Patria, mai 1932 (Anul 14, nr. 80-102)
1932-05-01 / nr. 80
4M Ordineo ftmcfionlior socre la cofcdrolo „schlmDárli 0 iaHá*‘ In sianfo $1 Morco săpiâmanâ o Patt milor $1 In inmlnala il a inilcni Domnnlnl Vimri im M Apiiie I<a «cii, 10 a. m. Rlnáaialia Ceasurilor ImpăilMja#. L« ora 6 p. n. Tecemia «in Prohodul Domul Hikii N<%.tru láni Bristols pontificate a« P. S. 8» l^Aapopal. Pridica păr. Ion A^^Eriblstilui.« prusah. PraMohuM «u Pr««, filiahta Psină a Ciun>brocătimi purtată d» Prea Sfințitul tilp^cop pe stră elL« Plot«, Uchiu parleii stre^ă, strada Univeritățiit, »tr. I. C. Srătiau și a Minoritiior. Sâmbătă, in 30 Aprilie la ora 10 Vecernia cu Paremis, Cântările Iu Moisiei Litungia Si. Vasile veli Ifar« și clauj Deoareii Mior mărturisiți. La ora 12 noaptea: Slujba lăvieri, ado«a Uitreuia din Sfânta și Lumiiana ei a I Paștilor pontifi Ciată de P. S. La păr. Episcop, cu proced une in jurul Piața Unirii și pe striehe ca și la Prediodi, ta Onotarea 91. Crucii Evangheliei, Icoanei luviMrel din parteia tuturor crodiabili^ilor. Duminecă, în 1 Maîu. La ora 8 a. ma. pri pa Uttui^ie. La ora 10 a. m. 81. Latuagia pontificată de P. 8. 9a fi pricopui «u petirea Evansindliei tu mai nauite limin ți predică din partea Prea Slfcittei Sale. Ora 6 p. m. Vecernia pontificată de P. 8 Sa cu patirea Eivangeilei In mai multe limbi și sărutarea Oruci, Ekangielet și Kosmes înfierii din i partea atriirer dra Olta iateșler, ca și K Iteea^ iKtMiIl. DE € E MV v’ați convinge și Dv. despre calitatea bună a tricotajelor vândute în prețul fabricei la NIPOI^ Cluj, Cal. Regele Ferdinand 8, Telefon Il 20, TRICOTAJE, CIORAPI, MĂNUȘI, MĂRUNȚIȘURI. r si~ ■ [UNK]• • — i £ateamm Că în oricare alta parte unde sunt mulți oameni dmpreună puteți sursă îmbolnăviți de gripă. Feriți-vă prin NOU! NOU! cine aoresic sa alta e il piacata și să se recreieze plăcut dar silele de muncă să vizitez RESTAURANTUL ..GAUDEAMUS“ din Hoia (Parcul Muzeului Etnografic) unde se pot găsi tot felul de mâncări reci proaspete, precum și fleică, costiță la grătar, mititei pregătiți proaspăt. VINURI RENUMITE de pe Târnave in permanență, bere proaspătă. Prețuri modeste, serviciu promt. Roagă sprijinul onor. public MAXIM NEMEȘ, proprietar. ♦♦♦♦♦« ^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO« 00000«000»â>»000000000»»»»00»000< Rcnmaflcll și suferinzii de nervi, laudă cu unanimitate efectul rapid și sigur al tabletelor Togal. Togal-ul elimină germenii bolilor pe cale naturală, dizolvă acidul uric și este un mare grad bactericid. O Încercare vă va convinge insistat! asupra Togalului, nu există ceva mai bun ! La toate farmaciile. Lei S2‘—local ►000«»000«000«000»»0»0»»00«00»»»»«^»0000> i PATRIA EMB. Sarmală, amicul poporului intre Tisa și intre Nistru N’am vrut să fi« prim-ministru Am primit, «Să — de sili Și-o repet, o fac din milă. Hopa, țupa, eu țeneală „Culturală" — și-o sarmați. Uapi Caesar și eu Bonaparte? N’au știut ea mine cartel Cărturari la noi în țară ? > N’au fost până la Sarmală. Hopa, țpa, cu țicneală ,culturală" — și-o sarmilă, hop! Patrioți, bărbați de stat ? ! Nici eu lampa n’ai aflăt! Rămăsese singur Eu, în Eu Eu, și iarăși Eu. Hopa, țpa, cu țicneală „Culturală" — și-o sarmală, ht^l Sorin de-odată zece părți j ^ Sar de-odata în zece pări. Din arhive în premiera și în patru ministere. Hopa, țupa, eu țeneală „Culturală" — și o sarmală^ Scriu „memorii", cursuri țin Zbâmă, pl^, d merg ^ vin, Sâni și pulpe măiese, Ruji de buze desroșesc. Hopa, țupa, cu ieneală „Culturală" — și-o sarmală^ hopî Ce? Partid ®? Ce? Program? Guvernăm eu tam-tam-tam. „Ritmul nou" în salt se zbat« Prin orașe și prin sate. Hopa, țupa, cu țeneală „Culturală" — și o sarmală, hopa dr. AUREL SFREDELUȘ, subsecretar de stat onorific, provizoriu, interimar, substitui ftică portofolin. Tata , îmi pui la încercare grea mrv. ri mă pUt itefH au hiirebiírU« ma. Incă o ^niribară țfi mtA Iov gi apoi s4 fin dai pace... Ilitivă: $â mî explo iată, ptntru- Ce m ga irmrnt man fac mä Odată „mar*a wwarid“ ? — BaalK abia die Miteratela, mare ea■alle stai eșU și chial Chun todhaneșU rit mă a atibilli antiel. Ceande mă aaaești tia pe mitutul Medicul. IU recomand să mânânci fructele cu coajă cu tot, fiindcă priește sănătății. Cari sunt fructele citale predilecte ! Pacient: Mănânc bucuros banane și unei de cocos. • Doi birjari povestesc în piața Clujului: — A cui statuie este ifâta ? — A regelui Matia. — Dar ce a făcut de i-a ridicat o statuie. — I-a bătut pe nemți la Marne. — Fugi încolo prostule, pe acela îl chema Napoleon. — Cum, nu ăsta a fost? Atunci pentru ce i-au mai ridicat statuie domnii?... 1" .. ^ Robi: De unde veneai ? Solomon: De la societatea de asigurare. M’am asigurat împotriva focului și a grindinei. Kohi: Foc, pricep. Dar cum o să faci grindină ? * In garderoba unui teatru Moritz îmbracă paltonul și îi dă femeii 100 lei. Amicul său Grün îi șoptește: „Ești nebun, că dai bacșiș o sută lei !*‘ „Nu sunt nebun — îi răspunde Moritz — — privește la blana asta, nu știu « lui poata fi, valorecată in orice eax 190 tai. • Dna Grünfeld telegrafiază soțului ei Uarimbad: „In patru săptămâni mi-am redus greutatea la jumătate. Cât nd mai stau ?“ Soțul ei răspunse tot telegrafia: „încă patru săptâmâni. " Un domn mai în vrâstă se căsătorește cu o fată tânără. Prietenul său îl întreabă : „Te are drag nevasta tot“ „Da, firește — răspunde bătrânul — mă iubește mult, e în stare să moară pentru mine, dar de trăit trăiește cu altul*. • — Domnule consiliu, când obișnuiți să vă odihniți nițel ? — După dejun soția mea doarme circa o jumătate de oră. — Pardonați, dar eu v’am întrebat, când vă odihniți d voastră ! — Apoi, da. Eu am pace, când se odihnește nevasta mea. IONESCU." Aionita Georgescule, îmi spuse>i, că metoda cea mai bună pentru ca soția mea să aibă copii, ar fi să petreacă patru săptămâni la Sovata. In vara trecută am stat două luni și fără nici un rezultat. GEORGESCU: Idiotule! Eu pani a pus să petreacă ea la Straja patru săptămâni, dar fără tine.• TATIL CĂTRE MITICĂ: Sunt foarte nemulțumit cu certificatul tău de la liceu Mitică. Dacă sa va mai intâmpla incă odată asta, se știi, că nu ai să mai primești haine noni. Mă voi ținea de cuvânt, poți fi sigur pe asta, cum este sigur, că-ți sunt tatăl tău, MAMA, Aiujid, nu ti neliniști Mitică. Are să ți comande haine noni. i..r. Kop! '^1 ! Colțul vesel ANECDOTE, GLUME, PARODD Criza economică mooOlola sub aspecii direlor mdeiorpreturilor — COClrlnla de la Lousanne — A atins criza punctul ei culminant? — GENEVA, 26, — ân ultimul timp se aud din nou voci din America și Anglia, hi cenzuil dăr miza economică și-a ajuns punctul ei culminat și că ân aceste țări se ți observă o intorătură spre bine și o creștere a conjunturii. Secretarul de stat la Externe al Statelor Unite, Stimson a confirmat această, după sosirea sa în Europa, prin o nouă declarație. In anul acesta au fost proinunțate, In special în Statele Unitei, tn nai multa rânduri preziceri despre o îmtereatură în situația economică, însă până în prezent nici una încă nu s-a realizat. Optimismul în chestiunile economice este deosebit de necesar In special acum, in acelaș timp insă est« indispensabil a se prezenta un tablou clar al nivelul 1» care a ajuns criza și al dificultaților pe ridici la calea torfeigeril «i. II| Pentru freeolivarea problemei eieonomice europme nu e de ajun» » înlătura reparațiile și datoriile de război in forma lor nomală. Este necesar a se regula încă situația finlanciară a multor state și a cerei noîitransactlele financiare internațonale și comerțul internațional De acee», chiar problema Conferiinței «de la Lausanne, devine, prioi «eventuarea crizei, tot mai complexă și dificlă. Echipă datele Societății« Națiunilor și ale Oficiului Internațional al Muncii dela Geneva proporțiile crizei, cure trebuie să lupte economia mondială se prezintă după cum urmează: In primul rând indexul prețurilor en gros al unor produse, liând ca bază prețul din 1913 egal 100. Prețul «cafelei a ajuns în 1929 la 141, în 1930 la 79, în 1931 la 55. Grâul a ajuns în 1929 la 152, în 1930 la 107 și în 1931 la 67. Prețul lânei era cifrat în 1929 la 15b, în 1930 la 106 și în 1931 la 82. Prețul bumbacului s’a cifrat în 1929 la 148, în 1930 la 107 și in 1931 la 73. Prețul cauciuciului a ajuns in 1929 la 28, în 1930 la 16 și în 1931 la 8. Prețul petrolului s’a cifrat în 1929 la 149, în 1930 la 97 și în 1931 la 71. Preț plumbului în 1929 109, în 1980 73b, în 1981 64. Prețul aramei în 1929 110, în 1930 80, în 1931 56. Deja aceste cifre arată că descreșterea prețuiri lor a ajuns în comparație cu timpurile antebelice, la cifre de necrezut și că multe ramuri ale producției se prezintă neranabile. Mai departe, în 48 state exportul de mărfuri fie cifrat In 1929 la 149, 6 mharde franci aur, în 1930 exportul acestor state a scăzut la 119,4 miliarde și în 1931 la 85,9 miliarde franci aur. Cu alte cuvinte exportul acestor 48 state a scăzut în timp de doi ani cu 43%. In acești doi ani, venitul Qiational al Statelor Unite ale Americii de Nord a scăzut cu 32,3%, iar venitul național al Germaniei cu 34,2%. In fine, ca o ultimă caracteristcă se poate indica desceșterea procentuală a cursului acțiunilor industriale în anul 1931 față de cursul din 1929 sau 1928. In ultimul pătrar al lui 1931, cursurile industriale din Norvegia prezentau o descreștere față de 1929 (sau 1928), cu 12,6%, în Anglia cu 39,1%, în Austria cu 39,3%, în Cehoslovacia cu 42%, în Finlanda cu 44,6%, în Ungaria cu 44,9%, în Elveția cu 52%, în Italia cu 52,8%, în franța cu 54,5%, în Germania «cu 60,7 %, în Olanda cu 69,7%, în Suedia cu 70,7%, în Canada «cu 0,73%, în Statelor Unite cu 71,8%». Aceste cifre sunt foarte elocvente și arată cât de departe a ajuns și, sub presiunea crizei, descompunnerea întreprinderii« economice. Dacă în ultimul timp, nivelul prețurilor prezintă o «oarecare stabilitate sau «chiar o anumită tendință de creștere, ceea ce duce «câteodată la speranțe optimiste, că s-ar putea întoarce conjunctura de acum câțiva «ani, în viața «financiară și «la burse situația rămâne mereu nefavorabilă. Conferința de la Lausanne, care are se intruni în 14 iunie, va fi pusă «înaintea problemei dificile, de a «găsi căile spre a anima viața economică a Europei. Problema conferinței va fi cu atât «mai dificilă», cu cât înainte de ținerea ei nu se pot găsi soluții împotriva crizei actuale. ■leritul românesc. Căci pentru conservarea capitalului biologic național e de preferatnță avem un țăran fruntat șș «decât 100 de proletari culți ori semidocți meniți degenerării și perirei. Spre a le asigura generațiilor viitoare mijloace suficiente bugetare pentru «promovarea intereselor celor sănătoși, vor trebui internați toți cei atinși de infirmități ,cari se moștenesc, ca astfel ei să nu «poată avea «descendenți. Acești copii vitregi ai sorții ar putea fi lăsați liberi numai dacă în prealabil ar fi supuși sterilizării. De asemenea va trebui legiferată dispoziția ca fără certificat medical oficial de sănătate să nu se poată încheia căsătorii. La început ar trebui, — «spre a înilesni educarea pubcului — numai facilitativ Introdusă aceasta «dispoziție. ,Șeful oficiului stării civile ar atrage atenția părților, cu ocazia anunțării căsătoriei,asupra pericolului biologic social și economic ce rezultă, dacă unul ori altul dintre viitorii soți suferește vre-o boală venerică ori de o infirmitate mintală. Ar expune totodată ,pe baza unor insstrucții compuse de igieniști, modul de vindecare ce ar trebui aplicat, înainte de a încheia căsătoria. Tablouri, afișate în toate bruourile de stare civilă, demonstrând intuitiv consecvențele pentru soți și de semn deneții lor a neobservării sfaturilor primite ar «complecta orientarea mirilor. Combaterea bolilor enicte«unice am atins-o mai sus și fără «a intra în detalii țin să repet că punerea în practică a ideilor preconizate și în parte realizate de d. prof. I. Moldovan, ar da nu numai repede și s-ar rezult«atuil dorit, «dar, ar fi singurul mijloc prin care ne-am putea asigura maximul de capital biologic național pentru viitor. Un rezervoriu de ce mai mare valoare el capitalului biologic național îl reprezintă acele fete sănătoase ale tuturor claselor sociale, cari sunt ultimele vlăstare ale famililor lipsite de descendent în linia bărbătească. Precum am mai amintit numeroase familii se stâng fără fii după ce suma energiilor concentrate în ele s-au manifestat și au fost cheltuite pe încetul de generațiile precedente. (Gruber). In linia lor femeiască rămân însă latente calitățile cumulate de străbuni și se trezesc k viață nouă, intenzivă, dând naștere altor familii de talente, devenind aceste fete mame. Natura după o risipă de forțe, face economie, spre a rodi apoi din nou terminând intervalul de latență CC și l-a impus. Dacă împiedicarea urbanizării prea grăbite a bărbaților cu suflet băștinaș se impune ca un postulat național în interesul conservării capitalui nostru biologic, cu atât mai mult ar trebui să tindem ca reprezentantele cu subitet băștinaș și din chhestie, cari în mediul lor rustic ar putea fi tot atâtea străbune de familii talentate, să fie conservate în Mosul «capitalului biologic. Părăsirea satelor dureze nu numai dincoace, ci și dincolo de munți din partea acestei categorii de fete e o boală socială a epocei în care trăim- Sterilitatea facultativă, impusă prin ocupație, aerul infect de biurou, provoacă o veștezire prematură și o plângere fără descendență. Cât de rare sunt «azurii» fericite în cari acestor prețioduse organisme femeiești li se oferă prin căsătorie ocazie sărt și moștenească asupra copiilor distinsele calități erezite de strămoși. ♦ Un rău mare de care suferă viața noastră publică 6 etatizmul exagerat. Statul de sigur trebuie să-și împlinească dătoria față de cetățeni, precum, și cetățenii obligamentele lor față de Stat. Cum însă pe începul s-a încuibat în sentimentul public vi civil de a aștepta «totul dela Stat, e firesc că Statul prin reprezentanții săi a devenit prepotent și în acelș timp, «în urma surmenării, incapabil de a-și împlini misiunea în mod satisfăcător. In cete de mai sp us «mi-am schițafi părerile asupra rolului care «îi incumbă Statului spre asigurarea capitalului biologic național. Ar fi însă «o mare greșală să așteptăm totul dela Stat. Și societății îi incunbă mi ros importențt, «ba chiar hotărâtor întru conservarea capitalului biotic^c național. Fiecare individ cult mai întâi de toate trebuie să-și conserve și desvoalte propriul organism fizic și «psihic. Tineretul adâncind temeinic științele și cultivând în orele libere sporturile, are ocazie să-și facă o temeinică educație științifică și în acesș timp să-și ofetească voința print acțiuni coordonate, prin realitatea impusă de regulele jocului «față de contrari« și prin asimilirea desăvârșir tâ a unui spirit «de disciplină și cameraderie, pe lângă avantagiile fiziologice de cari profită. Nu s-ar putea însă ca în «cadrele secției medicale și biopolit«Lce a Astrei și sub conducerea ei să se formez« echipe de tineri universitari, echipe de propagandă biopolitică? Ce frumos ar fi ca aceste echipe cutreerând sale noastre, ori membrii lor petrecând vacanțele la țară, «să desvoalte o operă de cea mai mare importanță națională combătând alcoolismul, explicând necesitatea intervenției medicale în cazuri de boale venerice, răspândind cunoștințele puericulturei și organizând tovărăși de sporturi și în deosebi de football într’e flăcăile satelor noastre . Dacă am beneficiat de lumina culturei suntem datori ca fiecare, în limitele forțelor sale, să răspândim lumina cunoștințelor conservatoare de neam. Metodele instrucției noastre publice «mai mult decât programele analitice de prezent în vigoare »sunt o nenorocire, căci ele ucid individualitatea și poMesc elanul de inițiativ â al elevilor. Datork societății și înainte de toate a tinerimei universitare e să învețe a organiza și a acționa, spre a desvolta și șirurile ei individualități capable de inițiativă. Să luăm pildă «de la trecut. Cât de mari sunt prestațiunile ca«pi«talului biologic național românesc de 100 de ani încoace. Vechiul Regat era tratat ca pașnlic turcesc de o mână de Fanarioți; Basarabia se găsea sub forța nemărginită a stăpânirei rusești; Bucovina forma un obiect de experimentare pentru rafinata artă de stat austriacă; Transilvania și Banatul — unde tabliul caracterisitic nu dispunea de un singur advocat român, — iar în ultimii 50 de ani, premergători războiului «mondial, toată «]puterea statului ungar și toată societatea organizată maghiară, ne-au cotropdt cu neîncetatele încercări ștene de maghiariire. Totuși capitalul biologic național« al« neamului românesc a rezistat și rămas intact. Pe noi ne-au scos din «cadrele constituției, pe ai lor și pe toți veneticii i-au protejat «ca să ne poată fărâmița și «distruge forțele biologice. Dar am știut să rămânem un neam solidar de luptători, tarel în voință și «tare în «credințil. Astăzi ne-a fost hărăzit să p’tem statul nostru național. Pâinea și cuțitul e în mâna neamului românesc. Nu preget să slăvesc norocul că în acest stat se găsesc și minorități etnice. Ele trebuie să «dea lupta, pentru existența lor națională, noi avem datoria să v asidităm energiile capitalului nostru biologic național. Prezența minor«iităților ne va servi «drept stimulent ca "« nu lâncezim în emularea nobilă care zi de zi ni se impune în concurența biologică ce «dăinuiește, fără un moment de răgaz, între ei și noi. Departe «de noi să fie intenția de a nedreptăți pe alții, dar datoria noastră a tuturora este ca liberi de ură în contra altora să întărim, consolidăm și apărăm capitalul ibiologic al neamului nostru. Să-l«întărim prin validitarea la conducerea statului a voinței adevărate a «ogorului de «baștină, să-l consolidăm prin organizarea acțiunei societății întregi românești și să-l apărăm ca cea mai scumpă moștenire, pe seama viitoarelor generații românești. Aceasta trebuie să fie ținta idealului politicei noastre naționale. Spre ajungerea ei trebuie să ne înălțăm Sufletele, — și să se inspire fiecare dintre noi, neîncetat, de dorința: „excelsior“! AL. VAIDA-VOEVOD Dtrmwro A. 1 Halii,— lanț «V. — Ki. M. RADIO »Mn. IB hw. r«I kSi. Vineri, 20 Aprilie 1032 /AAî. Transmisiunea serviciului religios de Biserica Amzei, la sfârșitul serviciuului Informațiuni, sâmbătă, 30 Aprilie 1032 19. Informațiuni și semnal orar. 29.30. Transmisiunea serviciului bwlv. de la Biserica Amzei. [CA FUBLICITATE lhl»j||iSg B sau Inmagazinarea mobi* ■•■ [UNK]Wnilelor, In interesul propriu lelor, In interesul propriu efectuațile f"“----------- ^numai la f|l_ ___ _ turi Cluj, Piața Unirii 4. Telef. 386—1296. p " • V • ' V ^ UNIO“ ^transportan« elita actions „Banco Centrala*" CIBJ, Toioore nominala 60.000 lei. Adresa fi. n. Ra$com corfterni OriYile, Str. D. No. 64 Bnenrești. Doamnă vârstă mijlocie caută post de menajeră care să pricepe și la cusut. Românește vorbește bine. Numai la domn serios, doamnă eventual la o familie mai mică. Adersa la ziar sub „Bună menajeră“. erenie vânzare In str. norlesen Nr. 22 (cononizare, oponici, electrica). Ascottreso Banco „Dino“ secretariat. De vanzarej tot de casă legrafia fără fir. Smagi, Str. De Martonne Nr. 1. 248 Vinuri pentru Paști proprii, gustoase și veritabile din Lechința se află In pivnița din Piața Mihai Viteazul 25, intrarea prin Str. Dogarilor. Cadouri de Paști pentru femei, bărbați și copii mai avantajos le puteți procura la Parfumeria C*Or Cluj, Piața Unirii No. 6. 263 Mu este tot una Că unde Vă faceți hainele Încercați și vă veți convinge că elegant, ieftin și durabil lucrează numai croitoria str. Memorandului 4. on. noți$AN, AGENTURA TRANSILVANIA Cluj, Str. General Grigorescu No. 17. Cel mai frumos loc de casa de vânzare lestin aproape de parcul orașului. In imediata apropiere Străzii General Oriflorescu loiom* inttră ălt, opacinet introdos, Vile frumoase, case, palate, moșii de vânzare ieftin. Intre ele o casă in Piata Unirii. __________ cu trunchiu mnalt și pitici furnizează eltin AnSROSimSenERaco AIVD, JVDITBI AIDA. 22 s jm s A AFAMAT OGLINDA LUMII mmmmmmmmmmmmm tam Nn. 18 cu numeroase vederi și instantanee fotografice, cu următorul sumar: Prima dragoste a lui Rameo Novaro. — Amazoanele de ® l!® ai*ri fi de azi. — Desa oul de Paști la tainele vieții. — @1 IL3 Doamnelor, supraveghiați-văm. Sătuli - Malet Demului pe ^.«^.X4 ■»>» de operații — Bertha^ 0«. zar, de Anatole France. — Cum se scrie un roman. — De când se di femeilor titlul de “doamnă” — In timp v ü 1. ce noi luptăm cu eriza. — Actualize» ia caricatură. — . .Li Pagina jocurilor cu numele Iuda elegătorilor. 40 vederi instantenee fotografice. 20 PAGINI 5 LEI. ADV CIORAPUL B1%>lIVGLOR « ADV REDIMA CIORAPILOR