Patria, iunie 1932 (Anul 14, nr. 103-124)
1932-06-01 / nr. 103
inircDolnțali conforfabilele anfobuse ale soc. Aufo-lranspori $. a. Ciot TARIFE REDUSE SEZONIARE: Cluj—Gherla tour retour 90*— lei Cluj“Dej tour retour 120 ~ lei Cluj—Bistrița tour retour 250 — lei Cluj—Tg,-Murăș tour ret. 300*— lei Cluj—Regliin tour retour 320 — lei Orarul de vară al autobuselor Cluj — Dej - Bistrița Cluj—Mociu —Târgul-Murăș Legătură la Tg.Murăș pentru Sighișoara și Odorheiu, la Apahida pentru Dej iar la Cluj pentru Baia-Mare și Sighet CLUJ—SÂRMAȘ: CLUJ-REGHIN: CLUJ -PANTICEU: CLUJ—BONTIDA: p»ea es OS 09 co OÎE Pleacă 18—M ciu] ik Sosește 815 Sosește 20’5f Panticeu P1 Pleacă 6— 10“ 8“ 8“ 8“ 8 aa e ORE COR Pleacă 18 1H Cluj ^ Sosește 810 Sosește 19'«^ Bentida ^ Pleaca 7— Pleacă Sosește Pleacă Sosește Pleacă Sosește Pleacă Sosește Ora Minute 785 7‘» 8» 880 gi6 gao IQao Ora 1 Ora Ora Minute 1 Minute Minute 121« 116— 1830 13“ 13“ 1416 17«6 10“ 17“ 181» 20“ 20“ 18“ — My 191» 19“ 10“ Cluj Gherla Beclean Bistrița Ora Minute Sosește Pleacă Sosește Pleacă Sosește Pleacă Sosește Pleacă 710 70B Ora Minute 9“ 760 7“ 716 Ora Minute 16“ 15“ 15— 14.no Ora Minute 19“ 17“ 17‘^ 171.. 17— 16“ 16» 1 -Legătură în Dej cu Baia-Mare, Sighet, Jibou și Târgul Lăpușului Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Minute MinuteMinuteMinute MinuteMinuteMinuteMinute Pleacă 6-15-16—18%1 Ciul > Sosește 8“102 gro 19“ Sosește 7*r. 16“ 17“ 19“1 Mociu Pleacă 6558* 75' 1785 Pleacă 7.0 16‘‘1745 1945 Sosește 6 508“ 750 17“ Sosește 8“ 17“ 18“ 20“ Sărmâșel Pleacă 615 805 725 17» Pleacă 825 1725 18“ 20“ Sosește 68 730 17 Sosește 1025 1925— — > _^ Tg.Murăș ^ Pleacă— 6—— 15-09 09 vis na REOCun trib PIN cauza dEsriintăirii vindem întreagă marfa 338 din magazinul nostru de stofe streine și din țară. POSTAVARIA MERINO vis-a-vis de poșta centrala. Calea Penele ferdinand. mondiale au început să se reveme și asupra tăriiii noaistre. Níi nai criaii &‘a manif'esizat 'dintru început sub două aspecte: criza frimsutră și criza aijmi'a, amibele aceste aspecte constituind criza economici' in tencre. Criza financiară s‘a ivit în forma, criizei de credit sau de ncredere, care a avut drept consecință i slăbirea propresivă a institutelor noastre financiare, ca depoztive ale creditului public. Simptoml crizei a.g']’are a fost scăderea treptată a prețurilor produse,kr a.ghicoJe. "Ca urmare fireiască și inevitabilă a acestei crize duble, finantiară și economică, ai început să scadă treptat și veniturile statului, .deci o a treia criză: criza bugetară, care se manifesta în forma deficitelor bugetare tot mai accenituate. In măsura în care se depreciau produsele arricole ce micșorrau, tot mai mult fiosibilitățiile de plată ale elisei noastre țărănești. Partidul national-țărănesc, fiind expresia politică a țârănimei s-a sesizat limeidixt după ivirea crizei de situațida critică a țărănimei și a și elaborat chiair mai mult.e proiecte îin acest scop (Proiectele Madgearu și Manoilescu). Ceea ce caracterizeaza aceste. .proiecte de adunare în opoziție cu legea conversiuneii elaborată de regimul „experților“ ,de azi interespectarea strictă «■ actualei ordine de drept,precum și rănunierea în marginile legilor care cârmuesc viața economică, și indeosebi faptul că punctul de plecare al proiectelor național-țărănite era finanțarea asanării. Guverniul naționial-tărănist conștient de aec adevăn elimentaii că era <> problemă eminamente financiarä lui se poate rezolvi idecât p)prin mijloace finaanciaire. Partidul nostru a mai rămas fidel și terim.nn.lui „conversiare“, care în concepția lui juridică înseamnă 00.11 centrarea,mai multor datorii în mâna unui singur creditor, modificâdu-se numai condițiunile de plită, termene, anuități, și reducerea dobânzilor, pecând ui concepția legii conversiunei cuvântul ,,conversiune'‘ ,și-a pierdut cu desăvârșire noțiunea lui adevărată. Iață de 'aceste <'ulități superiorii.ro ale proiectetlor inițional-țărăniste suntem anticipia anirmațiunea. categoricii că^ legea conversiiunci actualului guvirn iese cu totul din făgd.și ai legimuărilor de până acum: nu respectă nici constituțiunea țării, nici ordinea stabilită de dreptul comun,și nici legile elementare ale vieții economice..Turmml avea în fața sa nu numai problema asanării datoriilor agricole, dar problema menținerii și comersării credituși lui publicc. Știind că creditul public și privat este pavăza întregei vieți economice, guvernul avea 'datoria sa'inciipală, de a evita atât din principiile de bază, cât și din termenie de amănunt orice dispozițiune care era de natură să ne aducă vreo atingere cât de noică creditului biblic și cari puteau să primejduiască existența institutelor netestre finaniciare. Având în vedere interdependența strânsă ce există între toți factorii de producția Tie, având în vedere necesitatea de a se ave.Tiține cu orficee preț echilibrul în viața ecotronică, soluțiunea cea mai indicată nu putea fi i.b.cât O soluție de amniablut o soluție cu caracter general. —0x0— PATRIA Adonarea eparhiei fadelor, rducoiM $1 mit«ni Episcopului sfan - o nona perioadă de vlad consfiictionala bisericeasca I In cadrule tradiționialelor eoleianități s'a . des'Chits ieri în sala fe.sitivă a 2»'refecturoi adunarea eftarhiei Vadului, 1'Tereacului șii Clujului. Inainte de deschidere deputații clerici și inslOiții tui adunării ;ru ia.rticipat la: ■•<cric,vil .ilivin .soletim celebirat în biserica. sta rohială ortodoxă-română. lupor.tajița nc‘i.stoi adunări astari; și din cuvântul de deschidere rostit de P. S. Sa Episcopul Nicolae Ivan. Salutând im deputați cu traditionalui „Hristos ,inirdat“ înaltul arideren Ica .i.dret>at următoarele cuvinte: Domnilor Deimtați! (11 zduti de azi Ei)ar]iia noastră intră în o nouă perioadă de viată bisericească ,constium.Sojială având la bază o activitte inc.'hekita de 12 anii dela reînființarea ei. Istoria neiărtumitoare \timer-asta putinul CC am aflat aici ,și tot ei' ,s-a tratat re rli'ra în. ..cr-t interval de timp, ținând seamă de sigur ști de greutățile începutului, inemite oricărei înjghebări a.pui. La nici un prilej de seama nu am uitat .>ă scot la iveală marile merite ale colaboratorilor mei, în spiecial meritul membriilor adunărilor eparhiale precedente, cari au avut multă înțelegere .și suflet «urat în aprecierea uizuințelior noastre spre bine, concretiz'ite în organizizarea,în,chegane.a, și co isolidare.'i Ej arhi.ei. Încă i emântul de descidere al sesiuiii din urmă mi-am e Kjimimat dorința, au biserica vie, enoriașii slegători să onoreze cu încrederea lor pe toți ca ce și-au făcut datoria, ca membri ai adunării eparhiale. Aceasta dorință a și fost onorată in măsură. GO vârșitoare" — iar intrarea unor elemente noui și valoroase — în locul celor di s]răniți și retorlș de bună voie, nu poat... decât să ne bucure, căci în definitiv orice cor[orații fie vie, după un timp oarecare are nevoe de promeniire ca element a noui, legătite sufletește peintru de a intra în viața .iHibilică. In acelaș timp trebuie să îmi arăt toată mâluirea me.a.. că anumiții bărbați distinși. m-am ])iriu munca și experiența lor probată ,nu a dus servicii 2).retroase bisericii și în deo.^sibi Ea iaibiiei noastre, 'au rămas de altădată, în afară de adunairea eparhi.ala. l>eprinderi necunoscute până aci, în viaț.i bisericească i-a bnil äturat din sânul cor-porațiu.nei unde prezența lor era nu numai dorită, dar și de cel mai mare folos pentru interesele Bocaiubiei Vadului, Feleacului și Clujului. .Asemenea porniri sper, că le vomi putea împedeca, în viitor, ca unele ceunt frăginditoare tradițiilor sănătoase — de omenie și de cuviință —în cari a trăit bisericaortodoxă din Ardeal. Vream să se știe, că cei ce vor să intre în sanctuarulisericei trebue să se excamineze pe sine și conștiința lor și numai atunci să se aipropie, dacă s-au împărtășit cu trnjmil Și Sângele lui Hristos. După acest cuvânt de întroducere ,revin la problemele ce ne p Heocupă — și trebue să ne pre rurape promovând binele bisericii. Intr e aceste isocotim: 1. Învățământul teologic. Aceasta problemă interesează întreaga bistu'incă — dar interesează în măsură și mai muai'C' Biserica lin Anlal. Omeniul Țării întocmise un proiect, pe care civea de gândă îl voteze în se.Ți.unea inflamentară din viaă. Acest proiect pornea dalia cele mai impe mtențikrai, dar avea și dispoziții. .cari ti . lean la suprimarea .Academiilor teologice, lăsând numai un.i .pentru Metropolia An aiului."Chiar și Academia noastră urma să fie desfiinița,tâ. lându-i locul o facultate în cadrele Universității de aici, întreg epiiscopatul din Ardeal a luat o atitudine hotărâtă ,priin declarația solemnă luată aici la Cluj ,a 22 Martie a. c., că nu poate renunța la, Ac.ademiile noastre înființate cu multă însuflețire și desvoltate cu multe jertfe. 0.m.cât de ispititoare ar fi o facultate teo bogită cu .titlurile ei științifice, rămâne indi'S CMitaibil adevărul că numai o preoțime ]).regătiităr de Biterică, va fi în măsură s â cunoiască și să-i serveasca idealurile ei sfinte și mântuitoare. .De aceea apelez la elevi și în deosebi și la mireaii noștri să se pătrundă de cijnvingerea, că învățământul teologic tribue să rămână pentru totdeauna sub conducerea bisericei, și în consecință ,?ă .susțină aceasta, teză cu toată caidura, luând .a.]ărarea Academiilor noastre teo.ogii», așezăminte pentru educație eeiioasă și pregătirea. .solidă a clerului nostru de aistăzi și de mâine. 2. Nu de mai putină importanță mi -e pare grija pentru întărirea credinței ortodoxe în părțile nordice ale Eparhiei. In anii trecuți aau avut bucuria să vedem zeci de mii de suflete îndreptându-se spre drumul Damascului. leiăturâ,nil .din care greutățile, trebue .să consolidăm opera începută- pășind cu încredere spre scouno cel mare al unității in crediință a neamului nostru. Ne vomi supune deci ,poruncii sfinte lăsată de Mântuiri l „o turmă și un păstor“. 8i .aici se începe rolul hotărsâtor al fruntașilior noștri mireni alăturea de preoțime. Bisericile din Ardeal, chiar și cehe cari nu-i dau drepturi poporului, au concentrat orgianizații puternice pentru tipărirea bisericei lor și întălnirea creKlinței. Nu înțelegem'' ar putea împedeca pe ai noștri sa desfășoare aceeași înțelegere și aceeași însuflețire, aceeași râvnă și acela și apo..tolat — ca și fm mai frumoasă contribuție la refacerea sufletelor și la expansiunea l 1njitoare a. neamului nostru. d. n altă din ])roblemele mari a fost și este și terminarea catedralei noastre. Zidirea, începută cu un elan de însuflcțire fără pareche acum 9 ani n'avem să o putem continua din cauza crizei grele economice și financiare, în care se găsește Statul nostru, altcum angajat prin declarații ,solemne, de a ne da tot sprijinul, fără cari angajamente nici că am fi putut începe o clădire monumentală și costisitoare. U.l.tiranl refugiu îl vom lua și sprijinul puternic al M. Sale Regelui Carol II-lea, care la solemnitatea puarerii pietrii fluidanvșintale din 8 Octomvrie 1923, a avut numai cuvinte de îmbărbătare și de încurajare — și care sperăm, câ-și va eterniza numele de Domn Mare, asistând și la actul intim al sfințirrei Neamul nostru a trecut prin clipe mai grele ca cele de azi. Numind mult cu 1oO de ani, uniii eram robi la unguri, niții la muscai, alții la nemți,dar prin miutca,..i jertfa înaintașilor, prin virednicia lor, arai tăria credinței lor am ajuns la unitate națională, am ajuns să fim stăpâni pe glia strămoșească și stindardul nostru- străluce mândru pe toate plaiurile țârii Și atunci vor fi fost greutăți, vor fi fost lipsuri, vor fi fost suferințe mari, dar poporul cel liber ortodox și cu noi cei .i..supriți, aveam același suflet,. .aicelaa.?. aspirațimii și aceleași credințe, cari ne-au doruit libertatea și unitatea națională. Avem deci exemple vii, căile bătute de înaintași, — să ne facem toți întreagi datorie, să ne așezăm fiecare la locul ce i se cuvine .— .și greutățile vor trece ți vom prăznui cu toții ,azi mâine reînviereii. l.'esi.inkismul ,nu-i f>ermis să ne toplim'.'Uscă, invidia, să nu ne pască și otravni desnade,jdii să o alungăm din inimile și din locașurile sfinte și sfințite — și atunci toate se vor adauge nouă. Salutând deci pe 011, membrii ai Adunarii clarhiale cu cretinescul „Hristos a înviat“, declar Adunarea eparhilă deschisă. RAPORTUL CONLILIIUIAT i EPARHIAL După disicunsul .]).rimit cu .sincere și în'delcing'até aplause al P. -S. Sale episcopului Nicol a'e Ivan, a urmat i)rezentarea rapoartelor Consiliului Emihial, în care se înregistrează unele evenimente ale anub:u .trecnt cu repercusiune asupra, vieții bisericești. <'u,in .sunt de ex. schimbarea guvernului, b))augurărea castelului de vânătore al M. S. Regend la Lăpușna, legea invățământului teologic,reorganizarea cor[sozițiilor bisericești parochiale. ]i rotoj o]ești și e]arhiare. mnit('l.ex'.u criza, vir/jitațiile canonice ariiierești în: Somoșul Cald, Borsec, l.gitiu, Presaca, Murăș-Port și Ghinteni. desiființarea fostului .dc ]iept .misiionar. etc. Despre clădirea catedralei raportul face următoartă constatare dureroasă. ..Cu mare .dar're sufletea.scă suntem nevoiți să ÎD'ng'istrăm fatiul că situiția ec-)nmiică fi:na,nciaiii, în care se află țara, în aceste vremi, ne-a silit să sistă i Inoiiările catedralei. Ne mai având nici un Isvor il.' contribuții pentru acoperiirea nemesităților reclamate de aceste lucrări, am fost nevoiți ca, ca 1 Noemvrie 1931 să oprim>ni.c-3 lucrare în starea neterminată în care se g g•sea. Rămâne ca în dureroasă re.semnare să așteptăm îndurarea lui Dumnezeu, care ,să schimbe în curând fața vremilor și, ,să ne dea și nouă imitnța să vedem cu un cers mai devreme dată destimației sale catedrala noastră din Cluj. DATE STATISTICE Numărul sufletelor ortodoxe de pe teritorii ■ eparhiei e de 332.667, cu 4188 mai simlte decât anul trecut. Căsătorii .sam încheiat 2943 ,dintre cari 139 numiai la fot ul civil. Căsătorii mixte au fost 559. Căsătoriii ilegale au fost 2026, iar divorțițiile 134. S'au sfințit 9 biserici noui. Acaidemia teologică a avut 122 stmlenți, Mânăstiri eparhia sare în Amdi, Dragomirești, Peatra Fântânelor și Roihia. Acțiimea de ■reînviere a vechilor mănăstiri e îmbrățișată cu multă bucurie din partea erecii,raicoșilor. Numărul sufestelor s‘a înmulțit cu 5029 trecute de la lăniți și 30 ,de la sertari, dintre cari :3787 îai Maramirăș. Cercurile reliigioase au ținut 237 întruniri, rostindu-se 245 predici și 391 conferințe. Misionarul eparhiei împreună cu profesorul A. Buzdug și clericii au continuat seria conferințelor biblice pentru muncitorimea 'din Cluj.. Cei 380 preoți ai eparhiiei ar fi limiit în total 14.141 predici și 1436 conferințe. CATEOM/ATIA La școalele secundare din eparhie ..mint s'iistemizate 20 posturi de profesori de rnligie. La acestea funcționează 13 preoți]profesori titulari și 9 suplinitori. La școalele primare catedhizația au prevăzut-o 266 preoți, 206 învățători și trei ..a.teheti speciali, unul în Cluj, unul în Alba-Iulia și unul în Tg.Murăș. Demersurile pentru recunoașterea. dreptului de a se prezenta la examenul de capacitate, pentru profesorii de religie, pe seama aibsolvenților academiei teologice din Cluj au rămas până acum fără rezultat. FONDUR.ni] EPARHIEI Fondul general 9,624.304 Iei Fondul reședinței episcopale 1,559 783 lei Fondul catedralei 1,683.690 lei Fondul tipografiei și librăriei 1,79.192 Iei Fondul de asiigurare 988.213 lei ]'Fondul de pensiuni 7,841.256 ier l'hmdul intermatului teologic 6,505.352 lei Ihmdul corului episcopiei 385.000 lei Fondul episcopal N. I.oan 297.520 lei Fondul preoțesc 758,890 lei Fondul Șaguna. 201.700 Iei Fondul pădurii 2,111.632 Ier , Stilul românesc și arhitectul Clavel Djnul Daniel G. Popeai a vorbit la eni ste artistică a fost I. Minciu. El descrde versitatea în cadrele societății studențești, lor în litere și filozofie despre: „Stilul românesc și arhitectul Clavel“. In prima parte a conferinței, d. Daniel Popescu a evocat în linii mari, dând pe alocuri și retalii interesante și inedite, atmosfera în care a apirat în a doua jumătate a veacului trecut preocuptarea aceasta artistică a ediltului național incută. Plecând de la Odobescu, primul teoritician al stilului românesc,, trece la prezidarea faptelor de rezonanță psihologică cari au determinat punerea problemei stilului futțional ca un proces de conștiință artistică și de agitație fecundă a lumii noastre intelectuale. Ceea ce a grăbit imnerea acestir probleme a fost felul cum s-au realizat restmrările monumentelor noastre istorice. Inițiate cu cele mai nobile intenții de Regele Carol I, ele au fost realizate discutabill de arhitectul Lecomte de Nouy. Venit in țară Tecompte, a pus în practică, punctul de vedere al arheologiei din timpul său. Monumentul istoric se restaurează — clădindu-l din temelie aidoma. Surpi deci tot ce găsești vechi. Și Lecomte a supărat chiar cu dinamită. E cazul mitrostoliei din Târgoviște. Faptul a determinat o reacțiune întâi vagă, a opinei publice, apoi mai conturată, nud organizată din partea artiștilor români. Ca o reacțiune s-a construit atunci societatea arhitecților români. Ca să înfățișeze un program și să plevie o tribană, a apărut revista Analele de arhitectură. Lupta era violentă. Peroanele cele mai s uspuse erau în discuție. Pana jaind cu ocazie să locească un rege socotindu-l d protectând lui Lecomte de Nouy. Trebuia dată însă o expresie artistică conccretă, a frământărilor lumii arhitecților Și artișticii români. Cel care a dat o expre drumuri noui în arhitectura noastă contemporani. El este ctitorul ei. Prin Minen stiliul rommâmesc biruie la 1906 — coincide această dată cu biruința semănătoristă. De altfel era o corespondență perfectă între domeniile de manifestare spirituală. Desigur că din mormntu din care lupta ■pentru stilul național era câștigată, din acel moment -un talent de talia lui Clavel se putea dezviMa liber, degajat de ori ie preocupări didactice, teziste. Clavel realiza o viziune arhitecturală, valorifica un instinct de artă puternic și dădea un accent original stilului național. Lucrează — in Ump — relativ puțin. Intre anii 1910—1916 când moare de tuberculoză intim sanatoriu din București. Trecerea lui pe cerul artei românești a fost fulgerătoare dar luminoasă. Rnchitfirile sale, câteva case particulare, clădiri publice. Poșta din: Roman, T viște, Ctea de Argeș, câteva minusolee prin cimWnd Heliu, Cazavillan și Stolojan lucrat în colaborare cu marele nostru sculptor Baedurea, o serie de mărci /Mostale din cele mai autentice pentru arta noastră, decorație interioară tâmple de biserici, sunt tot atâtea momentte ale istorii arhitecturei noastre contemporane, etuvei sau inspürit nmi ales din arta țărănească, și a folosit lemmd ,sepnlând efectul artistic ce-i propură lemnul in rrrnstmcție. Diapozitivele proectate au auditiin 01- lere.s in plus acestei conferințe. Expusă sugestiv, vioi și cu vădite preocupări de obiectivitate științifică această conftință a fost urmărită cu ‘Interes de miditorii, prrofesori și studenți iar conferențiarul a fost răsplătit cu mi aplauze. —0x0 - CRONICAR MIERCURI, 1 Iunia, Anul XIV, Mîj, 103. Producția Academiei de muzica $1 ana dramatica 1 .Duminocă 2) M ni. a m. a.vut loc a a 4-a producțiune a elevilor Academiei de muzică și artă dramatică din Cluj. Puncti'l* au f'ost hiue r'eușite multumită h> di* oiniile muncii serioase și conștiincioase ]c care au di‘]us-o ]rol c.sorii, cât și talentului evident al elevilor. A fost bine executat Concertul du Mozart de d'șoara Herțeg. Puncte interesante : oboiul, duetul de clarinete și trio de flaut. iar punctul de violoncel, executat cu multă artă, și pricepere de elevul Urca.uli, a impresionat mult. cVipurile Haydn și Brahms (leasemeni Ijimy îndeosebi cel din urmă. Hrabo, ca de obicei, s-a dustins ■și de astă dată. A fost minunat .,Concertul pentru orgă“ a lui Fr. Bach. Dra Hortensia Gralielai a reușit printr‘o execuție exactă, să transporte toate sufletele în sfera religiosității și a purității lui Baoh. Domnișoara Calicia 'i plină de avânt tinerește, dar totuși stăpânit de carncterul solemn al bucuții, s-a dovedit un distins ^temperament muzical, cu mari' viitor. Domnișoara ÎSsuși Farcaș — o apariție gingașă — a fost fermecătoare la pian, pe care îl stăpânește cu suficientă i personalitate. Idh'viti "devi arta dramatică — cu toții — bine. —0x0— t. concertei daci Eieoa Antoni și dnei Devosi Piroska .lui, 2 iunie ora 21, va avea loc în sala f .stivă a liceului c.a.to ic .(Mii Str. Cogălniceanu. i,un concert care va oferi publiciha, o rară d'Uzie de a putea auzi acestea doua artiste: Doamlui colonel Antonu — cunoscută Elena, Ghitta— s-a reîntors în țară după frmuiosk-ie succese obținute ân străinătate — Berlin, Ischis, etc., dna Hevesi Piroska, cunoscută ca o artistă desăvârșită a pianilii. Mare parte a programului .co instă din com.preziții, cari nu iau fost auzite la Cluj. ceeace arată, că acest concert va fi un adevărat eveniment muzical, programul fiind Insignți și ales vă prezintă cele mai frumoase arii de Donizettii, Pergelese, Mozart, Mayorbeez, Strauss. 'Dima și Bredicea.uu, — v iriațiilie Eroice de Beetihoven, Albeniz, Baci, Strawinskiy, Lisat șii Busoni Vals Mefisto. Acompaniamentul la Doine îi oferă artistul flanturit d. Paul Stoica. Program detailat la Librăriile: Onișor, Lepage și Király. —0x0— AVIZ Banca Vlădeasa Institut de Credit și Economii S. A. Huedin și sucursalele ei din Hida, Ciachi-Gârbou și Jibou aduc la cunoștința deponenților că în urma situației creiază prin legea de asanare a debitorilor agricoli de la 1 Ianuarie 1932 procentele după depuneri se vor reduce la 2//6, iar din I Iulie nu se vor sorvi dobânzi. Huedin, la 20 Mai 1932. 340 Direcțiunea. SINGURUL LOC de procurare pentru grădinile artistice, flori pt. covoare (Tepikilora) IOSIF TUROS Cluj, Calea Victoriei No. 94/b. Trandafiri înalți și pitici în diferite culori excelente, trandafiri tăiați, buchete și tot felul de flori In permanență, cu prețuri reduse. CIOO ziaml „Patria“ Un aparat de folodrallat SRAUT ICI ISO este dorința fiecărui amator fotograf. In Iunie 1931 întreprinderile fotografice i,ALFA“ au realizat un record minune al tehnicei. Aparate de loloaraniat SRA. Acest aparat funcționează constant pe orice vreme, așa că el nu necesită operațiunile pregătitoare ale majorității aparatelor de fotografiat. Perfecțiunea aparatului și ușurința de a-l mânui, au făcut ca în Germania, în întâia jumătate a anului în care a fost pus în comerț, să se vândă nu mai puțin de o jumătate milion de aparate de acest fel. Cererea aceasta imensă a dat posibilitatea ca întreprinderea să pună în vânzare excelentul său aparat și în România, vămuit gata cu prețul de lei ISO. Aparatul SKAUT lucrează cu film de 4x6,, dar construcția lui specială face posibilă și utilizarea clișeului. Dimensiunile aparatului sunt de 8x12. Fotografii făcute cu acest aparat sunt expuse la librăria „UHU", Calea Regele Ferdinand 20. Singurul vânzător pentru România Szűkcs László Arad, Str. J. p. Desseanu No. 11. După trimiterea sumei imediat se expediază aparatul. — Încredințat cu vânzarea la Cluj: MAGAZINUL „JUNO“ vis-a-vis de poșta centrală unde se primesc și agenți. j