Patria, februarie 1933 (Anul 15, nr. 23-45)
1933-02-01 / nr. 23
A apărut Nr. 1 din: Chemarea Românilor Foaie naţională, ţărănească, economică, culturală, politică, informativă şi ilustrată. Apare bilunar în şease pagini dintre care două pagini ilustrate. Cuprinde un vast program cu citaţiuni de Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Gheorghe Crişan. Articole semnate de Emil Haţiegan şi Viorel V. Tilea. Paginile ilustrate aduc clişeele Mitropolitului Agidreiu laguna, Simion Bărnuţ, Andrei Murăşanu, Gheorghe Pop de Băseşti, Doctorul Ioan Raţiu, Dr. Ioan Şenchea, Gh. Tămaş, un tablou al osăndiţor în procesul Memorandului, un tablou cu tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca, un tablou unde jandarmii maghiari arestează pe Horea şi Cloşca, Horea şi Cloşca în închisoare legaţi în lanţuri. Casa doctorului Ioan Raţiu distrusă de unguri după procesul Memorandului. Abonamentul pe un an: Plugari şi muncitori: 50 Lei; Preoţi şi învăţători 100 Lei; Deputaţi, senatori şi instituţii 500 Lei; Tineret şi restul 300 Lei; America 2 dolari. Director: Hariton Moldovan. — Se caută profesor sau profesoară de limba franceză cu metodă practică. Adresa la ziar. — Balul medicilor are loc la 4 Februarie 1933 in saloanele Cercului Ml- »»♦♦♦< oooooooo«8»oooooooooooooooo Programai Teatrului National al Operei Romane din Cluj MARTI, 31 Ianuarie: Unchiul din provincie. MIERCURI, 1 Febr.: Tosca (cu concursul d lui P. Ştefănescu-Goangă). MIERCURI, 1 Febr. (matineu şi şeaua): Topaze (la Oradea). JOI, 2 Febr.: Relache. Topaze (Carăii-Mari). VINERI, 3 Febr.: Faust și Noaptea Valpurgiei (cu concursul dlui P. Ștefănescu-Goamgă). Topaze (la Satu- SAMBATA, 4 Febr.: Titanic Vals* 1 FEBRUARIE ORA m 9 SEARA M BALUL îlIascat AL „CARITATII“IN SALOANELE CERCULUI MILITAR. el este un program de realizări practice fără pereche, un steag simbolic care galvanizează energiile şi tradiţiile incomparabile ale peninsulei clipă de clipă . . . Vraja personalităţii lui magice am citit-o pe feţele tuturor celor ce-l aşteptau să deschidă din maşină, străini şi italieni deopotrivă, pentru actul solemn al inaugurării. Sfertul de oră, petrecut în aşteptare înfrigurată, s-a scurs în tăcere adâncă. Graiurile unei săli somptuoase, tixite până la ultimul loc, au amuţit deodată, gesturile oaspeţilor au marcat o vădită emoţie premergătoare, plutitoare în aer, căci toţi doreau să-i prindă prima sclipire de ochi fulgerătoare. Când îşi făcu, în sfârşit, apariţia, încadrat de către dnii Miniştri Ercole şi Gusti, toate privirile lacome s-au îndreptat spre statura-i mijlocie, bine legată. Pe care cei zece ani de uluitoare încordare rodnică n‘au izbutit a o încovoia câtuş de puţin. Doar argintul tâmplelor în perpetuă zvâcnire dacă s‘a mai accentuat, dând expresiei sale energice sobrietatea, calmul suveran şi aerul de vajnică maturitate bărbătească a unei jumătăţi de veac. N‘a rostit nici-un cuvânt . . . S-a aşezat, în chipul cel mai blând din lume, pe scaunul de onoare ce i se destinase, ascultând cu atenţie încordată toate cuvintele festive. In schimb, după program, Ducele, care nu consumă decât extrem de rar spirtuoase, a golit, cu vădită plăcere, două păhare de spumante, transformându-se din dictatorul iscodit de-o lume întreagă, în omul cel mai agrabil, cel mai viu , cel mai natural posibil. A ţinut să vadă apoi, cu amănuntul, întreaga clădire, expoziţia artistică a membrilor şcoalei, podoabele interioare construite alta, romena, exprimându-şi în repetate rânduri satisfacţia deplină. Dacă nu a vorbit însă, lăsând diui Ministru Ercole, tovarăşul său de muncă, sarcina de a rosti cuvântul oficial al guvernului italian, nu cred că inima nu i-a tresărit de emoţie reţinută, când d. Adrian Oţo şi reprezentantul B. N. şi-a rostit splendidul discurs de preaslăvire a ideei întruchipate, într-o impecabilă latină clasică. D. Adrian Oţoiu este un latinist din generaţia de dinainte de rărsboiu, când în Ardeal limba lui Horaţiu, Tit Liviu şi Tacit se învăţa cu o mândrie de rasă incomcomparabil mai accentuată decât azi. Cuvântarea dsale simplă, dar plină de miez, care trăda o precisă cunoaştere a tuturor tainelor sintactice şi o lapidară putere de expresie, vrednică de a fi sculptată în bloc de marmoră, avu cred darul de a demonstra celor prezenţi, că originea noastră latină, datorită gestului divin al lui Traian, nu este o vorbă de clacă, ci o realitate istorică dintre cele mai vrednice de luat în seamă. Aşa a dovedit doar că această origine, spălăcită de distanţe prea mari, dar pururea prezentă în spiritele noastre, se evidenţiază, în răstimpuri, prin dovezi pipăibile de innegabilă confraternitate spirituală cu urmaşii de aici ai legionarilor de odinioară . . . Ideea de bază a acţiunii dlui Mussolini, fiind stufoasa idee romană, nu cred deci că Ducele nu a văzut în această cuvântare simbolică un arc de curcubeu aprins, care leagă gurile Dunării cu Roma peste toate distantele și peste toate veacurile. Roma, 23 Ianuarie 1933, N. Buta ~%W GRIPA Mulţi nu luaseră gripa în serios, au trecut cu vederea peste primele ei simptome grave şi au suferit mult timp din cauza urmărilor. Boala începe adesea cu un guturai puternic şi cu răcăeli în gât. In special sunt afectate organele respiratoare: nasul, laringiile şi bronşite. Deci, a se apăra contra infecţiunei Cum? întrebuinţând desinfectantele PASTILE ~ vm La diferite catare şi crize la vesică e o adevărată minune medicală apa minerală BICSAD Faceţi o probă! De vânzare în toate prăvăliile. Depozit general E. ROSENBAUM Calea Regele Ferdinand 129. 912 PATRIA LITERARE - ARIISICIE—COLORIILE Expoziţia colectivă de pictură şi sculptură a tinerilor ardeleni Sub acest titlu s'a deschis în Sala Prefecturei, o expoziţie colectivă de pictură şi sculptură. Orice manifestare de artă,în formă colectivă presupune o frământare şi o preocupare, secundare de înţelegere. Găsim unite sub titlul acestei expoziţii doisprezec artişti, cari reprezintă în tânăra mişcare plastică ardeleană, o afirmare hotărâtă şi o îmbucurătoare evidenţiere a unor calităţi născute într'un popor cu adânci legături cu natura. Faptul că s-au ţinut, atât artiştii români cât şi minoritari, nu poate decât, să ne bucure. Arta trebue să fie totdeauna dincolo de frământările politice. Şi acuma să trecem la analiza fugară a fiecărei personalităţi artistice expozante. N. Brana. Expune pictură în ulei Aspectul general al operei de artă a dlui Brana, este acela al unui temperament sobru, închis şi cu tendinţe pesimiste. Lipseşte exuberanţa din lucrările sale şi mai ales, un component atât de indispensabil, viaţa, Pictura, sa nu-i decât opictură de suprafaţă, iar prima impresie acea care ar evidenţia un caracter sobru, nu-i decât datorită pastei cromatice care o utilizează. Dânsul nu-i un pictor de concepţie, este doar un pictor vizual, care reproduce fidel natura, interpretându-o, doar într’atât, întrucât îi permite culoarea dânsului şi imaginaţia. E un artist lipsit de ideal, e un interpret superficial al naturei. Pictura dlui Brana, este o iluzie optică, nu o realitate artistică. V. Bene,. Expune desene, 3 naturi moarte şi 3 peisagii. Viaţa care î ţi-o , cate da această technică, de alb şi neţi ... este mărginită. Mai ales în natu, moarte, unde şi motivul este ceva lipsit de viaţă proprie, greutatea expresiei este accentuată. Totuşi, în mod personal reuşeşte să transpună viaţa intimă a acelor sticle şi vase, cari nu trăiesc decât prin efecte de lumină, prin formă şi prin contraste. In peisagii este exuberant şi impresionist. Pe d. Beneş căruia nu-i lipsesc resursele naturale, am dori să-l vedem, că nu mai face din arta sa un divertisment intelectual, ci o aprofundează spre a-i descoperi toate secretele. Deci mai multă bunăvoinţă. T. Bilţiu. Pictură în ulei, cu nud, peisaj şi natură moarta. Culoarea este pentru un artist talentat un ajutor preţios în evidenţierea calităţilor sale. Din contră, pentru cei lipsiţi de posibilităţi deosebite, ea devine propria armă de sinucidere. Nu este întocmai cazul dlui Beţiu. Dânsul nu-i lipsit de posibilităţi, este însă desorientat şi prea puţin original. Pictura nu-i numai motiv colorat, ca treime să aducă şi altceva. Să fie un trimis de dincolo de cotidian, care să ne transpună viaţa sensibilă şi rafinată a naturei, filtrată prin personalităţile artiştilor. Artistul trebue să fie mai atent şi mai raţional, nu să lucreze sub impresii efemere, ele nu au viaţă decât atât cât durează emoţia. Probabil d. Bilţiu îşi caută calea dânsului; în astfel de situaţii, nu poţi fi întotdeauna la nivelul propriilor posibilităţi. C. Cenan. Este unul din cei mai talentaţii pictori, din tinerii noştri. Impune prin personalitatea artistică unitară şi prin darul atât de pătrunzător de receptiv, pentru toată viaţa oraşului care ne-o redă... Culoarea la dânsul este puternică, viguroasă şi foarte armonică. D. Cenan este o revelaţie în pictura noastră. E sincer şi puternic, condiţiuni de reuşită. I-o dorim, complectă şi cât mai convingătoare. Satisfacţia este Şi pentru noi. Fülöp Antal Andor. In întreaga pictură, a artistului, nostru, pluteşte o anumită doză, de sinceră naivitate. Atât culoarea, compoziţia cât şi desenul, au găsit în dânsul un interpret entuziast dar nu profund. E superficial şi prea doreşte să fie modern. De ce nu este sincer, căci unele posibilităţi nu i-ar lipsi pentru a fi mai mult, decât este astăzi. Ar confirma proverbul: „sărac şi curat“, Tasso Marchini. E cunoscut publicului, ca un sensitiv colorist şi ca un artist inteligent, şi talentat. Expoziţia de acuma defineşte o etapă în evoluţia dânsului. 11 găsim puţin anemic. E probabil la o cotitură a ascensiunei sale, şi în astfel de situaţii viteza scade în mod natural, îşi va reveni desigur, e prea inteligent spre a rămâne în drum. Letiţia Muntean. O adeptă convinsă a picturei — gen Marchini — are însă meritul că introduce în pictura dânsei înţelegere pentru culoare, ci nu se mărgineşte să ia totul cum i se dă. Este sinceră şi, femenină, deci în concordanţă cu personalitatea. O eliberare, o independenţă artistică, ne-ar arăta poate un alt revers al pictoriţei noastre. De ce nu o încearcă ? Ion Ţop. Cu cât un talent este mai complex, cu atât în tinereţea lui artistică este mai desorientat, în sensul că-i mai puţin personal. D. I. Pop, pictează în mod inteligent, raţional. Asta nu exclude sentimentul şi conţinutul sufletesc. Este unul din puţinii artişti adevăraţi cari au un ideal în artă, pentru care luptă, zi de zi. — Faptul, care pentru unii e grav, că pictează în technică lui Van Gogh, nu credem că poate constitui un pericol. Notăm că d. Pop, e un talent puternic, cu multă înţelegere pentru artă. Şi Maneta, copiat pe Velasquez şi totuşi nu s-a pierdut. Nic d. Pop, nu se va pierde, are prea multă originalitate în concepţie pentru a o sacrifica unei simple teehnice de lucru. Menţionăm pentru aceia cari văd în dânsul un pierdut, că nu vlăstarul care creşte în 3 primăveri de mângâie bolţile cerului, va înfrunta furtuna şi timpul, ci acela, care creşte încet, normal, zi de zi, sdravăn şi sănătos. Sculptura este mult mai slab reprezentată, expun patru sculptori, îi vom, analiza pe rând: Osero F. Sculptorul nostru are o concepţie greşită despre acest fel de expresie artistică. Captiv al unor idei de avantgardă plasică, geometrizează întreaga dânsului sculptură, lipsindu-o de cele mai elementare cerinţe ale genului. Credem că temperamentul constructiv, colţuros, al dlui Csére, corespunde mai curând unui arhitect decât unui sculptor, Kudelass K. E prea matur pentru a figura printre „tineri“. Temperamentul dânsului îl pune însă la nivelul decretat de expoziţie. E un sculptor romantic şi sensitiv. Sculpturei îi trebuesc însă forme şi volum, lucruri pentru cari d. Rudelass, nu are suficientă înţelegere. Are unele lucrări bune, caracterizate, dar prea personal interpretate sub raportul sculptural. Sacrifică uneori forme atât de frumoase, unor simple sentimentalisme. Aurel Medrea. E un tânăr sculptor corect, şi care ştie precis ceea ce a învăţat de la profesorul de sculptură. Sigur că se va transforma cu timpul, şi sigur va ieşi la suprafaţă personalitatea lui. II aşteptăm, Radu Puşcariu. Prezintă 3 sculpturi de concepţie şi de idee. Rezolvă în mod inteligent mişcarea şi ritmul, şi cu atât e mai de preţ, cu cât are ca mijloc de expresie, doar câteva planuri stilizate. E un intelectual în felul în care sculptează. Avem impresia că dânsul a făcut o săritură prea mare, de-a ajuns la prezenta etapă. Meseria propriu zisă, a sculpturei nu-i formează încă un bun absolut în patrimoniul artistic. Studiul de detaliu, studiu sub accepţiunea curentă, ar putea transforma pe d. Puşcariu, poate mai puţin sintetic şi abstract, dar mai real şi mai just sculptural. _ Artiştii noştri, după închiderea expoziţiei îşi vor face bilanţul moral şi material. Dacă cel material va fi anemic, aşa ca timpurile noastre, cel moral va fi mai satisfăcător. Expoziţia tinerilor ardeleni, nu poate trecea neobservată, ca un fapt fără importanţă. Trebuie reţinut tocmai acest paradox : ca tocmai în timpul când ţara se sbate în criză, ei lucrează, au curaj şi mai ales speranţe. Noi, publicul le mulţumim , ne-au arătat că avem şi o tânără mişcare plastică în Ardeal şi că este justificată, ţinând seama de acele câteva talente cari impun şi cari ne dau speranţe. A - A. S. un sculptor, puţin j CLUJ. 31. — In legătură cu noul buget pe anul 1933 se vor produce şi unele schimbări în aparatul fiscal din provincie. Astfel se vor desfiinţa şi îngrijriH mai multe perceptorate fiscale, a ’caUT-'r existenţă a fost socotită de prisos, întru cât atribuţiunile lor pot, fi uşor trecute asupra altor organe administrative. Astfel numai în judeţul Bihor e vorba să se desfiinţeze unsprezece perceptorate din cele douăzeci şi patru câte sunt în fiinţă astăzi. Atribuţiunile acestora vor trece asupra notariatelor. Şi prin aceasta se va realiza o simţitoare economie bugetară în acest județ, fără ca aparatul fiscal, statul sau publicul să aibă cel mai mic inconvenient. Dimpotrivă, încasările impozitelor pe sate se pot face cu acelaș succes și prin notariate. Ceva mai mult, prin aceasta statul ar fi pus cu mult mai la adăpostul fraudelor decât este astăzi. Desființarea unor perceptorate din jud. Bihor (VW), s;-v,-6,.v '-7 ; •'% trrnnnrvinnnnnnnnnrvvnrvinnnrvTirTTnnrrînrnnrTTnmranninlr v rj JUJJ. -'ITTJ.JDLTnCT.'OUUUULXXJUtJLlUIJCnCTJJLajLn-»U a Rezolvafi-vX afacerile ţi petrecefi în acelaşi timp. Grand Hotel din Bucureşti, Calea Victoriei 11, alături de marele magazin „Aux Gaieries Lafayette", vă oferă această posibilitate. Grand Hotel este singurul hotel din Bucureşti în genul marilor hoteluri din străinătate, pentru că pe lângă confort camere spaţioase şi curate, baie, telefon, apă caldă şi rece în permanenţă curgătoare în fiecare cameră, uşurează activitatea pasagerului, punându-i la dispoziţie un hali elegant pentru primirea oamenilor de afaceri, un salon intim pentru primirea prietenilor şi are grijă şi de partea distractivă. Intr’adevăr, restaurantul hotelului are o orchestră minunată sub conducerea maestrului Grigoraş Dimien şi Jazul Hönigsberg-Seidraan. Preţul camerelor de la Lei 130 Producţia i-a a elevilor Academiei de Muzică şi Artă In faţa unei săli pline de binevoitori deosebit s‘a dovedit a fi dşoara H. Saşi prieteni ai Academiei de muzică şi artă dramatică a avut loc Duminecă, la orele 9.30, o frumoasă producţie a elevilor cu un program select. S‘au distins în special dşoara A. Hubic de la clasa doamnei Lya Pop, care cântând aria din Petigolesi şi Loti cu o voce caldă, armonioasă şi adecvată unei soprane de coloratură, i-au adus binemeritate aplauze. De asemenea un talent muel de la clasa dlui profesor I. Bobescu care a executat la vioară Souvenir de Moscou a lui Wieniawsky pentru care a dovedit deplină înţelegere şi o virtuozitate căreia i-a lipsit numai o corectă executare a flagioletului. In ce priveşte pianul au fost aplaudate dşoarele A. Engis şi A. E. Agapi prin tehnica desăvârşită cu care au executat bucăţile din program cât şi dşoara R. Montă apoi d. A. Török (flaut), Ştefan Ţrindean (oboi), dşoara E. Popovici (canto) de la clasa dlui Crişanu, d. Ciurcuţiu (clarinet) şi Boar (vioară). Serbarea s-a terminat cu cvartet din Faust (actul III), în care a debutat dra Oserenyi şi dna Rosica precum şi dnii I. Puica şi Nicolae Avrigeanu. Relevăm timbrul plăcut al vocei dnei Dosica, o cântăreaţă de talent în faţa căreia stă un frumos viitor. Producţia Academiei de muzică a fost un examen nu numai pentru elevi ci şi pentru profesori. Am rămas cu impresia că la această instituție se muncește cu cel mai deplin succes. —oxo— &$&**»*?*■ Situaţia comerţului extern al Statelor din Europa Centrala priveşte media lunară, în comparaţie cu anul 1929, când comerţul acestor state a ajuns la cele mai mari cifre după răsboiul mondial (în milioane Kc.). Precum se vede, aceste cifre care reprezintă exportul şi importul mediu lunar al statelor din Europa centrală, sunt foarte caracteristice. Valoarea im- portului a scăzut în 1932 în Cehoslova- cia la 37%, în Austria la 22%, în Un- ■ garia la 20%, în România la 33%, în Jugoslavia la 29%, fată de 1929. Cea mai mare descreștere a importului au înre- PRAGA. — După datele publicate în presa cehoslovacă, comerţul extern al statelor Europei centrale, în anul 1932, se prezintă după cum urmează: în cegistrat Austria şi Ungaria, ceea ce este o consecinţă nu numai a situaţiei devizelor, dar şi a politicei protecţioniste din ce în ce mai accentuate. In ce priveşte exportul, a scăzut cel mai mult exportul Ungariei, după care urmează cel al Iugoslaviei, Austriei şi Cehoslovaciei. Relativ cel mai puţin a scăzut exportul din România. Importul Exportul 1929 1932 1929 1932 Cehoslovacia 1665 624 1708 614 Austria 1280 360 864 248 Ungaria 520 104 504 112 România 490 160 480 258 Iugoslavia 415 130 400 115 Cumpli libere de depuneri ale Bănci „Albina“ valoare până la un milion lei, cu preţ redus, plătit numerar. Oferte detailate: Constantin Tănăsescu avocat, Bucureşti, Str. Clucerului 43. 72 O alfă tânără de librărie şi papetărie caută post, oriunde în ţară. Adresa: Filip Gheorghe, Str. Reg. Maria 43 Cluj. MIERCURI, 1 Febr. Anul XV. No. 21. De la Cercul de Studii Agricole Cluj Cercul de Studii Agricole Cluj a ţinut în ziua de 20 Ianuarie la Academia de înalte Studii Agronomice Cluj, o Şedinţă de referate, cu următorul program: D. dr. A. Mudra a făcut o interesantă expunere asupra problemei rezistenţei la ger. După ce a arătat de ce pier plantele de ger, referentul a inzistat asupra mijloacelor, cu care plantele luptă contra gerului (scăderea hidraturei şi acumularea zahărului în frunze, ambele fenomene producând o mărire a concetraţiunei sucului celular şi deci o creştere a presiunei osmotice). Prin determinarea substanţei uscate din frunze cu ajutorul refractometrului, prin analiza zahărului din frunze şi prin aflarea directă a rezistenţei la ger cu instalaţii speciale de frig artificial, staţiunile moderne de ameliorare a plantelor pot produce azi soiuri selecţionate rezistente la ger. 1), prof. dr. Tius Popovici-Lupu a aratat organizarea învăţământului superior agricol în Franţa, care este reprezentat prin trei tipuri de şcoli: 1) Institutul Naţional Agronomic Paris, care dă titlul de inginer agronom; 2) Institutele agricole universitare de la Nancy şi Toulouse, care dau titlul mai inferior de inginer agricol; 3) Şcolile naţionale de la Versailles, Grignon şi Montpellier care reprezintă o treaptă intermediară între învăţământul mediu şi cel superior. In Franţa se dă posibilitate de specializare studenţilor din învăţământul superior, iar cursurile ce se ţin sunt foarte adaptate caracterului agronomic al învăţământului. —oxo— In atenţiunea dlor studenţi, 700 lei abonament lunar după listă, la restaurantul u *1 CERBUL DE AUR STR. EILIPESCU NO. 1 lângă barul Royal. Faceţi o probă. MIHEBI Nr. 200-1933 Publicatiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că in ziua de 2 Martie 1933, orele 15 se va ţine în localul Dir. Clinicilor Cluj, Str. Miro 3, licitaţie publică pentru procurarea de medicamente, pansamente, sticle, dopuri etc. necesare pe anul bugetar 1933—34. Licitaţia se va ţine In conformitate cu art. 88—110 inel. din Legea Contabilităţii publice, regulamentului OCL. şi Normele publicate in Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă (făcută in 4 exemplare, dintre cari unul original) în care se vor arăta preţurile materialelor, In afară de vată şi pansamente, exclusiv vama, o garanţie de 5/6 care se va complecta la 10% după adjudecare, fâcându-se conformă cu caietele de sarcini, cari pot fi văzute In fiecare zi Intre orele oficiale In localul Dir. Clinicilor, Cluj, Str. Mica 3. 76 Direcțiunea Clinicilor. MICA PUBLICITATE Am pierdut brevetul industrial No. 1896/A 41 eliberat de Autoritatea Industrială Cluj pe numele Iosif Kőváry, Cluj, Calea Moţilor 135. II declar nul şi fără valoare In mâna ori cui s’ar găsi. 79 Caut locuinţa 5 camere parchetate, confort şi grădină In apropierea centrului pe 1 Maiu. Adresa la administrația ziarului. Gr. Sygigroscop catia „Reic complect nefolosit fabricația „Reichert“ de vânzare. General Ghetescu 8/1 Intre orele 13—15._____74 De uiciUri al loculntA, 2 camere comfort, cu data de l februarie. Str. A. Iancu 40 io proprietarul casei, ________ Qr Cumpărăm patefon portativ „His Master“ şi patine. Biroul fabricei de rame Str. Şaguna 16. 899 Plăci noui de gramofon de la 50 lei (şlagăre româneşti, ungureşti, nemţeşti şi engleze) bibelouri frumoase şi ieftine se pot cumpăra In biroul fabricei de rame, Str. Şaguna 16._____________899 No. 60 1 933 Concurs de licitaţie Şcoala Normală de fete din Cluj, publică concurs de licitaţie repezit pentru furnizarea alimentelor necesare: lapte, pâine, carne şi coloniale In anul şcolar 1933. Ofertele In conformitate cu legea contabilităţii publice se vor înainta la Direcţiunea şcoalei până Sâmbătă, 4 Februarie 1933, ora 4 d. m. când se va face licitata. Informaţii şi caietul de sarcini se pot vedea In cancelaria şcoalei. Cluj, la 4 Ianuarie 1933, 77 Direcţiunea.