- Ii­. Kdl­. P­. C. 1:0 (1:0). Natație Un nou record european Cunoscuta campioană de înot olan­deza Maria Bratin, acum măritata și cu numele de dna Philipsen, a bătut u­n­ nou record european la concursul nautic din Amsterdam. Ea a înotat 200 m, în excelentul timp de 2:40,8, îm­bunătățind prin aceasta recordul din anul trecut det­mit tot de ea., cu 1,2 sec. «•f '"t dalitatea noastră de deschidere de debușeu sa­u din recășugarea ,sau de lărgirea lor­­­ stă în directă legăttură cu două mari fire bune conducătoaree: 1) Cooperația inrterermuală in­­ternaționa­lă, în text ,se axată organele popu­lare create în acest scop. 2) colaborarea, cu formațiile comerciale mondiale, la care face aluzie d. Sloower prin camera internațională de comerț din Parris, prin birourile respecti­ve de la Societatea­ Națiunelor și prin­­ agen­țiile comerciale consulare americane, con­centrând lucrările în Oficiul Internațional de plasare a poporului Român, pe care do­rim­ a-1 înființa, în orce parte a țărei, unde vina sau mai multe Regiuni s'au­ or­ganiza. Acest oficiu are două extreme acre: Una este Orientul cu m­aterii prime în­­ stare na­turală sau sem­ifabric­ate și la ce­ lalt capăt .'.'tă. Occidentul, cu materii f­eriection­ate induati­ia metalurgică de care noi a­vem­ ne­și apărată trebuința pentru a produce eft­iv și calitativ. Spre a nu trece peste scu­rtiJ sp­ațiu ce bu­năvoința redat'­ției îmi acordă, voi term­i­­na, cu un exemplu plastic. In acest caz, în­­tr'o regiune economică organizată după sis­­­­emul nostru, un țăran care are mai puțin­ de 5 jugăre de pământ de cultura, a­r face parrte în acelaș timp din toate organel­e dita­­te de solidariatea Regiunei respective. El ar lucra pământul cu cele mai pe­rfecționate­­ mașini, sub conducerea celor mai încercați­­ vrof­»sioniști. Ar t­aște și lexploata prin soli­­dari­tatea Regională produ­mele sale, vite și derivate sau reziduri animale semifabrica­ H. Ar folos so de cvadrt pentru orice întreprin­dere. i­entabilă­. Solidaritatea Regională s’ar sprijini financianmenta pe Banca de capita­­lizare națională, unde capitalul de fondare este continuu sporit automat prin procen­­­tuare a­supra operațiunilor comerciale efec­­­tuate de R­eg­iunea sa, în cioniul acestui umil producător cu 5 jugăre de pământ și încă mai mult, dacă­ brațele lui n’ar fi tocmai fo­­lo­site în cultură pămmântului lui; cedat Re­­giunei, el va fi pu­s în măsură să câștige mai mult prin Întrebuințarea forțelorr lui fi­zice sau intelect­uate la indu­striile conexe agricole d­in satul său. .Silit să îm­ohei acest ocazional și abia in­formativ articol declar: Credința mea, m­'stră­­m­utată' este că. Ardealul intelectua­l și mun­citor va da cel dintâi exemplul,­­și va pune în mirare străinăta­tea care crede că popo­rul român și inițiativa­ lui priva­tă nu este voinică de reacț­iune contra crizei economice pe care o suferă, cu resemnație întrea­ga ța­ra­, dar și cu multă umilință-In așa împrejurări programa ce­a mai bu­nă este: Acțiunea. I­n ori­ce Acțiun­e K­rompl luată și­ cu sin­ceritate explicată poporului el sprijină cu entuasiasm­­ ac­țiunile cele mari, și o a­stfel de acțiune, credința mea este, că nu poate porni decât din­­ Andini. Ardealul unit în Re­giune economică, in pentru resfacerea economi­că a Țarei și pentru câștigarea „Increderei" marilor noștri aliați, dovedește că poporul român este un element Ințelegâtor al vremu­rilor cari trăiește însăși Emropa. —QXQ­ G. CONTA PATRIA Bachey pe tfmara Canadienii in Europa Pentru a txitra oară va veni în Euro­pa o echipă canadiiaină de hockey pe ghiață, pentru a arăta aci, arta­ cana­dienilor în frumosul joc al paletei. Este vorba de echipa Ottawa, care a plecat la 26 Nov. spre Europa și sosește la 3 Dec. în Cherbourg. Turul prin Europei, care s-a ar­anjat de Berliner Schlittsb­uh­ dub din Berlin, începe la 5 Dec. Caiuusienii vor juca la 5 și 8 Dec. la Paris în­ noul Palat al Sportu­­rilor. La 10 Dec. Ami juca la Zxmdra. La 12 și 13 Dec. vor susține două ron­­cluri în Palatul Sporturilor din Ber­lin, de unde vor pleca în Suedia. Aci vor juca 4 matchuri, a căror dată n’a fost încă fixată. In ambele seri de Crăciun, adică în 25 și 26 Dec.., canadienii se vor reîn­­toarce din nou la Berlin. De aci vor pleca la Kattowitz unde vor susține în zilele de 27 și 29 Dec. alte două matchuri. Cu aceasta s’a terminat pri­ma parte a turneului­ prin Europa. Pe­n­­tru luna Ianuarie sunt prevăzute alte matchuri în Praga, Viena, Elveția, și Italia, iar înainte de plec­area spre ca­să, echipa Ottawa va­ mai­ juca încă oda­tă la Paris și Z­ondra. Știri sportive Echipa de hockey pe ghiață Ber­liner Schlittschuh Club din Berlin, jo­acă la 5 și 6 Dec­­ia Kattovitz cu re­prezentativa Poloniei.­­ Echipa națională de football a Iugoslav­iei î­și are asigurate până a­­cum următoarele matchuri internațio­­nale: la 24 Aprilie 1932 în Oviedo con­tra Spaniei, la 1 Mai în Lisabona con­tra î Portugaliei și la 8 Mai în Amster­dam contra Olandei. • — Matchul de box între Gaimora și americanul Ixuighran, este definitiv fi­xat pentru 10 Decembrie, iar matchul dintre Camera, și germanul Gu­hring pi­ oectat pentru 15 Dec, în Berlin, a fost amânat. — Echip­a de hookey pe ghiață BHC. Davos, a jucat ieri seară în Paris cu o combinată a Parisului. • — Teamul Viena din Viena, câștigă­toarea Cupei Europei Centrale, va ju­ca la 20 Dec .și Praga contra Slaviei. f Dr. Iuliu Belu Dumnieă sa stins din viata la Timi­șoara unnde se stab­ilise după teritorta­­rea schidnior univer­sitare, draf Belu. Defunctul făcea parte din hdiu acea pl­eiadă de sportsmani, cari au­ pus fri­­zele spoi­tului românesc, de după răz­­boiu. Activ și priceput in toate ramu­rile sportului, hdiu Belu a îndrăgit mai mult cursele de fond, record­­rile stabilite de el pe ~.000 și 10.000 metri nefiind întrecute nict timp încă du­pă retragerere­ lui din arenă. Cu Belu se­­ stinge încă un atlet din garda faimoa­să a „Universității"­ de altă dată, amin­tirea lui ca și a­ lui Mitz va­ rămâne în­să deapururea înscrisă în cartea, de aur a poeticei românești, a cărei pîo­­niri­­ și străj­uciii repr­ezentanți au fost. In fața mormântului noaspăt des­­.spcniiiHi clujeni se descoperă ros­­tind cu smerenie creștinescul „Odîk­șcasa iise in pace“. —0X0— SPECT­ICOLE Programma Teatrului Național a Operei Române din Cluj MARTI, 1 Decem­brie 1931 (mailineu 11 a. m.): Festivalul UniriiL MARTL 1 Decembrie 1931 (seara): Noap­tea Regilor. ■ MIERCURI, 2 Decembrie 1931: Trabaduzu (cu tenorul P.­­^undreUi). JOi, 3 Decembrie 1981: Heidelbergul de altă dată. »­VINERI, 4 Decembrie 1931; Tosca (cu te­norul ). (jundrelii). SAMBATA, 5 Decembrie 1931; Vinul Pe­­licirii: Grengoria DUMINICA, 6 Decembrie 1931 (matineu); Beidelbergul de altă dată. DUMINICA, 6 Decembrie 1931 (seara): Ebzana,­­ LUNI, 7 Decambrie 1931; Mignon, MARTI, 8 Decembrie 1931: Concertul G. Enascu. « MIERCURI, 9 Decembrie 1931: Concertul C. Enesen. JOI, 10 Decembrie 1931: Concertul G. Cnesen. ^ VINERI, 11 Decembrie 1931: Fanat și Noaptea Valpurgiei SAMBATA, 12 Decembrie 1981: Prostul. DIRECȚIUNEA Teatrul Maghiar MIARTI: Un cântec vechiu. (Cu prețuri de cinematogr­af. Seria: 71). MIERCURI: Molima. (Noutate pentru pri­­ma oară. Abonamen de zi 13 A. Scria îb). JOI: Cât mă vei iubi? (Nouate a­fria­ca­nă. Abonaimeint de zi 13 B. Seria: 76). VINERI: Rosa ThifiringieL (Cu prețuri de cinematograf. Seria: 77). SAMBATA; Vântul șefului (Noutate. Pen­tru prima oară. Cea mai recentă piesă­ a lui Hunyadi Sándor, autorul piesei­ „Un cân­tec vechiu”). (Fekete száni cseresznye),­­a­­boname­nt de juremieră No. 14. Seria; 78)..­..[ ProaraiDDl noDfni Cfnemaloeraf „ASIRA Marți: Janet Gaynor, Charles Barrel: »Drumul pierzării“ și un mare program complectator. Locuri: 15, 25, 35, Iei OR evenimeal Hid­ical: „Itapsodio roHiali de tr­­uszi „in București a sosit List- Este in forte-piano ca Pagani­ni în vioară .și ca Tahna in de­clamație. Lisi, văzându-l cineva, vede inspirația persomificată". (Ion Catona, 1846). Aceste cuvrinte caracteristice sunt culese din: o epistolă a poetului Ion Ga­tina către D. D. Aricescu, publicată, împreună cu altele, ca adaos la scrierea lui Aricescu : „O preumblare pot mimți sau lumea reală ,și lumea ideală”. (Bu­curești 1872). Ele sunt revelatoare, a­­tfit p­entru Cătină, care avea atunci (la 1846) 18 ani, și care s’a­­ stins tânăr — la 1851 —, cât și pentru interesul cu car­e a fost așteptat și primit­­ marele Pranz Jászt, de către intelectualitatea romiluească a timpului, crescu­tă la șc­oala lui Eliade-Rădulescu și a lui Asachi. După bogata serie de con­certe str­ă­­lucite cu care a fermecat lumea muzi­cală a Europxei occidentale și centrale, lestitul țmuist a consacrat sezoolul 184­^1847 Orientului. Avea 36 ani. Drumul acesta, prin Banat și Ardeal la București, la,și Cernăuți, Kiev, Constantinopol, Galați, Odessa, a fost ultimul turneu al maestrului, stabil de acum înainte la Weimar, în slujixl crea­țiUli­lor proprii și a luptei pentru Drumful muzicei lui Borlios și Wag­ner. Din Orient, I­iszt s-a întors îmbogă­țit cu prietenia nea,semănat de gene­ros devotată a Principesei Carolina Say­n1-Wittgenstein, a cărei tovăr­ă­șie credincioasă și nobilă a hotărât de rostul existenței sale de aci înainte,­­ și cu o comoară de impresiuni muzica­le românești, cari i-au fecundat imagi­nația, și i-au sporit op­era. Trei concerte a dat la București (în Decembrie 1846) și trei la Iași (în Ia­nuarie 1847). A concertat și la Cernă­uți (în Maiu 1847), poate și la Chiși­nău. Dl Banat se oprise la Timișoara, Lugoj și Arad, in Transilvania la Cluj și Sibiu . ]>r­iu Mar­amu­răș trecuse mntai demult. Boesiunea și intelectualitatea no­astră l-a primit pretutindeni cu os­pitalitatea­ proverbială a Românului. In­­ sch­imb pemtru Qiob la primire și ca semn de recunoștiință, maestrul a în­tregit programul concertelor sale dein București și Iași cu minunate ținni pe melodii romilaiești, culese varia­­în drumul său printre Români, — unele auziste chiar de la faimosul Barbu Lăutarul, pe care l-a cunoscut în cona­cul lui Vasile Alecsandri de la Mir­­cești. Motivele românești l-au fermecat atât de adânc, încât și în concertul dat la Constantinopol în fața Sultanu­lui a cântat din ele. Și-a făcut și o colecție de melodii românești, după cum mărturisește în scrierea sa „Des­pre muzica lăutarilor” (1859). Nu s'a știut nimic, până deunăzi, despre soarta inspirațiilor românești ale lui Liszt, decât că motive româ­nești din cele mai faimoase, apăreau stăruitor și plăcut, în multe din sim­foniile sale numite ungurești. D. Ochidian Beu, — prim secretar de Legație la Ministerul nostru de Ex­terne și, în acelaș timp un excelent cu­noscător de muzică,­­ făcând cercetări în timpul ultimei vacanțe în Arhiva și Muzeul Liszt din Weimar, a avut no­rocul ca investigațiile sale conduse metodic cu multă asiduitate, să fie ră­splătite de cea mai­­ satisfăcătoare și surprin­zătoar recoltă. Anume, d. BEST a găsit în numitul M­uzeu nu numai fote cu melodii românești culese de Liszt, ci chiar partitura­ complectă a unei rapsodii românești, care e, poate chiar aceea pe care a cântat-o mae­strul la Bucu­rești, Iași și Constantino­­pol, și de a cărei existență nu se șta nimic până aci. Descoperirea aceasta a făcut s­enza­­ție în lumea muzicală de pretutindeni. Nu se va ști nici­odată precis, cum a putut rămâne ascunsă lucrarea, acea­­­sta, care «ste dintre cele mai prețioase creațiuni ale genialului maestru. Bu­curia lumei și a noastră pentru acest eveniment muzical cu totul excepțio­­­nal să nu fie­ tulburată de nici o bă­nuială ori îndoială. In semn de recunoaștere, d- BBU a obținut ca prima audiție, nu numai imntru noi ci pentru întreaga lume, să aibă loc la București, în intrepretaire românească. Doamna Aurelia, Ciocrax va cânta ca punct culminant al con­certului diale de la 17 Decembrie la Ateneu, „RAPSODIA ROMANA" de Liszt. Și, deja, presa mondială așteap­tă cu extraordinar interes această pre­mieră cu care ne vom mândri noi Ro­mânii. Prof. CONSTANTIN NEDELCU, București. SEIECI:^ »RAM­A: Cinema ■ ■ LUNI ȘI MARȚI; Rămâne același text. VINE: Două Lumi (Esthera) dramă emo­ționantă din timpul războiului mondial, re­­g­is­at de renumitul au­tor al filmelor Varieté și Atlantic. LUNI: Un om și jumătate, film senzațional cu Georg Bend­ot și Elishei Rahiton. Un om și jumătate rămâne și Marti .?! Miercuri. ------onrao------ 394 m. BUCUREȘTI 16 bw. 7@f kHz Marți, 1 Decemvrie 1931 13. Muzică instrumentală (plăci de gra­mofon). 13.40. Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apele Dunării și semnal orar. 14. Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18. Muzica militară a reg. de gardă »Mihaiu Viteazul[ sub conducerea d-lui Lt. Ciugaru: Zimmerman: Ridicarea ancorei, marș; Ultimul sbor, vals; Wallace: Uvertură la :Maritana*; Kalman ; Potpuri din opereta «Prințesa Circului*; Morena: Fandango, dans spaniol. 19. Informufumi, meteorul și semnat orar 19.10: Muzica militară a reg de gardă «Mihaiu Viteazul»: Wagner: Uvertura la «Maeștrii cân­tăreți“; Tschaikowsky: Romanță; Dinicu: Ga­­rofița, potpuri; Scheletti; Marșul reg. de gardă «Mihaiu Viteazul”. Universitatea radio 20:­0. Paul Zarifopol: Literații și ideile ge­nerale. 20­20. D. Diareza: Probleme poetice. Programul de seară 20.40: Muzică de dans (plăci de gramofon). 21. Orchestra Radio: Andricu: Simfonia de cameră. 71.30: Aniversarea Unirea Ardealului. 21.45. D. Th. Pac­is­pano: Th Fuchs: Rap­sodii românești. 22.05. Orchestra Radio: Brediceanu: Hora și Arcandi din Poemul etnografic; O. Enescu, Aubade (d-ni­ Teodoru, violină; Schwanz viola și Droghici, cello); Stan Golestan: Intimitate ; Bela Bartók: Dansuri românești, 22,45. Informațiuni, Miercuri, 2 Decemvrie 1^1­ 13. Muzică de orchestră (plăci de gramofon)* 13.40: Informatum, bursa de cereale, bursa de efi­cte, cota apelor Dimării și semnal orar. 14. Muzică ușoară (plăci de gramofon­) 18. Orchestra Radio: Rechtenwald: Atențiune! noi mergem înainte — potpuri de marșuri Zerco; Spada, uvertură; Kalmann; Vals din opereta „Contesa M.vitza“; Bizet: Fantezie din „Pescuitorii de perle"; Clemens: O noapte de singurătate — andate simfonic. 19. Informațiuni, mete­­ral și semnal orar 1910: Orchestra R d'o: Suppé: Fantezie din «Galanteriile lui Boccacio»; Halevy: Muzică de balet din opera «Eb­­eea»; Millöcker: Fantezie din opereta «Studentul cerșetor»; Johan Strauss: Salutari vesele, vals. Universitatea radio 20. D. J. Poteologu: Situația actuală a Rusiei sovietice. 2020: D. Stella Voinescu: Palatul de Justiție. Programul de seară 2040: D. Vi­gil Po­pp-violină, la pian d Alex Boscovici: Sarasate: Romanță andaluză; F. Arbos: Tango; Wieniawsky: Valse ceprice ; Kolar: Capricio românesc. 21. Madama Butterfly — operă în 3 acte de Puccini (doză electro-magnetică). Intre acte Informațiuni. MARfI,­­ Decem­brie. Anul XIH. Wo. 261 AVIZ Aduc la cunoștința crnor interesați că am preluat cofetăria Károlyi din Str Me­morandului 10, cei interesați sunt rugați a-și anunța pretensiunile până la 10 Dec. a­c. 1025 Ștefan Fabian. No. 87496. Publicație In ziua de 3 Decembrie 1931 ora 11 di­mineața se ține a doua licitație publică conform art. 88—110 din S. C. P. pentru măcinișul cantității de circa 120—140 vagoane g­ău necesar manutanței Cluj pe anul 1932. Astfel cum s’a publicat In Monitorul Of dai No. 246 din 21 Octombrie 1931 partea il. 1024 Corpul 6 Armată (i IIIPRIGN) cea mai bună perie pentru maturalul podelei, parchetelor, pentru îndepărtarea prafului de pe mobile, automobile etc. — O invenție interesantă, prin întrebuințarea căreia praful nu se ridică, peria absoarbe totul și pe lângă aceasta dă lustru obiectelor periate. Reprezentantul din Cluj: Agentura Matcevich, Piața Unirii 13, parter. PAROLE M­AGAZIN DE CLĂNIm din Cluj, Plața limb­ii fo Iosif Nagy, blănar. Prețuri ieftine, serviciu prompt. In interesul dvoastră vizitați acest magazin și Vu veți con­vinge, dacă doriți un lu­cru bun de branșă și preț convenabil 860 MICA PUBUCITATE pomu­l fost A cauta loc lângă copii mici, ori in gospodărie, la o familie bună, cu pretenții de leafă cât se poate de modeste. Adresa la administrația ziarului. 1023 C­ameră goală frumoasă, cu anti­cameră, de Inchin­at In Str. A. Mure­­șanu No. 30. La cumpf­rături de 893 tacâmuri de argint cereți numai mărfuri marcate cu clopot ca singura fabricație egală at cea din străinătate. «Tacâmul*, fabrică de articole de argint, Cluj, Strada General Neculcea No. 6. O nouă Invenție chimică blănuri vechi,‘^nedesfăcute, aí"K­­# 1 AăT MZ" vopsim In culoare modernă, brună, (Nutria). JLl 1 [UNK]%.

Next