Patria, februarie 1932 (Anul 14, nr. 23-39)
1932-02-02 / nr. 23
mm PUBIKITATE Liceeni, Candidați de politecnică, Dacă voiți să bbiați între colegă voștri luați lecții de matematică și fizico chimice, jireț convenabil, eventual contra pensiune Adel a licențiat Adresa la ziar.__ și da spre adoptare fetița mea de 2 ani unei familii bune, iubitoare de Pceții, Adresa la ziar.___________20. Rg. folesparit de pien da ore pentru câteva ore de folosință de pian, Elena Cagan, etaj 1, ușa 6 Calea Regele Ferdinand 4, De vântare un prânzitor stil românesc la tâmplăria artistică, Berkovits, VStr. Gen. Poetaș 2___________________ in an TetSiCa din producția noatutră proprie vindem cu prețuri reduse în depozitul nostru din Cluj, Str. N orga 6. Proprietarii. 19 Se vinde cu orice preț conentabil o vilă la Sovata, scutită de dare, cu așezemânt frumos, asortare modernă, constătătoare din 8 camere: Griss, Cluj, Piața Gh.Sion 47 Doamna româncă caută serviciu la casă, clinică sau îngrijitoare lângă bolnav. Adresa D-na Elisabeta, Calea Regele Ferdinand No. 136. 58 ...... ... ca Nu K* V* Í . Nu sunt deefit două zile putci..Îi Venea Dv. filmul filmelor, maj esticul. ARROM Cinema „Astra** s’a putut prelungi nici cu cea mai mare inzistență Nimic despre acest film, decât bine! î I Național Repertoriul Teatrului din Cluj: Marți 2 Februarie: (matineu) Cantemir Bătrânul Marți, 2 Februarie: (seara) Băețașul Tatei. Joi, 4 Februarie: Ploaia Sâmbătă, 6 Februarie: Cantemir Bătrânul Duminică, T Februarie: (matineu) Se caută un tată, Duminică, 7 Februarie: (seara) Băețașul Tatei Marți, 9 Februarie. Viața e un vis. (Pemieră.) INIMIC nu egalează un aparat electrodynamic Mod. 82 A de 7 lămpi duble "»• Lei 17.400 lei Subreprezentanțe" principale exclusive In Trantidlvania, Cluj; „ELECTRICA“, Piața Unirii 28, Turda; „ATWATERMENT“, Piața M, Viteazul 4, Tg-Mureș: „REISZFELD MICLOS“, Timișoara: „KALDpR“, Piața Sf. Gheorghe 4, Arh. / / Tipogralio Nationala C II ^0- 36^ «BoniP" Bate una dintre cele mai mari tipografii românești din Ardeal provanata fiind cu cele mai moderne caractere de litera și mai^fiî de cule». Furnizează tufi- tot folul de tipărioficii publice și 5e,straboîic. și particulari si s íuit ö Circulare,, memorande, vignete, hului l 'scrisori cu enter, plioni cu «tttet, afișe, i^xogrtive, invitări la petreceri, de visita, bilete de logodnă și de cimatDie, liste bilete de escompt, obligațiuni, registre, bilaorțuri, prospecte, statute, etc. Primire spre tipărire torteloî de broșuri, opuri liter vaua PATRIA Turneul Teatrului Mațional Arad: Marți, 2 Februarie: Voevodul Țiganilorr. Miercuri, 3 Februarie: Trubadurul, Joi, 4 Februarie: Boema, Timișoara: • Vineri, 5 Februarie: Voevodul Țiganilor. • Sâmbătă, 6 Februarie: (matineu) Boema. Duminică, 7 Februarie: (matineu) Hänsel și Gretzl, Duminică, 7 Februarie; (seara) Trubadurul. Luni, 8 Februarie; Voevodul Țiganilor. Repertoriu săptămânal Teatrul Maghiar MARȚI seaira la orele 9 : Dr. Szatx) Juci. (Ou oaspe va debuta Titícos Róna, Prețuri de premici-â. iUKxnameirt: 20. A. Seria 117). M.SERGUFJ seara în ore 9 : Un divorț cu piadeci, Caoutafa pentru prima oară. Prețuri de premieră. Ca oaspe va debuta Titkos, Ilona. Abonament de premieră 19. Seria 118. Profframni noaini Ciaemaio^rai „ASTRA Masti și Miticari: Un film, care trebue văzuți CIMARRON. Colos de film american în limba germană. Richard Dix, Estelle Taylor, Rene Dunne r 4 Vlad & Co. S. A. Cluj. Industrie AHitentarâ_____ Convocare Domnii acționaii ai Firmei Vlad & Co . A. Cluj sunt învități a lua parte la edunarea generală ordinară, ce se va ține la HO Februarie 1932, or de 4 oro, în birourile fabricei din Cluj, Sir Ariion Pana 10, cu următoarea ORDINE DE ZI: ‘ 1. Constatarea numărului acționarilor prezenți și constituirea adunării generale, conform art 4 din statute. 2. Prezentarea rapoartelor Consiliului de Administrație și a Comitetului de Cenzori, stabiliea Bilanțului și a contului Profit și Pierdere, distribuirea profitului realizat și descărcarea Consiliului de Administrație și a Comitetului de Ceneori de gestiunea anului 1931. 3. închiderea adunării generale. Civ. 1 Februarie 1932, Consilul de Adminstrație. Domnii acționari cari doresc asta parte și drept de vot la adunare, sunt rugați în sensul art. 6 din statute a-și depune acțiunile cei mai târziu până la 6 Febr. 1932 la sediul firmei din Strada Anton Pann 10. Bilanțul soc. an. Vlad & Co. Cluj. Active: Cassa 746.487, Mărîufi 2.269090—, Mandate de încasat 3S.404’—, Imobile 1.000.000 —, Mobilier 91.000—, Vita Vehicole, Hamasaraente S73 804—, Ma Activlstea societdcii culturale din Cluj—mânâștur Scrfitoarea de la Gilău Societatea cultroală română din Cluj- Mănăștur a făcut ieri o excursie în fruntașa comună Gilău, organizând o serbare frumoasă, cu un program bogat și interesant. La serbare a participat publice imens, umplând sala culturală până la ultimul loc, așa încât numai cu mari greutăți puteai să străbați prin mulțime. Serbarea s’a început cu „Imnul Regal“, cântat de excelenta fanfară a tinerilor mănăștureni. A luat apoi cuvântul de învățrîtor Simeon Mitrea, președintele societății, vorbind frumos și pe înțelesul tuturor despre „Rolul trei societăți culturale într’un sat“. Sub conducerea dlui profesor Paul Stoica flanfara a executat apoi, stârnind furtunoase aplauze, mai multe cântece românești. Mai amintim cântările la flaut ale dlui Paul Stoica și la clarinet ale dlui Gheorghe Cristorianu.Adminidbulă a fost și producțiunea teatrală, la care s’au distins Ștefan Albu, Vasio Săliceanu, Simeon Mitrea și Dumitru Mureșanu. La sfârșitul serbării au vorbit: dșoara învățătoare, preotul și primarul local mulțumind mănășturenilor pentru clipele de sufletească bucurie ce le-au procurat fraților români din Gilău. Serbarea s’a încheiat cu lungate și sincere la adresa firale îndebravilor mănștureni. Notăm, că serbări de acest fel și cu acelaș strălucit succes Mănăștiurenii au mai organizat și în comunele Florești și Baciu. —osc—■ CETATEA UNIVERSITARĂ instalarea noului comitet al societatii Stud si fleűicino lui la orele 11 a avut loc in cadrele unei deosebite solemnități instalarea noului comitet al Societății Studenților în Medicină. La solemnitate a luat parte și d. profesor Mineti care a conferențiat cu această ocazie despre „Lene și tratamentul ei“. Ședința a fost deschisă de d. Oprea și noul președinte al societății, care într’o frumoasă cuvântare a prezentat și expus programul de muncă al noului immiter. Ședința festivă a Societății studenților în Drept Sâmbătă după masă la orele 5 a avut loc în cadrele unei ședințe solemne instalarea noului comitet al Societății Studenților în Drept din Cluj. Ședința a fost onorată de prezența dnui decan dr. Traian Pop. Noul președinte Eugen Pop în fruimoase cuvinte a salutat prezența dnui Decan ,a cărui sprijin l-a solicitat și pe mai departe. A expus apoi programul de muncă al noului comitet. După aceasta au luat cuvântul diferiți membri. S’au ales pe urmă delegații pentru marele consiliu al centrului Ședințe agitate Ziua de ieri — dat fiind că alegerile la Centrul Studențesc sunt iminente — a fost hărăzită pentru cele mai multe societeți studențești alegerii nouilor comitete și nouilor delegați pentru marele consiliu. Din această cauză ședințile societăților în cauză au fost conform obiceiului agitate și tot pentru consfințirea acestei tradiții, la două asociații, ieri nu s’a făcut nimic. șini, Unelte. Aranjamentele: 4.836.086’— Chirii cuv. anului 1932: 19.621’— Total: 9.171.582 Pasive: Capital: 6.000.000 —, Fond de amortizment: 287.100—, Div. Creditori: 2.358.451’—, Cerințe pentru strângerea laptelui: 523 730— Profit net: 2 301’—. Total :9.171 5S2. Profit și Pierdere: Debit: Cheltueli Generale: 3.589.311 —. Fond de Amortizment: 287.100'— Profit net: 2301—. Credit: Câștigul brut din vânzarea produselor celor 2 fabrici: 3878 712’— Societatea. StudentUor în Litere și Filosofie a avut ieri ședință. Cu această ocazie comisia de verificare de sub președinta dlui Tidor Bugnariu fi prezentat raidulul asupra gestiunii vechiului comitet, cămia plenul după ample discuțiimi s’a dat divenita descărcare. Alegerea noului comitet însă nu s’a putut face. Noua ședință va avea loc Miercuri ?» Februarie la orele 6 d. m. « Asociația Studenților Români Uniți urmând pe semne tradiția celorlalte asociații studențești a făcut la fel. Și aici alegerea nu s’a putut face tot din acelaș binecuvântat motiv. Nouile alegeri au fost amânate pentru Dimiiuica viitoare. Dar aici se pare că amânarea alegerii se datorește unui vot ,a cărui proveniență n’a putut fi lămurită, Verificarea creanțelor $1 concordului preventiv al Cassei de păstrare $1anca de credit din Cluj $. p. a. Desbaterea de verificare în concordatul preventiv al Casei de Păstrare și Banca de Credit din Cluj s. p. a. decurge în liniște. Până în prezent s’au dat cca .270 milioane voturi pentru, față de abia 1 milion și jumătate voturi contra. De remarcat este, că însăși Banca Națională a României a votat pentru contrdat cu suma de 80.895.282 lei, tot la fel Universitatea din Cluj cu o sumă de 300.000 lei. Ce e drept există o infimă minoritate care face opoziție și care a făcut câteva denunțuri la parchet, însă conform codului penal despre un denunț în contra relei administrațiuni al conducerii băncii numai atunci poate fi vorbă, dacă in contra ei s’a deschis falimentul. In speță nu e cazul. Din contră experții cari au lucrat la inventariere au stabilit, că banca este activă cu 84 milioane lei față de pasive. Dacă mai luăm în considerare împrejurarea, că în suma pasivelor se înglobează și creanța unor membrii din consiliul de administrație în suma de 100 milioane lei, sumă împrumutată cu scopul de a plăti p6 deponenți, și care sumă se va plăti abia când toți creditorii au fost satisfăcuți pe deplin, atimed la dispoziția creditorilor stau active în plus de 184 milioane lei. MARTIe a rezena»#. Anul XIV. No. 2S, IMBIO * 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. Marți, 2 Februarie 1932 13. Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.45. Informații, bursa de cercare, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14. Muzică usară (plăci de gramofon.) II: Orchestra P. Moțgl: Muzică ușoară și românească. 19. Informațiuni, meteora fi semnal orar. 19. W. Orchestra P Mojai • Continuarea concertului. Uniersitatea radio 20. D. Ion Pillat: Lirica modernă franceză Pionierii cuvântului nou. 20.20. D. Horia Furtună: Palatul Domniei de altădată (Neaga și comorile ei). Programul de »earA ^40: Muzică de dans (plăci de gramofon). 2!. Orchestra Radio : Rossini: Uvertură La opera :Wilhelm Teil“; Weber: Concert pentru corn și orchestra (solist d. Nistor). Teodorescu-Braniște: Actualități. ^45. D-na Aura Dumitrescu-cento: Massenet: Arie din .Manon*; Chaminade: inelul de argint: Qodard: Berceuse de Jocelyn; Dima: Mugur, mugurel; Kiriac: Cine trece pe urta. 210S: Orchestra Radio Borodin: Dansuri . Polovisiene din opera „Prințul Igor*; Râasseinet: Les Erinnges divertisment; Saint-Saëns: II Dans macabru. 22AS; Informatun: I Miercuri, 3 Februarie 1932 * Ataca de orchestră (plăci de gramofon). 194S. Informeßțțti, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunăre și semnal orar. 18: Orchestra Radio. Muzică variată și românească.^%1’^mațiimi, meteoul și semnal orar n ’ ^rrzan. Era pacificului. 1925: Orchestra Radio: Continuarea concertului. Universitatea radio 20:0. Prof. C. Rădulescu-Motru: Catehismul spiritualității noastre. 20.20. D. Olimp Grigore Ioan: Ne văd străinii t Programul pentru școlar! 20.40: D-na Lisele Georgescu-canto Schumann: Floare de lotus; Brahms: Tot mai ușor devine somnul meu; H Woif: El este; Grieg: Te iubesc; Marx: Un tânăr pot se gândește la iubita lui; Didia Saint-Georges: Dor. 21: D-na A. de d-vioană: Paganini Prih . da: Sonatină; Smetana: Din patrie; Chopin: Nocturnă în re major; Dingo-Auer; Valse bluette; Faita; Dans spaniol. 2130 D. Gib. Mihăescu. Nuvelă inedită. 21.45. D ta Cella Delavrancea-Lahoratypiano: Chopin; 3 studii; Chopin ; S prelucii; Schumann: Noaptea; Schumann: Novelete. 22.15. D-nii George Circea-violoncel și C. Saint-Sacos: Sonată în do minor. 22.4S: k^mmafant •HBMsai Telefon 50. Telefon 50. Procurați-Vă lemnele ie loc direct dela exploator. Prețurile: Crepate cal.i Lei 60 —100 kg. Crepate cojite Lei 68—100 kg. Stâînjînul de la 900-1200 L. după calitate. Transport la domiciliu orice cantitate. Convingeți-Vă personal despre cântar și calitate. Depozite: Str. Londrei 23, Str. Gheorghe Enescti 3. Unio depozit GEZA eZIMENT exploatator de lemne. lutei*eKat. In tiimp ce urmm, profesionala are la baza ei existența interesului perso 11-1:1, limitat, iefâiidu-se prin urmare mranîîie finalitatea individuiuii; muniea privind devocație, dezinteresată ,ru des Ăvârijiref :le apa de finalitatea i>piponului întreg. Munca, profesioniistului, efectuata, în mod mecanic, este, ei un sAatutic, se exprimă d. Motm, o funcțiuie de oportuniterte surict indwMinülU l>e câ,tăn Teiie munca in dTdtA (In vo.anca pură, este o funcțiune de interes colectiv. Ea e de O rmaniaare mai adiocă. mai înaintații, a ViataTV. Pentrul omul de vocație, mumea nu este, cum se întâmplă cu profesionistul, um gen de activitate limpuru de interese, o constrângere externă v■r fi deci, ci în ea., omul V(X--ațicit și iV:tregirea sa ideală, Intr’un cuvânt sigur e că, ,în firea omului de vocație este un ce pa.TtipuliaT pe i care nu au ecuații meni. Vocația este o actitvitate cea atinuă,, care instinetiv anticipă formele vieții cale. Fiind o convergență de dispozițai pilătoare ÎVi sulletia' omeniese,, vocația- echiaînă ila iiatâ, cristalizează forme proase de cultură. Aci se vede în ’ce mare măsură voriația este un factor capital, hotărâtor totr’o cultură. Originidcitatea fondului M acrcaților unei cusuturi, ar fi inexiticaibile dacă am faicelat atracție de minitea omului de vocație, de funcția lui înoatoare." Einergia unui popor 'și foamete ei primitive im valorează nimic, fientrul că nu aduce nici nu reprezintă nimic. Omul de vocație este acela care înalță aceea energie până la expresia uniei culturi spirituale. Primi- 'activitatea lui SC desvoltă canitctereliie de originailitate și sipccMicitate ale unei culturi, și nu mai sus) aiceste condiții ea. Intră ca un complex diferențiat de iabi-i în tezanul spiritual al umanității. Această misiune a persmanității de vocație viu ar putea fi rezolizată de zici foiclow. Aiska precum M«* •dotat o optitmdiane până la. Mesitificare a intereeedor individului cu tendinăe .sociale, ale poporulu. intreg. Și accst lucru o desvoltat. a <»a știiinței persoaaliității Mifâait superioară celeiia a omului, cotidian. Omul de voolție, ale cărui aptitudini sunt convergente înspre o finalitate socialâ, nu există pontai ,sine ci pentru conectifdicațte. Individualitatea lui ț participă profund la finalioatea ae-uluihü colectiv. Prin acest fapt ee expdică și contribuția :de răspundere cu care omul de vocație se știe încărcat, în efectuarea miurcii lui, față de ei ce-l vor judeca în diter. Sentimentul attesta ,discpundeaăi in fața viitorului, necontenit prezent și activ,fă o coloare unică actelor lui. Nivelul creațiilor sale, imi nme și trezește admirație, prin puritatea ,perfecțiunii își originalitatea realizării. n. RezuHă din ode impuse cu suficientă evidență și claritate excepționala și fecunda valoare a omuiui de vocație peintru cultura poljxxireikxr. Dacă este aișaje dela fiine înțeleasă i,importanța vikitá a problomei serctării și culbări omului de vxicație. Pedagogia individuală și pedațgogia spolia.E a. vocației nu vor putea săpa pe un plan secmular adesastă. .prolemă ,fiinda amentația. Cu atât mai mult, în aerurabile vremuri și conținuturi, când se vorbește nneceitent de criza, culturii moderne de agonia civilizației europene. Iacă vocația este drumul prin care energia, unui popor se capalizează spre scopuri productive, spre valoarifica axi, se impune de la sine educația ei. Un popor trebue să se adapte de mediului In care trăește, dacă pretinde să deschidă drumuri și să durezey in procesul acesta al adaptării intervine tocmai rolul, principal al amuUâ vomiie Bal. Imperativul pedagogiei sociale este atunci tocmai acelui „de a arăta combipiie în care se pot produce' vocațiile ipohuda'cooasie imui ipopor”. Instituțiiie Boeiaile din .Lțază, cum mint biserica și școal sunt acelea rie imide, se așteaptă o pregătire a jamenălior de vonație. la vederea aceasta, Societate trebue să-i dobândească o structură uintairă, omogenă, uni scop în funcție de idealul moral. Pe de altă, parte pedagogia indírváduală, va trebui tindă la catlctuivarea vxvaaitiülor nu numai iniaturând piedicile cari pot înăbuși, originalîtatea și energia de muncă, oferă pasivă, ci intervestind activ, valorificând inițiativa persooolică. Nte sigur, pentru toate aceste scropuri și sahmii in problema vocaliiei privată sub latina petic’orogică, nu este de puțină imporrtanță attmosfera generală a mediului spiritual. Vocația nu răstaare o a iunie, și nu orice medici de orice natură și comipoziiție îi prielniic. Din partea coleectivitâții se prempune existența unei atmosfere proprii favorabile idesvoltării sale; existența unui mediu adecvuat chemării omuluii de vocație. Această atmosferă ambiantă, acest mediu ,genemil,, care anticipă apariția, oamenilor de adevărată vocație este ceea ce d. Motru nuauește metsianisimaul popolarei lor. De neșin,măria.te ori se aude, vorbindu-se de ni's ionismul poporuilui fraicez, al poporului german, nu-s evreu, etc. Ce este, to ce coinstă acest mesiainisan? Prin ’Ce se poate defilni și care-1 sujit caractereze saJe esențiale, hotărâtoare? I. p.-vif. C. R. Motru dcă finește mesianinul ci fikbd datamica generată ,premergutoare vocației, existentă, în mod difuz.. imprecis, nedeterminat în siflletul popoarilor. Un fel de curent al coriștir ițor public' , considerată în toată prenitudinea sa. Mesianismul este atmosfera spirituală, constiitută din totailitetea aspirațiilor unui popor, constituind rezervul ongtoar pe care se va i’a dica, și din care se va alimenta vacada Când complexul acestor tendințe generale, aspinațiuni supraindividmde sfau ridicat până la un plian de înaltă idealitate, se poate vorbi despre mesianismul poponism acesta. Acest curent mesianic își găsește în omul de vocației, a cărui apariție și a cărui pregătire o anticipă și o determină, un orrgnizator. Omul de vocație este așumat un fartor de centralizare, un focar de convergentă al energiei codective, care, datorita amplitudinii acțiunii lui, nu se pierd.*, risipiindu-se inutil, ci se canalizează spre vlorificare. O exemplificare impunătoare și concretă a acestui adevăr, o găsim In cazul marilor oammenii poilitici. „Viaț i politică a poi>oarelor .mari, spune d. Motri.i, ce constitue judiel din originaliitațile' precaui-mule țesute pe urzeala, mesiainismului .or muiîționial. Este prin urmare imposibil să se vorbească de existența oameniior de variație acolo amde aspirațiiile mesianice sunt inexistenție. .Intre mesianian și vo'>a',.'ßste un raport intim de strictă depou deuă. Acelaș detemininesm, firește sub o foarmă specifică contstatat în ordinea extecnței generate, a totelității naturi. In legăură ,și continuare ■ cu aceste con* Kîderații expecative asupra, mesianismului. d. Motii, își pimo o ultimă, problemă: In ce senp s’iar putea vorbi ele un mesianism, al ipoporuluii român? Introbuiro deosebit de dificiilă din două puncte de vedere: »1 ■ '.mtodei și al obieptului. Din punctul de vedere al unei culturi originale și superionre, poporul român este în curs de formație, încă în opera: „Cultura română și politiciană șiiEuli’ d. prof. Motru a tecercat desprinderea șa precizarea liudîlor pe care s’a mișcat și chips, care tituie a evolua cultua română. Dacă, într'o privință se imie vo xile o individualitate și um suflet al culturii române, ne îmdreptațiește asta să vorbim și de vocația poporului român? Cu lămurirea accstei întrebări, rezultatele obținute în cartea mai sus citată, sunt mult lărgite și aprofundate. Un lucru e sdgiu, oe spune autorul, anume că vocația Românilor începe acolo ,unde sfânșește psihologia lor. Poporul rominn a contribuit la sporirea valorilor spirituale eterne ale iulurii unniversaile, prioir’un fel de ’ munncă propriu și specific, munca: anondană. La poporul român „virtuailitățile vocaționale se untilizează aproape exclusiv prin colaborarea exclusivă a micițimăi”. Unii bateia limbii, arta,, obieriurille, teofastica sa acestei colaborări colective, acestei munci înecată în anionimat se datorește. Creațiunea individuală prea puțin contează, este prea inisignifiantă fața de cea colectivă. Ceea ce ne caracterizează ,pe noi ești' predominarea colectivului asupra, individualului. Nacă în ceea ce privește viitorul, se vorbe...,« de existența unei realități, romănești caracteristice, aceasta nu trebuie să se facă discât intram singur sens. ^.Realitatea românească, o afirmă d. Motru, stă în genul original ,de activitate prin care suffletul Românilor este chesnut să-și cubatura Căci atâta realiltate are intrețintă sufletul unui popor, câtă cultivă are eL Realitatea fiecărui popor, stă in ceeaee hxigă în mod permanenlt viața poporului cu v.Lira c'*x*enirii întregi; stă în consolidarea originalității poporului în domeniul eternului spiiritual al culturii”. In Europa ■ occidentală. ^niud istoriei și-a adres pentru realiziarea, și desăvârșirea finailitâții sale munca efectuată de individiuia0tăți; la noi, acelaș gestiu istoric a ales munca anonimă a difuI*țimi. Probema vocației Româniiloor constă în rezolvarea acestei neutrebări.: lacest gen.se simneă colecțiiva ține permanent de structura. .mentalității române, sau elegați' numai de o fază limitată a desrvoltării saleculturale? Fără a căuta un răspuns definitiv și categoric acestei întrebări de actualiitate, a cărei soluție o ■nu. aduce viitorul ca o necesitate, d. iprof. Motru se mărginește să constate că o cultură rezultată numai din munca anonimitor, mi poate repreaiea». la o fază finală, că progresul culturiloo»»“ne..n .se datorește și se explică ți«a.nonim. vocațiilor indiviiduale. Aci intervine toarăși rolul mare al personalultății. Fără o creștere a funcțiunii conștiinței nu se poate concepe progresul unei culturi, Iar aceasta desvoltare a buncțuimii conștiinței implică o adâncime a rolului personalității. Formarea personalităților energetice, dinamice, astfel înprocesul care țese cu gaura, desvine un punct vital. Toate acestea subliniiazâ, zice d. Motru, cât e de riscat a asculta și urmat indicațiile unor curente de modă, cum e misiticÉlmuit de pildă, care, bazându-se pe o supravalorificare a trecutului,, ipostaziat în realiltate permamentâ și definitivă, încurajează reintoarcerea pur și simplu la acest trecut. Dar nu realitatea românească din trecut, nici ieoontinuarea procensiuniun unei europenizări fără noimă, va și da impulsul necesar de si^ultarii fecunde a culturii rom&xx. Ci acast impuls va rezulta din valorificarea vocațiilor individuale,față de ceri,sufletul românesc nu trebue, sub nici un anotiv, considerat ca rafractar. In concluzie, mesfar is,famul poporului român, hidi.ee d. Motru considerațiile sale introductive acestei probleme, care va trvbui să se îndrepte din faza lumii peițtoiniailism .anarhic spre formarea unui personaflasm de tip energetic, mesianismul ,acesta începe cu punerea, în valoare ," individuallitatilor de evocație. N. TATU Drd în filosofie.