Patria, octombrie 1932 (Anul 14, nr. 199-223)

1932-10-01 / nr. 199

Anul a XlV’lea No. 199. mküTU­ n ADamnimifui Glu], Strada RafiiM Maria Mr. Si KiLIFON:(Kediaoția șl Admin. 18-81 ( Dlrecținne» . 18-81 DIRECȚIA POLITICĂ: Comitetil de preei »1 partidulnl ■ațloiial-tiiiaaaa, ieotl> AidaalmlaL ABONAMENV AHüALi FxolMlaal Uhara-------- Lai Ml Futțl*Baxi — — n 70S Autorități «i butita)lanul „ 1001 ■trăinătate dublu. L«l 3 i fAXA FOIVALI FULSHN­?" ffi HUHKK­Aa N*. 11171/ISM. Organ al Partidului Național Târdnasc D. Goga susține acum că re­voluția „e la fereastră“. — Bine că nu e în pod, căci d. Goga ar muriWmi de frică ! QIN­D MU^C? de VALERIU MOLDOVAN, prof. univ imi pare bi­ne, cu axtloolașul meu din zisele trecute, a trezit un ecou ne­­banuil la toropcaia, car­e ne apasă ca un iințoriu de moarte. m­­eu sunt a^a­par in Ardeal oamenii cari se preocupa, in lupu nes­­interesac ne problemele vioaie ale cul­turii noastrei , . . . . in ce privește însă fondul ches­­tiuni, uiscupia, care s’a angajat in jurul „AStrein a reușit sa laim­­­»eascii — Și ceea ce e mai esențial — ea se ■*a iupu*j-a, ca o norința m­amuia a opiu*ei lumtuiești. imera pareme în chestiiunea mută­rii scusuiui neia fiuiu ia ajiuj. iNu­s­a produs un communis opinio, nici macai­ in ce privește condiține­re indepen­uența morala și politica, pe cari le-am semnalat ca inuispens noue, pentru cel ce va fi ales președinte. Mai fac o ultimă încercare, un ul­tim apel la conștiința mai bună a Ar­delenilor . Problemele mutării, la programului, a regenerării „Astrei’', se vor rezolvi într­e un fel sau altul, dacă vom reuși să găsim și să punem în frunte­ per­soana de care Asociația noastră, gr­eu bolnavă, are lipsă iu clipele acestea. Ca noul președinte să poată soluțio­na măcar in parte uriașele probleme, cari bat impetuos la po­arta „Astrei“, se cer — după modesta mea părere, —■ trei condiții: 1. Președintele trebuie să fi­e o per­soană cu un Înalt prestigiu moral și cultural. In conseciință, el trebuie găsit, invi­tat și ales cu ACLAMAȚIu­l și cu U­­NANIMITATEA VOTURILOR. 2. Noul președinte trebuie să mai fie un mare animator, un bărbat în­zestrat cu mult tact și cu și mai mul­tă răbdare. Prin însuși farmecul personalității sale, prin curățenia gândurilor sale, el trebue să câștige și să încălzească su­fletele răslețite și apatice ale intelec­tualității noastre din Ardeal, pentru idealurile sfinte ale Astrei. 3. In fine, noul președinte nu va putea face nimic, dacă nu-i vom da simultan și un stat major, un grup de colaboratori însuflețiți, gata a-1 se­conda în toate acțiunile și inițiativele sale. ___ Se va găsi până la adimairea din Deva o persoană, care să întrunească toate condițiunile de mai sus ! Foarte bine. Să o alegem „quasi per Inspiratio­­nem“, ca să mă folosesc de termenul și modalitatea admisă la alegerea pa­pilor. Dacă nu? Iată soluția și pentru cazul acesta : 1. Comitetul executiv își va da la bloc demisia. Va fi însă însărcinat cu girarea a­­gendelor până la o proximă adunare generală extraordinară, care va tre­bui convocată — inoanis — în luna Noemvrie la Sibiu sau la Cluj. 2. Adunarea din Deva va desemna­, fie din sânul comitetului, fie în afară de el, o comisie de cinci bărbați, fami­liarizați cu problemele „Astrei“, cari să elabor­eze un proiect de modificare a statutelor, îndeosebi în ce privește modalitatea de alegere a președinte­lui (să nu aibă drept de vot decât membrii fondatori și delegații acredi­tați ai despărțăm­iintelor) și reducerea la cel mult 12 a numărului membrilor comitetului executiv. 3. Adunarea extraordinară, la care se vor convoca și delegații despărță­­mintelor în sensul statutelor noui, va vota modificările propuse, apoi ime­diat va proceda la alegerea președin­telui și a noului cuuuicu bă nu ne pripim deci, la Deva. Î N i­iodată tiioumui latin, că „qui ha­bet tem­pus, nanes vitam” na avut un înțeles mai profuna, toate, ca pană la Ziua nannam extraordinare se va colbori asupra noastra Jiunul sfant și ne va ajuta să găsim : ViuUL. Dac­ă nu ? Atunci cel puțin vom a­­vea o mona state legată de alegere, prin "=’feciori, cari vor reprezenta vo­ința organelor provinciiale și locale ale „Astrei“, și nu vom mai trăi cli­­peile de confusiune și degradare dela Caransebeș, când președintele a fost ales cu­­ ciomagul. Să nu fie rătăcirea cea de-a doua mai rea, decât cea dintâi. Repetarea scenelor tumultoase de la Caransebeș, ar însemna moartea si­gură a „Astrei“. De așa ceva, să ne ferească Dum­nezeu. Dupa alegerile comu­­nate acid Sofia SOFIA. 30. — Cercurile politice d­e guvernământ și chiar guvernul depun toate sforțările de-a se găsi formula juridică prin care să se poată împie­deca partidul muncitoresc, care de fapt nu e decât un partid comunist, d­e a pune mâna pe Primăria din So­fia. In urma unei perchi­ții la clubul central al acestui partid s-au găsit do­cumente de așa natură că pe baza lor Curtea de Casație ar putea interzice funcționarea acestui partid. In cazul când aceasta nu ar avea loc actualul consiliu comunal va fi disolvat, fă­­cându-se micui alegeri. Retragerea d. Sir Earle Drumond GENEVA, 30. — Secretarul gene­ral al Ligii Națiunilor, Sir Earie Bru­­mond, a declarat că nu va mai deți­nea actuala demnitate decât cel mult până în iunie anul viitor. Noul secre­tar general al Ligii va fi ales în No­emvrie a. c. urmând ca să fie pus în curent de către antecesorul toate chestiunile care privesc său, cu Liga Națiunilor. la iiorare in industria engleza LONDRA. 30. — Din Lancashire se anunță că în întreaga industrie tex­tilă din acea regiune s’a ajuns la o normală producție care amintește vremurile prospere de altă dată. Nu­mărul șomeurilor a scăzut în mod simțitor și se crede că el va fi și mai mult micșorat când și celelalte indus­trii vor reuși să-­și dea lucrul cu a­­ceeași intensitate ca înainte de 1929.­­~oxar-* Razboiul din America de Sud la plina activitate LONDRA: LO. ^. Telegramele sosite din Assancion anunță că regimentele paraguaye­­ne au intrat în contraofensivă și după două zile de lupte înverșunate au reușit să reocu­pe localitatea Bouqueron situată pe platoul Gran Chaco­ur. Luptele au fost foarte sân­geroase și bolivienii au fost nevoiți să se retragă din fortăreață lăsând în mâinile vic­torioșilor mai multe sute de prisonieri și o importantă pradă de război. B miotec. Evenimentele din mnvarte Spre desăvărșirea dictatoril­on Ungaria - Președintele consiliulm de miniștri ru li lon­o Gömbös - se localizează metona ini von Papen . Adversarii dlui Gömbös afirmă că De­cretul de disolvare al Camerii e sem­nat și urmurează să fie pus în aplicare de îndată ce se va observa că actualii aleși ai națiunii maghiare ar crea di­ficultăți guvernului care e decis să vie cu unele reforme radicale printre cari amintim doar aceea a reformei electorale. Rămâne de văzut dacă toate aces­tea vor suferi vre-o modificare. Din ceea ce se petrece acuma se poate tra­ge concluzia că Ungaria se găsește în pragul unei noui ere dictatoriale. Va fi oare Iuliu Gömbös destul de tare spre a deveni demn de a colabora cu Regentul Horthy ? Triva de cuvem din Ungaria va fi c»emiarea imitându-l pe von Papen­ întâmplate. Intre altele a declarat că soluționată încă astăzi, presa și cer­curile politice dând ca sigur că Iuliu Gömbös, fost ministru al honvezilor și cunoscut ca om de mână tare, va fi însărcinat cu formarea cabinetului. Se crede că aceasta n’ar fi decât un aranjament între Regent și contele Bethlen, care deși socotește că man­datul contelui Károlyi trebuie să în­ceteze totul nu poate prelua personal răspunderea guvernării din cauza că fiind principalul interesat în procesul optanților care se va judeca în cursul lunei Octomvrie la conferința inter­națională de la Paris, nu vrea să lase impresia că prin guvern și-ar aranja chestiunile lui particulare. Deși însărcinarea dini Iuliu Göm­bös cu formarea guvernului pare si­gură totuși repetatele audiențe ale u­­nor fruntași politici stârnesc o vie discuție. Se crede că aceste audiențe n’ar avea alt scop decât fixarea pro­gramului de activitate al cabinetului Gömbös. In ce privește intențiile vii­torului prim-ministru, toată lumea e de acord că el va desăvârși dictatura de azi sub care geme Ungaria. Ma­rele rasist e hotărât să-și înceapă cu­ însărcinarea dlui Gom­bos CU FORMAREA GUVER­NULUI BUDAPESTA, 30.­­ După o au­diență de o oră și jumătate, Regentul Horthy a însărcinat pe d. Iuliu Göm­bös cu formarea guvernului. Noul prim-ministru a făcut o vizită de ri­goare contelui Károlyi și partidului unificat, aducând la cunoștință cele e un vecin membru al acestui partid și înțelege să guverneze prin sprijinul lui. In asemenea împrejurări socoteș­te inutil să facă declarații asupra pla­nului de guvernare deoarece intențiile lui sunt bine cunoscute. In răspunsul dat de către contele Bethlen, acesta a cerut partidului să primească cu dragoste și încredere cabine­tul Göm­bös. A VENIT... Șeful grupilor politice condusă de TUică și Tavică d RlysM- Î7l țOTĂ, E TtiilTE- CQIOSCIlO,­ formidabilă, nemaipomenită^ teribilă bucurie pretutindenea. La gară „șeful” a fost aștep­tat de o mulțime imensă^ care număra la vr’o 17 capete. Gerd Savu a cântat solo (bas) și Valjean (bariton). Șeful a venit și în prima zi avea de spus ceva. Și nu mi te cu privire la vr’o chesti­une internă, cum e spre pildă conversiunea sau controlul averilor, (ad­ea ce facem cu miioande din noaptea de pomimă!) ci șeful, sau dacă vreți mai pe moldovenește șeful, a vorbit chiar, de o bună seamă, sigur, despre politica externă, în legătură cu dorințele franțuzilor și cu tendințele muscalilor, ba­­tă-i norocu, să-i bată . . . Ci­că noi Românii încă suntem în Europa (apl. nesfârșite) că și noi avem de spus ceva în e privește viitorul nostru îndepărtat și mai apropiat (furtunoase i iT'nl/Vii'Vo 1 nn vini TinvyiSviii nmovn mtilia iviiov»^ ..... ----....................... ....... -­ se de apărat, cari trebuesc apărate, căci apărarea formează un punct principal din politica noastră de defensivă apărătoare. Așa-i rău­­­ viforoase și îndelungate aplauze, cari nu mai contenesc). Dela gară Taiică s’a dus ară la Enescu și a comandat un șpriț, cu sifon mult. Și pen­tru a 560789 oră a prezis, că va cădea guver­­nul și că chiar așa va forma guvernul, orice s’ar întâmpla. Și soarele și luna și stelele și toate dimenziunile se vor proșterne înaintea lui și toată lumea va fi nebună de fericire. Și învățăceii au tremurat din emoție, au plă­tit rediul și au plecat acasă. Așa a fost. Punct. Reporter, ARAL CE AZI Accidentul rapidului Ardeal BUCUREȘTI. 30. — Ieri noapte trenul rapid No. 4 Episcopia Bihorului-Bu­­urești, la intrarea în stația Sinaia, din cauza lip­sei de atențiune a acarului care a schiimbat acul pentru a da drumul trenului personal 300, a avut să sufere un accident care a produs perturbări circulației. Un vagon de la urma rapidului deraiănd e­ra produs dep­lasarea a două linii pe o di­stanță de 20—25 metri, din care cauză ra­pidul a plecat din gara Sinaia cu o întâr­ziere de o jumătate de oră. Deasemenea tre­­nu­l personal 305 București—Brașov,­­a tre­buit reținut și el în gara Sinaia o jumătate oră, în care timp se ia procedat la ridicarea vagonului deraiat. Accidente de‘ perwane­n‘au fost: OXB~­ Dlclaloral Waidemaras a io»t Bthiiai Londra^ 30.­­ Din Kaunas se amință că tribunalul suprem lituanian s-a ocupat ieri de procesul intentat dictatorului Waldemaras care a fost acuzat cu delapidare de bani publici. Tribunalul a adus sentință de achi­tare. Sâmbătă, 1 Octomvrie 1912 ,Lipr. Trecerea Donam la Klamnandd I Octum­urie 1916 In momentul declarării războiului, planul marelui stat major al armatei române era de a susține o puternică ofensivă în Ardeal, pa­ralele cu o ofensivă similară a Hușilor în a­­ripa stângă a frontului lor spre a sili astfel Puterile Centrale la dislocarea de trupe, ușu­­rându-se simțitor situația Franței și a An­gliei pe frontul de Vest, iar în Cadrilater tru­pele mixte ruso-române, aveau să se mențină în defensivă. Acest plan a fost însă repede răsturnat de Germani cari hotărâră retrage­re generală în Ardeal până pe linia Mură­­șului și o puternică ofensivă în Dobrogea, cu aceasta fiind însărcinat, „spărgătorul de fron­turi“ generalul Mackensen. Această schimbare a avut urmări dintre cele mai dezastruoase pentru noi. Grosul armatei fiind concentrat în Ardeal. Bulgarii și Germanii atacă cu nes­pusă violență armata generalului Teodorescu și după o luptă de 3 zile se ajunge la marele dezastru dela Turtucaia, care a fost pentru noi un certificat de nepregătire militară. O­­fensiva din Ardeal trebuie să înceteze, iar o parte din trupe sunt aduse pe frontul dobro­gean. In vederea unei contra ofensive la Du­năre se formează o a treia armată sub con­ducerea generalului Averescu. Intr-o serie de lupte victorioase ofensiva dușmană e oprită pe linia Basova—Cobadin—Tuzla, îndemnat de aceste succese generalul Averescu. In ziua de 1 Octomvrie 1916, trece Dunărea pe la Flă­mânda, prin surprindere, spre a cădea în spa­tele armatei bulgaro-germane. Lipsa de arma­ment și pierderile din Ardeal au determinat trupele să se retragă, deși această operație dacă reușea ar fi schimbat fundamental as­pectul războiului. De acum pământul țării e cotropit de dușmanii învingători cari vor fi aruncați, doi ani mai târziu peste graniță, prin vitejia unei armate refăcute și bine înar­mate. A. Citiți în pagina 4-a: Dimisia dini liiosescu In fota Camerei Ministerul de finanțe lucrează la SplitareS [UNK]malurilor de econom­ie bugetară întocmirea unei situații precise a datoriilor statului —­ BUCUREȘTI. 30. — D. ministru de finanțe G. G. Mironescu a lucrat ieri cu dnii C. Stănescu, consilier teh­nic al Ministerului de finanțe și cu d. I. Banciu, directorul contabili­tății din Ministerul de finanțe în ve­derea măsurilor imediate ce trebuesc luate pentru aplicarea nouilor pro­iecte financiare în vederea obținerii de cât mai multe economii bugetare. D. Ghiță Crișan, subsecretar de stat la Ministerul finanțelor a luat dispo­ziția ca direcțiunea mișcării fonduri­lor să întocmească o situație a tutu­ror datoriilor restante ale statului până la finea anului 1932. O altă si­tuație va cuprinde datoriile statului restante pe anul 1931. Aceasta pen­­tru­ a se constata la cât se cifrează aceste datorii și ce măsuri trebuesc luate pentru aranjarea lor. POLITICA KREMLINULUI CINCISPREZECE ANI DE DIPLOMAȚIE SOVIETICĂ ■C CRII­S BARDOU­ Kremliimil din Moscova este centrul de co­­m­andă a­­ unei lumi noui și învăluite de mis­ter. După zidurile sale groase și sub cupo­­ilele sale aiurite, se pregătește istorica expe­riență a comunismului sovietic. Acolo își are reședința consiliul comisarilor poporul­ui, co­mitetul central executiv a U. R. S. U. și te­mutul Politbireu a partidului comunist, a cărui secretar general și conducător atot­puternic este Stalin. Kremlinu­l are, însă, și o al­tă importanță, care poate fi considerată chiar fără a­ aborda controversiata chestiune a sistemelor social­­economice și a metodelor­­ de guvernare. Antiteza între sprtalismul burghez și eta­tismul colectivist, precum și între liberalis­mul democratic și dictatura proletară, sunt prob­leme ide­e acută și universală actual­­tate. Insă, discutarea lor nu întră în obiecti­vul acestui articol,­­­­ ș­i Kremlinul mai prezintă un Interesig în continuă creștere, și pe planul inter-maițional. De acolo se conduce politica externă a unei Mari Puteri, care, sub raportul econo­mic și militar, este în plină ascensiune. Acolo se încearcă restabilirea echlibrului politicei insternaționale­, rupt prin revoluți­a din 1917, în urma­­ căreia forța diplomatică a Rusiei s-a eclipsat, în mod trecător. Iată pentru că Kremlinul a­­ dovedit o no­țiune dip­lom­atică de o egală importanță cu Quai d’Orsay, Foreing­ Office, Palazzo Chigî, Wistermstrasse și White­­ Rouse. Comisariatu­l poporului pentru afacerile străine este­ as­tăzi tot a­tât de autoritar ca oricare minister de externe a unei Mari Puteri. Iar Litvinov discută colegial cu Hernot, Simon, Mussolini, Neurath și Stimpson. Participarea la confe­­rința dezarmarii și negocierea pactelor de neagresiune mai ales cu Polonia și Franța, a accentuat importanța intern­ațională a Uni­­unei Sovietice, chiar în zilele recente. In definitiv, regimul intern și politica ex­ternă sunt două lucruri, profund distincte. Să ne amintim numai, că ce vâlvă a produs prilejul încheierii alianței franco-ruse, în ul­­tima decadă a secolului trecut, —­­­ântarea Marseillezei, revoluționare și republicane, in Palatul de iarnă de la Petrograd. Astăzi or­dinea s‘a inversat și intonarea Internațio­­nalei­ revoluționare și comuniste, va produ­ce vâlvă în Palatul Elysiée din Paris. Dar aceste lucruri sunt tratate, la Quai d'Orsay și în Kremlin, numai ca simple chestiuni prop­ toicolare. ■ Mai presus de regimurile interne, monar­histe sau repu­blicane, capitaliste sau socia­liste democrartice sau dictatoriali­e, — stau interesele externe, care se integrează intr'un ech­ilibru planetar i de forțe economice, mili­­­tare, navale, aviatice și diplomatice. Sub acest raport de forțe, Uniune­a Sovietică me­­rită o deosebită și continuă atențiune. In urma zig­ Kigurilor întortochiate ale politicei europene din ultimul timp și, în urma schimbărilor de atitudini, la Paris și Varșovia, față­­ de Moscova,­­ România ve­de actualizată necesitatea unei revizuiri a politicei sale orientale. Normalizarea rapor­turilor, între Palatul Sturza și Kremlin, a devenit o ch­stiune la ordinea zilei. Ori, publicul, în general, cunoaște prea puțin acțiunea diplomatică și politica exter­nă a vastului imperiu sovietic, caire negoci­­a­ză pacte de n­eagreisiune și joacă un rol de d­ecisivă importanță în Extremul­ Orient. De­­aceea nu va fi decât folositor să ridicăm vă­lul ignoranței mistice, care înconjoară diplo­­mația bolșevică. Pentru cunoa­șterea punctului de vedere sovietic, se recomandă interesanta­ lucrare a lui L. Fischer, apărută în englezește, sub titlul, Sovietele tri afacerile mondiale".*) Au­torul es­te bine informat. El s-a documentat în arhivele comisariatului de externe, und­e a consultat o serie de acte importante și inedite. Pe urmă, a avut lungi conversaț­i cu Litvinov,, actualul comisar, cu Cicerin, fostul comisar de externe (căzut odată cu ridicarea lui Stalin) și cu Trotzki, pe care l-a vizitat în exil la Constantin­opol. Pr­in urmare el dispune de ceea ce se numește i, în englezește, " first-hand information". Opera lui Fischer­­ este vastă și bogată, cu multe ilustrații și hărți. Ne vom mărgini să semnialăm numai câteva lucruri mai esen­­ția­le, uusole cinoscute, altele ignorate de noi, și numai întru­cât ele caracterizează *) Louis Fischer, The Soviets in World Affairs.. A history of relatios between the Soviet Union and the res.t of the world. Voi. I—n. London 1930. spiritul politicei externe a Uniunei Sovietice, în general, sau cu specială referință la țara noastră. Să începem cu generalitățile. » Politica externă a Sóreimlinului se­­ poate împărți în trei perioade. Prima a fost perioada pacifistă a lichidării, războiului mondial. A doua a fost perioada izolării in timpul intervenționismului anti­­bolșevic. A treia este perioada apropierii și nom­­alizării raporturilor diplomatice cu lu­mea capitalistă. Prima perioadă începe cu ziua de 16 Apri­lie 1917, când, seara târziu, Lenin, Zinoviev și alți 30 de emigranți revoluționari, dintre care 17 erau bolșevici, — a­u so­sit la Pe­­trog­rad, din Elveția, după o călătorie, nu vagoane plumibuite, prin Germania.. După ce bolșevicii au cucerit puterea, pri­ma lor grije a fost să resta­bilea­scă pacea. De aceea, în ziua următoare, după cucerirea puterii, la 8 Noemvrie 1917, guvernul sovie­tic a emis un decret, o­feriind pace, lumii în­tregi. Câteva zile miai i­âri­u, toate ambasadele aliate din Petrograd, au primit o notă, sem­nată de Trotzky (și datată la 21 Noemvrie 1917), care conținea „o propunere formală a unui armistițiu imediat, pe toate fronturi­le, și imediata deschidere a negocierilor de pace". Aceiași notă a fost trimisă și celorlal­te țări beligerante. Astfel s-a produs o ruptură între bolșevici și aliați. Lordul Robert Cecil a ma­nifestat ostilitatea guvernului britanic față de gu­vernul roșu. De asemenea Pari­sul, a cerut printr'o telegramă, adresată generalului Barth­at, să informeze autoritățile rusești că se va dovedi capabil a intra în înțelegere cu inamicul”. In sc­himb, Puterile Centrale au primit oferta de armistițiu a­­ bolșevicilor. La 30 Noemvrie 1917, Trotzky a informat misiunile aliate din Petrograd că „operațiu­nile militare, pe frontul rusesc, au fost opri­te, și roagă pe reprezentanții deplometnri a aliaților în Rusia ca să-i dea un răspuns dacă doresc să participe la negocierile ce se vor deschide Duminecă, în 2 Decemvrie, seara la­ orele 5.” Aliații nu au dat nici un răspuns. Negocierile de pace, cu Germania, au început și au dus la tratatul de l­a Brest, Litovsk. Concomitent, consiliul comisarilor poporu­lui a­­ emis^ la 7 Decemvrie, o proclamație către ,prunctarii musulmani din Rusia și Oh­end”, semnat de Lenin­­ și de Djugoslva (Stalin), comisa­rul naționalităților. Proclamația conține următoarele declara­ții importante: „Constantinopolul trebue să rămână în mânile Mohamedanilor”. „Anun­țăm că tratatul referitor la împărțirea Per­­siei (dim. 31 Aug. 1907), între Marea Brita­­nie și Imperiul țarist, este desființat și anu­lat. Anunțăm că înțelegerea cu privire la îm­părțirea Turciei^ Și la ocuparea Armeniei este desființat și anulat”. Iată dar care au fost elementele principale ale primei perioade, pacea cu Puterile Cen­trale și apropierea de Orient . In a doua perioadă, aceea a izolării din timpul intervenționismului antibolșevic, Kremlinul a avut de luptat cu ma­ri dificul­­­tăți externe. Aliații au hotărât să ducă o politică de

Next