Patria, mai 1932 (Anul 14, nr. 80-102)

1932-05-01 / nr. 80

4M Ordineo ftmcfionlior socre la cofcdrolo „schlmDárli 0 iaHá*‘ In sianfo $1 Morco săpiâmanâ o Patt milor $1 In inmlnala il a inilcni Domnnlnl Vi­mri­­ im M Apiii­e I<a «cii, 10 a. m. Rln­­áaialia Ceasurilor ImpăilMja#. L« ora 6 p. n. Tecemia «in Prohodul Domu­l Hikii N<%.tru láni Bristols pontificate a« P. S. 8» l^­Aapo­­pal. Pridica păr. Ion A^^Eriblstilui.« prusah. PraMohuM «u Pr««, filiahta­­ Psină a Ciun>brocătimi purtată d» Prea Sfințitul tilp^cop pe stră elL«­ Plot«, Uch­iu­ parl­eii stre^ă, strada Univeritățiit, »tr. I. C. Sră­­t­iau și a Minoritiior. Sâmbătă, in 30 Aprilie la­ ora 10 Vecer­nia cu Paremis, Cântările Iu Moisi­ei Li­­tun­gia Si. Vasile veli Ifar« și clauj Deoareii Mior mărturisiți. La ora 12 noaptea: Slujba lăvieri, ado­­«a Uitreuia din Sfânta și Lumiian­a ei a I Paștilor pon­tifi Ciată de P. S. La păr. Epi­­­scop, cu proced une in jurul Piața Unirii și pe striehe ca și la Prediodi, ta Ono­tarea 91. Crucii Evangheliei, Icoanei luviMrel din parteia tuturor crodiab­ili^ilor. Duminecă, în 1 Maîu. La ora 8 a. ma. pri­­­ pa Uttui­^ie. La ora 10 a. m. 81. Latuagia pontificată de P. 8. 9a fi pricopui «u peti­­rea Evansindliei tu mai nauite limin ți pre­dică din partea Prea Slfcittei Sale. Ora 6 p. m. Vecernia pontificată de P. 8 Sa cu patirea Eivangeilei In mai multe limbi și sărutarea Oruci, Ekangielet și K­osmes înfierii din i partea atriirer dra Olta iateșler, ca și K Iteea^ iKtMiIl. DE € E MV v’ați convinge și Dv. despre calitatea bună a tricotajelor vândute în prețul fabricei la NIPOI^ Cluj, Cal. Regele Ferdinand 8, Telefon Il 20, TRICOTAJE, CIORAPI, MĂNUȘI, MĂRUNȚIȘURI. r­­ si~ ■ [UNK]­­• • — i £a­teamm Că în oricare alta parte unde sunt mulți oame­ni dmpreună puteți su­rsă îmbolnăviți de gripă. Feriți-vă prin NOU! NOU! cine aoresic sa alta e il piacata și să se recreieze plăcut dar silele de muncă să vizitez RESTAURANTUL ..GAUDEAMUS“ din Hoia (Parcul Muzeului Etnografic) unde se pot găsi tot felul de mâncări reci proaspete, precum și fleică, costiță la grătar, mititei pregătiți proaspăt. VINURI RENUMITE de pe Târnave in permanență, bere proaspătă. Prețuri modeste, serviciu promt. Roagă sprijinul onor. public MAXIM NEMEȘ, proprietar. ♦♦♦♦♦« ^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO« 00000«000»â>»000000000»»»»00»000< Rcnmaflcll și suferinzii de nervi, laudă cu unanimitate efectul rapid și sigur al tabletelor Togal. To­­gal-ul elimină germenii bolilor pe cale naturală, dizolvă acidul uric și este un mare grad bac­­tericid. O Încercare vă va con­vinge i­­nsistat! asupra Togal­­ului, nu există ceva mai bun ! La toate farmaciile. Lei S2‘—local ►000«»000«000«000»»0»0»»00«00»»»»«­­­^»0000> i PATRIA EMB. Sarmală, amicul poporului intre Tisa și intre Nistru N’am vrut să fi« prim-ministru Am primit, «Să — de sili Și-o repet, o fac din milă. Hopa, țupa, eu ț­eneală „Culturală" — și-o sarmați. Uapi Caesar și eu Bonaparte? N’au știut ea mine cartel Cărturari la noi în țară ? > N’au fost până la Sarmală. Hopa, ț­pa, cu țicneală ,c­ulturală" — și-o sarm­ilă, hop! Patrioți, bărbați de stat ? ! Nici eu lampa n’ai aflăt! Rămăsese singur Eu, î­n Eu Eu, și iarăși Eu. Hopa, ț­pa, cu țicneală „Culturală" — și-o sarmală, ht^l Sorin de-odată zece părți j ^ Sar de-odata în zece păr­­­i. Din arhive în premiera și în patru ministere. Hopa, țupa, eu ț­eneală „Culturală" — și­ o sarmală^ Scriu „memorii", cursuri țin Zbâmă, pl^, d merg ^ vin, Sâni și pulpe m­ăiese, Ruji de buze desroșesc. Hopa, țupa, cu ieneală „Culturală" — și-o sarmală^ hopî Ce? Partid ®? Ce? Program? Guvernăm eu tam-tam-tam. „Ritmul nou" în salt se zbat« Prin orașe și prin sate. Hopa, țupa, cu ț­eneală „Culturală" — și­ o sarmală, hopa dr. AUREL SFREDELUȘ, subsecretar de stat onorific, provizoriu, interimar, sub­stitui ftică portofolin. Tata , îmi pui la încercare grea mr­­v. ri mă pUt itefH au hiirebiírU« m­­a. Incă­­ o ^niribară țfi mtA Iov gi apoi s4­ fin dai pace... Il­itivă: $â­ mî explo­ iată, ptntru- Ce m ga irmrnt man fac mä Odată „mar*a wwarid“ ? — BaalK abia die Mit­eratela, mare ea­­■alle stai eșU și chial Chun­ todh­aneșU rit mă a atib­illi ant­­iel. Ceande mă aaaești tia pe mitutul Medicul. IU recomand să mânânci fructele cu coajă cu tot, fiindcă priește sănătății. Cari sunt fructele citale pre­dilecte ! Pacient: Mănânc bucuros banane și unei de cocos. • Doi birjari povestesc în piața Clu­­jului: — A cui statuie este ifâta ? — A regelui Matia. — Dar ce a făcut de i-a ridicat o statuie. — I-a bătut pe nemți la Marne. — Fugi încolo prostule, pe acela îl chema Napoleon. — Cum, nu ăsta a fost? Atunci pentru­ ce i-au mai ridicat statuie domnii?... 1" .. ^ Robi: De unde veneai ? Solomon: De la societatea de asigu­rare. M’am asigurat împotriva focului și a grindinei. Kohi: Foc, pricep. Dar cum o să faci grindină ? * In garderoba unui teatru Moritz îm­bracă paltonul și îi dă femeii 100 lei. Amicul său Grün îi șoptește: „Ești nebun, că dai bacșiș o sută lei !*‘ „Nu sunt nebun — îi răspunde Moritz — — privește la blana asta, nu știu « lui poata fi, valorecată in orice eax 190 tai. • Dna Grünfeld telegrafia­ză soțului ei Uarimbad: „In patru săptămâni mi-am­ redus greutatea la jum­ătate. Cât nd mai sta­u ?“ Soțul ei răspunse tot telegrafia: „încă patru săptâmâni­. " Un domn mai în vrâstă se căsăto­rește cu o fată tânără. Prietenul său îl întreabă : „Te are drag nevasta tot“ „Da, firește — răspunde bătrânul — mă iubește mult, e în stare să moară pentru mine, dar de trăit trăiește cu altul*. • — Domnule consiliu, când obișnuiți să vă odihniți nițel ? — După dejun soția mea doarme circa o jumătate de oră. — Pardonați, dar eu v’am întrebat, când vă odihniți d voastră ! — Apoi, da. Eu am pace, când se o­­dihnește nevasta mea. IONESCU." Aionita Georgescule, îmi spu­­se>­i, că metoda cea mai bună pentru ca soția mea să aibă copii, ar fi să petreacă patru săptămâni la Sovata. In vara trecu­tă am stat două luni și fără nici un rezul­tat. GEORGESCU: Idiotule! Eu p­ani a pus să petreacă ea la Straja patru săptămâni, dar fără tine.• TATIL CĂTRE MITICĂ: Sunt foarte ne­mulțumit cu certificatul tău de la liceu Mi­tică. Dacă sa va mai intâmpla incă odată asta, se știi, că nu ai să mai primești hai­ne noni. Mă voi ținea de cuvânt, poți fi si­gur pe asta­, cum este sigur, că-ți sunt ta­tăl tău, MAMA, Aiujid, nu ti neliniști Mitică. Are să ți comande haine noni. i­..­­r. Kop! '^1 ! Colțul vesel ANECDOTE, GLUME, PARODD Criza economică mooOlola sub aspecii direlor mdeiorpretu­rilor — COCl­rlnla de la Lousanne — A atins criza punctul ei culminant? — GENEVA, 26, — ân­ ultimul timp se aud din nou voci din America și Anglia, hi cen­­zuil dăr miza economică și-a ajuns punctul ei culminat și că ân aceste țări se ți obser­vă o intorătură spre bine și o creștere a conjunturii. Secretarul de stat la Extern­e al Statelor­ Unite, Stimson a confirmat ace­astă, după sosirea sa în Europa, prin o nouă declarație. In anul acesta au fost proinunțate, In spe­cial­ în Statele­ Unitei, tn nai multa rânduri preziceri despre o îm­tereatură în situația economică, însă până în prezent nici una încă nu s-a realizat. Optimismul în chestiu­­nile economice este deosebit d­e necesar In special acum, i­n acelaș timp insă est« indispensabil a se prezenta un tablou clar al nivelul 1» care a ajuns criza și al di­­ficultaților pe ridici la calea torfeigeril «i. I­­I| Pentru freeolivarea problemei eieonomice europme nu e de ajun» » înlătura repara­țiile și datoriile­­ de război in forma lor no­­m­ală. Este necesar a se regula încă situa­ția finlanciară a multor state și a ce­rei noî­itransactlele financiare internațonale și co­merțul internațional De acee», chiar proble­ma Conferiinței «de la Lausanne, devine, prioi «eventuarea crizei, tot mai complexă și dificlă. Echipă datele Societății« Națiunilor și ale Oficiului­ Internațional al Muncii de­la Geneva proporțiile crizei, cu­­re trebui­e să lupte economia mondială se prezintă du­pă cum urmează: In primul rând indexul prețurilor en gros al unor produse, liând ca bază prețul din 1913 egal 100. Prețul «cafelei a ajuns în 1929 la 141, în 1930 la 79, în 1931 la 55. Grâul a ajuns în 1929 la 152, în 1930 la 107 și în 1931 la 67. Prețul lânei era cifrat în 1929 la 15b, în 1930 la 106 și în 1931 la 82. Prețul bumbacului s’a cifrat în 1929 la 148, în 1930 la 107 și in 1931 la 73. Pre­țul cauciuciului a ajuns in 1929 la 28, în 1930 la 16 și în 1931 la 8. Prețul petrolului s’a cifrat în 1929 la 149, în 1930 la 97 și în 1931 la 71. Preț plumbului în 1929 109, în 1980 73b, în 1981 64. Prețul aramei în 1929 110, în 1930 80, în 1931 56. Deja aceste cifre arată că de­­scr­eșterea prețuir­i lor a ajuns în comparație cu timpurile antebelice, la cifre de necre­zut și că multe ramuri ale producției se prezintă neran­abile. Mai departe, în 48 state exportul de măr­furi fi­e cifrat In 1929 la 149, 6 mhard­e franci aur, în 1930 exportul acestor state a scă­zut la 119,4 miliarde și în 1931 la 85,9 miliarde franci aur. Cu alte cuvinte exportul acestor 48 state a scăzut în timp de doi ani cu 43%­. In acești doi ani, veni­tul Qiational al Statelor­ Unite ale Americii de Nord a scăzut cu 32,3%, iar venitul na­țional al Germaniei cu 34,2%.­­ In fine, ca o ultimă caracteristcă­ se poa­te indica desceșterea procentuală a cursu­lui acțiunilor industriale în anul 1931 fa­ță de cursul din 1929 sau 1928. In ultimul pătrar al lui 1931, cursurile industriale din Norvegia prezentau o descreștere față de 1929 (sau 1928), cu 12,6%­, în Anglia cu 39,1%, în Austria cu 39,3%, în Cehoslo­vacia cu 42%, în Finlanda cu 44,6%, în Ungaria cu 44,9%­, în Elveția cu 52%, în Italia­­ cu 52,8%, în franța cu 54,5%, în Germania «cu 60,7 %­, în Olanda cu 69,7%­, în Suedia cu 70,7%­, în Canada «cu 0,73%­, în Statelo­r Unite cu 71,8%». Aceste cifre sunt foarte elocvente și ara­tă cât de departe a ajuns și, sub presiunea crizei, descompunnerea întreprinderii« econo­mice. Dacă­­ în ultimul timp, nivelul prețurilor pre­zintă o «oarecare stabilitate sau «chiar o anumită tendință de creștere, ceea ce du­ce «câteodată la speranțe optimiste, că s-ar putea întoarce conjunctura de acum câți­va «ani, în viața «financiară și «la burse si­tuația rămâne mereu nefavorabilă. Conferința de la Lausanne, care are se in­­truni în 14 iunie, va fi pusă «înaintea pro­blemei dificile, de a «găsi căile spre a ani­ma viața economică a Europei. Problema conferinței va fi cu atât «mai dificilă», cu cât înainte­ de ținerea ei nu se pot găsi so­luții împotriva crizei­­ actuale. ■leritul românesc. Căci pentru conservarea capitalului biologic național e de preferat­nță avem un țăran fruntat șș «decât 100 de proletari culți ori semidocți meniți degene­rării și perirei. Spre a le asigura generații­­lor viitoare mijloace suficiente bugetare pentru «promovarea intereselo­r celor sănă­toși, vor trebui internați toți cei atinși de infirmități ,cari se moștenesc, ca astfel ei să nu «poată avea «descendenți. Acești copii vi­tregi ai sorții ar putea fi lăsați liberi numai dacă în­­ prealabil ar fi supuși sterilizării. De asemenea va trebui legiferată dispoziția ca fără certificat medical oficial de sănăta­te să nu se poată încheia căsătorii. La în­ceput ar trebui, —­ «spre a înilesni educarea pub­cului — numai facilitativ Introdusă a­­ceasta «dispoziție. ,Șeful oficiului stării civile ar atra­ge atenția părților, cu ocazia anu­n­­țării căsătoriei,­­asupra pericolului biologic social și economic ce rezultă, dacă unul ori altul dintre viitorii soți sufere­ște vre-o boală venerică ori de o infirmitate minta­­lă. Ar expune totodată­ ,pe baza unor ins­­­strucții compuse­­ de igieniști, modul de vin­decare ce ar trebui aplicat, înainte de a în­cheia căsătoria. Tablouri, afișate în toate bru­ourile de stare civilă, demonstrând in­tuitiv consecvențele pentru soți și de sem­­n deneții lor a neobservării sfaturilor pri­mite ar «complecta orientarea mirilor. Com­baterea­ bolilor enicte«unice am atins-o mai sus și fără «a intra în detalii țin să repet că pu­nerea în practică a ideilor preconizate și în parte realizate de d. prof. I. Mol­dovan, ar da nu numai repede și s-ar rezult«atuil dorit, «dar, ar fi singurul mijloc prin care ne-am putea asigura maximul de capital biologic național­­ pentru viitor. Un rezervoriu de ce mai mare valoare el capitalului biologic național îl reprezintă acele fete sănătoase ale tuturor claselor so­ciale, cari sunt ultimele vlăstare ale fami­­lilor lipsite de descendent în linia­­ bărbă­tească. Precum am mai amintit numeroase familii se stâng fără fii după ce suma­ ener­giilor concentrate în ele s-au manifestat și au fost cheltuite pe încetul de generațiile precedente. (Gruber). In linia lor fem­eiască rămân însă latente calitățile cumulate de străbuni și se trezes­c k viață nouă, intenzi­­vă, dând naștere altor familii de talente, de­venind aceste fete mame. Natura după o ri­sipă de forțe, face economie, spre a rodi a­­poi din nou terminând intervalul de latență CC și l-a impus. Dacă împiedic­area urbaniză­rii prea grăbite a bărbaților cu suflet băș­tinaș se­ impune ca un postulat națion­al în interesul conservării capitalui nostru bio­logic, cu atât mai mult ar trebui să tin­dem­ ca reprezentantele cu sub­itet bă­știnaș ș­i din chh­estie, cari în mediul lor rustic ar putea fi tot atâtea străbune de familii talentate, să fie conservate în Mosul­ «capitalului bio­logic. Părăsirea satelor dureze nu numai dincoace, ci și dincolo de munți din partea acestei categorii­­ de fete e o boală socială a epocei în care trăim- Sterilitatea­­ facultati­vă, impusă prin ocupație, aerul infect de biurou, provoacă o veștezire prematură și o plângere fără descendență. Cât de rare sunt «azurii» fericite în cari acestor prețioduse organisme femeiești li se oferă prin căsăto­rie ocazie sărt și moștenească asupra copiilor distinsele calități erezite de­ strămoși. ♦ Un rău mare de care suferă viața noa­stră publică 6 etatizmul exagerat. Statul de sigur trebuie să-și împlinească­­ dătoria față de cetățeni, precum, și cetățenii obligamen­­tele lor față de Stat. Cum însă pe începul s-a încuibat în sentimentul public vi­ civil de a aștepta «totul dela Stat, e firesc că Statul prin reprezentanții săi­­ a devenit prepotent și în acelș timp, «în urma surmenării, inca­pabil de a-și împlini misiunea în mod satis­făcător. In cete de mai sp us «mi-am­­ schițafi părerile asupra rolului care «îi incum­bă Sta­tului spre asigurarea capitalului biologic național. Ar fi însă «o mare greșală să­­ aștep­tăm totul dela Stat. Și societății îi inc­unbă mi ros importențt­, «ba chiar hotărâtor întru conservarea capitalului biotic^c național. Fiecare individ cult mai întâi de toate tre­buie să-și conserve și desvoalte propriul organism fizic și «psihic. Tineretul adâncind temeinic științele și cultivând în orele libe­re sporturile, are ocazie să-și facă o temei­nică educație științifică și în acesș timp să-și ofetească voin­ța print acțiuni coordo­nate, prin realita­tea impusă de regulele jo­cului «față de contrari« și prin asimilirea de­­săvârșir tâ a unui spirit «de disciplină și ca­­meraderie, pe lângă avantagiile fiziologice de cari profită. Nu s-ar putea însă ca în «cadrele secției medicale și biopolit«Lce a Astrei și sub con­ducerea ei să se formez« echipe de tin­eri universitari, echipe de propagandă biopoli­­tică? Ce frum­os ar fi ca aceste echipe cu­­treerând sale noastre, ori mem­brii lor pe­trecând vacanțele la țară, «să desvoalte o operă de cea mai mare importanță națio­nală combătând alcoolismul, explicând ne­cesitatea intervenției medicale în ca­zuri de boale venerice, răspândind­ cunoștințele pu­­ericulturei și organizând tovărăși de spor­turi și în deosebi de football într’e flă­căil­e satelor noastre . Dacă am beneficiat de lu­mina culturei suntem datori ca fiecare, în limitele forțelor sale, să răspândim lumina cunoștințelor conservatoare de neam. Me­todele instrucției­ noastre publice «mai mult decât programele a­nalitice de prezent în vi­goare »sunt o nenorocire, căci ele ucid in­di­­vidua­litatea și poMesc elanul de inițiativ­ â al elevilor. Da­tork societății și înainte de toate a tinerimei universitare e să învețe a organiza și a acționa, spre a desvolta și șirurile ei individualități­ capable de iniția­tivă. Să luăm pildă «de la trecut. Cât de mari sunt prestațiunile ca«pi«talului bi­ologic național românesc de 100 de ani încoa­ce. Vechiul Regat era tratat ca pașnlic turcesc de o mână de Fanarioți; Basarabia se gă­sea sub forța nemărginită a s­tă­pânirei ru­sești; Bucovina forma un obiect de expe­rimentare pentru rafinata artă de stat aus­triacă; Transil­vania și Banatul — unde ta­­bliul caracterisitic nu dispunea de un singur advocat român, — ia­r în ultimii 50 de ani, premergători războiului «mondial, toată «]pu­­terea statului ungar și toată societatea or­ganizată maghiară, ne-au cotropdt cu neîn­cetatele încercări șten­e de maghiari­ire. Totuși capitalul biologic național« al« neamu­lui românesc a rezistat și rămas intact. Pe noi ne-au scos din «cadrele constituției, pe ai lor și pe toți veneticii i-au protejat «ca să ne poată fărâmița și «distruge forțele biolo­gice. Dar am știut să rămânem un neam solidar de luptători, tare­l în voință și «tare în «credințil. Astăzi ne-a fost hărăzit să p­­’tem statul nostru național. Pâinea și cu­țitul e în mâna neamului românesc. Nu preget să slăvesc norocul că în acest stat se găsesc și minorități etnice. Ele trebuie să «dea lupta, pentru existența lor națională, noi avem datoria să v­ asidităm energiile ca­pitalului nostru biologic național. Prezența minor«iităților ne va servi «drept stimulent ca "« nu lâncezim în emularea nobilă care zi de zi ni se impune în concurența biolo­gică ce «dăinuiește, fără un moment de ră­gaz, între ei și noi. Departe «de noi să fie in­tenția de a nedreptăți pe alții, dar datoria noastră a tuturora este ca liberi de ură în contra altora să întărim, consolidăm și apă­răm capitalul ibiologic al neamului nostru. Să-l«­­întărim prin validitarea la conducerea statului a voinței adevărate a «og­orului de «baștină, să-l consolidăm prin organizarea acțiunei societății întregi românești și să-l apărăm ca cea mai scumpă moștenire, pe­­ seama viitoarelor generații românești. Aceasta trebuie să fie ținta idealului po­liticei noastre naționale. Spre ajungerea ei trebuie să ne­­ înălțăm S­ufletele, — și să se inspire fiecare dintre noi, neîncetat, de do­rința: „excelsior“! AL. VAIDA-VOEVOD Dtrmwro A. 1 Halii,— lanț «V. — Ki. M. RADIO »M­n. IB hw. r«I kSi. Vineri, 20 Aprilie 1032 /AAî.­ Transmisiunea serviciului religios de­ Biserica Amzei, la sfârșitul serviciuului In­formațiuni, sâmbătă, 30 Aprilie 1032 19. Informațiuni și semnal orar. 29.30. Transmisiunea serviciului bwlv. de la Biserica Amzei. [CA FUBLICITATE lhl»j||iSg­ B sau Inmagazinarea mobi­­* ■•■ [UNK]Wn­i­lelor, In interesul propriu lelor, In interesul propriu efectuațile f"“----------- ^­­numai la f|l_ ___ _ turi Cluj, Piața Unirii 4. Telef. 386—1296. p " • V • ' V ^ UNIO“ ^transpor­tan« elita actions „Banco Cen­­trala*" CIBJ, Toioore nominala 60.000 lei. Adresa fi. n. Ra$com­ corfterni OriYile, Str. D. No. 64 Bnenrești. Doamnă vârstă mijlocie caută post de menajeră care să pricepe și la cusut. Românește vorbește bine. Numai la domn serios, doamnă eventual la o familie mai mică. Adersa la ziar sub „Bună menajeră“. eren­i­e vânzare In str. nor­­lesen Nr. 22 (cononizare, opo­­nici, electrica). Ascottreso Banco „Dino“ secretariat. De vanzarej tot de casă legrafia fără fir. Sm­ag­i, Str. De Martonne Nr. 1. 248 Vinuri pentru Paști proprii, gustoase și veritabile din Le­­chința se află In pivnița din Piața Mihai Viteazul 25, intrarea prin Str. Dogarilor. Cadouri de Paști pentru femei, bărbați și copii mai avan­tajos le puteți procura la Parfumeria C*Or Cluj, Piața Unirii No. 6. 263 Mu este tot una Că unde Vă faceți hainele Încercați și vă veți convinge că elegant, ieftin și durabil lucrează numai croitoria str. Memo­­randului 4. on. noți$AN, AGENTURA TRANSILVANIA Cluj, Str. General Grigorescu No. 17. Cel mai frumos loc de casa de vânzare lestin aproape de parcul orașului. In ime­diata apropiere Străzii General Oriflorescu loio­m* inttră ălt, opacinet introdos, Vile frumoase, case, palate, moșii de vânzare ieftin. Intre ele o casă in Piata Unirii. __________ cu trunch­iu mnalt și pitici furnizează eltin AnSROSim­SenERaco AIVD, JVDITBI AIDA. 22 s jm s A AFAMAT OGLINDA LUMII mmmmmmmmmmmmm tam Nn. 18 cu numeroase vederi și instan­­tanee fotografice, cu următorul sumar: Prima dragoste a lui Rameo Novaro. — Amazoanele de ® l!® ai*ri fi de azi. — Desa oul de Paști la tainele vieții. — @1 IL3 Doamnelor, supraveghiați-vă­m. Sătuli - Malet Dem­ulu­i pe ^.«^.X4 ■»>» de operații — Bertha­­^ 0«. zar, de Anatole France. — Cum se scrie un roman. — De când se di femeilor tit­­lul de “doamnă” — In timp v­ ü 1. ce noi luptăm cu eriza. — Actualize» ia caricatură. — . .L­i Pagina jocurilor cu numele Iuda elegătorilor. 40 vederi instantenee fotografice. 20 PAGINI 5 LEI. ADV CIORAPUL B1%>lIVGLOR « ADV REDIMA CIORAPILOR

Next