Patria, octombrie 1932 (Anul 14, nr. 199-223)
1932-10-01 / nr. 199
Anul a XlV’lea No. 199. mküTU n ADamnimifui Glu], Strada RafiiM Maria Mr. Si KiLIFON:(Kediaoția șl Admin. 18-81 ( Dlrecținne» . 18-81 DIRECȚIA POLITICĂ: Comitetil de preei »1 partidulnl ■ațloiial-tiiiaaaa, ieotl> AidaalmlaL ABONAMENV AHüALi FxolMlaal Uhara-------- Lai Ml Futțl*Baxi — — n 70S Autorități «i butita)lanul „ 1001 ■trăinătate dublu. L«l 3 i fAXA FOIVALI FULSHN?" ffi HUHKKAa N*. 11171/ISM. Organ al Partidului Național Târdnasc D. Goga susține acum că revoluția „e la fereastră“. — Bine că nu e în pod, căci d. Goga ar muriWmi de frică ! QIND MU^C? de VALERIU MOLDOVAN, prof. univ imi pare bine, cu axtloolașul meu din zisele trecute, a trezit un ecou nebanuil la toropcaia, care ne apasă ca un iințoriu de moarte. meu sunt a^apar in Ardeal oamenii cari se preocupa, in lupu nesinteresac ne problemele vioaie ale culturii noastrei , . . . . in ce privește însă fondul chestiuni, uiscupia, care s’a angajat in jurul „AStrein a reușit sa laim»eascii — Și ceea ce e mai esențial — ea se ■*a iupu*j-a, ca o norința mamuia a opiu*ei lumtuiești. imera pareme în chestiiunea mutării scusuiui neia fiuiu ia ajiuj. iNusa produs un communis opinio, nici macai in ce privește condiținere indepenuența morala și politica, pe cari le-am semnalat ca inuispens noue, pentru cel ce va fi ales președinte. Mai fac o ultimă încercare, un ultim apel la conștiința mai bună a Ardelenilor . Problemele mutării, la programului, a regenerării „Astrei’', se vor rezolvi între un fel sau altul, dacă vom reuși să găsim și să punem în frunte persoana de care Asociația noastră, greu bolnavă, are lipsă iu clipele acestea. Ca noul președinte să poată soluționa măcar in parte uriașele probleme, cari bat impetuos la poarta „Astrei“, se cer — după modesta mea părere, —■ trei condiții: 1. Președintele trebuie să fie o persoană cu un Înalt prestigiu moral și cultural. In conseciință, el trebuie găsit, invitat și ales cu ACLAMAȚIul și cu UNANIMITATEA VOTURILOR. 2. Noul președinte trebuie să mai fie un mare animator, un bărbat înzestrat cu mult tact și cu și mai multă răbdare. Prin însuși farmecul personalității sale, prin curățenia gândurilor sale, el trebue să câștige și să încălzească sufletele răslețite și apatice ale intelectualității noastre din Ardeal, pentru idealurile sfinte ale Astrei. 3. In fine, noul președinte nu va putea face nimic, dacă nu-i vom da simultan și un stat major, un grup de colaboratori însuflețiți, gata a-1 seconda în toate acțiunile și inițiativele sale. ___ Se va găsi până la adimairea din Deva o persoană, care să întrunească toate condițiunile de mai sus ! Foarte bine. Să o alegem „quasi per Inspirationem“, ca să mă folosesc de termenul și modalitatea admisă la alegerea papilor. Dacă nu? Iată soluția și pentru cazul acesta : 1. Comitetul executiv își va da la bloc demisia. Va fi însă însărcinat cu girarea agendelor până la o proximă adunare generală extraordinară, care va trebui convocată — inoanis — în luna Noemvrie la Sibiu sau la Cluj. 2. Adunarea din Deva va desemna, fie din sânul comitetului, fie în afară de el, o comisie de cinci bărbați, familiarizați cu problemele „Astrei“, cari să elaboreze un proiect de modificare a statutelor, îndeosebi în ce privește modalitatea de alegere a președintelui (să nu aibă drept de vot decât membrii fondatori și delegații acreditați ai despărțămiintelor) și reducerea la cel mult 12 a numărului membrilor comitetului executiv. 3. Adunarea extraordinară, la care se vor convoca și delegații despărțămintelor în sensul statutelor noui, va vota modificările propuse, apoi imediat va proceda la alegerea președintelui și a noului cuuuicu bă nu ne pripim deci, la Deva. Î N iiodată tiioumui latin, că „qui habet tempus, nanes vitam” na avut un înțeles mai profuna, toate, ca pană la Ziua nannam extraordinare se va colbori asupra noastra Jiunul sfant și ne va ajuta să găsim : ViuUL. Dacă nu ? Atunci cel puțin vom avea o mona state legată de alegere, prin "=’feciori, cari vor reprezenta voința organelor provinciiale și locale ale „Astrei“, și nu vom mai trăi clipeile de confusiune și degradare dela Caransebeș, când președintele a fost ales cu ciomagul. Să nu fie rătăcirea cea de-a doua mai rea, decât cea dintâi. Repetarea scenelor tumultoase de la Caransebeș, ar însemna moartea sigură a „Astrei“. De așa ceva, să ne ferească Dumnezeu. Dupa alegerile comunate acid Sofia SOFIA. 30. — Cercurile politice de guvernământ și chiar guvernul depun toate sforțările de-a se găsi formula juridică prin care să se poată împiedeca partidul muncitoresc, care de fapt nu e decât un partid comunist, de a pune mâna pe Primăria din Sofia. In urma unei perchiții la clubul central al acestui partid s-au găsit documente de așa natură că pe baza lor Curtea de Casație ar putea interzice funcționarea acestui partid. In cazul când aceasta nu ar avea loc actualul consiliu comunal va fi disolvat, făcându-se micui alegeri. Retragerea d. Sir Earle Drumond GENEVA, 30. — Secretarul general al Ligii Națiunilor, Sir Earie Brumond, a declarat că nu va mai deținea actuala demnitate decât cel mult până în iunie anul viitor. Noul secretar general al Ligii va fi ales în Noemvrie a. c. urmând ca să fie pus în curent de către antecesorul toate chestiunile care privesc său, cu Liga Națiunilor. la iiorare in industria engleza LONDRA. 30. — Din Lancashire se anunță că în întreaga industrie textilă din acea regiune s’a ajuns la o normală producție care amintește vremurile prospere de altă dată. Numărul șomeurilor a scăzut în mod simțitor și se crede că el va fi și mai mult micșorat când și celelalte industrii vor reuși să-și dea lucrul cu aceeași intensitate ca înainte de 1929.~oxar-* Razboiul din America de Sud la plina activitate LONDRA: LO. ^. Telegramele sosite din Assancion anunță că regimentele paraguayene au intrat în contraofensivă și după două zile de lupte înverșunate au reușit să reocupe localitatea Bouqueron situată pe platoul Gran Chacour. Luptele au fost foarte sângeroase și bolivienii au fost nevoiți să se retragă din fortăreață lăsând în mâinile victorioșilor mai multe sute de prisonieri și o importantă pradă de război. B miotec. Evenimentele din mnvarte Spre desăvărșirea dictatorilon Ungaria - Președintele consiliulm de miniștri ru li lono Gömbös - se localizează metona ini von Papen . Adversarii dlui Gömbös afirmă că Decretul de disolvare al Camerii e semnat și urmurează să fie pus în aplicare de îndată ce se va observa că actualii aleși ai națiunii maghiare ar crea dificultăți guvernului care e decis să vie cu unele reforme radicale printre cari amintim doar aceea a reformei electorale. Rămâne de văzut dacă toate acestea vor suferi vre-o modificare. Din ceea ce se petrece acuma se poate trage concluzia că Ungaria se găsește în pragul unei noui ere dictatoriale. Va fi oare Iuliu Gömbös destul de tare spre a deveni demn de a colabora cu Regentul Horthy ? Triva de cuvem din Ungaria va fi c»emiarea imitându-l pe von Papen întâmplate. Intre altele a declarat că soluționată încă astăzi, presa și cercurile politice dând ca sigur că Iuliu Gömbös, fost ministru al honvezilor și cunoscut ca om de mână tare, va fi însărcinat cu formarea cabinetului. Se crede că aceasta n’ar fi decât un aranjament între Regent și contele Bethlen, care deși socotește că mandatul contelui Károlyi trebuie să înceteze totul nu poate prelua personal răspunderea guvernării din cauza că fiind principalul interesat în procesul optanților care se va judeca în cursul lunei Octomvrie la conferința internațională de la Paris, nu vrea să lase impresia că prin guvern și-ar aranja chestiunile lui particulare. Deși însărcinarea dini Iuliu Gömbös cu formarea guvernului pare sigură totuși repetatele audiențe ale unor fruntași politici stârnesc o vie discuție. Se crede că aceste audiențe n’ar avea alt scop decât fixarea programului de activitate al cabinetului Gömbös. In ce privește intențiile viitorului prim-ministru, toată lumea e de acord că el va desăvârși dictatura de azi sub care geme Ungaria. Marele rasist e hotărât să-și înceapă cu însărcinarea dlui Gombos CU FORMAREA GUVERNULUI BUDAPESTA, 30. După o audiență de o oră și jumătate, Regentul Horthy a însărcinat pe d. Iuliu Gömbös cu formarea guvernului. Noul prim-ministru a făcut o vizită de rigoare contelui Károlyi și partidului unificat, aducând la cunoștință cele e un vecin membru al acestui partid și înțelege să guverneze prin sprijinul lui. In asemenea împrejurări socotește inutil să facă declarații asupra planului de guvernare deoarece intențiile lui sunt bine cunoscute. In răspunsul dat de către contele Bethlen, acesta a cerut partidului să primească cu dragoste și încredere cabinetul Gömbös. A VENIT... Șeful grupilor politice condusă de TUică și Tavică d RlysM- Î7l țOTĂ, E TtiilTE- CQIOSCIlO, formidabilă, nemaipomenită^ teribilă bucurie pretutindenea. La gară „șeful” a fost așteptat de o mulțime imensă^ care număra la vr’o 17 capete. Gerd Savu a cântat solo (bas) și Valjean (bariton). Șeful a venit și în prima zi avea de spus ceva. Și nu mi te cu privire la vr’o chestiune internă, cum e spre pildă conversiunea sau controlul averilor, (adea ce facem cu miioande din noaptea de pomimă!) ci șeful, sau dacă vreți mai pe moldovenește șeful, a vorbit chiar, de o bună seamă, sigur, despre politica externă, în legătură cu dorințele franțuzilor și cu tendințele muscalilor, bată-i norocu, să-i bată . . . Cică noi Românii încă suntem în Europa (apl. nesfârșite) că și noi avem de spus ceva în e privește viitorul nostru îndepărtat și mai apropiat (furtunoase i iT'nl/Vii'Vo 1 nn vini TinvyiSviii nmovn mtilia iviiov»^ ..... ----....................... ....... - se de apărat, cari trebuesc apărate, căci apărarea formează un punct principal din politica noastră de defensivă apărătoare. Așa-i rău viforoase și îndelungate aplauze, cari nu mai contenesc). Dela gară Taiică s’a dus ară la Enescu și a comandat un șpriț, cu sifon mult. Și pentru a 560789 oră a prezis, că va cădea guvernul și că chiar așa va forma guvernul, orice s’ar întâmpla. Și soarele și luna și stelele și toate dimenziunile se vor proșterne înaintea lui și toată lumea va fi nebună de fericire. Și învățăceii au tremurat din emoție, au plătit rediul și au plecat acasă. Așa a fost. Punct. Reporter, ARAL CE AZI Accidentul rapidului Ardeal BUCUREȘTI. 30. — Ieri noapte trenul rapid No. 4 Episcopia Bihorului-Buurești, la intrarea în stația Sinaia, din cauza lipsei de atențiune a acarului care a schiimbat acul pentru a da drumul trenului personal 300, a avut să sufere un accident care a produs perturbări circulației. Un vagon de la urma rapidului deraiănd era produs deplasarea a două linii pe o distanță de 20—25 metri, din care cauză rapidul a plecat din gara Sinaia cu o întârziere de o jumătate de oră. Deasemenea trenul personal 305 București—Brașov,a trebuit reținut și el în gara Sinaia o jumătate oră, în care timp se ia procedat la ridicarea vagonului deraiat. Accidente de‘ perwanen‘au fost: OXB~ Dlclaloral Waidemaras a io»t Bthiiai Londra^ 30. Din Kaunas se amință că tribunalul suprem lituanian s-a ocupat ieri de procesul intentat dictatorului Waldemaras care a fost acuzat cu delapidare de bani publici. Tribunalul a adus sentință de achitare. Sâmbătă, 1 Octomvrie 1912 ,Lipr. Trecerea Donam la Klamnandd I Octumurie 1916 In momentul declarării războiului, planul marelui stat major al armatei române era de a susține o puternică ofensivă în Ardeal, paralele cu o ofensivă similară a Hușilor în aripa stângă a frontului lor spre a sili astfel Puterile Centrale la dislocarea de trupe, ușurându-se simțitor situația Franței și a Angliei pe frontul de Vest, iar în Cadrilater trupele mixte ruso-române, aveau să se mențină în defensivă. Acest plan a fost însă repede răsturnat de Germani cari hotărâră retragere generală în Ardeal până pe linia Murășului și o puternică ofensivă în Dobrogea, cu aceasta fiind însărcinat, „spărgătorul de fronturi“ generalul Mackensen. Această schimbare a avut urmări dintre cele mai dezastruoase pentru noi. Grosul armatei fiind concentrat în Ardeal. Bulgarii și Germanii atacă cu nespusă violență armata generalului Teodorescu și după o luptă de 3 zile se ajunge la marele dezastru dela Turtucaia, care a fost pentru noi un certificat de nepregătire militară. Ofensiva din Ardeal trebuie să înceteze, iar o parte din trupe sunt aduse pe frontul dobrogean. In vederea unei contra ofensive la Dunăre se formează o a treia armată sub conducerea generalului Averescu. Intr-o serie de lupte victorioase ofensiva dușmană e oprită pe linia Basova—Cobadin—Tuzla, îndemnat de aceste succese generalul Averescu. In ziua de 1 Octomvrie 1916, trece Dunărea pe la Flămânda, prin surprindere, spre a cădea în spatele armatei bulgaro-germane. Lipsa de armament și pierderile din Ardeal au determinat trupele să se retragă, deși această operație dacă reușea ar fi schimbat fundamental aspectul războiului. De acum pământul țării e cotropit de dușmanii învingători cari vor fi aruncați, doi ani mai târziu peste graniță, prin vitejia unei armate refăcute și bine înarmate. A. Citiți în pagina 4-a: Dimisia dini liiosescu In fota Camerei Ministerul de finanțe lucrează la SplitareS [UNK]malurilor de economie bugetară întocmirea unei situații precise a datoriilor statului — BUCUREȘTI. 30. — D. ministru de finanțe G. G. Mironescu a lucrat ieri cu dnii C. Stănescu, consilier tehnic al Ministerului de finanțe și cu d. I. Banciu, directorul contabilității din Ministerul de finanțe în vederea măsurilor imediate ce trebuesc luate pentru aplicarea nouilor proiecte financiare în vederea obținerii de cât mai multe economii bugetare. D. Ghiță Crișan, subsecretar de stat la Ministerul finanțelor a luat dispoziția ca direcțiunea mișcării fondurilor să întocmească o situație a tuturor datoriilor restante ale statului până la finea anului 1932. O altă situație va cuprinde datoriile statului restante pe anul 1931. Aceasta pentru a se constata la cât se cifrează aceste datorii și ce măsuri trebuesc luate pentru aranjarea lor. POLITICA KREMLINULUI CINCISPREZECE ANI DE DIPLOMAȚIE SOVIETICĂ ■C CRIIS BARDOU Kremliimil din Moscova este centrul de comandă a unei lumi noui și învăluite de mister. După zidurile sale groase și sub cupoilele sale aiurite, se pregătește istorica experiență a comunismului sovietic. Acolo își are reședința consiliul comisarilor poporului, comitetul central executiv a U. R. S. U. și temutul Politbireu a partidului comunist, a cărui secretar general și conducător atotputernic este Stalin. Kremlinul are, însă, și o altă importanță, care poate fi considerată chiar fără a aborda controversiata chestiune a sistemelor socialeconomice și a metodelor de guvernare. Antiteza între sprtalismul burghez și etatismul colectivist, precum și între liberalismul democratic și dictatura proletară, sunt probleme idee acută și universală actualtate. Insă, discutarea lor nu întră în obiectivul acestui articol, și Kremlinul mai prezintă un Interesig în continuă creștere, și pe planul inter-maițional. De acolo se conduce politica externă a unei Mari Puteri, care, sub raportul economic și militar, este în plină ascensiune. Acolo se încearcă restabilirea echlibrului politicei insternaționale, rupt prin revoluția din 1917, în urma căreia forța diplomatică a Rusiei s-a eclipsat, în mod trecător. Iată pentru că Kremlinul a dovedit o noțiune diplomatică de o egală importanță cu Quai d’Orsay, Foreing Office, Palazzo Chigî, Wistermstrasse și White Rouse. Comisariatul poporului pentru afacerile străine este astăzi tot atât de autoritar ca oricare minister de externe a unei Mari Puteri. Iar Litvinov discută colegial cu Hernot, Simon, Mussolini, Neurath și Stimpson. Participarea la conferința dezarmarii și negocierea pactelor de neagresiune mai ales cu Polonia și Franța, a accentuat importanța internațională a Uniunei Sovietice, chiar în zilele recente. In definitiv, regimul intern și politica externă sunt două lucruri, profund distincte. Să ne amintim numai, că ce vâlvă a produs prilejul încheierii alianței franco-ruse, în ultima decadă a secolului trecut, —ântarea Marseillezei, revoluționare și republicane, in Palatul de iarnă de la Petrograd. Astăzi ordinea s‘a inversat și intonarea Internaționalei revoluționare și comuniste, va produce vâlvă în Palatul Elysiée din Paris. Dar aceste lucruri sunt tratate, la Quai d'Orsay și în Kremlin, numai ca simple chestiuni prop toicolare. ■ Mai presus de regimurile interne, monarhiste sau republicane, capitaliste sau socialiste democrartice sau dictatorialie, — stau interesele externe, care se integrează intr'un echilibru planetar i de forțe economice, militare, navale, aviatice și diplomatice. Sub acest raport de forțe, Uniunea Sovietică merită o deosebită și continuă atențiune. In urma zig Kigurilor întortochiate ale politicei europene din ultimul timp și, în urma schimbărilor de atitudini, la Paris și Varșovia, față de Moscova, România vede actualizată necesitatea unei revizuiri a politicei sale orientale. Normalizarea raporturilor, între Palatul Sturza și Kremlin, a devenit o chstiune la ordinea zilei. Ori, publicul, în general, cunoaște prea puțin acțiunea diplomatică și politica externă a vastului imperiu sovietic, caire negociază pacte de neagreisiune și joacă un rol de decisivă importanță în Extremul Orient. Deaceea nu va fi decât folositor să ridicăm vălul ignoranței mistice, care înconjoară diplomația bolșevică. Pentru cunoașterea punctului de vedere sovietic, se recomandă interesanta lucrare a lui L. Fischer, apărută în englezește, sub titlul, Sovietele tri afacerile mondiale".*) Autorul este bine informat. El s-a documentat în arhivele comisariatului de externe, unde a consultat o serie de acte importante și inedite. Pe urmă, a avut lungi conversați cu Litvinov,, actualul comisar, cu Cicerin, fostul comisar de externe (căzut odată cu ridicarea lui Stalin) și cu Trotzki, pe care l-a vizitat în exil la Constantinopol. Prin urmare el dispune de ceea ce se numește i, în englezește, " first-hand information". Opera lui Fischer este vastă și bogată, cu multe ilustrații și hărți. Ne vom mărgini să semnialăm numai câteva lucruri mai esențiale, uusole cinoscute, altele ignorate de noi, și numai întrucât ele caracterizează *) Louis Fischer, The Soviets in World Affairs.. A history of relatios between the Soviet Union and the res.t of the world. Voi. I—n. London 1930. spiritul politicei externe a Uniunei Sovietice, în general, sau cu specială referință la țara noastră. Să începem cu generalitățile. » Politica externă a Sóreimlinului se poate împărți în trei perioade. Prima a fost perioada pacifistă a lichidării, războiului mondial. A doua a fost perioada izolării in timpul intervenționismului antibolșevic. A treia este perioada apropierii și nomalizării raporturilor diplomatice cu lumea capitalistă. Prima perioadă începe cu ziua de 16 Aprilie 1917, când, seara târziu, Lenin, Zinoviev și alți 30 de emigranți revoluționari, dintre care 17 erau bolșevici, — au sosit la Petrograd, din Elveția, după o călătorie, nu vagoane plumibuite, prin Germania.. După ce bolșevicii au cucerit puterea, prima lor grije a fost să restabilească pacea. De aceea, în ziua următoare, după cucerirea puterii, la 8 Noemvrie 1917, guvernul sovietic a emis un decret, oferiind pace, lumii întregi. Câteva zile miai iâriu, toate ambasadele aliate din Petrograd, au primit o notă, semnată de Trotzky (și datată la 21 Noemvrie 1917), care conținea „o propunere formală a unui armistițiu imediat, pe toate fronturile, și imediata deschidere a negocierilor de pace". Aceiași notă a fost trimisă și celorlalte țări beligerante. Astfel s-a produs o ruptură între bolșevici și aliați. Lordul Robert Cecil a manifestat ostilitatea guvernului britanic față de guvernul roșu. De asemenea Parisul, a cerut printr'o telegramă, adresată generalului Barthat, să informeze autoritățile rusești că se va dovedi capabil a intra în înțelegere cu inamicul”. In schimb, Puterile Centrale au primit oferta de armistițiu a bolșevicilor. La 30 Noemvrie 1917, Trotzky a informat misiunile aliate din Petrograd că „operațiunile militare, pe frontul rusesc, au fost oprite, și roagă pe reprezentanții deplometnri a aliaților în Rusia ca să-i dea un răspuns dacă doresc să participe la negocierile ce se vor deschide Duminecă, în 2 Decemvrie, seara la orele 5.” Aliații nu au dat nici un răspuns. Negocierile de pace, cu Germania, au început și au dus la tratatul de la Brest, Litovsk. Concomitent, consiliul comisarilor poporului a emis^ la 7 Decemvrie, o proclamație către ,prunctarii musulmani din Rusia și Ohend”, semnat de Lenin și de Djugoslva (Stalin), comisarul naționalităților. Proclamația conține următoarele declarații importante: „Constantinopolul trebue să rămână în mânile Mohamedanilor”. „Anunțăm că tratatul referitor la împărțirea Persiei (dim. 31 Aug. 1907), între Marea Britanie și Imperiul țarist, este desființat și anulat. Anunțăm că înțelegerea cu privire la împărțirea Turciei^ Și la ocuparea Armeniei este desființat și anulat”. Iată dar care au fost elementele principale ale primei perioade, pacea cu Puterile Centrale și apropierea de Orient . In a doua perioadă, aceea a izolării din timpul intervenționismului antibolșevic, Kremlinul a avut de luptat cu mari dificultăți externe. Aliații au hotărât să ducă o politică de