Patria, ianuarie 1932 (Anul 14, nr. 1-22)
1932-01-01 / nr. 1
2 papsoaia româna a luat ca temă două cântece românești și le-a frământat cu variații atât de felurite și de magice, încât persoanele ce erau față, neștiind cu ce să-și arate a lor mulțumire, murmurau cu sfială un ibraivo care se repetă în tot soronul. La ceasuri din noapte s’a isprăvit aceasta soaree, care a lăsat suveniruri scumpe in inimile privitorilor, și admirația cea mai mare pentru rarul talent al sdilui Liszt“. („Vestitorul Românesc“, București la 21 Dec. 1846). Desigur niicăiri nu s’a primit cu interes mai viu și cu multumiire mai adâncă știrea despre excaptionalul eveniment cultural al descoperirei unei rapsodii românești de marele commpozitor Fr. Liszti decât în Ardeal și Banat. Aceasta s’a văzut și după numărul considerabil de ardeleni și bănățeni cari au tinut să ia parte la prima audiție de la București. Am arătat, nu un articol precedent, împrejurările în care a fost creată ,,Rapsodia Română“ de Liszt, la anul 1846. Voind să notăm acum, pe seama acelorași cetitori ardeleni și bănățeni, — moștenitori ai unei bogate tradiții culturale pe care se cuvine să o păstreze și sporească —, câteva momente vrednice de luare aminte, dela prima audiție a acestei Rapsodii Române în concertul pianistei Aurelia Cionca- Pipoș, de la Ateneul Român din București, nimic nu poate fi atât de evocator și de sugestiv, ca citarea pasagiului de mai sus a scos din elocventa dare de seamă, ce a publicat, la timpul său, cronicarul gazetei semioficiale de pe vremuri, „Vestitorul Românesc“ despre producția marelui Liszt la serata de la Palatul Domnesc din București la 19/31 Dec. 1846, fiind de satul tăriile Lor Preaînălțații noștri Domn și Doamnă“ (Gheorghe-Dimitrie Bibescu Vodă). S’au împlinit, deci, aproape exact la zi, 85 de ani, până să rămâne a doua oară în București, creația de inspirație românească a genialului muzician, desăvârșită în formă de rapsodie, admirabil închegată, rapsodie românească, alăturea de cea spaniolă și de cele ungurești (variate și ele cu sclipitoare motive românești), — și care abia acum, după 85 ani de vitregie a ajuns la lumină, mulțumită fericitelor cercetări ale dlui Octavian BEU: încadrarea reluărei prezentate de ■ distinsa interpretă lisztiană dna Aurelia Cionca, profesoară la Conservatorul din București, a fost tot atât de strălucită și de solemnă, ca cea din 1846. M. S. Regele Carol II, a fost de față, radios de mulțumire, și M. S. Regina Elisabeta a Greciei, deosebit de atentă, poate chiar emoționată: artista care vibra pe scenă, este, ca și marele Enescu, opera sufletească a luminoasei regine Carmen Sylva, și fiicăi a regretatului profesor loan Cionca, întâiul dascăl de carte românească al Principelui Carol și al Principeselor regale. A fost de față și A. S. Principesa Sofia de Wied, venind anume de la Weimar, întreit interesată: ca vlăstar românesc, din veche vită boierească din Moldova; ca nepoată, prin alianțăi,, a fericitei Carmen Sylva; și, ca prezidentă de onoare a Uniunea mondiale pentru cultul lui Liszt, cu sediul la Weimar. 1 . Cea mai i distinsă lume de intelecuali români a umplut :sala Ateneului, ascultând cu religiozitate, în atmosfera sărbătorească a zilelor mari. Era impresionantă însăși primirea peste asistenta aleasă, cufundată în penumbră, adâncită cu liniște nobiláigin urmărirea armoniilor cerești ce se revărsau de pe scena inundată de lumină. Pătrunsă de solemnitatea momentului, artista a fost admirabilă în tălmăciala inspirată a programului ales, studiat cu grijă: Bach, Beethoven, Brahms,, Chopin, Szymanovischi. Dar lumea aștepta mai ales pe Liszt, cu misterioasa noutate postumă a Rapsodiei Române.. In :,Variațiunile" de Brahms (pp. 21 nr. 2), ardelenii și bănățenii, — prezenți în număr considerabil care le face onoare, — recunosc, ușor ca temă o melodie de colindă vecile dela ei, anume ,,colindita“: „...Scoală, gazde, suflă ’n foc”... Colindă românească la Brahms? Numai un ignorant s’ar putea mira. Prin public a trecut ca vază de presimțire, ca un preludiu al grandioasei epopee muzicale care se va învăța odată, în lume, când duioasele noastre melodii poporale vor scăpa din umila soartă de Cenușereasa» în care se tine, fără milă. Milă teamă, nepăsarea vinovată a unei vitregii meschine și aspre. Ce minunat exemplu și îndemn dăduse generosul Liszt, încă dela anul 1846... I Emoționată, doamna Aurelia Cionca începe Rapsodia așteptată, dorită. Un acord nebănuit vibrează sub mâna stângă, o intonare românească, dar numai o clipă, căci numaidecât urmează genul cunoscut din rapsodiile obicinuite. A fost numai o nălucire? Tremură un acord de timbaj, și se termină scurta Introducere. A fost evident, o cochetare șăgalnică a ilustrului maestru cu publicul ales care îl alinta, e vădit că Liszt a uitut să potențeze farmacul noutății prin surpriza contrastului. Căci, iată, luminos răsare, ca venind din al șaptelea cer, elementul nou: licărirea melodiei românești, ceva cu totul deosebit de ce a premers, grațios se înșirue o suavă arie de Horă, o horă „ca la Sibiu„ — „Hermannstaedter“ precizează partitura, localizând izvorul inspirației. Tema e tratată, cu bravură senină și modulată fermecător de geniul lui Liszt, el însuș vizibil fascinat de candoarea și gingășia comoarei descoperite. Hora aceasta, va rămâne o perlă a muzicei universale; o horă plină de grație și de lumină, ca pentru nunta lui Băt-Frumos cu Ileana Cosinzeana. ily ..!.noscL!»da Dar geniul maestrului ;a prins și alte elemente ale muzicii românești autohtone: ritmul grațios al Horei e urmat de sbuciumul scăpăiat al unei Bătute, care îi dă prilej să producă, în mod firesc, în multiple reluări variate, minunate efecte de virtuozitate pianistică. Mijlocitor survine apoi mișcarea mai cumpătată a Investitei. Din aceste trei faze principale de luminoasă muzică românească e împletită „Rapsodia Română“, tratată muzical și pianistic cu virtuozitatea geniului îm, floare...— Liszt avea atunci 35 ani, — care voind să se revanșeze față de generoșii săi amfitrioni din București, li-a oferit acest dar impărătesc, șoptindu-le par’că — lor ațpici, și nouă acum: „Ale voastre dintru ale voastre, nobili fii ai Nației românești“... Flori, aplauze, ovații au încercat să răsplătească larta și bravura doamnei Cionca în minunata interpretare a dificilei Rapsodii Române, care va trece în repertoriul celor mai mari pianiști ai lumei. Punctul final al programului a fost încă un omagiu adus muzicei noastre poporale de către un muzician strein: ,,Dansiuni de pe Murăș“ e tot o admirabilă inspirație românească, scrisă de talentatul compozitor maghiar contimporan Z. Kodály. La cerere unanimă, dna A. Cionca va repeta concertul cu Rapsodia Română de Liszt la București, apoi la Brașov, Sibiu, Cluj, Tg.Murăș, Oradea, Arad, Timișoara, Lugoj, Iași, Cernăuți, Chișinău. Intre timp, d. Octavian Be.ul„, răsplătit de M. S. Regele cu „Meritul Cultural“, va pregăti pentru tipar partiitura, împreună cu materialul informativ ce tipic de „Rapsodia Română“ a lui Liga, înviată la viață nouă. Prof. CONSTANTIN NEDELCU După prima audiție, fr. liszt (impresii de la concertul cinei Aurella aonca la Ateneul Român). Aspecte de întâmplări din Târgu-Hure$. TG.MUREȘ. 3L — Sărbătorile Crăciunului din acest an au trecut și în orașul nostru ca și în întreagă țara acoperite cu zăbranicul negru al necazurilor și crizei. Colindătorii, putini n’au făcut altceva decât că au încercat prin glasurile lor să trezească amintirea altor vremuri. In Schimb locul lor a fost ocupat de mulțimea cerșetorilor. Crăciunul din acest an a fost sărbătoarea nenorocirii și a mizeriei și Tg.Mureșul falnic de odinioară s-a simțit și gustat din plin. învățătorilor neplătiți din Septembrie li s’au scos ochii cu 1500 lei iar pensionarilor în loc de 30 milioane, s’au îndurat melochii vistieriei României să le arunce 300.000 lei. Fără bani, fără hrană, rupți și desbrăcați, iată aspectul sărbătoresc al acestui oraș mândru în zilele Crăciunului din anul 1931, întâmplare tragica Dar pe lângă neajunsuri și sărăcie Tg.Murășul a înregistrat în Crăciunului o întâmplare care ajunul prin tragicul ei a stârnit unanime regrete în toate cercurile. E vorba de tragica întâmplare a locotenentului Panait Herescu din str. Carmen Sylva care jucându-se cu revolverul, arma i s-a descărcat omorându-l pe loc. Herescu, care părăsind cadrele active, trăia în orașul nostru unde avea proprietate și era căsătorit, tocmai se reîntorsese din oraș Miercuri seara, unde se întâlnise cu mai mulți prieteni și hotărâseră să plece în ajun la vânătoare de iepuri. Reîntors și-a curățit arma de vânătoare, acasă și apregătit merindea și apoi s-a pregătit de culcare. Pe noptieră se afla un revolver care avea scoasă cartuși era astfel că nefericita victimă era sigură că arma e goală. Glumind cu soția sa i-a spus ridicând arma „Ce ar fi să mă împușc“ în clipa următoare arma s’a descărcat în tâmpla lui Herescu, care s’a prăbușit la pământ. Moartea i-a fost instantanee. Avizate autoritățile s’au deplasat la fața locului dispunând înmormântarea. întâmplarea a făcut o impresie deosebită în toate cercurile: înhumarea a avut loc Sâmbătă luând parte un public numeros și reprezentanții armatei. CEL MAI TINAR DEPUTAT In urma demisiei dlui prof. Iuliu Hațiegan, a fost proclamat de deputat al județului Murăș d. Ciupe fiul consilierului Ciupe de la Curtea de Apel din orașul nostru. Noul parlamentar este cel mai tânăr deputat din actualul parlament. SE DESFIINȚEAZĂ CURTEA DE APEL DIN Tg.MUREȘ? Cercurile românești ale orașului nostru sunt într’o fierbere neobișnuită de câteva zile din cauza zvonului ce s’a lansat în legătură cu Curtea de Apel. Se spune anume în actulul ministru al justiției d. Hamangiu în lipsă de alte ocupații și-a pus în gând să reformeze multe și printre aceste să desființeze și Curtea de Apel din Tg.Mureș. întrucât zvonul acesta se va confirma Baroul advocaților ca și întreg publicul românesc va lua atitudine dârză împotriva acestui act care tinde să slăbească și mai mult afirmarea românismului aici în metropola secuimii. lor. Dupăi istoricul, Xenopol, mai agresiv în viziiuniea sa sistematica a legitimității române, și Înainte de eruditul Vasile Pârvan, mai minuțios în recensarea izvoarelor originale, Iorga reprezintă elanul unei eliberări, care se săvârși, trăgând după sine rămășițele lanțurilor sale. Ceea ce mă mișcă în această personalitate, la aparență așa de deosebită de mediul convențional ln care ea lucrează, e faptul că ea exprimă, fără fățărnicie, și într’o confuzie, mărturisită de direcțiuni, de tradițiuni sau de simboluri, neliniștea profundă, singura neliniște a sufletului românesc: aceea a definiției sale autentice în legătură cu trecutul și cu viitorul”.Serbările dra la Șimleul Silvaniei, cu prilejul desvălirii bustului de bronz a lui Simion Bărnuțiu, a dat prilej dlui Romier, săl vază poporul din Sălaj și să ne dea portretul marelui fiu al Sălajului, d. lalin Maniu. „^Soarele e deja sus când noi sosim la Șimleul Silvaniei, unde se inaugurează, înaintea unei mulțimi de țărani din toate satele districtului, bustul unuia din șefii mișcării române din 1848, Simion Bărnuțiu, unchiu mare a dlui .Maniu. Acesta din urmă prezidează serbarea, înconjurat de readerii partidului național ardelean, în fruntea cărora recunosc pe omul încântător (șarmant) care mă primi altădată la București, d. Vaida-Voevod, pe atunci ministru de interne și de externe. ,în timp ce se ridică spre cer cântările slujbei bisericești, săvârșită sub cer liber, și în timp ce cortegiile țăranilor, bărbați și femei, în costume pestrițe, așteaptă, înghesuiți sub steagurile lor, semnalul de defilare, cu observ fnța scrupuloasă răbdătoare și voluntară a dlui Iuliu Maniu,,, apărătorul de altă dată a tradiției ardelenești contra exigențelor Budapestei și a intrigilor Vienei, administrator, astăzi, a libertății unui întreg popor pe care-l cuprinde România Mare. Corpul , drept și subțire în jachetă neagă, umnaitor de cumpătat in gesturi, fizionomia atentă, dar fără curiozitate, expresia feței care indică direcția odată fixată și mai mult grija permanentului decât neliniștea imediatului, dar, sub părul blond neted, un cap fin de aristocrat doctrinar, detestând mojicia, e oigură în care nu găsești nimic oriental, străină de caracterul bizantin sau balcanic ca și de temperamentul slav, un tip de intelectual din Europa centrală, moștenitorul unei familii de credință romană, în care sensul universalității catolice s’a precizat, ca o năzuință de înălțare națională, sub dubla influență a liberalismului francez și a romantismului german. Când Habsburgii reușiră să atragă la catolicism pe Românii din centrul și nordul Transilvaniei, ei crezură, că separându-i astfel de frații lor ortodocși, îi vor putea germaniisa, dar catolicismul, din potrivă, avea să trezească la ardeleni conștiința originii lor latine și, prin această latinitate, să deschidă spiritul lor la ideile de emancipare ale Apusului. Personalitatea unui Maniu lămurește reaicțiunea logică a istoriei chiar și contra finncțelor jocului austro-ungar. Căci acest om, catolic prin credința sa și influențat de germanism prin educația sa, a fost cu atât mai vârtos român prin protestarea naționalității sale oprimate. Ochii săi aproape albaștri au blândețea pacinică și binevoitoare, dar și răbdarea încăpăținată a Ardeleanului, care, trâind cu puțin pe muntele său, așteptă, în curs de veacuri, ceea ce -1 socoti că este dreptul său”... r.Acum țăranii, defilează, grupați pe sate, prin fața dlui Maniu. Ei îl salută, nu ca pe un șef feudal sau ca pe tun tribun, ci ca pe acela care poartă conștiința lor înobilată în desbaterile partidelor și a națiunilor”. Am reprodus aceste trei portrete, fixate de un adânc -cunoscător al sufletului omenesc, fiindcă găsesc, că ele pot servi ca punct de razim 1 © explicarea situației politice de astăzi . , DR. GORIQLA 1Í SUCIU PATRIA mCA PUBLICITATE Milă 5 camere încălzit central in centru de vânzare. Adresa la administrația ziarului._________________1087 aut bani cca 400000 Lei pentru terminarea unei vile cu două locințe confortabile, eventual de vânzare. Oferte C la administrația ziarului sub ,Solid*ostume de bal mascat pentru dame și domni se află in Strada Regina Maria No. 24, ușa 3.________1092 De închiriat o cameră frumos mobilatâ în Calea Moților 9._________ Cele mai practice și mai frumoase cadouri de Anul Nou sunt mobilele bune, frumoase și ieftine. Vizitați desfacerea totală a magazinului de moble Schneider, Str. Sigma 24. 9 OT Se caută agenți (vânzători) de automobile (camioane, autobuse) in toate orașele importante din Ardeal și Banat. Oferte sub cifra „Automobil“ adresați Rudolf Mosse, București, VINERI, 1 Iiumari ®. Anii XTV. ~ No. 1. Sanatoriul „PARC din Cluj, Calea Moților No. 62 și-a deschis zilele acestea și secție neurologică și psihiatrică sub conducerea dlui Dr. FRANCISC PORSCHE. Administrația acestui senator având în vedere grelele împrejurări de zi a scăzut pensiunea precum urmează: CI. 1 (salon separat) 350 Lei CI. II................ 250 Lei CI. III..................150 Lei CU mâncare de 5 ori la zi. Un nou tarif scăzut a intrat în vigoare și în ceea ce privesc tratamentele prin electro, hidro, roentgen și radium etc. Deasemenea baia sanatoriului stă la dispoziția publicului zilnic de la orele 8 dimineața până la 7 seara.1 Cruciați, tirani și bandiți Cartea dini Eile Doinea despre Siberia și Rusia sovieticâ. In vitrinele librăriilOr a apărut de curând cartea dlui Elie Bufnea, fost voluntar în Siberia,Cruciați, Tiranii și Bandiți, în două volume, descriind evenimentele din Rusia sovietelor și din Siberia. Cartea dlui Bufnea este într’adevăr unică. Nici literatura străină nu prea are o carte suprinzătoare asupra revoluției rusești și în special asupra evenimentelor din Siberia în cele mai aprige momente pentru revoluționari. In primele capitole autorul povestește în fraze palpitante drumul parcurs dela Iași până în Siberia în vremea când cea mai lurgisită troare roșie și cea mai îngrozitoare anarhie stăpâneau Rusia. Capitolele în parie descrie bunăoară pe Vladimir Sergheevici, (sau Sovietul din Balakovo și multe altele, vor rămâne pagini de profund adevăr social și de constatări ce vor putea servi ca adevărate documente tuturor cercetătorilor revoluției rusești, iar paginile obiective, bine închegate și admirabil,construite, în care cele mai reci evenimente formează,,, prin scăldura și sobrietatea stilului, o atrăgătoare lectură, sunt adevăruri istorice, definitiv stabilite în cartea dlui Elie Bufnea. Frâmântările c cehoslovaciilor, a polonezilor, letonilor, fățișilor, precum și întreaga activitate a trupelor de voluntari români, sunt obiectiv expuse pe bază de documente și de evenimente trăite de autor, consacrând pentru totdeauna rolul strălucit jucat, în intervențiunea aliațior, de către voluntarii români. Marile clipe istorice trăite de ruși sunt fidel și în mod amănunțit redate, pe bază de cunoștință (directă și pe bază de indiscutabile documente, necunoscute încă opiniei publicie mondiale. Goirrea ne aduce de asmenea noutăți asupra Siberiei într’o măsură în care numai Nicolae Milescu Spătarul a mai scris despre imensa provincie rusească. Dar în ordinea socială, cartea dlui Bufinea stabilește anumite premise cu caracter istoric în legătură cu viitorul Rusiei din punct de vedere al naționalităților. Atâtea regiuni, atâtea neamuri își cer și își vor cere ca și Polonezii, ca și Românii,, Letonii, și alții dreptul la viața națională autonomă. Evenimentele din timpul revoluției sunt redate cu un realism și o plasticitate care impresonează până la lacrimi,iar retragerea armatelor prin Siberia, — acel Pohod na Sibiu, — se vede a fi fost o tragedie fără pereche. , „In săniile — scrie d. Bufnea — primire (se refugiază copiii și soțiile ofițerilor, —mame înebunite de groază, — unele strângând la sâni, cu mâinile înghețate, cadavrele copiilor degerați, — altele gata să-și vândă demnitatea și onoarea pentru o bucățică de pâine pe care s’o ude cu lacrimi și s’o pună la gura copilului mort de foame... Și (Când tragicul convoiu se oprește topoarele răstoarnă câte un arbore, voluntarii fac foc și caii mai slabi sunt jertfiți pentru hrana oamenilor. Cei înghețați bărbați, și Liei și copii sunt desbrăcați de haine și aruncați în margimea șoselei, unde lupii le VOT spinteca și ciunti cadavrele“. „Și convoiul se mișcă apoi mai departe, sleit de viață, ducând cu el tifosul și colonii întregi de păduchi“. „Și ca solidaritaea să se mențină, ziarele de dreapta aduc statistica oficială a jertfelor făcute de teroarea roșie în Rusia Europeană: 25 episcopi, 1200 preoți, 4000 Călugări, 40.000 ofițeri, 45.000 ofițeri de poliție, 320.000 intelectuali și 400.000 țărani..., iar generalul Kapell aleargă călare, când în fruntea convoiului să caute soldaților cel mai bun drum de retragere, când în coada coloanei să îmbărbăteze pe muribunzii înghețați "Sau la mijlocul dramaticului lanț de sănii, să asigure femeile și copii, cu lacrimile Înghețate pe obraji,, că sunt în deplină siguranță, (Că)ci inamicul, care atacă icicolo, e respins pretutindeni“. Dar dumnezeescul inamic — iarna — nu poate fi respinsă,. Generalul solsit lângă un tren al Batalionului Mărășești, convins de o caldă primire, el, eroul care a trasat o strălucită linie de vitejie în luptele de pe Vollga și din Urali, încearcă să descalece, dar nu mai poate. jfedicinistul Cornel Danețiu îi dă ajutor și constată că generalul Kapel sare picioarele și partea inferioară a stomacului înghețate. Transportat în vagonul infirmeriei, atacat și de o dublă pneumonie, generalul muri după câteva minute, în mijlocul românilor, departe deja de armata lui, care-și zice plina de mândrie: armata lui Kapel, „ kapelevții“. Despre cartea dlui lumea se pot scrie întregi coloane. Ea mai ste astăzi de-o mare actualitate prin desexarea evenimentelor din Extremul Orient și a revoluției din Asia, fiind prima Carte românească care se ocupă și explică evenimetele politice și isociale din Orientul îndeprtat în legătură cu problemele puse acolo în ultimele două veacuri și în special chiar acum în zilele noastre prin confictul chine japonez. Nu ne îndoim, că scrierea dlui Bufnea va obține un meritat succes. L DRAGHICIU, avocat București Adolescență . NI. III. de CON NELMI ALBU. Eu vam urzit din pulbere de lună iii-acum vă țes din lacrimile mele .... O visurile, visurile mele Cum v’am pierdut pe veci. — Ca o nebună. Simt inima cum pieptul mi-l frământă. Și chipul tău in mine-l simt cum crește Și sufletu-mi te chiamă ... te oprește imagină ce veșnic nu cuvântă........... Stau nopți întregi privind nemărginirea Semnului albastru și iubirea Eu mi-o hrănesc cu pulbere de lună. Căci sunt un om îndrăgostit de vise. Un trubadur ce 'n sufletu-i adună iubiri adânci ca negrele abise........... Purtăm în noi fărâma creatoare A zilei de odihnă ’n care Zeul Ne-a tulburat pe veșnicie eul Creind o formă prea tulburătoare. De-atunci, când orizontul scânteiază Străluminat de mii și mii de stele, Cu glas domol, ca vântul prin vitrele, A sufletului aripă vibrează. Cu dar ne ’ntindem brațele spre haos Cerșetorind întruchiparea Evii, — Din searbă, scop, spre veșnicul Ropaos, Surâdem la venirea primăverii. Robit de-un vis, de-o veșnică himeră, Te caut printre flori și printre stele Inbătătoare formă efemeră. — Dar voi rămâne magul din poveste Ne ’ntruchipat sortit să-și vadă visul . . . . . . In van te chem . . . Îndrăgostit de tine Pe veci, pe veci, pierdut e Paradisul. Ravagiile Anemiei Mii de suferinzi vindecați și scapați din ghiarele anemiei. — Acțiunea reconstituanta (întăritoare) a Vinului Tonic supranumit elixirul vieței, preparația farmacistului Const. Chihăescu, Chimist Puțin importă vârsta care o aveți, 15, 30, 60 sau 80 de ani — vinul tonic Chihăescu fortifică la orice vârstă. Vinul tonic Const. Chihăescu nu este unul din acele formule clasice cum se prescriau în alte timpuri, ci este o combinație arsenofosforică Colobinată de natură organo-vegetală a sucurilor proaspete din nucile de Gabon (Streculia Acuminata) chinchina, Chyssala, cari incorporate In vin de Malaga veritabil de 10 ani vechime formează unul din cele mai puternice fortifiante cunoscute. In starea actuală a științei este imposibil de a compune un fortifiant mai energic decât vinul supersonic Chihăescu — adevărat elixir al viței. Vinul tonic Chihăescu fortifică celulele nervoase, regenerează globulele sângelui, mărește pofta de mâncare și favorizează digestia. De asemenea se obțin rezultate surprinzătoare de câte ori organismul este în pană și are nevoie de a fi remontat, întărind în special organismele debilitate în lupta crâncenă a zilelor de azi. Reacționează imediat In toate cazurile de anemie, neurostenip, pretuberculoză, in bătrânețea prematură. Pe timpul marilor călduri, Vinul Ionic Chihăescu formează un excelent digestiv — taie setea, amestecat cu sifon sau apă minerală. Chinizează organismul prin chinina ce conține fiind un specific al paludismului (frigurilor ascunse) înmulțind globulele roșii ale sângelui. Vinul d-lui Const. Chihăescu este aprobat de onor. Consiliul sanitar superior cu No. 41909 încă din 24 Octombrie 1909 — un frumos jubileu de 21 ani al acestui serios preparat românesc. La farmacii si drogherii. DR. ICS. mu Dr. A. TIERIAN DICȚIONARUL TERMINILOR TCHNICI ȘI UZUALI DE CLE FERATĂ MAGHIAR ROMÂN LEGAT IN PÂNZĂ Li 160 Librăria La page Ciuj Prin poștă cu imbursă franco. Reviste madicale germane, francee, engleze, maghiare la Librăria Leage Cluj. Expediție directă de la dhior la adresa abonatului. Preții de editură. Cereți cataloage de I Librăria Lepage Cluj.