Patria, decembrie 1931 (Anul 13, nr. 261-283)
1931-12-01 / nr. 261
6 ¥\ bl ¥ byn m 1007 Fiecare 1 abonat al ^iarul^nostru primește grafi$ 10 note musicã e dela MAGAZINUL DE NOTE MUZICALE ORAfCII din Timișoara dacă trimite dhitanța de abonare pe luna Decemvrie firmei susnumite. Firma Moravetz este cea mai mare editură de note muzicale din România, iar prețurile îi sunt cele mai ieftine. Trimite catalog gratis pentru om și cine i Se scumpesc lemnele de foc^ Aloid CRRiparail Benmall’ Până la vânzarea lemnelor de foc din depozitul nostru din Cluj prețurile sunt următoarele: COMERȚUL LEMNULUI l iocuri de comandă: Piața Mihail Viteazul 39. Telef. 11-50. Strada Negru-Vedă. Telef. 6-84. Prețurile cele mai eftine pe piața locală î Cântărit conștiincios! Condica de Iermene 1932 la Libricpafic Cluj. mammmmmmmmmmmmmmmmmmmaamammmmmmmmmmmamBm— lipoialia Nationaia . S .A. CLUJ ^0. Bate una dintre cele mai mari tipografii românești din Ardeal provaganta fiind cu cele mai moderne caractere de litere și mașini de cules. Furnizează tot felul de tipărituri pentru oficii publice și militare, pentru bănci și particulari și anume: Circulare, memorande, vignete, hârtii de scrisori cu entet, plicuri cu entet, afișe, programe, învituri la petreceri, bilete de visită, bilete de logodnă și de cununie, liste de escampt, obligațiuni, registre, bilanțuri, prospecte, statute, etc. Primește spre tipărire tot felul de broșuri, opuri literare Clasa 1 ................. r*oQ<i TI Clasa 111 (cioturi) . Un stânjen .... transportate la domiciliu Lei Lei Lei Lei 73 63 50 1180 de -lATA SPORTIVft ■ [UNK] HM Ha Nao BM Ha BBOB Bins B Maan AB Hiaa Hanomânia cu 4 bate Grecia 2(2-2) — Stapid din Viena joacă la 6 Decembrie în Praga contra Spartei. — Comitetul olimpiic jaioinez a hotărât ca Japonia să ia parte la Olimpiada spondurilor de iarnă din Lake Placid cu 10 skiori.* - f Federația de tennis din Suedia a hotărât ca în competiții mea din anul Suedia să nu ia — Echipa reprezentativă de football a Spanei va juca la 9 Dec. in Londra contra, reprezentativei Angliei și la 13 Dec. în Dublin contra Irlandei. • — latine anul cu gliiața artificială din București, nu se deschide oficial decât la 5 Dec. El a fost terminat zilele taccnte, iar jucătorii de hoertey din Gapjrixdo au incentut antrenamentul. —0X0— 1.dtimul united de l'ootbaill pe care l-a jucat echipa noastră națională în competitinea Gupei Balcanice, a fost Duminică III Atena toalr a Greciei. Am aliniat următoarea formație: Zauber Sfera—Albuthiroiu —Steinbach—Moravets K mnâes—Sepi— Bodola Gianamimi Kocsis Primul goal al zilei îl marchează Boj viâtora Gupei Davis, dela în minuta 5. In rainura 12 Grecia i>arte, egalează prin Angolaldi, iar în minuta 25 Grecia, marchează prin Gialmos al doilea goad luând conducerea. Către sfirșitul reprizei întilia Bodola marchează al doileei goal românesc și egalează. Repriza se termină cu 2:2.j Tn repriza doua România domndil^ mereu pe adversar. Prin ,Sepi și Bodohi mărim scorul cu încă 2 puncte astfel câștigăm i partida cu 4:2. S citul a fost urmărit de pvește 15.000 de st>cetatori. Arbitrul,iugoslavul Fabris, a inclus corect. Ion Atena ecchipa noastră națională va pleca la Salonic, unde ADoremi 2 Decemvrie va juca cu reprezentativa Sxvlonicului. La venirea in țară este foarte insolvabil că echilva sta va opri runiunea la Timișoara, unde va juca un match cu, gruparea profesionistă Ripensia. Cupa Europei Austria Elveția 8 — î (2—1) Tn comit euniunea Cuipei Europei Centrale, reprezentativa Austriei a învins la Basel pe reprezentativa Elveției cu scorul de 8- 1 (2:1). După victoria obținută, Austrul este în fruntea clasa Iraculului ]pentru Cupă, # Tu Ungarii său jucat Duminică, următoarele titiu, „uru r erencvâros—Kis IX'.".. .5:2 (3:1); lJjpest—Somogy 1:0 (0:0); Hungária—NemzeU 4:0 (1:0); Sabaria- Ii. Kdl. P. C. 1:0 (1:0). Natație Un nou record european Cunoscuta campioană de înot olandeza Maria Bratin, acum măritata și cu numele de dna Philipsen, a bătut un nou record european la concursul nautic din Amsterdam. Ea a înotat 200 m, în excelentul timp de 2:40,8, îmbunătățind prin aceasta recordul din anul trecut detmit tot de ea., cu 1,2 sec. «•f '"t dalitatea noastră de deschidere de debușeu sau din recășugarea ,sau de lărgirea lor stă în directă legăttură cu două mari fire bune conducătoaree: 1) Cooperația inrterermuală internațională, în text ,se axată organele populare create în acest scop. 2) colaborarea, cu formațiile comerciale mondiale, la care face aluzie d. Sloower prin camera internațională de comerț din Parris, prin birourile respective de la Societatea Națiunelor și prin agențiile comerciale consulare americane, concentrând lucrările în Oficiul Internațional de plasare a poporului Român, pe care dorim a-1 înființa, în orce parte a țărei, unde vina sau mai multe Regiuni s'au organiza. Acest oficiu are două extreme acre: Una este Orientul cu materii prime în stare naturală sau semifabricate și la ce lalt capăt .'.'tă. Occidentul, cu materii feriectionate induatiia metalurgică de care noi avem neși apărată trebuința pentru a produce eftiv și calitativ. Spre a nu trece peste scurtiJ spațiu ce bunăvoința redat'ției îmi acordă, voi termina, cu un exemplu plastic. In acest caz, într'o regiune economică organizată după sisemul nostru, un țăran care are mai puțin de 5 jugăre de pământ de cultura, ar face parrte în acelaș timp din toate organele ditate de solidariatea Regiunei respective. El ar lucra pământul cu cele mai perfecționate mașini, sub conducerea celor mai încercați vrof»sioniști. Ar taște și lexploata prin solidaritatea Regională produmele sale, vite și derivate sau reziduri animale semifabrica H. Ar folos so de cvadrt pentru orice întreprindere. ientabilă. Solidaritatea Regională s’ar sprijini financianmenta pe Banca de capitalizare națională, unde capitalul de fondare este continuu sporit automat prin procentuare asupra operațiunilor comerciale efectuate de Regiunea sa, în cioniul acestui umil producător cu 5 jugăre de pământ și încă mai mult, dacă brațele lui n’ar fi tocmai folosite în cultură pămmântului lui; cedat Regiunei, el va fi pus în măsură să câștige mai mult prin Întrebuințarea forțelorr lui fizice sau intelectuate la industriile conexe agricole din satul său. .Silit să îmohei acest ocazional și abia informativ articol declar: Credința mea, m'strămutată' este că. Ardealul intelectual și muncitor va da cel dintâi exemplul,și va pune în mirare străinătatea care crede că poporul român și inițiativa lui privată nu este voinică de reacțiune contra crizei economice pe care o suferă, cu resemnație întreaga țara, dar și cu multă umilință-In așa împrejurări programa cea mai bună este: Acțiunea. In orice Acțiune Krompl luată și cu sinceritate explicată poporului el sprijină cu entuasiasm acțiunile cele mari, și o astfel de acțiune, credința mea este, că nu poate porni decât din Andini. Ardealul unit în Regiune economică, in pentru resfacerea economică a Țarei și pentru câștigarea „Increderei" marilor noștri aliați, dovedește că poporul român este un element Ințelegâtor al vremurilor cari trăiește însăși Emropa. —QXQ G. CONTA PATRIA Bachey pe tfmara Canadienii in Europa Pentru a txitra oară va veni în Europa o echipă canadiiaină de hockey pe ghiață, pentru a arăta aci, arta canadienilor în frumosul joc al paletei. Este vorba de echipa Ottawa, care a plecat la 26 Nov. spre Europa și sosește la 3 Dec. în Cherbourg. Turul prin Europei, care s-a aranjat de Berliner Schlittsbuh dub din Berlin, începe la 5 Dec. Caiuusienii vor juca la 5 și 8 Dec. la Paris în noul Palat al Sporturilor. La 10 Dec. Ami juca la Zxmdra. La 12 și 13 Dec. vor susține două roncluri în Palatul Sporturilor din Berlin, de unde vor pleca în Suedia. Aci vor juca 4 matchuri, a căror dată n’a fost încă fixată. In ambele seri de Crăciun, adică în 25 și 26 Dec.., canadienii se vor reîntoarce din nou la Berlin. De aci vor pleca la Kattowitz unde vor susține în zilele de 27 și 29 Dec. alte două matchuri. Cu aceasta s’a terminat prima parte a turneului prin Europa. Pentru luna Ianuarie sunt prevăzute alte matchuri în Praga, Viena, Elveția, și Italia, iar înainte de plecarea spre casă, echipa Ottawa va mai juca încă odată la Paris și Zondra. Știri sportive Echipa de hockey pe ghiață Berliner Schlittschuh Club din Berlin, joacă la 5 și 6 Decia Kattovitz cu reprezentativa Poloniei. Echipa națională de football a Iugoslaviei își are asigurate până acum următoarele matchuri internaționale: la 24 Aprilie 1932 în Oviedo contra Spaniei, la 1 Mai în Lisabona contra î Portugaliei și la 8 Mai în Amsterdam contra Olandei. • — Matchul de box între Gaimora și americanul Ixuighran, este definitiv fixat pentru 10 Decembrie, iar matchul dintre Camera, și germanul Guhring pi oectat pentru 15 Dec, în Berlin, a fost amânat. — Echipa de hookey pe ghiață BHC. Davos, a jucat ieri seară în Paris cu o combinată a Parisului. • — Teamul Viena din Viena, câștigătoarea Cupei Europei Centrale, va juca la 20 Dec .și Praga contra Slaviei. f Dr. Iuliu Belu Dumnieă sa stins din viata la Timișoara unnde se stabilise după teritortarea schidnior universitare, draf Belu. Defunctul făcea parte din hdiu acea pleiadă de sportsmani, cari au pus frizele spoitului românesc, de după războiu. Activ și priceput in toate ramurile sportului, hdiu Belu a îndrăgit mai mult cursele de fond, recordrile stabilite de el pe ~.000 și 10.000 metri nefiind întrecute nict timp încă după retragerere lui din arenă. Cu Belu se stinge încă un atlet din garda faimoasă a „Universității" de altă dată, amintirea lui ca și a lui Mitz va rămâne însă deapururea înscrisă în cartea, de aur a poeticei românești, a cărei pîoniri și străjuciii reprezentanți au fost. In fața mormântului noaspăt des.spcniiiHi clujeni se descoperă rostind cu smerenie creștinescul „Odîkșcasa iise in pace“. —0X0— SPECTICOLE Programma Teatrului Național a Operei Române din Cluj MARTI, 1 Decembrie 1931 (mailineu 11 a. m.): Festivalul UniriiL MARTL 1 Decembrie 1931 (seara): Noaptea Regilor. ■ MIERCURI, 2 Decembrie 1931: Trabaduzu (cu tenorul P.^undreUi). JOi, 3 Decembrie 1981: Heidelbergul de altă dată. »VINERI, 4 Decembrie 1931; Tosca (cu tenorul ). (jundrelii). SAMBATA, 5 Decembrie 1931; Vinul Pelicirii: Grengoria DUMINICA, 6 Decembrie 1931 (matineu); Beidelbergul de altă dată. DUMINICA, 6 Decembrie 1931 (seara): Ebzana, LUNI, 7 Decambrie 1931; Mignon, MARTI, 8 Decembrie 1931: Concertul G. Enascu. « MIERCURI, 9 Decembrie 1931: Concertul C. Enesen. JOI, 10 Decembrie 1931: Concertul G. Cnesen. ^ VINERI, 11 Decembrie 1931: Fanat și Noaptea Valpurgiei SAMBATA, 12 Decembrie 1981: Prostul. DIRECȚIUNEA Teatrul Maghiar MIARTI: Un cântec vechiu. (Cu prețuri de cinematograf. Seria: 71). MIERCURI: Molima. (Noutate pentru prima oară. Abonamen de zi 13 A. Scria îb). JOI: Cât mă vei iubi? (Nouate afriacană. Abonaimeint de zi 13 B. Seria: 76). VINERI: Rosa ThifiringieL (Cu prețuri de cinematograf. Seria: 77). SAMBATA; Vântul șefului (Noutate. Pentru prima oară. Cea mai recentă piesă a lui Hunyadi Sándor, autorul piesei „Un cântec vechiu”). (Fekete száni cseresznye),abonament de juremieră No. 14. Seria; 78)....[ ProaraiDDl noDfni Cfnemaloeraf „ASIRA Marți: Janet Gaynor, Charles Barrel: »Drumul pierzării“ și un mare program complectator. Locuri: 15, 25, 35, Iei OR evenimeal Hidical: „Itapsodio roHiali de truszi „in București a sosit List- Este in forte-piano ca Paganini în vioară .și ca Tahna in declamație. Lisi, văzându-l cineva, vede inspirația persomificată". (Ion Catona, 1846). Aceste cuvrinte caracteristice sunt culese din: o epistolă a poetului Ion Gatina către D. D. Aricescu, publicată, împreună cu altele, ca adaos la scrierea lui Aricescu : „O preumblare pot mimți sau lumea reală ,și lumea ideală”. (București 1872). Ele sunt revelatoare, atfit pentru Cătină, care avea atunci (la 1846) 18 ani, și care s’a stins tânăr — la 1851 —, cât și pentru interesul cu care a fost așteptat și primit marele Pranz Jászt, de către intelectualitatea romiluească a timpului, crescută la școala lui Eliade-Rădulescu și a lui Asachi. După bogata serie de concerte strălucite cu care a fermecat lumea muzicală a Europxei occidentale și centrale, lestitul țmuist a consacrat sezoolul 184^1847 Orientului. Avea 36 ani. Drumul acesta, prin Banat și Ardeal la București, la,și Cernăuți, Kiev, Constantinopol, Galați, Odessa, a fost ultimul turneu al maestrului, stabil de acum înainte la Weimar, în slujixl creațiUlilor proprii și a luptei pentru Drumful muzicei lui Borlios și Wagner. Din Orient, Iiszt s-a întors îmbogățit cu prietenia nea,semănat de generos devotată a Principesei Carolina Sayn1-Wittgenstein, a cărei tovărășie credincioasă și nobilă a hotărât de rostul existenței sale de aci înainte, și cu o comoară de impresiuni muzicale românești, cari i-au fecundat imaginația, și i-au sporit opera. Trei concerte a dat la București (în Decembrie 1846) și trei la Iași (în Ianuarie 1847). A concertat și la Cernăuți (în Maiu 1847), poate și la Chișinău. Dl Banat se oprise la Timișoara, Lugoj și Arad, in Transilvania la Cluj și Sibiu . ]>riu Maramurăș trecuse mntai demult. Boesiunea și intelectualitatea noastră l-a primit pretutindeni cu ospitalitatea proverbială a Românului. In schimb pemtru Qiob la primire și ca semn de recunoștiință, maestrul a întregit programul concertelor sale dein București și Iași cu minunate ținni pe melodii romilaiești, culese variaîn drumul său printre Români, — unele auziste chiar de la faimosul Barbu Lăutarul, pe care l-a cunoscut în conacul lui Vasile Alecsandri de la Mircești. Motivele românești l-au fermecat atât de adânc, încât și în concertul dat la Constantinopol în fața Sultanului a cântat din ele. Și-a făcut și o colecție de melodii românești, după cum mărturisește în scrierea sa „Despre muzica lăutarilor” (1859). Nu s'a știut nimic, până deunăzi, despre soarta inspirațiilor românești ale lui Liszt, decât că motive românești din cele mai faimoase, apăreau stăruitor și plăcut, în multe din simfoniile sale numite ungurești. D. Ochidian Beu, — prim secretar de Legație la Ministerul nostru de Externe și, în acelaș timp un excelent cunoscător de muzică, făcând cercetări în timpul ultimei vacanțe în Arhiva și Muzeul Liszt din Weimar, a avut norocul ca investigațiile sale conduse metodic cu multă asiduitate, să fie răsplătite de cea mai satisfăcătoare și surprinzătoar recoltă. Anume, d. BEST a găsit în numitul Muzeu nu numai fote cu melodii românești culese de Liszt, ci chiar partitura complectă a unei rapsodii românești, care e, poate chiar aceea pe care a cântat-o maestrul la București, Iași și Constantinopol, și de a cărei existență nu se șta nimic până aci. Descoperirea aceasta a făcut senzație în lumea muzicală de pretutindeni. Nu se va ști niciodată precis, cum a putut rămâne ascunsă lucrarea, aceasta, care «ste dintre cele mai prețioase creațiuni ale genialului maestru. Bucuria lumei și a noastră pentru acest eveniment muzical cu totul excepțional să nu fie tulburată de nici o bănuială ori îndoială. In semn de recunoaștere, d- BBU a obținut ca prima audiție, nu numai imntru noi ci pentru întreaga lume, să aibă loc la București, în intrepretaire românească. Doamna Aurelia, Ciocrax va cânta ca punct culminant al concertului diale de la 17 Decembrie la Ateneu, „RAPSODIA ROMANA" de Liszt. Și, deja, presa mondială așteaptă cu extraordinar interes această premieră cu care ne vom mândri noi Românii. Prof. CONSTANTIN NEDELCU, București. SEIECI:^ »RAMA: Cinema ■ ■ LUNI ȘI MARȚI; Rămâne același text. VINE: Două Lumi (Esthera) dramă emoționantă din timpul războiului mondial, regisat de renumitul autor al filmelor Varieté și Atlantic. LUNI: Un om și jumătate, film senzațional cu Georg Bendot și Elishei Rahiton. Un om și jumătate rămâne și Marti .?! Miercuri. ------onrao------ 394 m. BUCUREȘTI 16 bw. 7@f kHz Marți, 1 Decemvrie 1931 13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.40. Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apele Dunării și semnal orar. 14. Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18. Muzica militară a reg. de gardă »Mihaiu Viteazul[ sub conducerea d-lui Lt. Ciugaru: Zimmerman: Ridicarea ancorei, marș; Ultimul sbor, vals; Wallace: Uvertură la :Maritana*; Kalman ; Potpuri din opereta «Prințesa Circului*; Morena: Fandango, dans spaniol. 19. Informufumi, meteorul și semnat orar 19.10: Muzica militară a reg de gardă «Mihaiu Viteazul»: Wagner: Uvertura la «Maeștrii cântăreți“; Tschaikowsky: Romanță; Dinicu: Garofița, potpuri; Scheletti; Marșul reg. de gardă «Mihaiu Viteazul”. Universitatea radio 20:0. Paul Zarifopol: Literații și ideile generale. 2020. D. Diareza: Probleme poetice. Programul de seară 20.40: Muzică de dans (plăci de gramofon). 21. Orchestra Radio: Andricu: Simfonia de cameră. 71.30: Aniversarea Unirea Ardealului. 21.45. D. Th. Pacispano: Th Fuchs: Rapsodii românești. 22.05. Orchestra Radio: Brediceanu: Hora și Arcandi din Poemul etnografic; O. Enescu, Aubade (d-ni Teodoru, violină; Schwanz viola și Droghici, cello); Stan Golestan: Intimitate ; Bela Bartók: Dansuri românești, 22,45. Informațiuni, Miercuri, 2 Decemvrie 1^1 13. Muzică de orchestră (plăci de gramofon)* 13.40: Informatum, bursa de cereale, bursa de eficte, cota apelor Dimării și semnal orar. 14. Muzică ușoară (plăci de gramofon) 18. Orchestra Radio: Rechtenwald: Atențiune! noi mergem înainte — potpuri de marșuri Zerco; Spada, uvertură; Kalmann; Vals din opereta „Contesa M.vitza“; Bizet: Fantezie din „Pescuitorii de perle"; Clemens: O noapte de singurătate — andate simfonic. 19. Informațiuni, meteral și semnal orar 1910: Orchestra R d'o: Suppé: Fantezie din «Galanteriile lui Boccacio»; Halevy: Muzică de balet din opera «Ebeea»; Millöcker: Fantezie din opereta «Studentul cerșetor»; Johan Strauss: Salutari vesele, vals. Universitatea radio 20. D. J. Poteologu: Situația actuală a Rusiei sovietice. 2020: D. Stella Voinescu: Palatul de Justiție. Programul de seară 2040: D. Vigil Popp-violină, la pian d Alex Boscovici: Sarasate: Romanță andaluză; F. Arbos: Tango; Wieniawsky: Valse ceprice ; Kolar: Capricio românesc. 21. Madama Butterfly — operă în 3 acte de Puccini (doză electro-magnetică). Intre acte Informațiuni. MARfI, Decembrie. Anul XIH. Wo. 261 AVIZ Aduc la cunoștința crnor interesați că am preluat cofetăria Károlyi din Str Memorandului 10, cei interesați sunt rugați a-și anunța pretensiunile până la 10 Dec. ac. 1025 Ștefan Fabian. No. 87496. Publicație In ziua de 3 Decembrie 1931 ora 11 dimineața se ține a doua licitație publică conform art. 88—110 din S. C. P. pentru măcinișul cantității de circa 120—140 vagoane gău necesar manutanței Cluj pe anul 1932. Astfel cum s’a publicat In Monitorul Of dai No. 246 din 21 Octombrie 1931 partea il. 1024 Corpul 6 Armată (i IIIPRIGN) cea mai bună perie pentru maturalul podelei, parchetelor, pentru îndepărtarea prafului de pe mobile, automobile etc. — O invenție interesantă, prin întrebuințarea căreia praful nu se ridică, peria absoarbe totul și pe lângă aceasta dă lustru obiectelor periate. Reprezentantul din Cluj: Agentura Matcevich, Piața Unirii 13, parter. PAROLE MAGAZIN DE CLĂNIm din Cluj, Plața limbii fo Iosif Nagy, blănar. Prețuri ieftine, serviciu prompt. In interesul dvoastră vizitați acest magazin și Vu veți convinge, dacă doriți un lucru bun de branșă și preț convenabil 860 MICA PUBUCITATE pomul fost A cauta loc lângă copii mici, ori in gospodărie, la o familie bună, cu pretenții de leafă cât se poate de modeste. Adresa la administrația ziarului. 1023 Cameră goală frumoasă, cu anticameră, de Inchinat In Str. A. Mureșanu No. 30. La cumpfrături de 893 tacâmuri de argint cereți numai mărfuri marcate cu clopot ca singura fabricație egală at cea din străinătate. «Tacâmul*, fabrică de articole de argint, Cluj, Strada General Neculcea No. 6. O nouă Invenție chimică blănuri vechi,‘^nedesfăcute, aí"K# 1 AăT MZ" vopsim In culoare modernă, brună, (Nutria). JLl 1 [UNK]%.