Patria, iulie 1932 (Anul 14, nr. 124-151)
1932-07-01 / nr. 124 (125)
ALBA-IULIA. 29. — Campania electorală în județul Alba se desfășoară, ca și în trecut sub hegemonia nediscutată a roții. Aici, partidul național-țărănesc domină situația, fără nici un adiviorsar primejdios. Numele oilor Iuliu Maniu și Alex. Vaida-Voevod, cari sub regimul maghiar se alegeau la Vințil Ighiu, sunt atât de înrădăcinate în sufletele plugarilor de Alba, acât azi și copia te salută la sate eu : „Trăiască Iuliu Maniu“. Cu toată mizeria economică ce poporul o îndură și aici ca pretoi Tulenea, cultul națiomal țărănisimii nu a suservit cu velașer.:,ursari.: și bînrea sau Main 192R Cine nu cutreeră vel.ț.ui..n o zi salcie Albei, crede, poana că indorândm la exagerare irwnvisiile noastre. Foi nu exagerăm de loc. Alegerile electorale din 17 Iulie ne vor da dreptate. Vor demonstra cu siguranță și fără echivoc, că Alba a rămas și de data asta cetatea de glorie a lui Iuliu Maniu. VINE CANDIDEAZĂ ! De adversari nu putem vorbi, pentru că după cum am amintit, aceștia nu există. Liberalii din Chirculescu, nici nu prea indrăsnesc să deschidă la, țară, iar iorghiștii și lupiștii — se găsec în aceeaș ipostază fericită. Așa că bătălia e câștigată de mai înainte. Lista național-țărănistă în fruntea căreia stă d. Iuliu Maniu va ieși întreagă. Al doilea pe listă este d. dr. loan Pop, șeful organizației de Alba și subsecretar de stat la interne, sufletul marilor manifestații naționale și civice dela 1 Decemvrie 1918 și 6 Main 1928. Următorii pe listă sunt: vrednicul părinte Fodoreanu din Zlatna, dr. Octavian Oniga din Aiud și dr. Nicolae Todoran din Alba-Iulia, secretarul general al organizației. Trebuie să subliniem că în județul Alba, tineretul se bucură de considerația, de care ar trebui să se bucure în toate județle. Frații Octavian Oniga și Nicolae Todoran, sunt unii dintre cei mai tineri candidați și mâine deputați în parlament. Iar în fruntea județului a fost numit ca prefect tot o energie tânără și activă, ă. dr. Ștefan Pop, care abia a împlinit 32 de ani. PILEGATmI IN VEDEREA MAREI ADUNARI DE DUMINECA, 3 IULIE Organizația partidului național-țărănesc dlin Alba, a hotărât ,di țină Dumineca o mare adunare la Albalulia. Adunarea are o imperianță deosebită, mai ales, că va fi onozută de prezecir dlui Iuliu Manii, care va face, fie crede, declarații senzaționale. "/’■ util „Alba-iuliu“, apărut astăzi și pe pagina întâiu portretul i dlui Iuliu Maniu, însoțit de un apel călduros către fiii județului Alba — de a fi prezenți până la unul la marea adunare. După contactul,ce fruntașii partidului s-au anit cu populația județului se prevede, că adunarea de Duminecă va atinge proporții grandioase,îi fi un nou în Alaiu, o nouă insurecție morală, o nouă îmbărbătare pentru crâncena luptă, ce va trebui câștigată. BAZIL GRUIA. Campania electorală din Alba Alba a ramas cetatea de dione a lul luna PlaDto — Fruntașii național-țărăniști primiți cu urale și steaguri - La 3 iulie se va ținea o mare adunare in Alba-Iulia, la care va lua cuvântul și d. Iuliu Maniu ~ ILCR PUBLICITATE DE Inchiriat în str. Brătianu Nr. 2, casă nouă, locuință de două camere, bucătărie baie și dependințe 415 De vanrsare urgent casă familiară In centrul orașului din cauza plecări. Adresa la administrația ziarului. 412 D e închiriat un apartament constătător din 3 camere cu tot comfortul Asemenea 2 camere corespunzătoare pentru birou sau cabinet medical, precum și o cameră pentru locuință. Naționala Societate de Asigurare, Str. Regina Maria 6. e închiriat urgentina cameră bucătărie, speis, antreu, curent electric, apă în strada Andrei Mureșan 14, cu un preț convenabil. Informațiuni se dau și la ziar. PATHIA VIATA SPORTIVA „Universitatea" revanșa față de și a ,Crișana Universitatea—Crișana 4:1 (3:0) Miercuri după masă a avut loc la Arena Sportivă din parcul orașului material Universitatea, contra Crișanei din Oradea Mare. întâlnirea a avut un caracter de revanșe, căci Universitarii, în maî m îhul jucat pentru campionatul național au cedat acestei echipe cu 1:2. De data acea...> campionii ligei de Nord fața unui i -''hírts;. Mece capii, în r-.- »= dovedit întotdeaa; a.- î; este superior. Echipa li - a aliniat următoarea formație : Universitatea . Szatmári—Bulzan (Sfera), Iancovici—Gain, Ghilezan, David—Abrudan, Ștefănescu, Rosenberg (Stanper), Rosenfeld, Surlașiu, Crișana : Pülök—Szabó, Szőke, Corla, Faur—Buldáu, Prunar, Rónai, Matei, Bonațiu, Mureșan. Jocul îl deschid studenții. Un atac frumos și păsuri precise în fața porții lui Pülök se termină cu lovitura hotărâtoare a lui Rosenberg, care marchează în rinura 6 primul goal. 1.0 pentru U. In minuta 13 Ștefănescu are o minunată ocazie de la 8 metri, însă fără rezultat. Rosenberg, care a înlocuit 30 minute mulțumitor pe Sepi, lansează pe simpaticul Lulă. Acesta străbate cu viteză uimitoare peste apărarea adversă și trage puternic la poartă, klingea atinge bara, căzând în fața porții. In marele tumult tililizan, era să decidă, dar nu reușește. Rosenfeld urmează acelaș lucru : în minuta 24 șutează de la 20 m, mingea atinge din nou bara. Fundașul Szabó salvează greu în corner. Atacul universitarilor este tot mai periculos. O acțiune a înaintării o sfârșește Ghilezan, care din centrarea precisă a lui Abrudan, marchează pentru Universitatea al doilea goal. 2.0 pentru Universitatea. In minuta 29 Stancef îl înlocuește pe Rosenberg. După două minute în urma unui schimb de passe între Stancef, Rosenfeld, Abrudan, acesta din urmă scapă intrând cu mingea cu tot în poartă. 3:0 pentru Universitatea. In minuta 36 au și oaspeții prima ieșire periculoasă. Rónai trage însă alături. Un faut de la 16 m, este prins sigur ci ușor de Szatmári. In minuta 42 Rosenfeld are o ocazie sigură de a marca, dar trage mult peste bară. Repriza se termină. In repriza doua am asistat la un joc foarte slab. Jucătorii ambelor echipe făceau greșeli grozave. Crișana s-a mărginit la un joc de apărare, iar Universitatea în netă superioritate strică totul în fața porții adversarului. Ronai, jucătorul de la NAC, a condus bine înaintarea campionilor, mai ales în ultimul timp al reprizei. Astfel în minuta 30 Bonațiu din pasul lui Ronai marchează pentru Crișana unicul punct. Universitarii nu cedează și în minuta următoare o centrare a lui Abrudan este rezolvată prin goalul lui Surlașiu, care marchează cu capul de la 5 m, ultimul punct al zilei. Și astfel Universitatea și-a luat revanșa, învingând meritat cu frumosul scor de 4:1. Arbitrajul imparțial și corect a dlui Mairoi a mulțumit pe deplin. Cel mai bun jucător de pe teren a fost mijlocașul David. A alimentat continuu înaintarea și a salvat multe situații din fața porții sale. Au jucat bine Surlașiu, Abrudan, Ghilezan, De la Crișana, Ronai, Matei și fundașul Prunar. Raportul de curner 7:4 pentru Universitatea. Biroul Central Electoral al part. national-țârănesc Secția Ardeal COMUNICAT Către toți șefii de organizații din Ardeal și Banat 1. Ne permitem sa vă atragem atențiunea ca în conformitate cu Art. 44 din Legea Electorală, ultima zi a depunerii candidaturilor, pentru Cameră este ziua de Marți, 5 Iulie ora 6 seara, iar pentru Senat colegiile universale ultima zi este ziua de Joi, 7 Iulie. In conformitate cu Art. 51 din Legea Electorală Vă rugăm să binevoiți să vă îngrijiți ca lista cu numele delegațiilor și asistenților pentru alegeri să fie comunicată Biroului Electoral județean cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor, pentru fiecare secție de votare. De asemenea Vă rugăm a supraveghia ca această dispoziție a Legii să nu fie călcată în beneficiul altor partide. 2. Vă rugăm să binevoiți a constitui un birou electoral județan care să funcționeze în mod permanent până după terminarea alegerilor. La acest birou să aveți un telefon comunicându ne numărul telefonului și sediul biroului, pentru a vă putea trimite circulare, manifeste etc. Totodată vă comunicăm că numărul telefonului biroului central electoral din Cluj este 4—70 și funcționează în permanență ziua și noaptea la Clubul central din Cluj a partidului nostru în localul ziarului „Patria“ din Str. Regina Maria Nr. 36, Cluj, la 24 iunie 1932. Dr. Zahfirie Boila siTztftr svsers: Dr. Sevfer Dan p. pr;edUate 9SBempwming i Dispensar pentru consumoioni grainlte pensionarilor militari la Cluj Ministend apărării nații oninale a aprobat înființarea și funcționarea pe lângă spitalul militar al corpului VI Armată din Cluj, de sub conducerea 'dlxii medic^colonel dr. Gh. Jurist a unui dispensar pentru cosiultațiuni gratuite pensionarilor militaiii și familiilor lor. Consultațiunile se dau zilnic între orele 8 și jun-, și 12, pentru specialitățile care se practică în acest spital, lor cazuiri de urgență și pentru bolnavi neetranportabili se vor trimite medici cari vor face tratamentul necesar la domiciiliu, solicitatorul urmând a pune lai dispoziția medicului numai miijloacele de transport. Examentele de laborator sunt gratuite, iar parasamentele se vor plăti astfel: 15 lei un pansament mic, 25 lei un pansament mare. Pentru filme radiologice se vor plăti numai costul Rețetele eliberate de medicii dispensarului se vor efectuta farmacia spitalului, contra, unei valori, în condițiunile ofițerilor activi. Orele de consultații și acasă sunt între 3—6 p. m. zilnic. Prin familia pensionarului se înțelege soția, copiii minori și părinții, dacă sunt întreținuți de pensionar. In vremurile aceste de criză această inițiativă este din cele mai bine venite. Autoritățile noastre militaire merită pentru ea toata lauda. 20X0” Profesor prof. PsnfilaodinoB ID lofa Carpi ic Apel iia Cluj — Audierea dlui prof. Iacabovici — CLUJ, 30. — Luni s‘a judecat la Cluj apelul unui interesant proces de presă Mentor ziaristului A. Gociman de la ziarul „Universul“ de către profesorul Pamfl de la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj. Substratul acestui proces este desigur cunoscut cetitorilor noștri încă de spe nemiea când d. Gociman ataca în coloanele ziarului „Universul“ într’un mod cu totul neobișnuit P"6 d. profesor Pamifil, învinuindu-l de plagiat. Judecată la Tribunal chestiuneaj, în urma depozițiilor unor martori, cari stau în raporturi de dușmănie cu d. Pamfil, acesta din urmă a pierdut procesul, iar d. Goc.imian a fost achitat. Cu ocazia apelului, dnii dr. Ionel Pop și adv. i. Georgescu reprezentând pairtea civilă, au cerut un nou probator pentru a putea dovedi în instanță, că acuzele dlui Gociman sunt neîntemeiate. Probatorul a fost admis, iar drept consecință s-a admis și ascultareai ca martori a unei întregi serii de profesori de la Facultatea de Medicină din Cluj. Primul martor ascultat a fost d. profesor Iacobovici, a cărui audiere a durat toată înainte de masa zilei de ieri. D. prof. lacobovici a fost audiat lasupra chestiunei, dacă d. prof. Palmifil este sau nu un cumulard, cerându-se în acelaș timp și spărerea dSale îai ce privește plagiatul. In ce privește calitatea de cumulard, d. prof. Iacobovici arată că d. prof. Pamfil nu deține decât o singură simoțime bugetară de la stat, celelalte atribuțiuni fiind sau onorifice, sau impuse prin regulament în virtutea faptului, că dsa este titularul catedrei de chimiio farmaceutică din Cluj, sau de altă natură, însă fără a fi în legătură cu bugetul statului. In ce privește plagiatul, d. Iacobovici a declart următoarele: Cartea dlui prof. Pamfil este întitulată „Curs de Chimie“. Noțiunea de curs înseamnă reproducerea în mod exact a adevărurilor stabiliite de știință și cars ,sunt im patrimoniu comun al științei. Obiceiul de ■a întrebuința citate este curent și acestor citate nu li se poate stabli cu exactitate paternitatea. Personal am urmărit un anume procedeu operator, care din diferite timpuri a purtat diferite nume, fără să fi putut preciza pe adevăratul autor. In chimie este foarte ușor să suprapui descrieri chiar orice autor, fiindcă autorii sunt în mposibilitate de a schimba o descriere de preciziune științifică. Fiind vorba de o creație personală, aceasta se face într-un studiu de specialitate, care este adus apoi în fața lopiniei publice sau a unei societăți, care se pronunță asupra originialitâții sau a reproducerii. Dia mai arată apoi, că 111 redactarea manualelor este un uz general de a se referi la autor numai în general, anuințându-o aceasta l în„autori consultați“. In urma timpului înaintat desbarterile s-au suspendat până Luni în 4 Iulie. »♦»♦ [UNK]»»»♦ [UNK] [UNK] [UNK]«♦»»«a »♦»»»»« «VINERI, 1 Insto. Aard XIV. No. 124. uexando cel Dan t 30 Iunie 1432 mnplinit azi 6p0 ani dela moartea lui Iu cel Bun, domnul Moldovei, deș Q^toți istoricii spun, că în vremile 1 igieie și-a cârmuit țara „cu multă ..și drept vice“, încă în viață fiind sa îi zicea „bun“,dar ar fi putut stârâult sar mea și „mare . ..m și cu minte chiar și cu voci? vreme de 32 ani țara lui a trăit TM mibcíru și respectată de toți, fără împăratul din Costantino^se soli, dăruindu-i cunuma de des'pa țările ortodoxe era echivalentă regale. "*^omniei lui Alexandru cd Bun granițe. ^.jung și se fixează la: Nistru și Mare.,g^_ organizează țara, înființând în alte diregatorii boierești după TM‘<Wor din Țara Româinească. () îmtimsă Kit.g ^n. timpul domniei lui comerțul vecine. Cu Polonia mai ales el într^a^țij ilemne, fiind bum prieten eu îî ^ ajutor în luptele cu cavale^j^j, Prusia. Cronicarul^ Nicoilae Coț spune, că în acest, răsiboiu „încălecând g,^nii mare moarte au făcut între cu^j, întoarseră cu ilândă la tabără“, i Alexandru I^ji g,g îngrijeiște și de viața ;’^fi deaseup^verii său, ridicând în Moldova mai opisicopi; una la Cetatea Albă și țij Suceava. La Cetatea Albă așeză înj^ pg mitropolituil român Iosif din neanJ^^^JjQj,ÎQr] întemeiază apoi și ep^ Rădăuți și Roman, precum șâjnuUte mânăstiri. Neavâmd țarai^,].î îndeajuns^ el chiama „venetici dt, țării. Atunci se așează în Moldova d j^nmeni, Ruteni și Tătari cari mai târ^ romanizează cu desăvârșire. Veeiuivoresc însă Moldovei o soartă triista, B^nici vrea să împartă țara cu Vladislav,g^pg^înd acest plan diabolic, Alexana,g|țîgște în, Podolia, dar se întoarce faț^nda și în 30 Iunie 1432 moare pe armijii căpătate în luptă. CRONiaVR închiderea confesiuni enharhice LONDRA, 26. — Azi s-a închheiat congresul euharistic internațional" "de la Dublin. S-a oficiat o liturgie subb cerul liber, pontificând arhiepiscopul din Baltimore, la care au asistat 12 cardinali, 150 mitropoliți și episcopi, 2000 preoți și un milion de credincioși aparținători tuturor națiunilor. Cardinalul Kauri, delegatul Papei, a rostit un impresionant discurs ,împărtășind apoi binecuvântarea pa pală. Papa a ascultat în Vatican la „radio“ liturgia și discursul delegatului, la sfârșitul căruia adresat apoi câteva cuvinte, tot prin radio, clerului și poporului întrunit la congres. Se va desființa Liceul militar din Târgu-Murăș. Ministerul Apărării Naționale, printr’o deciziune recentă, a anulat examenul de admitere, ce se ținea în fiecare an în luna August la Liceul militar „Mihai Viteazul“ din Târgu- Murăș. In anul școlar viitor prin urmare liceul ar urma să funcționeze , fără clasa întâia. Credem, că e o măsură asupra căreia, fără îndoială, se va reveni. Liceul militar din Târgu-Mureș e o instituție mare și foarte bine organizată, având un corp profesoral format din cele mai distinse elemente. Rezultatele de anul acesta, când au fost promovați 84 la sută din elevil școalei, majoritatea din elevii promovați obținând medii peste 7, — vorbesc de la sine, despre temeinica organizare a acestei școli, singura de acest fel pe plaiurile Ardealului. Această măsură a produs multă nemulțumire în populația din Târgu- Mureș, iar d. prefect dr. Ion Vescan, căruia i se datorește înființarea Liceului militar „Mihai Viteazul“, a întocmit un documentat memoriu către forurile superioare. Nădăjduim, că cuvântul dsale, care este un cuvânt al tuturor Românilor ardeleni, va avea cuvenitul răsunet. —0X0— . Pentru apărarea horei ș ilocurilor țărăneiti n de NOIiULEA Societatea compozitorilor români ne face o intâmpinare în legătură cu articolele publicate în No. 119 și 120 din „Patria“ privitor la împiedecarea de către autorități a horelor sătești. In această întâmpinare se vorbește de dreptul de proprietate intelectuală, de lupta de 300 ani pentru recunnoașterea acestui drept, de convenițiunea. dela Berna din 1908 pentru ocrotirea proprietății artistice la care am aderat și noi, de logica română pentru ocrotirea proprietății literare și artistice timp de 30 ani, de garanțiarea proprietății iterare la noi, de toate societățile de autori care s'au înființat în toată lumea, de la 1829 până astăzi, de puterile societății compiozitorilor români, și de o sumă întreagă de chestiuni teoretice desvoltate pe patru pagini mari bătute la mașină. Toate aceste chestiuni ne simt perfect cunoscute, legea de aparare a dreptului de autor este un bun câștigat de intelectuali și numeni dintre noi nu poate să-si conteste însestimătatea, însă ta chestiunea ce ne-a preocupat, în chestiunea horei românești toartă desbaterea problemei proprietății literare nu are nici un roșu. Faptul este altul. Inspectoratele societății compozitorilor români au intervenit la pretori și jandarmi, de a fi impuse horele țărănești. In temeiul acelor ordine în Ardeal nu se mai pot face în sărbători jocuri își hore fără „permis“ dela Prian-preferat și fără plata unei taex., îar jandarmii urmăresc cu strășnicie executarea acestei dispoziția. Societatea compozitorilor români a încasat bani de la hore țărănești fără ca, te afară de fals, să ,poată spume pentru care opere anume și pentru care compozitori anume s-au încasat acești bani. Pomisul se cere pentru horă, nu pentru cântecele de joc pe care le vor cânta lăutarii și pe care sătenii nu le știu dinainte. Este ,aceasta, legal, este măcar în spiritul Țiitura nesfârșită a lăutarilor populari în care câmtecele aproape își pierd personaliitatfiii, unde’ se imibmä la nesfârșit mielodii și vechii și noi. Și pure și modificate, unde poate cu greu un autor și car recunoaște bucata și cu greu s‘ar putea mânia că i s‘a. .stâlcit opera, nu poarte fi supusă regimului protecției proprietății artistice. Cu cea mai mare bunăvoință hora țărănească nu poate fi BO'Cotirtă ca o „serată“ sau un „bal“ unde se execută muzică CU program, care se poate ști de mai înainte, care se poarte controla, și impune, și unde în adevăr trebuie să se respecte dreptul de autor, fiindcă parrtoa muzicală constitue o parte însemnată din divertismentul ce s-a angajat în acele petreceri. Și apoi este lîn interesul artei noastre ,populare ca horele să fie îmipiedecate? Să presupunem, că lăutarii scapă din arcuș și ținpâtec modern. Penrtru un asemenea cântec, care poate aici nu e pe placul țărănimei noastre, se poate opri o manilfestare întreagă de artă, o petrecere nobilă și înobilătoare ce durează în aceste părți de uni de ani și unde s-a plămădit toate acele melodii pe care Societatea compozitorilor români SC laudă că Ie-a prins pe suluri de ceară, și le reproduce în țări străine? Pentru un cântec modern, de care țăranii nu pot fi făcuți vinovați, pot fi oprite horele țărănești unde din 100 de cântece 99 sunt postulare vechi? Oare compozitori români cari au cules și folosit cântece populare, unele poiate care nu au treizeci de ani, și le-au modulat, variat și armonizat, devenind compozitori cunoscuții în toartă Lumea, nu datoresc nimic acestui popor căruia i-au răvășit comoara și i-au luat mărgăritarele cele mai de preț. Nu suntem mulțumiți cu concedarea. Societății compozitoriilor, căiflăcăii ,la jocuri pot folosi „cântecele noastre vechi“. Horele trebue să fie libere și neimpuse, fără nici o restricție. Nu se poate da pe mâna prim., pretorilor și jandarmilor, care caută totdeauna de a avea în mână ,pe nenorociții săteni, oi bune de muls și de ttmmis, măsuri interpretative, fiindcă aceștia totdeauna abuzează. Trebue să ne înțelegem dela început. Jocurile populare, horele țărănești, oriunde ar avea ele loc: în drum, în loc îngrădit scai in casă, nu pot fi supuse nici unei autorizații oficiale și nici unei taxe. Credem că o horă țărănească, um joc de Duminecă, erde mai puțin decât o serbare populară sau o serbare de binefacere care sunt scutite de lege, orice muzică ar fo 10.SÍ. Nu putem admite ca, în nivelul cultural în care ne aflăm, o societate de cultură să silească țărănimea să-și găsească altă petrecere decât acea din cânt și joc. Fiindcă permisele care se impun și taxele grele ce se cer desființează de fapt jocul. Nu putem admite ca pentru un drept, care nu poate fi dovedit în cântecele lăutarilor populari, să împiedecăm creiarea, și bezvoltarea muzicei ,populare, care nu se poate mărginii numai la acele strânse to suluri de ceară de Societatea compozitorilor români, sau în aratonii străine de diverșii [UNK] noștri compozitori. Inchiuiți Unile la joc, se naște și se desvoltă acea savuroasă poezie populară, care face admirația tuturor, acolo se desvoltă spiritul fin de ironie și de duminii a poporului nostru. Desființați jocul, ați dat o lovitură de moarte muzicei și poezieL populare. Dar ce înseamnă aceasta? Credem că șî discuția a durat prea mult. Nimeni nu poate ,lovi în patrimoniul nostru sufletesc, sub nici un cuvânt, sub nici i’vis acut. Am cerut anchetă Ministerului Instrucțiunei publice. Cerem reintegrarea satelor la drepturile lor și libertatea imediată a cântecului și jocului. Cerem pedepsirea celor cari au luat totpozite nelegale țărănimei noastre pentru cânt și joc. ,Și cerem ca în Regulamentul lege”, pr#n care îl anunță Societatea compozitorilor români dia întâmpinarea sa, să se prevadă în chip,clar, că jocurile populare și horele țărănești care ,se fac la sate, în drum, la piață, în loc mai Châs sau sub acoperemânt, sunt scutite de orice autorizare și de orice taxă. Dar dacă această dispoziție de Regulament nu va fi destul de clară și va mai putea da loc la anrtetip Tertarî, vom găsi mijlocul să modificăm și li^a. N. GHIULEA Consiliul Eparhialodox Rom. Cluj Nr. 4659—6932 Publicație licitație Consiliul eparhialodox al Clujului, — în conțeles cu Consiliul parohial, — din Cluj în întreprindere pe cale de Uciti publică, prin oferte închise și sigili zidirea din nou a bisericei a Il^e pe terenul liber Calea Regelui Brand No. 93, — stabilind terminulă la înaintarea ofertelor pe zi de 9 iulie la ora 4 după masă. Planurile, devizul îile și caietul de sarcini se pot ved în orele de oficiu de la 8—14 în fire zi de lucru — în biroul referelui — eventual la presidiul Consiliu eparhial. Cei ce doresc să înalțe oferte, de sine înțeles — arhitec diplomați, trebuie să subscrie cutiile de licitare, caietul de sarcini,anul și devizul și să depună la Certa eparhială vaciul de 10% de prețul din deviz în numerar, ori hârtii de stat, în valoarea de la ba. Consiliul nu rebenifici pesele de plasare și își rezervă dr<al de a acorda lucrarea aceluia «tre reflectanți, care va oferi maire garanță, fără privire dacă ofeil este cel mai mic. Cluj, la 30 iunie 1932. 4i4 ss. NICOLi^ episcop. Cel mai man aprof de fiert cu petrol fără fitil origial suedez. Cu un litru de petrol fierbe frige fără a fuma și fără a face semm timp de 10 ore. Absolut inofeisiv: DEPOZIT PRINCIPAL: Moskovits & Comp Cluj, vis-a-vis de Poșta Centrală, KIND/URISA CiisTIBDIDI NO. 13 roman de TUDOR TEODORESCU-BDAN$TE Editata -Adevărul*.