Patria, august 1932 (Anul 14, nr. 152-174)

1932-08-02 / nr. 152

Kginaaawgf^iffiiíwtwi. i Dela 10 August la 16 Soptembrí© se împart jucătorilor la tragerile Clasei 5-a, în total 30.200 câștiguri, mergând dela 5 milioane la 5500 lei Cu această tragere se încheie Loteria l-a^ și începe Loteria a ll-a cu cea dintâi tragere în ziua de 23 Octombrie 1932. IATA PRINCIPALELE CÂȘTIGURI LA CLASA S-a din loterial.g un premiu de 5.000.000 lei 1 câștig de 5.000.000•< câștig de 3.000.000 M 1 câștig de 2.000.000 Ui 1 câștig de 1.000.000 Ui 1 câștig de 750.000 Ui 1 câștg de 500.000 Ui 2 câștiguri a 300.000 Ui 3 câștiguri a 200.000 Ui 4 câștiguri a 150.000 Ui 5 e«rig«m a 100.000 Ui et c. In total 195.870XK0 iwILOTERIA DE STAT PE CLAS £. Cumpărați loturi de Stat la „Banca Iliescu S. A. & Dr. N. Ligethy“ Cluj, Str. Regina Maria No. 42. Sumele castigate se vor achita In Cluj prin Banca Iliescu S. A.___________ comaniad lemn la Institutul de Credit Comercial Cluj, Piața Unirii Nr. 20. Vânzător principal: „ECONOMIA" S. A. Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 7. intrebDlnind confortoMlcle autoboscarc soc Auto-transport s. a. Dint orarul de vară al autobuselor TARIFE REDUSE SEZONIARE: Cluj—Gherla tour retour 90*— lei Cluj—Dej tour retour 120*— lei Cluj—Bistrița tour retour 250*— Iei Cluj-Tg.-Murăș tour ret. 300*— lel Cluj—Reghin tour retour 320*— Iei Cluj-Dej-Bistrița 1ț > Sosește 10“ 9“ 16“ 19“ Pleacă 8“ 760 15“ 1760 Pleacă 740 13“ 17“ 20“ abolid Sosește 8“ 7“ 15 t 17“ Pleacă 8“ 7“ 14“ 1715 Sosește 8—— — 17— Legătură în Dej cu Baia-Mare, Sighet, Jibou și Târgul Lăpușului Cluj—Mociu—Târgul-Murăș Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute ! Sosește 706— — 16« Ora Minute Ora Minute Ora Minute Pleacă 6— 12“ 16— 18“ Sosește 71— 13“ 17“ 10“ Sosește 8>» 14“ 18“ 20“ Mai Pleacă8«6— 18“— UUJ Pleacă gio— 19“— Sosește 916— 19“— App.loan Pleacă 710— — 16“ Sosește 10“— 10“— Bistrița ^ Pleacă 6— — 1 — Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute ! 1 Ora 1 1 Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Pleacă 6— 15— 16— 18—14 Cluj >k Sosește 8“ 10“ 9“ 19“ Sosește 74!— 16“ 17“ 19“P Mociu Pleacă 6558“ y.16 17“ Pleacă 75# 16“ 17“ 19“ Sosește 0508«6 750 17“ Sosește 8“ 17“ 18“ 20“ Sărmășel Pleacă 6“ 80.5 795 17“ Pleacă 8“ 17“ 18“ 20“ Sosește 6—8 7S0 17— Sosește 10“ 19“— — >^ Tg.-Mureș ^ Pleacă— 6—— 15-Legătură la Tg.-Murăș pentru Sighișoara și Odorheiu, la Apahida pentru Dej iar la Cluj pentru Baia-Mare și Sighet. Reclama csic saf idol comcrlolol PATRIA BllaDfDl tcolral al stafllanci frccalc cate piese s’ao jocal la f ealra $i Opera, foraee $l oaspep caniarefi la Opera L l..l.J, 30. — StagihtiiK'îi viro a trecut .’a încheiat trfet în ceea ce prina .pera manul teatrului care nu își mai sticluise leafa. 'în luni de zile, lăsând totodată un regret firesc iur sufletul tuturor actuatorilor de artă dramatică, cari fiind siliți c>i m-ai luidti ca petreacă vara la Mut. nu ar fi privit cu echi răi o cventibilă stagiune de vară. l’e .lângă toată criza prin care .i. trecut țara în ultimul au. guvernarea teihnicienilor nu a făcut nici măcar ituturul Pine pe care il putea face pentru arta dramatică. din ■Vrdial. Cum însă pe scenă nu se vede nimic din trista realitati' a vietii, mizeria cotidianri a actorilor s'a ascrans publicului într’un [UNK]ăl de romantisul curajos, ("vne dintre cei cari au frecventat teatrul știe că mulți actori cari jucau roluri de oameni de finanțe t^au de regi, se culcau seara, flămânzi atât ei cât și fanil în e for? CU TOATE ACEST CA STAGIUNEA A FOST 1’OT AȘA DE BOGATA VI .REPERTORIU CA .ȘI IN ANII DE rEEȘUG S’au făcut inovații. «5au lansat decoruri noi. Opera, a adus cântăreți străini și de multe ori casieria făcea, crisă ,plinu lăntru a lui ideia tuturora despre statia artistică, pe care o realizează. Teatrul Național din Cluj în cursul unui an^ dăm aici un Idlanț rezistuativ al activitatții din anul trecut, așa cum ne-a fost dat de către d. Pop. Pj.E.Sfi.LE f'ABÎ «'AU .TUCAd’ I.A 'rEAd'ITU 1. V.laicu'odă, reluare, Al. l'avila, 1 reprezentat,ii. 2. Punctul Negru reluare, Kadelsburg .și Prischer, 4 reprezentații. _ 3. Când vrea Femeia, reluare, Al- Savoir și .1.. Hcy, 1 repr. 4.. Boiluavuil închipuit, re luu'Călonero. (5 r epir. ă. Noaptea Regilor, premiră Shakespeare, 7 repr. d. Prostul, refuiare, I.. Fulda, 5 repr. 7. ăJnf Fericirii, premieră, G. Cleuumcean, 4 repr. 8. Gringoire, premieră,i'li, de Banille, 4 repr. 1).Moartea lui julger, 1 premiseră. Dramatizare de J.M. Sadoveanu, 2 repr. 10. Heidelbergul de altă dată, remarc, C .MiCyer-l'^ftister, 3 repr. 11. Comid Leonidia, reluare, I. J.. Catragiale, 8 repr. 12. O noapte furtunoasă, reluare, I.I. Caragiale, 7 repr. 13. Recomandația, reluare. Mannay, 0 repr. 14. Se caută un tată, stremieră, Arnochh și Bach, 7 repr. lă. Mitică Popescu, reluare: Camil Petrescu, 2 repr. K . Cercul, reluare, Souimerset--Manghaan, 4 reipr. 17. 1Moaia.. țtremniieră, Sounmers et-ălanghain, ,' repr. 18. Băețiașul Tatei, premieră, .Margaret Blago, 8 r(?])i. 19. Bătrânul Can.temvir, premieră, N. Iorgu, 5 repr. 20. Viața e un vis, premieră, Caldierom defa. Barca, 3 repr. 21. .Moștenii Manole, premieră, O. Goga, 4 repr. 22. Cântec de leagăn, 1 premieră L. Fodor, 4 repr. 23. Floarea, de lămâiță, reluarej, A. .Uirabeau și Diuleg, 0 refu’. 24. Idiotul, premieră, A. Bucurea,7 repr. 25. Noaptea Sf. Ion, reluare, H. Snderu Man, 4 repr. 20. Frust, premieră, d. Goethe. .0 repr. 27. Omul vremii, premieră, P. Alrmant, 6 repr. 28. Daniela, 4 iimeni V, Eftimiu din ziua de 10 Nov. 931. 29. Concertul Enescu din ziua de 8 Dec. 931. 30, f'estival Art istico (C. și I,Minulescn) din ziua de 9 Ianuarie 1932. 31. Revista :.Olajul petrece' în zilele 25 II, 1. 3, 6 llTi 3 IV 1932. 32. Feistivalul I.C. „Șoimii Carpațiilor” din ziua de 21 IV,, 1932. 33. 5 Moartea în vacintă, Turniicul Bulandra din ziua de 22 III, 1932. 34. Revista .,Cirumnl pe față" din zilele de 23 și 24 IV, 1932. I'otalul splctat.'oitidor. In 11 zile sala teatrluri a fost închiriată, In turneu s-au furat numtoarele piese. Bolnavnul închipuit. Prostul... Cercul, Couu, Leonida și Nojirea furtunoasă, Băețașu! 'Tatei, Noaptea ,Sf. Ion, Când vrea femeia și'ântec de leagăn. SPEC rACOILEUv DEF.A OPER. 1. Nunta lui Figaro, premieră, W. A. Mozart, 1 reprezenttație. 2. 'Tosca, reluare, G. Puccini, 9 ripr, 3. Bărbierul ,din Sevilla, re Itrare. G. Rossini. 3 repr. 4. Lakme,reluare, I.. Diile.bes. 9 repr., 5. Traviata, reluare. G. Verdi. 14 repr. 6. Iaust și Noaptea Valpriginei, renirare. Oh.tomoil. 8 repr. 7. ăoievodul Țiganilor, premieră, .brhan Strauss. 10 repr. 8. Carmen, sc.luare, G. Bizet, 0 repr. 9 Aida. adinaire, G. Verdi. 7 repr. 10. Irit- Uadmil, reluare, G. Verdi, 10 restr. N. Mirei,sa vândută, reluare, K. Suietana. 3 repr. 12. Elenea. reluare, F. Halcvy, 5 repr. 13. Nă jiasta, reluare, S. Drăgoiu. 2 repr. 14. Eritauii, reluare, G. Verdi. 8 repr. 15. M. Richterfly, reluare, G. Puccini. 3 repr. 16. Hansel și Gndel, reluare. E. Humperdinck. 4 rebr. 17. Rigolotto, reluare, G. Venni. 7 repr. 18. Lucia de JawumrenooT, premieră, G. Donizetti. 6 repr. 19.TraimhausSier, reluare, R.Wagner. 1 repr. 20.Mignon, reluare, Thomas, 3 repr. 21. Boeuta, reluare, G. Pucoinii, 5 repr. 22. Fidefio, reluaire, L. v. BeedhoffCin, 1 repr. 23. Bailul mascat, re luare, G. Verdi, 2 repr. 24. Povestirile lui Hoflma(mi. reluare, •I. Offenbach, 4 n'])r. 25. Martha, reluări, F. Flotow, 1 repr. 20. Ail. Stradeilla, reluare, F. Flotow, 1 repr. 27. Gianni Sclliicchi, reluare, G. Puccini, 1 repr. 28. Divertismnni de balet, reluare. diferiți autori, 1 repr. 29. Creatiunea, (oratoriu),n.lm o, J. Hayd,n. 1 repr. 31. Converte simfonice, țremieră. Diferiți autori, 4 rolor. 31. Festivalul Unirii din ziua de 1 MIT, 1931. 32. Concertul Eivescu din ziua de 9 NII. 1931. 33. Concertul simfonic, G. Enescu din ziua de 10 XII. 1931. 3 L. ..Grîgoric" ș.i .,Di’ertaisment". 'Turneul I. .Manolescu din 14 XII. 1931. 35. ..-\ua. 'Karenina. Turneul M. Filotti din ziua d.e 17 I. 1932. 30. Adevărul ,gad-goluț". 'Turneul Maximilian și laneo-vesc.n, din 3 II. 1932. 38. Festivalul National din ziua de 11 V. 1932. 'Toti anul ,spectacolul Ol’, la Cluj 1.01 ., Araid 12 „ De wai 1 145 Oaspeți; .Emilica Vera, Pauli, Quadrelii, Lidia lipkowska, M.Tolene-CerkasS, V.dentina Creținu, Gh. Folt’scu. Nifoa App..stolecu. Maria. Dumitresc.u. El. P. C.appellero. In turneu s-au jucat umătoarele opere: Voevodul Țiganilor, Trubadurul, Botma, Hansel și Gretel, Erna.n.i. Faust și Noaptea. Valpunghiei, Traviata, 'Tosci, Ebrma, Lucia,le latumeriloor, Rigoletto,Xid.'i, Larme,.'armen și Năpasta. Este un rezideent frumos meseu pentru care d. 'Ailiania Bârsan care a condus ambele instituțiuni, poate fi felicitat și de către dușmani ca și de către prieteni. Intr'unul din numcrile viitoare ale zirului nostru, vom da un reportaj asupra perspectivelor noi cu cari se deschide noua stapiune a cărei repetiții încep in 8 August. ].. H. ., Oradea, 11 ..n.ius și Kira 17 • i Ștefan Velovan Zilele acestea s'a stins din vieață in comuni sa natală distinsul pedagog bănățean Ștefan Velovan, fost profesor și director la Școala Normală din Caransebeș. Născut la 22 Septemvrie 1852, Ștefan Velovan urmează liceul la Timișoara, Utpoi primind o bursă de studii, iși continuă studiile la Universitatea din Viena, anuâe se înscrie la secțiunea pedagogică. Terminându-și studiile, la 1877 fericitul Ioan Poposu fost episcop al Caransebeșului ii trimite în Germania, la Gotha, pentru a se speciaza in pedagogie. Nu mult după aceasta se reîntoarce în țară, ocupând catedra de pedagogie de la Școala Normală Confesională din Caransebeș,al cărei director ajunge în curând. In 1888 este ales președinție al Reuniunii învățătorilor Români din Dieceza Caransebeșului, iar la 1804, la chemarea lui Titu Maiorescu pleacă în Vechiul Regat la Craiova, unde i se dă un post de profesor, iar mai târziu i se încredințează chiar și direcția Școlii Normale din acel oraș. Ștefan Velovan stă la Școala Normală din Craiova până în 1026, când iese la pensie, retrăgându-se în comuna st nutrdă. La Craiova Ștefan Velovan a fost atât de iubit de către toată lumea de colo, încât după ieșire lui la pensie, școala normală, din Craiova a fost botezată cu numele lui. Din neHvntrdea extra-școlară a lui Ștefan Velovan remarcăm lucrările: „Raportul Intre știință și urtă“, — „Cercul Apercepțiunei‘‘; — „Intemeierea psihologică a actelor elementare ale gândirii hr marginile serilor Hierbartiene de asociere și reproducere“; — „Metodica specială a Geometriei, a Științelor Fizico-Chimice, a istoriei, a Religiei și a Moralei“; — „Științele Naturale in ■școala primară", — ,,Cunoștințe pregătitoare in mecanica psihologicăA, elc. etc. precum și o serie impmrtantă de articole de specialitate in revistele de pedagogie din Austria ,și Germania. Pentru cei pe care sufletește el i-a făurit, pentru miile de învățători ieșiți de pe băncile școalei normale din Caransebeș sau din Craiova, Ștefan Velovan era intruchiparea idealismului pur și a celui mai intransigent naționalism. A defini uriașa personalitate a acestui dascăl bănățean, pentru care fruntașii pedagogiei europene aveau un stețăr mure respect, este o sarcină prea grea. A desrăbit sentimente se oglindesc regretul de a nu mai avea în mijlocul nostru, al contemporanilor, figura de o distinsă, măreție a celui dispărut, este o simțită necesitate. Șase decenii de munică neîntreruptă, depusă cu drag in folosul neamului românesc! O grijă continuă de a modela suflete, de a le cizela, de a forma caractere în senul în care el găsia că este mai potrivit pentru binele națiunei, o grijă de a încheia cu excedente apreciabile bilanțul fiecărui an, de pedagogie practică, hn însoțit o viață întreagă. Roadele muncii profesorului Velovun'. Sunt multe și deosebit de prețioase. Acțiunea de propășire culturală, a țărănimii din România Veche, este generată de el. Nivelul de cultură, la care a ajuns talpa,țării, în această parte a României, lui i se datorește aproape 30 de serii de absolvenți ai școalei normale de învățători din Craiovii am fost, acolo unde ,s-au dus, „purtătorii de cuvânt“ ai profesorului Velovan, HI fopsirea forinților Eifel — Centenarul constructorului acestui turn — Pioinim se intie turnat .Eiffel este cercetat în fiecare an, de o comuninare de ispeciali,di, «ii cercetează soliditatea construcției. O asemenea cercetare a avut loc săptămâna trecută, iar inginerii au constatat că turnul i poate să mai dureze loii de ani. Este însă necesar ca tuirind să fie vopsit mai des decât până acum. Este interesant că culoarea modei ,din Paris ,se conduce în anul vopsirii turnului Eiffel, după noua culoare a turnuilui. In lanul acesta turnul va fi vopsit cu aceași culoare însă întrl o altă nuanță. S'a calculat că turnul necesită 45 tone vopsea. La vopsit vor lucra 50 de muncitori timip de 9 săptămâni. O firmă americană s'a oferit să vopsească turnul Eiffel cu o vopisea de aluminiu, care ție lângă că prezintă o mai bună apărare împotriva influentelor atmosferice, va face turnul strălucitor. Acest plan a fost însă amânat pentru mai târziu. Din mai multe s părți ,s'-a protestat împotriva, menținerii culoarei brune ,și galbene a turnului, recomandându-ie o Culoare cenușie sau albastră, dar nici acest plan nu a fost sprijinit. Turnul își va schimba numai nuanțele, așa că se poate aștepta că moda parisiană va fi influențată în sezonul, apropiat de culoriile brună și galbenă. Cu prilejul discuțiilor în jurul tarajului Eiffel, ziarele amintesc că în anul acesta se implinesc loc de ani de la nașșterea inginerului Eiffel. (Ceips.). Bciatoarccrca la voinio oor — O senzațională rezoluție a comisiei aurului pe lângă Liga Națiunilor Geneva. 2. — Comisiunea aurului de pe lângă Comisia Financiară a Ligii Națiunilor, a primit zilele acestea o rezoluțiune prin care își exprimă dorința unei cât mai grabnice reîntoarceri la vaista aur, atât ca bază a schimbului național, dar mai ales ca bază a schimbului internațional. Această rezoluție este a doua rezoluție de acest fel într-o singură lună, întrucât Joanea .Reglementelor și-a exprimat această dorință încă la data de 12 iulie a. c. Ceea ce agravează criza economică mondială este lipsa de încredere de pe piața internațională. In adevar în urma dispariției aurului de pe piață, respective în urma tezaurizării lui numai în anumite state, situația monetei de hârtie a devenit, foarte șubredă, atât din cauza lipsei de bonitate Statelor, cât și.din cauza lipsei ei de stabilitate.. In această strivință cazul Angliei este foarte elocvent. In adevăr Anglia desființând standardul aur a pricinuit un mare zdruncin în ce strivește sistemul idătilor internationale, provocând degringolada tuturor monedelor strâns legate de sistemul lirei engleze. De aceea necesitatea reîntoarcerii la un sistem mai stabili se simte din plin. Cum până azi cel mai stabil sistem valutar a fost cel al aurului, atât lumea europieană, cât și o itarte a lumii americane se gândesc cu toată seriozitatea la o eventuală reîntoarcere la acest sistem. Acum doi-trei ani, când s’a discutat pentru întâiași dată această problemă, toată lumea credea că o reîntoarcere la sistemul valutar în aur ar fi aproape imposibilă, America deținând cea mai mare cantitate de aur și ea nefiind dispusă la o dreaptă și proporțională repartizare a acestui aur între diferitele bănci de emisiune. De atunci și până azi lucrurile s-au schimbat esențial. Criza bancară de pe piața americană, cu toate depozitele de aur de pe acea piață, a alungat aurul și înspre Europa, repartizându-l pe cât posibil între mai multe țări. Se observă deci o tendință permanentă de circulație a aurului. Astfel în decurs de 6 luni Statele Unite Americane au pierdut peste două miliarde dolari aur, Germania aproape 160 milioane, Anglia, aproape 140 milioane. Spania .1.1 de milioane. Dintre țările cari s’au ales in primele I luni de anului curent cu depozite mai însemnate de aur vom aminti în primul rând Franța, una dintre cele mai mari deținătoare, de aur a lumii (3.211) milioane dolari viitoare, față de Statele Unite ale Americei care mai dețin încă 3.022 milioane dol.), și care în primele 6 luni și-a mărit depozitele de aur cu peste 1 miliard de dolari valoare, apoi Elveția (341 mil. dolari in plus), Olanda ( 194), Belgia (+154), Italia (li) și Cehoslovacia (+4), etc. înainte de desființarea valutei de aur, atât Anglia cât și statele scandinave au pierdut mari cantități de aur. In ultima jumătate de an însă a inceput un nou aflux de capitaluri în aur către aceste state, ceea ce dovedește că deși aurul oficial este disconsiderat de către unele state, totuș din cauza, stabilitârii lui precum și a puterii lui de cumpărare, pe piața internațională în că nu și-a pierdut cu nimic din importanță. Pentru a se mitea face o reîntoarcere la valuta aur e necesar mai întâi ca fiecare stat să-și aibă finanțele în ordine, ca să se reinoiască libertatea de circulație internațională a mărfurilor, rezolvarea definitivă a problemei reparațiunilor și a datoriilor de răsboiu, precum și luarea unor măsuri menite ca să hiratnguiască și mai mult economia atât de compromisă a Europei. Din cele de mai sus, Comisiunea Aurului de pe lângă Liga Națiunilor, a tras concluziuni că numai valuta aur poate stabiliza actualul sistem financiar. Dar și aplicarea acestei valute depinde de o serie de alte îmbunătățiri în ce privește domeniul economiei politice, precum și de observarea strictă a unor regule de economie politică ce se impun mai mult azi decât oricând. MARTI, 2 Auflurt, Amil XIV. No. 152. ! Cinema ! -----I cinema „Opera * i Luii, Marti. Miercuri. .Joi- RAPIDUL DRA j ! Ki'O.S TEI, o comedie .cu vederi din Veneția. . '-orbită și cântată în limba. ,germană, cu Georg Alexan Khr, Dina 'Girafla. Piro.îiog. .Jazz de negri. Vineri. Sâmbătă^^ l mmecă. și Luni- P.VTT81 PAT TAT’ITOX .SOIMERI, ultimul succes al marilor comeditații vorbit in limba germană. Tik,eip’utul repr. la orele: 3 mm., 5 mm., 7 jum. și 9 mm. Prețul locurilor. Lei 10 și 20 fără nici o taxă suuplimentară. MNICA PUBLICITATfI este superioară tuturor produselor contra ploșnițelor, kigr. lei 50. Toate școlile, institutele și hotelele folosesc și garanteaza calitatea ei. Se vinde câteva zile la Hotel New York 494 Vindem de urgență casă din motive familiare vindem casă în colțul Str. Elisabeta, cu grădină și cu un apartament separat de 3 camere și local de prăvălie, pe preț foarte redus. Vă puteți interesa în fiecare zi în Calea Victoriei Nr. A2 în prăvălia de cuțite, nunț: Libele de depunere Banca Albina, Cassa generală de economii Sibiu și Brașov sau Banca Sebeșană română se caută. Oferte sub „convenabil“ a Administrația ziarului. 500 locuința 4 camere dependințe de Imachiriat. Str. Baba Novac 9/a. 505 Devlux are o casă cu local de prăvălie, 2 camere și bucătărie și tot acolo se caută un tovarăș la atelierul fotografic. Cal. Victoriei 30. 502 Intravilan de vânzare, una cameră, spais, un grajd de 8 metri, curte și o grădină mare cu pomi, apaduct, electrică, este potrivită pentru economie. Datoria la Banca Albina de 35 000. Str. Paza 202. Cadar. ■ Or. * Când plecați la București, lunț, masa negreșit la Restaurantul „CARPAȚI“in Bulevardul Academiei, centrul Capitalei. Restaurantul acesta a fost complet renovat, și e de o curățenie perfectă, fiind preluat de d. Mihăileanu, fostul concesionar al Restaurantului din Parcul orașului Cluj și Minerva—Craiova. Bucătărie excelentă. Prețuri foarte convenabile. Seara muzică. Loc de petrecere în familie. 491 Primaria Municipiului Cluj Nr. 15611—1932 Publicațiune In conformilate cu dispozițiuni ordinului circular No. 682—1932 al Inspectoratului General administrativ Regional Cluj, se aduce la cunoștință generală următoarele : Tratamentul gratuit al bolnavilor lipsiți de mijloace In Clinicile Universității din Cluj se va putea face numai în baza unui Certificat de paupertate eliberat de către primăria comunei căreia aparține bolnavul. Aceste certificate se vor elibera de comună numai în cazuri de sărăcie absolută și bine motivată, cu indicarea precisă a scopului pentru care se eliberează precum și a fondului bugetar disponibil. In consecință, invităm populația Municipiului Cluj, ca pe viitor să nu se mai adreseze acestei primării cu cererii de această natură, decât in cazuri bine motivate, făcând dovada deplină a Îndeplinirii condițiunilor prevăzute în dispozițiunile art. 23 din Legea timbrului, Cluj, la 22 iulie 1932. 50 Primăria Hnnieipiului Cluj. »♦»♦ [UNK]OOOOMOMOOI SOOOOOTTOO»».^ ANUNȚ Liceul de fete „Regina Maria” din Cluj, pune in vânzare prin licitație. In ziua de Joi, 11 August, ora 10 a. m. mai multe lucruri vechi, scoase din inventar: sobe de fier, paturi de fier, canapele vechi, vane de tablă și alte obiecte de fier, lemn și tinichea, toate uzate și deteriorate. Doritorii se pot vedea In fiecare zi de lucru la liceu in Strada Octavian Goga (fostă Minerva) No. 1/a. 507 Direcțiunea. Comitetul Școlar al Gimnaziului de băieți _______„Dr. C. Angelescu“ Cluj_______ Publicație de licitație Pentru transformările și reparațiile necesare la edificiul Gimnaziului de băieți din Strada I. I. C. Brătianu 22 din Cluj se va ține licitație publică la 15 August 1032 ora 12 a. m. Ofertele Închise se vor Întocmi In conformitate cu art 88—110 din Legea Contabilității publice și se vor Înainta Direcțiunii Gimnaziului de băieți,* In orele de birou, de la 9—12 a. m. Caietul de sarcini se poate consulta in biroul Direcțiunii gimnaziului, in zilele de Miercuri și Joi ora 10 12 a. m. Cluj, la 30 Iulie 1932. Președinte: Dr. Emil Hațieganu. Secretar-director: 606 Ioan Pop-Zeicani, LOLODNICE, ATENȚIUNE! Coverturi de pat brodate, cele mai elegante modele, vinde cu prețul de jumătate depozitul SAMUEL din Piața Unirii Nr. 12.