Patria, iulie 1932 (Anul 14, nr. 124-151)

1932-07-01 / nr. 124 (125)

ALBA-­IULIA. 29. — Campania e­­lector­ală în județul Alba se desfă­­șoară, ca și în trecut sub hegemonia nediscutată a roții. Aici, partidul na­­țional-țărănesc domină situația, fără nici un adiviorsar primejdios. Numele oilor Iuliu Maniu și Alex. Vaida-Voevod, cari sub regimul ma­­ghiar se alegeau la Vinț­­il Igh­iu, sunt atât de înrădăcinate în sufletele plugarilor de Alba, acât azi și copia te salută la sate eu : „Trăiască Iuliu Maniu“. Cu toată mizeria economică ce po­porul o îndură și aici ca pret­oi Tule­­nea, cultul națiomal țărănisim­ii nu a su­­servit cu velaș­er.:,ursa­ri.: și b­înr­­ea sa­u Main 192R Cine nu cutreeră vel.ț.ui..n o zi sa­lcie Albei, crede, poan­a că indorân­­d­m la exa­gerare irwnvi­siile noastre. Foi nu exagerăm de loc. Ale­gerile electorale din 17 Iulie ne vor da dreptate. Vor demo­nstra cu si­guranță și fără echivoc, că Alba a ră­mas și de data asta cetatea de glorie a lui Iuliu Maniu. VINE CANDIDEAZĂ ! De adversari nu putem vorbi, pentru că după cum am amintit, aceștia nu există. Liberalii din­ Chirculescu, nici nu prea indrăsnesc să deschidă la, țară, iar iorghiștii și lupiștii — se găsec în aceeaș ipostază fericită. Așa că bătă­lia e câștigată de mai înainte. Lista național-țărănistă în fruntea căreia stă d. Iuliu Maniu va ieși întreagă. Al doilea pe listă este d. dr. loan Pop, șe­ful organizației de Alba și subsecretar de stat la interne, sufletul marilor ma­nifestații naționale­­ și civice dela 1 De­cemvrie 1918 și 6 Main 1928. Următorii pe listă sunt: vrednicul părinte Fodoreanu din Zlatna, dr. Oc­­tavian Oniga din Aiud și dr. Nicolae Todoran din Alba-Iulia, secretarul ge­neral al organizației. Trebuie să subliniem că în județul Alba, tineretul se bucură de conside­rația, de care­ ar trebui să se bucure în toate județle. Frații Octavian Oniga și Nicolae Todoran, sunt unii dintre cei mai tineri candidați­­ și mâine deputați în parlament. Iar în fruntea județului a fost numit ca prefect tot o energie tânără și activă, ă. dr. Ște­fan Pop, care abia a împlinit 32 de ani. PILEGATmI IN VEDEREA MAREI ADUNARI DE DU­MINECA, 3 IULIE Organizația partidului național-ță­­r­ăn­esc dlin Alba, a hotărât ,di țină Dumineca o mare adunare la Alba­­lulia. Adunarea are o im­perianță deo­­sebită, mai ales, că va fi onozută de prezecir dlui Iuliu Mani­­i, care va f­­ace, fie crede, declarații sen­zaționale. "/’■ util „­Alba-iuliu“, apărut astăzi ș­i pe pagina întâiu portretul i dlui Iuliu Maniu, însoțit de un apel călduros către fiii județului Alba — de a fi prezenți până la unul la marea adunare. După contactul,­­ce fruntașii parti­dului s-au a­nit cu populația județu­lui se prevede, că adunarea de Dumi­necă va atinge prop­orții grandioase,­­­îi fi un nou în Alaiu, o nouă insu­­re­cție morală, o nouă îmbărbătare pentru crâncena luptă, ce va trebui câștigată. BAZIL GRUIA. Campania electorală din Alba Alba a ramas cetatea de dione a lul luna PlaDto — Fruntașii național-țărăniști primiți cu urale și steaguri - La 3 iulie se va ținea o mare adunare in Alba-Iulia, la care va lua cuvântul și d. Iuliu Maniu ~ ILCR PUBLICITATE D­E Inchiriat în str. Brătianu Nr. 2, casă nouă, locuință de două camere, bucătărie baie și dependințe 415 D­e vanrsare urgent casă familiară In centrul orașului din cauza plecări. Adresa la administrația ziarului. 412 D e închiriat un apartament constă­­tător din 3 camere cu tot comfortul Asemenea 2 camere corespunzătoare pen­tru birou sau cabinet medical, precum și o cameră pentru locuință. Naționala So­­cietate de Asigurare, Str. Regina Maria 6. e închiriat urgent­ina cameră bu­cătărie, speis, antreu, curent electric, apă în strada Andrei Mureșan 14, cu un preț convenabil. Informațiuni se dau și la ziar. PATH­IA VIATA SPORTIVA „Universitatea" revanșa față de și­ a ,Crișana Universitatea—Crișana 4:1 (3:0) Miercuri după­ masă a avut loc la Arena Sportivă din parcul orașului material Universitatea, contra Crișa­­nei din Oradea Mare. întâlnirea a avut un caracter de re­vanșe, căci Universitarii, în maî m îhul jucat pentru campionatul național au cedat acestei echipe cu 1:2. De data acea­...> campionii ligei de Nord fața u­nui i -''hírt­s;. Mece capii, în r-.- »= dovedit în­totde­­aa­; a.- î; este superior. Echi­pa li - a aliniat următoarea formație : Universitatea . Szatmári—Bulzan (Sfera), Iancovici—Gain, Ghilezan, David—­Abrudan, Ștefănescu, Rosen­berg (Stanper), Rosenfeld, Surlașiu, Crișana : Pülök—Szabó, Szőke, Corla, Faur—Buldáu, Prunar, Rónai, Matei, Bonațiu, Mureșan. Jocul îl desch­id studenții. Un atac frumos și păsuri precise în fața por­ții lui Pülök se termină cu lo­vitura hotărâtoare a lui Rosenberg, care marchează în r­inura 6 primu­l goal. 1.0 pentru U. In minuta 13 Ștefă­­nescu are o minunată ocazie de la 8 metri, însă fără rezultat. Rosenberg, care a înlocuit 30 minute mulțumitor pe Sepi, lansează pe simpaticul Lulă. Acesta străbate cu viteză uimitoare peste apărarea adversă și trage pu­ternic la poartă, klingea atinge bara, căzând în fața porții. In marele tu­mult til­ilizan, era să decidă, dar nu reușește. Rosenfeld urmează acelaș lucru : în minuta 24 șutează de la 20 m, mingea atinge din nou bara. Fun­dașul Szabó salvează greu în corner. Atacul universitarilor este­ tot mai periculos. O acțiune a înaintării o sfârșește Ghilezan, care din centrarea precisă a­ lui Abrudan, marchează pentru Universitatea al doilea goal. 2.0 pentru Universitatea. In minuta 29 Stancef îl înlocuește pe Rosen­berg. După două minute în urma u­­nui sch­imb de passe între Stancef, Rosenfeld­, Abrudan, acesta din ur­mă scapă intrând cu mingea cu tot în poartă. 3:0 pentru Universitatea. In minuta 36 au și oaspeții prima ieșire periculoasă. Rónai trage însă­­ alătur­i. Un faut de la 16 m, este prins sigur­­ ci ușor de Szatmári. In minuta 42 Rosenfeld are o ocazie sigură de a marca, dar trage mult peste bară. Repriza se termină. In repriza doua am asistat la un joc foarte slab. Jucătorii ambelor e­­chipe făceau greșeli grozave. Crișana­ s-a mărginit la un joc de apărare, iar Universitatea în netă superioritate strică totul în fața porții adversaru­lui. Ronai,­ jucătorul de la NAC, a con­dus bine înaintarea campioni­lor, mai ales în ultimul timp al reprizei. Ast­fel în minuta 30 Bonațiu din pasul lui Ronai marchează pentru Crișana unicul punct. Universitarii nu cedează și în mi­­nuta următoare o centrare a lui Abru­dan este rezolvată prin goalul lui Surlașiu, care marchează cu capul de la 5 m, ultimul punct al zilei. Și astfel Universitatea și-a luat re­vanșa, învingând meritat cu frumo­sul scor de 4:1. Arbitrajul imparțial și corect a dlui Mairoi a mulțumit pe deplin. Cel mai bun jucător de pe teren a fost mijlocașul David. A alimentat continuu înaintarea și a salvat multe situații din fața porții sale. Au jucat bine Surlașiu, Abrudan, Ghilezan, De la Crișana, Ronai, Matei și funda­șul Prunar. Raportul de curner 7:4 pentru Uni­versitatea. Biroul Central Electoral al part. national-țârănesc Secția Ardeal COMUNICAT Către toți șefii de organizații din Ardeal și Banat 1. Ne permitem sa vă atragem atențiunea ca în conformitate cu Art. 44 din Legea Electorală, ultima zi a depunerii candidaturilor, pentru Cameră este ziua de Marți, 5 Iulie ora 6 seara, iar pentru Senat colegiile universale ultima zi este ziua de Joi, 7 Iulie. In conformitate cu Art. 51 din Legea Electorală Vă rugăm să bine­voiți să vă îngrijiți ca lista cu numele delegațiilor și asistenților pentru alegeri să fie comunicată Biroului Electoral județean cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor, pentru fiecare secție de votare. De asemenea Vă rugăm a supraveghia ca această dispoziție a Legii să nu fie călcată în beneficiul altor partide. 2. Vă rugăm să binevoiți a constitui un birou electoral județan care să funcționeze în mod permanent până după terminarea alegerilor. La acest birou să aveți un telefon comunicându ne numărul telefo­nului și sediul biroului, pentru a vă putea trimite circulare, manifeste­­ etc. Totodată vă comunicăm că numărul telefonului biroului central elec­toral din Cluj este 4—70 și funcționează în permanență ziua și noaptea la Clubul central din Cluj a partidului nostru în localul ziarului „Patria“ din Str. Regina Maria Nr. 36, Cluj, la 24 iunie 1932. Dr. Za­hfirie Boila siTztftr svsers: Dr. Sevfer Dan p. pr­;edUate 9SBempwming i Dispensar pentru con­­sum­oioni grainlte pen­sionarilor milit­ari la Cluj Ministend apărării nații onin­al­e a aprobat în­­ființarea și funcționarea pe lângă spitalul militar al corpului VI Armată din Cluj, de sub conducerea 'dlxii medic^colonel dr. Gh. Jurist a unui­­ dispensar pentru co­­siultațiuni gratuite pen­sionarilor mili­taiii și familiilor lor. Consultațiunile se dau zilnic între orele 8 și jun-, și 12, pentru specialitățile care se practică în aces­t spital, lor cazuiri de urgență și pentru bolnavi nee­tranportabili se vor tri­mite medici cari vor face tratamen­tul nece­sar la dom­iciiliu, so­licitatorul urmând a pu­ne la­­i dispoziția medicului numai miijloacele de transport. Examentele de laborator sunt gratuite, iar parasamente­le se vor plăti ast­fel: 15 lei un pansament mic, 25 lei un pan­sament mare. Pentru filme radiologice se vor plăti numai costul Rețetele e­liberate de me­dicii dispensarului se vor efect­uta­­ farma­cia spitalului, contra, unei valori, în condițiu­­nile ofițerilor activi. Orele de consultați­­i și aca­să­­ sunt între 3—­6 p. m. zilnic. Prin familia pensionarului se înțelege soția, copiii minori și părinții, dacă sunt întreținuți­­ de pensionar. In vrem­urile aceste de criză această ini­țiativă este din cele mai bine venite. Autori­tățile noastre militaire merită pentru ea toata lauda. 2­0X0” Profesor prof. Psnfil­aodinoB ID lofa Carpi ic Apel iia Cluj — Audierea dlui prof. Iacabovici — CLUJ, 30. — Luni s‘a judecat la Cluj ape­lul unui interesant­­ proces de presă Mentor ziaristului A. Gociman de la ziarul „Univer­sul“ de către profesorul­­ Pamfl de la Facul­tatea de Me­dicină și Farmacie­ din Cluj. Substratul acestui p­roces este desigur cu­noscut cetitorilor noștri încă de spe nemiea când d. Gociman ataca în coloanele ziarului „Universul“ într’un mod cu totul neobișnuit P"6 d. profesor Pamifil­, învinuindu-l d­e pla­giat. Judecată la Tribunal chestiuneaj, în urma depozițiilor unor martori, cari stau în raporturi de dușmănie cu­­ d. Pam­fil, acesta din urmă a pierdut procesul, iar d. Goc.i­­mian a fost achitat. Cu ocazia apelului, dnii dr. Ionel Pop și adv. i­.­ Georges­cu reprezentând pairtea ci­vilă, au cerut un nou probator pentru a pu­tea dovedi în ins­tanță, că acuzele dlui Goci­man sunt neîntemeiate. Probatorul a fost ad­­m­is, iar drept consecință s-a admis și ascul­ta­reai ca martori a unei întregi serii de pro­fesori de la Facultatea de Medicină din Cluj. Primul martor ascultat a fost d. profesor Iacobovici, a cărui audiere a durat toată înainte de masa zilei de ieri. D. prof. laco­­bovici a fost audiat lasupra ches­tiunei, dacă d. prof. Palmifil este sau nu un cumulard, cerân­du-se în acelaș timp și spărerea dSale îai ce privește plagiatul. In ce privește calitatea de cumulard, d. prof. Iacobovici arată că d. prof. Pamfil nu deți­ne decât o singură simoți­me bugetară de la stat, celelalte atribuțiuni­ fiind sau ono­rifice, sau impuse prin regulament în virtu­tea faptului, că dsa este titularul catedrei de ch­imiio farmaceutică din Cluj, sau de­­ altă natură, însă fără a fi în legătură cu bugetul statului. In ce privește plagiatul, d. Iacobovici a declart următoarele: Cartea dlui prof. Pamfil este înt­itulată „Curs de Chimie“. Noțiun­ea de curs înseamnă reproducerea în mod exact a adevărurilor sta­biliite de știință și cars ,sunt im­­ patrimon­iu comun al științei. Obiceiul de ■a întrebuința citate este curent și acestor citate nu li se poate stabli cu exactitate pa­ternitatea. Personal am urmărit un anume procedeu operator, care din diferite timpuri a purtat diferite nume, fără să fi putut pre­ciza pe adevăratul autor. In chimie este foarte ușor să suprapui descrieri chiar orice autor, fiindcă autorii sunt în mposibilitate de a schimb­a o descriere de preciziune științifică. Fiind vorba­­ de o creație persona­­lă, aceasta se face într-un­ studiu de specia­litate, c­are este adus apoi­­ în fața lopiniei publice sau a unei societăți, care se pro­nunță asupra originialitâții sau a reproduce­rii. Dia mai arată apoi, că 111 redactarea ma­­nualelor este un uz general de a se referi la autor numai în general­, anuințându-o aceasta l în­­„autori consultați“. In urma t­imp­ului înaintat desbarterile s-au suspendat până Luni în 4 Iulie. »♦»♦ [UNK]»»»♦ [UNK] [UNK] [UNK]«♦»»«a »♦»»»»« «VINERI, 1 Insto. Aard XIV. No. 124. uexando cel Dan­ t 30 Iunie 1432 mnp­linit azi 6p0 ani dela moartea lui Iu cel Bun, do­mnul Moldovei, deș­ Q^toți istoricii spun, că în vrem­ile 1 igieie și-a cârmuit țara „cu multă ..și drept vice“, încă în viață fiind sa îi zicea „bun“,­­dar ar fi putut stârâult sa­r mea și „mare . ..­m și cu minte chiar și cu voci­­? vreme de 32 ani țara lui a trăit TM m­ibcíru și respectată de toți, fără împăratul din C­ostanti­no­­^se soli, dăruindu-i cunuma de des'pa țările ortodoxe era echiva­lentă regale. "*^omniei lui Alexan­dru cd Bun granițe. ^.jung și se fixează la: Nistru și Mare.­,g^_ organizează țara, înfiin­țând în­ alte diregatorii boierești după TM‘<Wor din Țara Româinească. () îmtimsă Kit.g ^n. timpul domniei lui comerțul vecine. Cu Polonia mai ales el într^a^țij ilemne, fiind bum prie­ten eu îî ^ ajutor în luptele cu­ cavale^j^j, Prusia. Cronicarul^ Nicoilae Coț spune, că în acest, răsiboiu „încăle­când­ g,^nii mare moarte au fă­cut între cu^j, întoarseră cu i­l­ândă la tabără“, i Alexandru I^ji g,g îngrijeiște și de via­ța ;­’^fi d­easeup^verii său, ridicând în Mol­dova mai opisicopi; una la Ce­tatea Albă și țij Suceava. La Cetatea Albă a­șeză înj^ pg mitropolituil român Iosif din nean­J^^^JjQj,ÎQr] întemei­a­ză apoi și ep^ Rădăuți și Ro­man, precum șâjnuUte mânăstiri. Neavâmd țarai^,].î îndeajuns^ el chia­­ma „venetici dt, țării. Atunci se așea­ză în Moldova d­ j^nmeni, Ruteni și Tă­­tari cari mai târ^ romanizează cu de­săvârșire. Veeiuivoresc însă Mo­ldovei o soartă triista, B^nici vrea să împartă țara cu Vladislav,g^pg^înd acest plan diabolic, Alexan­a,g|țîgș­te în, Podolia, dar se întoarce faț^nda și în 30 Iunie 1432 moare pe armijii căpătate în luptă. CRONiaVR închiderea confesiuni enharhice LONDRA, 26. — Azi s-a închheiat congre­sul euh­aristic internațional" "de la Dublin. S-a oficiat o liturgie subb cerul liber, pontificând arhiepiscopul din Baltimore, la care au asi­stat 12 cardinali, 150 mitr­opoliți și episcopi, 2000 preoți și un milion de credincioși apar­ținători tuturor națiunilor. Cardinalul K­auri, delegatul Pa­pe­i, a rostit un­ impresionant dis­curs ,împărtășind apoi binecuvântarea pa­­ pa­lă. Papa a­­ ascultat în Vatican la „rad­io“ liturgia­­ și discursul deleg­atulu­i, la sfârși­tul cărui­a adresat apoi câteva cuvinte, tot prin radio, clerului și poporulu­i întrunit la congres. Se va desființa Liceul militar din Tâ­rgu-Murăș. Ministerul Apărării Naționale,­­ printr’o deciziune recentă, a anulat­­ examenul de admitere, ce se ținea în­­ fiecare an în luna August la Liceul­­ militar „Mihai Viteazul“ din Târgu-­­ Murăș. In anul școlar viitor prin ur­­­­mare liceul ar urma să funcționeze , fără clasa întâia.­­ Credem, că e o măsură asupra că­­­­reia, fără îndoială, se va reveni. Li­­­­ceul militar din Târgu-Mureș e o in­­s­­tituție mare și foarte bine organi­­­­zată, având un corp profesoral for­mat din cele mai distinse elemente. Rezultatele de anul acesta, când au fost promovați 84 la sută din elevil­­ școalei, majoritatea din elevii promo­­­­vați obținând medii peste 7, — vor­besc de la sine, d­espre temeinica orga­nizare a acestei școli, singura de acest fel pe plaiurile Ardealului. Această măsură a produs multă ne­mulțumire în populația din Târgu- Mureș, iar d. prefect dr. Ion Vescan, căruia i se datore­ște înființarea Li­ceului militar „Mihai Viteazul“, a în­tocmit un documentat memoriu către forurile superioare. Nădăjduim, că cuvântul dsale, care este un cuvânt al tuturor Românilor ardeleni, va avea cuvenitul răsunet. —0X0— . Pentru apărarea horei ș ilocurilor țărăneiti­ n de­ N­OIiULEA Societatea compozitorilor români ne face o intâm­pinare în legătură cu articolele pu­blicate în No. 119 și 120 din „P­atria“ pri­vitor­­ la împiedecarea de către autori­tăți a horelor sătești. In această întâmpin­are se vorbește de dreptul de­­ proprietate i­ntelectu­ală, de lupta de 300­­ ani pentru recunnoașterea a­ce­stui drept, de convenițiunea. dela Berna din 1908 pentru ocrotirea proprietății artistice la care am aderat și noi, de logica română pentru ocrotirea proprietății literare și artistice timp de 30 ani, de garanția­rea­ proprietății iterare la noi, de toate societățile de autori care s'au­ înființat în toată lumea, de la 1829 până astăzi, de puterile societății com­piozi­­torilor r­omân­­i, și de o­­ sumă întreagă de chestiuni teoretice desvoltate pe pa­tru pa­gini mari bătu­te la­­ mașină. Toate aceste chestiuni ne simt perfect cu­­noscute, legea de a­parare a dreptului de au­­tor este un bun câștigat de intelectuali și­­ nu­meni dintre noi nu poate să-si conteste în­­sestimătatea, însă ta chestiunea ce ne-a pre­ocupat, în­ chestiu­nea horei românești toartă desbaterea proble­mei proprietății literare nu are nici un roșu­. Faptul este altul. Inspectoratele societății compozitorilor români au intervenit la pre­tori și jandarmi, de a fi im­pu­se horele ță­rănești. In temeiul acelor ordine în Ardeal nu se mai pot face în sărbători jocuri își hore fără „permis“ dela Prian-preferat și fără plat­a unei taex., îar jandarmii urmăresc cu străș­nicie executarea acestei dispoziția. Societate­a compozitorilor români a înca­sat bani­­ de la hore țărănești fără ca­, te afa­ră de fals, să ,poată­­ spume pentru care opere anume și pen­tru ca­re compozitori anume s-au în­casat ace­ști bani. Pom­isul se cere pentru horă, nu­­ pentru cântecele de joc pe care le vor cânta lău­tarii și pe care sătenii nu le știu dinain­te. Este ,aceasta, legal, este măcar în spiritul Țiitura nesfârșită a lăutarilor populari în care câm­tecele aproape își pierd personaliita­­tfiii, unde’ se imibmä la nesfârșit mielod­ii și vechii și noi. Și­­ pure și modificate, unde poate cu greu un a­utor și car recunoaște bu­cata și cu greu s‘ar putea mânia că i s‘a. .stâlcit opera, nu poarte fi supusă regimului protecției proprietății artistice. Cu cea mai mare bunăvoință hora țără­nească nu poate fi BO'Cotirtă ca o „serată“ sau un „bal“ unde se execută muzică­­ CU pro­gram, care se poate ști de mai înainte­, care se poarte controla­, și impune, și unde în ade­văr trebuie să se respecte­­ dreptul de autor, fiindcă p­arrt­oa muzicală con­stitue o parte în­semnată din divertismentul ce s-a angajat în acele petreceri. Și apoi este lîn in­teresul artei noastre ,po­pulare ca horele să fie­­ îmipiedecate? Să presupunem, că lăutarii scapă din ar­cuș și țin­pâtec modern. Penrt­ru un asemenea cântec, care poate aici nu e pe p­lacul țără­­nimei noastre, se poate opri o man­ilf­es­tare întreagă de artă­, o petrecere nobilă și îno­­bilă­toare ce durează în aceste părți de­­ uni de ani și un­de s-a plămădit toate acele me­lodii pe care Societatea com­pozitorilor ro­­m­âni SC laudă că Ie-a p­rins pe suluri de ceară, și le reproduce în țări străine? Pentru un cântec modern, de care țăranii nu pot fi făcuți vin­ovați, pot fi opri­te horele țără­nești unde din 100 de cântece 99 sunt po­­stulare vechi? Oare compozitori români cari au cules și folosit cântece populare, unele poiate care nu au treizeci de ani, și le-au modulat, va­ria­t și a­rmonizat, de­venind co­mpozitori cu­­noscuții în toartă Lumea, nu datoresc nimic acestui popor căruia i-au răvășit comoara și i-au luat mărgăritarele ce­le mai­­ de preț. Nu suntem mulțumi­­ți cu concedarea. So­­cietăț­ii com­­pozitoriilor, că­iflăcăii ,la jocuri pot folosi „cântecele noas­tre vechi“. Horele trebue să fie libe­re și ne­impuse, fără nici o restricție. Nu se poate da pe mâna prim., pretorilor și jandarmilor, care caută totdea­una de­­ a avea în mână ,pe nenorociții să­teni, oi­­ bune de muls și de ttmmis, măsuri interpretative, fiindcă aceștia totdeauna abu­zează. Trebue să ne înțelegem dela începu­t. Jocurile populare, horele țărănești, ori­unde ar avea ele loc: în drum, în loc îngră­dit scai in casă, nu pot fi supuse nici unei autorizații oficiale și nici unei taxe. Credem că o­­ horă țărănească, um joc de Duminecă, erde mai puțin decât o serbare populară sau o serbare de binefacere care sun­t scutite de lege, orice muzică ar fo­ 10.SÍ. Nu putem admite ca, în nivel­u­l cultural în­ ca­re ne aflăm, o­­ societate de cultură să silească țărănimea să-și găsească altă petre­­cere decât acea­ din cânt și joc. Fiindcă per­misele care se impun și taxele grele ce se cer desființează de fapt jocul. Nu putem admite ca pentru un­­ drept, care nu poa­te fi dovedit în cântecele lăutarilor populari, să împiedecăm creiarea, și b­ezvol­­tarea muzicei ,populare, care nu se poate mărginii numai la acele strânse to suluri de ceară de Societatea compozitorilor români, s­au în aratonii străine de­­ diverșii­­ [UNK] noștri com­­­pozitori. In­chiuiți Unile la joc, se naște și se desvoltă acea savuroasă poezie populară, care face admirația tuturor, acolo se desvoltă spiritul fin de ironie și de d­uminii a poporului nostru. De­sfiin­țați jocul, ați dat o lovi­tură de moart­e muzicei și­­ po­ezieL populare. Dar ce înseamnă aceasta? Credem că șî­­ discuția a durat prea mult. Nimeni nu poate ,lovi­­ în­ patrimoniul no­stru sufletesc, sub nici un cuvânt, sub nici i’vis acut. Am cerut anchetă Ministerului Instrucțiu­­nei publice. Cerem reintegrarea satelor la drepturile lor și libert­atea imediată a cântecului și jo­cului. Cerem pedepsirea celor cari au lua­t tot­po­­zite nelegale țărănim­ei noastre pentru cânt și joc. ,Și cerem ca în Regu­lamentul lege”, pr#­n care îl anunță Societatea compozitorilor ro­mâni dia întâmpinarea sa, să se prevadă în ch­ip,cla­r, că jocurile populare și­­ horele ță­­rănești care ,se fac la sate, în drum, la pia­ță, în loc mai­ Châs sau sub acoperemânt, sunt scutite de orice autorizare și­ de­ orice ta­xă. Dar dacă această dispoziție de Regula­ment nu va fi destul de clară și va mai pu­tea da loc la anrtetip Tertarî, vom găsi mijlocul să modificăm și li^a. N. GHIULEA Consiliul Eparhialodox Rom. Cluj Nr. 4659—6932 Publicație licitație Consiliul eparhialodox al Clu­jului, — în conțeles cu Consiliul parohial, — d­in Cluj în întreprin­dere pe cale de Uciti publică, prin oferte închise și sigili zidirea din nou a bisericei a Il^e pe terenul liber Calea Regelui Brand No. 93, — stabilind terminul­ă la înain­tarea ofertelor pe zi de 9 iulie la ora 4 după masă. Planurile, devizul îile și caietul de sarcini se pot ved în orele de oficiu de la 8—14 în fire zi de lu­cru — în biroul referelui — even­tual la presidiul Consiliu eparhial. Cei ce doresc să înalțe oferte, de sine înțeles — arhitec diplomați, trebuie să subscrie cutiile de lici­tare, caietul de sarcini,anul și de­vizul și să depună la Certa epar­hială vaciul de 10% de prețul din deviz în numerar, ori hârtii de stat, în valoarea de la ba. Consiliul nu rebenifici pesele de plasare și își rezervă dr<al de a a­­corda lucrarea aceluia «tre reflec­tanți, care va oferi mai­­re garan­­ță, fără privire dacă ofeil este cel mai mic. Cluj, la 30 iunie 1932. 4i4 ss. NICOLi^ episcop. Cel mai man aprof de fiert cu petrol fără fitil origial suedez. Cu un litru de petrol fierbe frige fără a f­uma și fără a face semm timp de 10 ore. Absolut inofeisiv: DEPOZIT PRINCIPAL: Moskovits & Comp Cluj, vis-a-vis de Poșta Centrală, K­IND/URISA CiisTIBDIDI NO. 13 roman de TUDOR TEODORESCU-BDAN­$TE Editata -Adevărul*.

Next