Patria, ianuarie 1933 (Anul 15, nr. 1-22)
1933-01-01 / nr. 1
căn'! ACEST INEL preţios a fost găsit într’o cameră a hotelului nostru câteva minute după plecarea pasageruluiPrsonalul hotelului nostru este compus din oameni a căror cinste este pusă la încercare înainte de a fi definitivi angajap. Când un pasager pleacă, personalul de serviciu este oblgat de a controla imediat camera părăsită. Nu de mult, după un astfel de control, s’a găsit pe lavoarul unei camere, un inel preţios. Direcţiunea fiind imediat înştiinţată, automobilul hotelului împreună cu un om de serviciu au plecat de îndată spre gară în căutarea pasagerului. Închipuiţi-vă surpriza acestuia sind îi s’a înmânat inelul, care pe lângăt H reprezenta o valoare considerabilă, mai era şi o amintire scumpă. Hotelul nostru mai oferă pe lângă un serviciu ireproşabil, camere confortabile ca băț şi telefon, apă caldă şi rece la orice oră ascensor, un hali elegant, unde pasagerii pot primi vizitele oamenilor de afaceri şi ale prietenilor, o sală de lectură şi cel mai modern restaurant din Bucurşti cu orchestra maestră Gloraş Dwicu şi Jenengsburg- Seldman Un alt avantaj e acela că hotelul e situat chiar in inima Bucureştiului, în plin centru comercial, alături de cel mai frumos magazin al Capitalei Gaielles Lafayette. GRAND HOTEL „Lafaytte“ din Bucureşti, Calea Victoriei 11 merge cu timpul Deviza sa este: confort, serviciu ireproşabil, cinste exemplară şi preţuri modeste. Camere de la Lei 13*0 an şi el nu aminteşte deloc de obârşia pur svăjbească a acestuia, dar o dă drept tip reprezentativ al sufletului maghiar de azi. Amesteo de reacredinţă şi de confuzde neghioabă, tendinţă de a preface în epigoni sau tributari umili ai culturii ungureşti pe cei mai robuşti purtători şi condeiului românesc, sau de a sechestra pur şi simplu pe acelea dintre culorile noastre pe care nici cea mai deşănţată aventură asociativă nu le poate pune la vreo legătură cu Ungaria, de a sugera un vid imens în centrul spiritual şi geografic al românismului, pentru a lăsa să se creadă că putina şi accidentala gândire românească cât o fi existând nu pulsează decât la, periferii — și în special la periferia ungurească: iată coloana, vertebrală a acestei încercări de mistificare a cărei nu cea din urmă picanterie este că autorul ei — semnează L. O— pretinde a fi Român, vorbind în repetate rânduri de „notre littérature" — complicând astfel, dacă această afiroftaţi® este adevărată, prostia prin sloaărnidogi. 121 Circulă de câțiva ani, pe aici prin Ardeal, o istorie ungurească a literaturii universale, scrisă pe baza operei lui Paul Wiegier („Dichtung fremder Völker“), de Mércei Benedek. Marcel Benedek e fiul povestitorului ardelean Alexe Benedek şi ca unul ce păstrează tacă legături vii cu scriitorii de aici, avea toate ocaziile de a se documenta asupra datelor principale din literatura românească — lucru, pe care l-a și Mont într’o altă lucrare a sa — o enciclopedie a literaturii universale (Világirodalmi lexikon), in care partea privitoare la literatura românească este redactată — onest — de d. Arpăc T Bitay. ... In pomenita Istorie a literaturii universale, literatura românească are și ea o pagină. O pagină patologică însă. Ascultaţi: „In anul 1750(1 Iun Sos, cu numele Klein (citeşte : Samuil Micu), redactează o gramatică română. Operă de purificare a limbii face şi Germanul Petre Maior ... Anton Pan este ţigan etc. etc. etc. Nu mai continuăm cu citatele şi nu le combatem. Nu se poate lua contact cu asemenea aberaţii. Le regretăm doar, gândindu-ne la încercările de apropiere dintre scriitorii noştri şi literaţii unguri din Ardeal, încercări pe care le preţuiam ca pe un semn de echitate şi omenie cărturărească. O, suntem departe de epoca naivelor superlative şi dacă în ce ne priveşte, renunţăm să ni le acordăm noi înşine, nu le vom cere, se înţelege, altora. Cerem însă puţin bun simţ pe care credem că nici un fel de parapon politic n’ar trebui să-l umbrească. Constatările acestea nu diminuiază, bineînţeles, gravitatea omisiunilor noastre. Au putut trece, iată, luni de zile, fără ca rătăciri de natura celor arătate în acest articol să fie semnalate. Cine nu vede că prin interpretări piezişe ca cele de mai sus se încearcă o sistematică dărăpănare a unităţii noastre sufleteşti, crearea unui front reionist în cele spirituale ? Aceste încercări trebuie urmărite cu atenţie şi obiectivitate, — ceea ce n’am prea făcut — şi mă întreb : când o să începem ? I. Socoteanu. Farm r I de seribclis: Dr. Hîntz, P'^ţt Unirii. Dr. Halasz, Piaţă Cuză-Vodă. FI hr, Calea Rigdle Ferdinand. Diana, Strada Nicolae Iorga. PATRIA * -r ;r i Frescăite dintre culisele Teatrului ittonal — Actori şi actriţe — Intre viaţă şi vi* sau intre scenă şi realitat Interpreţii aşa cum sunt ei şi aşa cum îi vede lumea — Cluj 1. In criza de azi abia teatrul a mai păstrat ceva din ecoul voluptoasei şi sburdalnicei vieţi de altădată. Dar şi el numai în timpul spectacolelor, în cele câteva acte ale unei piese de repertoriu general, la desfăşurarea cărora asistăm cu aceleaşi sentimente de curiozitate şi de surpriză, ca şi publicul select al celei dintâi premiere. Viaţa obişnuită, de toate zilele, cu deal şi vale, se află într’o permanentă devenire. Râu! ei tumultos sparge munţi sau se furişează printre ei, croindu-şi mereu alini şi poteci noi spre nemărginire. Ea este mai mult un început dinamic, de viaţă. in teatru este mai mult staticism. in teatru viaţa urmează un drum circular cu avans şi recul permanent. O dramă antică evocă întreaga atmosferă a unei epoci cu contul de profit şi pierdere definitiv încheiat. Tot astfel o piesă cu tendinţe simboliste, poate să prefaţeze cu mult succes, zorii unor întâmplări şi evenimente, imaginare azi, dar cari vor deveni realităţi peste muchea veacurilor viitoare. Iată de ce dintre toate existenţele, cea mai frământată este aceea a actorului, care trăieşte pe scenă o pluralitate de vieţi, încât adesea nu şi-o mai recunoaşte pe a lui. Executându-se de rolul care i se încredinţează — cum îi place cronicarului dramatic să se exprime îndoielnic şi pe scurt — actorul suferă şi iubeşte, lucrează într’un ritm vertiginos cu toate organele sensibilităţii lui, n’are timp ca alţi slujbaşi să-şi aprindă o ţigară, decât dacă autorul i-a permis în text şi nu poate să spună spectatorului din stat sau toge, ca cel din urmă egent de percepţie, „ia mata loc te rog şi aşteaptă puţin", ci într’o permanentă încordare de nervi, trebuie să-şi ducă replicile până la capăt, râzând dacă este trist, simulând saturaţia chiar dacă este flămând şi făcând pe milionarul atacat de „spleen", chiar dacă acasă i se taie curentul electric, iar poşta de dimineaţă îi aduce câteva poliţe protestate. Pe lângă satisfacţiile încondeiate în lumina rampei, iată că meseria de actor, comportă în ea şi o oarecare doză de martiraj, care în mod logic ar trebui să ducă la epuizare. Cu toate acestea actorul este cel mai ahtiat exemplar de om, pentru ași exercita fără de repaos meseria lui. Nu există actor — ca în politică — pe care să mulțumească ridicarea lefii pe degeaba. Să fie oare atât de puternică înclinarea dramatică? Dacă piesele s’ar juca într’o sală goală, numai din dragostea pură pentru artă, atunci nu ar mai rămânea actori decât acea cărora le face o deosebită plăcere mistuirea în văpaie. Faptul vînsă d., munca actoricească sec află mereu sub controlul public, sugtslioneazâ In mod halucinant char și pe cel mai mediocru figurat, aie cărui gesturi şi cuvinte iau aspectul unor crâmpeie din sbuciumata frământare colectivă a publicului care priveşte şi ascultă cu respiraţia oprită Pentru câ drama sau comedia nu se joacă pe scenă între pereţii de mucava, ci in sufletele spectatorilor. Pe scenă sufla aer de realitate. Teatrul se află în sală. Ce ar mai reprezenta un ROMEO sau o JULIETTA, dacă sala nu ar fi plină numai de ei? Dacă toţi am fi actori şi toţi am fi în acelaş timp autori dramatici, ne-am juca piesele în perfectă reciprocitate şi viaţa s’ar scurge într’un ritm monoton. Aşa cum trăim însă noi, cu replici și cu atitudini spontane, cu sentimente elastice ca argintul viu din termometre în zilele babelor, suntem mult mai dramatici, mai scenici chiar decât actorii de profesie. Este atât de adevărat acest fapt, încât nu se mai ține azi în secret, că autorul dramatic se plimbă pe la cafenele, ceaiuri dansante şi întruniri politice, pentru aşi căuta personagii. Iar dacă se întâmplă uneori să rătăcească, atunci se repetă cazul când se pornesc „şase personagii în căutarea unui autor“ şi îl găsesc pe LUIGI PIRANDELLO, care este mai bătrân şi inspiră mai multă încredere, find de miserie profesor. Ce sunt atunci în teatru actorii profesionişti ? Figuri ireale din alte lumi, cari trăiesc la priză de la orele opt seara, până la miezul nopţii când se termină reprezentaţia. Sau dacă vreţi nişte evadaţi fericţii din marele teatru al vieţii, cari trăiesc pe scenă, sub ocrotirea regisorului şi a pompierului, clipe de adevărat realism. Căci pe scenă actorul, fie el bun sau rău, este un om complect Soarta lui este sigură, pentrucâ este scrisă nu în stele ci la maşină şi la tipar. Şi pentrucâ şi-o ştie pe dinafară. In viaţa de toate zilele însă nici el nu este altceva decât un biet păcătos ca toţi ceilalţi semeni ai lui. Unul căruia îi arunci în faţă că joacă teatru, dată refuză să-ţi plătească datoria spunând, că nu are parale. Pe scenă însă este mult mai greu să se spună la fel. Teatrul se joacă în visţa de toate zilele, pentrucâ la baza lui stă interesul. Pe scenă însă, odată ce s’a ridicat cortina, actorul ce interes poate să mai aibă? întreaga armură de prejudecăţi sociale, şi-a lăsat-o afară. In trei sau patru acte el trăieşte o viaţă reală, pe care nu i-o mai poate falsifica nimenea. „ Din cadrul acestei tagme actoriceşti vrem să desemnăm azi în creion, câteva profiluri interesante. Caracterizări succinte ale acelora cari ne fac să râdem şi să ne înduioşați şi pe cari ar trebui sâ-i cunoaştem mai bine, pânâ ce nu se înstăpâneşte în lume ca universal valabil, principiul anonimatului în artă. ZAHARIA BÂRSAN. Joaca în permanenţă pe directorul, un rol care îi vine ca o mănuşă. Este de un calm duios şi cârmuieşte ca însuşiri de ingenios diplomat. In timpul războiului după ce „S’a potolit furtuna" va mai aduceţi aminte că „Se face ziuă" tot de Zaharia Bârsan, care a fost primit la Cluj cu un splendid buchet din „Trandafirii roşii“. Este singurul actor, care a scris piese reuşite, în versuri admirabile. Pentru aceste vremuri de criză este o adevărată binefacere că directorul este poet. Vede situaţia în roz, ceea ce nu-l împiedecă uneori să constate, că treburile stau ca pe spini. Şi atunci dă-i în repertoriu cu o comedie ca „Topaze“, cu care se mai face haz de necaz. Rolul de director al lui „nenea“, cum îi spun elevii buni de conservator, ar vrea să-l joace mulţi dintre actori. Nu mai vezi că nu au manuscris din care să-l înveţe. Dna OLIMPIA BÂRSAN.\\Artistă distinsă, al cărei talent parcurge cu recunoscută virtuozitate, claviatura cea mai compli ■pată a sentimenelor omeneşti. Cea mai curată dicţiune din întreg teatrul, posibilităţi şi resurse bogate pentru toate genurile. Pentru toate genurile de teatru... ale genului femenin. Sjpmvăţfi ! * ŞTEFAN 1U2ABORESCU. Aspect rigid de magistrat ,sentenţios, cu surprinzătoare expansiuni de adolescent întârziat. Stoic prin educaţie şi totuşi un sentimental epicurean. Mimică de armonică. Cultura variată şi un bun simţ, care îl face să fie un admirabil director de scenă. A îmbătrânit în succese iar acum se bucură, de viaţă ca o călugăriţă de eternitate. Are o amantă pe care o ară, o seamănă, o scarmană şi o seceră în acelaşi timp cu o pasiune extraordinară. O cheamă. . . „Scena“. N. NEAMŢU OTTONEL. Interpretul predilect al rolurilor în care pauza are o semnificaţie mai mare, decât cuvântul. Arta cu care dsa ştie să umple aceste pauze cu atitudini simbolice, îl persecută şi în viaţa privăm. Ai zice că este un , preot brahman Care oficiază în faţa uiui templu, spini tecmnd aerul cr gesturi geometrice. :■ Toate rolurile Ic studiază cu preciziunie mecanică. Dsa' ştie ix-jef. câţi paşi are de făcut întrro piesă. Da-or. ţine pasul bine de tot. ■*' VIRGIL \V \SILESCU. I-am jmea zice şi Virgilică." Mai aes că este rotofei şi jovial ca un deputat majoritar. Săltăreţ şi locvace ca un greere citadin, simpaticul interpret al lui Frifuridi, care ne-a dat gata în Topaze, se aseamănă şi cu un moşier chiabur, debarcat proaspăt la oraş, pentru aranjarea unor arami urgente cu caracter extraagricol şi maiVales extra-conjugal . . . profundă verosimilitate, oricine poate descoperi, pe artistul depozitar al celui mai ■spumos umor. Virgile, Virgile . ..1 9 VOICU POPESCU. Dacă-i zicem numai „Mae“, atunci cunoaşte toată lumea. Şi vnjjteatru este un fel de : „Nae ici Nuc colea Nas pretutindenea“. Tip specific de bărbat —o reclamă gratuită — care reliefează un talent de la Dumnezeu cu egală măsură atât în dramă, cât şi în comedie. Căsătorit eu . . . leafa. * ION TÂLVAN. Cel mai simpatic hărţilor coram popule. Este actorul prin excelenţă indispensabil, de o conştiinciozitate paradoxală, cu care se poate pleca sigur la drum. D. Ion Tâlvan în distribuţie asigură spectacolului 99 la sută din succes. Aceasta a constatat-o asa personal. * NATALIA ŞTEFĂNESCU. Tanti Liţa este buna dispoziţie personificată. Spune una şi Înţelegi două. E tare în Caragiale, de par’c’ar fi supt acelaş lapte. (Evident numai în cazul dacă răposatul Caragiale, n’a supt de mic copil vin curat). V SILLY MUNTEANU. Este fetiţa care aduce anotimpurile. Ingenuă blondă, A sa are în teatru privilegiul râsului sănătos. Voce sonoră şi cochetă perfectă, îşi studiază rolul cu minuţiozitate şi acolo unde alte artiste ar tranşa un conflict sufletesc de dramă, tăind nodul care încurcă iţele, d-şoara Munteanu îl desnoadă. iţi * ' VIORICA LAPTEŞ. Delicată şi întotdeauna cu ochii mari la poveştile pe cari i le spun actorii cu cari joacă pe scenă. C-sa este naiva teatrului și ca atare titulară în rolul lui Grätchen. In calmul aparent al privirilor sale azurate stăruie insistent clocotul unei întrebări: " „Când mai joc ? — Ce mai joc?" Pentru d-soara Grâtchen, autorii dramafiei sunt un fel de „Moşi Crăciuni“ cari aduc jucării la copiii buni. Nu şi-a stricat până acum nici o jucărie. SOŢII DIMITRIU. O căsnicie teatrală care este în permanent desacord... pe scenă. Un cuplu fericit la cari nu prinde nici o intrigă dramatică, îşi împart succesele pe din două, iar femeia se ţine de preceptul biblic urmându-şi bărbatul în fiecare piesă. CORNELIU POTCOAVĂ. Umorist „sans je savait". Intrarea lui pe scenă produce imediat efectul unui gaz hilariant. Talent indiscutabil creat parecă anume să dea viaţă tipului epizodic din eterna comedie a vieţii. Nu poate juca decât roluri de comedie. La o reprezentaţie d. Potcoavă trebuia să moară rănit de o săgeată. S’a şi întins cu gemetele pe pământ, dar publicul a râs in cascadă. Cineva din sală a făcut observaţia: „Uite-l pe Potcoavă că face pe mortul în popuşoiu". „D’ale Carnavalului“ el este „bibliu“ IOSIF VANCIU. As. al asociaţiilor sportive din Ardeal şi Banat — scena împrumută pentru dsa proporţiile,*# important unui stadion — chiar în rolurile secundare. Mers sigur şi cadenţat, privire de o atenţie hipnotizantă şi gesturi când largi şi inspirată ca ale unui toreador, când scurte şi fără ripostă ca ale lui Moţi Spacov. Wifi MARY CUP CE A. Greta Garbo al Teatrului Naţional de Cluj. Deşi proaspătă pe scenă a isbutit să se releve în câteva roluri mai mici iar în Tofana din „Patima roşie" a repurtat un succes strălucit. Glas puţin cam voalat, dar cu rezonanţe adânci, subpământene, care o indică pentru drama interioară cu şerpuiri iscoditoare în mrejele profunde al sufletului omenesc. « c c ililTa csfc suleim camfJiefiHS TITUSES. Un actor, care se ca«ţără cu îndărătnicie pe scara succesului. înclinări speciale pentru rolurile masive de bărbaţi întregi. Bărbat întreg pe scenă căci in viaţa particulară îşi are şi d-sa... jumătatea. Pe d-na Viorica Iuga- Lapteş. ATHENAITRESCU. Apariţia impresionantă a mp“ meridional d-sa a isbutit în succesului din „AnuU*, săcâştige iv sufragiile publicului clujan. Smană la a refuza chiar şi artei poleial lucitoare a minciunilor convenţional Dispune de plică provită şi tranşantă, care îs definitiv orice discuţie. 1 9 TITI SIMIONESCU. Ştrengarul teatrului, ale cărui trucuri sunt inepuizabile. Amorf« ^ .ilmliu şi pe scenă ca şi In particular. (Vă rugăm discreţie). Pe Puiu lancovescu, • "are să-l bată într’o z\... pe umăr. Iv MIŞU ŞTEFînu. Vechiu actor dintre aceia pentru cari teatrul era un templu şi meseria de histrion un apostolat. A făcut parte din vestitul ansamblu al campaniei Davila. A jucat pe urmă operetă pentru ca azi să se afle din nou în plină dramă a crizei financiare. Are predilecţie pentru tirada molieri Cu debutul verbal... hiperaccelerat! MARCELA BOI Una din cele parce ale scenei - jene,— aceia care, firul vieţii tuturor lor împinşi de latate în mrejele ace incomparabile viitoareShekespeare-i ^ Excelează în rol / Şi de bătrână cicălitoa,entrU interpretarea cărora trebuie multă tinereţe. MIHAIL MATEEţ. Trestia de mare a Thaliei clujene. Yement de valoare, care joacă foarte bun unchii cu ţâcărie. Neexploatat încă stent. .. IMITICĂ CONSNTINESCU. Un ! dacă vreţi. Un ?r care nu inpurte niciodată, mai ales portar viabil — nu la tu — al echipei ipolo la Univeral, smaradul exce- U căruia i se va lia statuie. Acesta este teatrul camenii lui. Medalioane argintate, cari iese viaţă plurală, cu emoţii simţite peste cam noi oamenii de rând trecem multe ori fără să ne dăm seama şi spre existenţa cărora nu luăm cunoştindecât din cârţi. t et Comp. •••• MICA PUmjlTATE D e închiriat locuinţz camere contort, cn «alo Al februarie. sir. \. lanca 401 proprie* lorii casei,_________ Grângerie pentru doam şi domni mun model vienez, confecţioază cu preţurile cele mai ieftine, chis şi din material adus. Salonul vienei de lingerie, Str. Regele Ferdinand 22. 850 Profesor Medico-Pedrg, fost Institutor, corectează defecte de vorbire elevilor curs primar, securr şi meditează copii turbulenţi în fitilie după metode moderne italiene-fraieze. Onorarul foarte modeste. Calea probanţilor 60 Cluj. 1020 Cofetar şi bucătar pentru ofet, caută ori şi ce serviciu. Adresa ziar. De închiriat cameră mobilat cu Intrare separată pt. 2 persoane ncălzit şi baie de închiriat cu 1 Ian. CEAI DE SLĂBIRE Incfeoziv organimului PREŢUL 51 LEI. Farmacia Demact Cluj, Calea Moţilor Nr. 2 In faţă cu prefectura jtreţului. w fc ifQflgffffgsa^jgww Mare MîdUilmtrii la calmeasaMETROPOL Tombolăi și loterierele purcelei şampanie Dar în closid acestor aparenţe, de o spatelui, vopsitul p ctirâiului insindor mmmte ..(UU“ Ciul. Anal XL ** 1