Patria, februarie 1933 (Anul 15, nr. 23-45)

1933-02-01 / nr. 23

A apărut Nr. 1 din: Chemarea Românilor Foaie naţională, ţărănească, economi­că, culturală, politică, informativă şi ilustrată. Apare bilunar în şease pagini dintre care două pagini ilustrate. Cu­prinde un vast program cu citaţiuni de Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Gheorghe Crişan. Articole semnate de Emil Haţie­­gan şi Viorel V. Tilea. Paginile ilustrate aduc clişeele Mitropolitului Agidreiu la­guna, Simion Bărnuţ, Andrei Mură­­şanu, Gheorghe Pop de Băseşti, Doctorul Ioan Raţiu, Dr. Ioan Şenchea, Gh. Tă­­maş, un tablou al osăndiţ­or în procesul Memorandului, un tablou cu tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca, un tablou unde jandarmii maghiari arestează pe Horea şi Cloşca, Horea şi Cloşca în în­chisoare legaţi în lanţuri. Casa docto­rului Ioan Raţiu distrusă de unguri du­pă procesul Memorandului. Abonamen­tul pe un an: Plugari şi muncitori: 50 Lei; Preoţi şi învăţători 100 Lei; Depu­taţi, senatori şi instituţii 500 Lei; Tine­ret şi restul 300 Lei; America 2 dolari. Director: Hariton Moldovan. — Se caută profesor sau profesoa­ră de limba franceză cu metodă prac­tică. Adresa la ziar. — Balul medicilor are loc la 4 Februarie 1933 in saloanele Cercului Ml- »»♦♦♦< oooooooo«8»oooooooooooooooo Programai Teatrului National al Operei Ro­mane din Cluj MARTI, 31 Ianuarie: Unchiul din provincie. MIERCURI, 1 Febr.: Tosca (cu concursul d l­ui P. Ştef­ănescu-Goang­ă). MIERCURI, 1 Febr. (matineu şi şeaua): Topaze (la O­rad­ea). JOI, 2 Febr.: Relache. Topaze (Carăii-Mari). VINERI, 3 Febr.: Faust și Noap­tea Valpurgiei (cu concursul dlui P. Ștefănescu-Goamgă). Topaze (la Satu- SAMBATA, 4 Febr.: Titanic Vals* 1 FEBRUARIE ORA m 9 SEARA M BALUL îlIascat AL „CARITATII“IN SALOA­­NELE CERCULUI MILITAR. el este un program de realizări practi­ce fără pereche, un steag simbolic ca­re galvanizează energiile şi tradiţiile in­comparabile ale peninsulei clipă de clipă . . . Vraja personalităţii lui magice am citit-o pe feţele tuturor celor ce-l aş­teptau să deschidă din maşină, străini şi italieni deopotrivă, pentru actul so­lemn al inaugurării. Sfertul de oră, petrecut în aşteptare înfrigurată, s-a scurs în tăcere adâncă. Graiurile unei săli somptuoase, tixite până la ultimul loc, au amuţit deodată, gesturile oas­peţilor au marcat o vădită emoţie pre­mergătoare, plutitoare în aer, căci toţi doreau să-i prindă prima sclipire de ochi fulgerătoare. Când îşi făcu, în sfârşit, apariţia, încadrat de către dnii Miniştri Ercole şi Gusti, toate privirile lacome s-au îndreptat spre statura-i mijlocie, bine legată. Pe care ce­i zece ani de uluitoare încordare rodnică n‘au izbutit a o încovoia câtuş de puţin. Doar argintul tâmplelor în perpetuă zvâcnire dacă s‘a mai accentuat, dând expresiei sale energice sobrietatea, calmul suveran şi aerul de vajnică ma­turitate bărbătească a unei jumătăţi de veac. N‘a rostit nici-un cuvânt . . . S-a aşezat, în chipul cel mai blând din lume, pe scaunul de onoare ce i se destinase, ascultând cu atenţie încor­dată toate cuvintele festive. In schimb, după program, Ducele, care nu consu­mă decât extrem de rar spirtuoase, a golit, cu vădită plăcere, două păhare de spum­ante, transformându-se din dic­tatorul iscodit de-o lume întreagă, în omul cel mai agr­­abil, cel mai viu , cel mai natural posibil. A ţinut să va­dă apoi, cu amănuntul, întreaga clădi­­re, expoziţia artistică a membrilor şcoalei, podoabele interioare construite alta, rom­ena, exprimându-şi în repetate rânduri satisfacţia deplină. Dacă nu a vorbit însă, lăsând diui Mi­nistru Ercole, tovarăşul său de muncă, sarcina de a rosti cuvântul oficial al guvernului italian, nu cred că inima nu i-a tresărit de emoţie reţinută, când d. Adrian Oţo şi reprezentantul B. N. şi-a rostit splendidul discurs de prea­­slăvire a ideei întruchipate, într-o im­­­­pecabilă latină clasică. D. Adrian Oţoiu este un latinist din generaţia de dinainte de rărsboiu, când în Ardeal limba lui Horaţiu, Tit Liviu şi Tacit se învăţa cu o mândrie de rasă incom­­comparabil mai accentuată decât azi. Cuvântarea dsale simplă, dar plină de miez, care trăda o precisă cunoaştere a tuturor tainelor sintactice şi o lapida­ră putere de expresie, vrednică de a fi sculptată în bloc de marmoră, avu cred darul de a demonstra celor pre­zenţi, că originea noastră latină, dato­rită gestului divin al lui Traian, nu­ este o vorbă de clacă, ci o realitate is­torică dintre cele mai vrednice de luat în seamă. Aşa a dovedit doar că acea­stă origine, spălăcită de distanţe prea mari, dar pururea prezentă în spirite­le noastre, se evidenţiază, în răstim­puri, prin dovezi pipăibile de innegabi­­lă confraternitate spirituală cu ur­maşii de aici ai legionarilor de odini­oară . . . Ideea de bază a acţiunii dlui Mussolini, fiind stufoasa idee romană, nu cred deci că Ducele nu a văzut în această cuvântare simbolică un arc de curcubeu aprins, care leagă gurile Du­nării cu Roma peste toate distantele și peste toate veacurile. Roma, 23 Ianuarie 1933, N. Buta ~%W GRIPA Mulţi nu luaseră gripa în serios, au trecut cu vede­rea peste primele ei simptome grave şi au suferit mult timp din cauza urmărilor. Boala începe adesea cu un guturai puternic şi cu răcăeli în gât. In special sunt afectate organele respiratoare: nasul, laringiile şi bronşite. Deci, a se apăra contra infecţiunei Cum? întrebuinţând desinfectantele PASTILE ~ vm La diferite catare şi crize la vesică e o adevărată minune medicală apa minerală BICSAD Faceţi o probă! De vânzare în toate prăvăliile. Depozit general E. ROSENBAUM Calea Regele Ferdinand 129. 912 PATRIA LITERARE - ARIISICIE—COLORIILE Expoziţia colectivă de pictură şi sculptură a tinerilor ardeleni Sub acest titlu s'a deschis în Sala Prefecturei, o expoziţie colectivă de pictură şi sculptură. Orice manifestare de artă,­­în formă colectivă presupune o frământare şi­ o preocupare, secun­dare de înţelegere. Găsim unite sub titlul acestei expoziţii doisprezec ar­tişti, cari reprezintă în tânăra mişcare plastică ardeleană, o afirmare hotărâtă şi­ o îmbucurătoare evidenţiere a unor calităţi născute într'un popor cu adânci legături cu natura. Faptul că s-au ţi­nut, atât artiştii români cât şi minori­tari, nu poate decât, să ne bucure. Arta trebue să fie totdeauna dincolo de fră­mântările politice. Şi acuma să tre­cem la analiza fugară a fiecărei perso­nalităţi artistice expozante. N. Brana. Expune pictură în ulei­­ Aspectul general al operei de artă a dlui Brana, este acela al unui tempe­rament sobru, închis şi cu tendinţe pe­simiste. Lipseşte exuberanţa din lucră­rile sale şi mai ales, un component atât de indispensabil, viaţa, Pictura, sa nu-i decât o­­pictură de suprafaţă, iar prima impresie acea care ar evidenţia un ca­racter sobru, nu-i decât datorită pastei cromatice care o utilizează. Dânsul nu-i un pictor de concepţie, este doar un pic­tor vizual, care reproduce fidel natu­ra, interpretându-o, doar într’atât, în­trucât îi permite culoarea dânsului şi imaginaţia. E un artist lipsit de ideal, e un interpret superficial al naturei. Pictura dlui Brana, este o iluzie op­tică, nu o realitate artistică. V. Bene,. Expune desene, 3 naturi moarte şi 3 peisagii. Viaţa care î ţi-o , cate da această technică, de alb şi ne­ţi ... este mărginită. Mai ales în natu­­, moarte, unde şi motivul este ceva lipsit de viaţă proprie, greutatea expre­siei este accentuată. Totuşi, în mod per­sonal reuşeşte să transpună viaţa inti­mă a acelor sticle şi vase, cari nu tră­iesc decât prin efecte de lumină, prin formă şi prin contraste. In peisagii este exuberant şi impresionist. Pe d. Beneş căruia nu-i lipsesc resursele na­turale, am dori să-l vedem, că nu mai face din arta sa un divertisment inte­lectual, ci o aprofundează spre a-i des­coperi toate secretele. Deci mai multă bunăvoinţă. T. Bilţiu. Pictură în ulei, cu nud, peisaj şi natură moarta. Culoarea este pentru un artist talentat un ajutor pre­ţios în evidenţierea calităţilor sale. Din contră, pentru ce­i lipsiţi de posibili­tăţi deosebite, ea devine propria armă de sinucidere. Nu este întocmai cazul dlui Beţiu. Dânsul nu-i lipsit de posi­bilităţi, este însă desorientat şi prea pu­ţin original. Pictura nu-i numai motiv colorat, ca treime să aducă şi altceva. Să f­ie un trimis de dincolo de cotidian, care să ne transpună viaţa sensibilă şi rafinată a naturei, filtrată prin perso­nalităţile artiştilor. Artistul trebue să fie mai atent şi mai raţional, nu să lu­creze sub impresii efemere, ele nu au viaţă decât atât cât durează emoţia. Probabil d. Bilţiu îşi caută calea dân­sului; în astfel de­ situaţii, nu poţi fi întotdeauna la nivelul propriilor posi­bilităţi. C. Cenan. Este unul din cei mai ta­lentaţii pictori, din tinerii noştri. Im­pune prin personalitatea artistică uni­tară şi prin darul atât de pătrunzător de receptiv, pentru toată viaţa oraşului care ne-o redă... Culoarea la dânsul este puternică, viguroasă şi foarte armonică. D. Cenan este o revelaţie în pictura noastră. E sincer şi puternic, condiţiuni de reu­şită. I-o dorim, complectă şi cât mai convingătoare. Satisfacţia este Şi pen­tru noi. Fü­löp Antal Andor. In întreaga pic­tură, a artistului, nostru, pluteşte o a­­numită doză, de sinceră naivitate. A­­tât culoarea, compoziţia cât şi desenul, au găsit în dânsul un interpret entu­ziast dar nu profund. E superficial şi prea doreşte să fie modern. De ce nu este sincer, căci unele posibilităţi nu i-ar lipsi pentru a fi mai mult, decât este astăzi. Ar confirma proverbul: „să­rac şi curat“, Tasso Marchini. E cunoscut publicu­lui, ca un sensitiv colorist şi ca un ar­tist inteligent, şi talentat. Expoziţia de acuma defineşte o etapă în evoluţia dân­sului. 11 găsim puţin anemic. E proba­bil la o cotitură a ascensiunei sale, şi în astfel de situaţii viteza scade în mod natural, îşi va reveni desigur, e prea inteligent spre a rămâne în drum. Letiţia Muntean. O adeptă convinsă a picturei —­ gen Marchini — are însă meritul că introduce în pictura dânsei înţelegere pentru culoare, ci nu se măr­gineşte să ia totul cum i­ se dă. Este sin­ceră şi, femenină, deci în concordanţă cu personalitatea. O eliberare, o inde­pendenţă artistică, ne-ar arăta poate un alt revers al pictoriţei noastre. De ce nu o încearcă ? Ion Ţop. Cu cât un talent este mai complex, cu atât în tinereţea lui artis­tică este mai desorientat, în sensul că-i mai puţin personal. D. I. Pop, pictează în mod inteli­gent, raţional. Asta nu ex­clude sentimentul şi conţinutul sufle­tesc. Este unul din puţinii artişti ade­văraţi cari au un ideal în artă, pentru care luptă, zi de zi. — Faptul, care pen­tru unii e grav, că pictează în technică lui Van­ Gogh, nu credem că poate con­stitui un pericol. Notăm că d. Pop, e un talent puternic, cu multă înţelegere pentru artă. Şi Manet­a, copiat pe Ve­lasquez şi totuşi nu s-a pierdut. Nic­ d. Pop, nu se va pierde, are prea multă originalitate în concepţie pentru a o sacrifica unei simple teehnice de lucru. Menţionăm pentru aceia cari văd în dânsul un pierdut, că nu vlăstarul care creşte în 3 primăveri de mângâie bol­ţile cerului, va înfrunta furtuna şi tim­pul, ci acela, care creşte încet, normal, zi de zi, sdravăn şi sănătos. Sculptura este mult mai slab repre­zentată, expun patru sculptori, îi vom, analiza pe rând: Osero F. Sculptorul nostru are o con­cepţie greşită despre acest fel de ex­presie artistică. Captiv al unor idei de avantgardă plasică, geometrizează în­treaga dânsului sculptură, lipsindu-o de cele mai elementare cerinţe ale ge­nului. Credem că temperamentul con­structiv, colţuros, al dlui Csére, cores­punde mai curând unui arhitect decât unui sculptor, Kudelass K. E prea matur pentru a figura printre „ti­neri“. Temperamentul dânsului îl pu­ne însă la nivelul decretat de expoziţie. E un sculptor romantic şi sensitiv. Sculpturei îi trebuesc însă forme şi vo­lum, lucruri pentru cari d. Rudelass, nu are suficientă înţelegere. Are unele lucrări bune, caracterizate, dar prea personal interpretate sub raportul sculptural. Sacrifică uneori forme atât de frumoase, unor simple sentimenta­lisme. Aurel Medrea. E un tânăr sculptor corect, şi care ştie precis ceea ce a învă­ţat de la profesorul de sculptură. Sigur că se va transforma cu timpul, şi sigur va ieşi la suprafaţă personalitatea lui. II aşteptăm, Radu Puşcariu. Prezintă 3 sculpturi de concepţie şi de idee. Rezolvă în mod inteligent mişcarea şi ritmul, şi cu atât e mai de preţ, cu cât are ca mijloc de expresie, doar câteva planuri stilizate. E un intelectual în felul în care sculp­tează. Avem impresia că dânsul a fă­cut o săritură prea mare, de-a ajuns la prezenta etapă. Meseria propriu zisă, a sculpturei nu-i formează încă un bun absolut în patrimoniul artistic. Studiul de detaliu, studiu sub accepţiunea cu­rentă, ar putea transforma pe d. Puş­cariu, poate mai puţin sintetic şi ab­stract, dar mai real şi mai just sculp­tural.­­ _ Artiştii noştri, după închiderea ex­poziţiei îşi vor face bilanţul moral şi material. Dacă cel material va fi ane­mic, aşa ca timpurile noastre, cel moral va fi mai satisfăcător. Expoziţia tine­rilor ardeleni, nu poate trec­ea neob­servată, ca un fapt fără importanţă. Trebuie reţinut tocmai acest paradox : ca tocmai în timpul când ţara se sbate în criză, ei lucrează, au curaj şi mai ales speranţe. Noi, publicul le mulţu­mim , ne-au arătat că avem şi­ o tânără mişcare plastică în Ardeal şi că este justificată, ţinând seama de acele câte­va talente cari impun şi cari ne dau speranţe. A -­­ A. S. un sculptor, puţin j CLUJ. 31. — In legătură cu noul bu­get pe anul 1933 se vor produce şi unele schimbări în aparatul fiscal din pro­vincie. Astfel se vor desfiinţa şi în­gr­­ijriH mai multe perceptorate fiscale, a ’caUT-'r existenţă a fost socotită de pri­sos, întru cât atribuţiunile lor pot, fi uşor trecute asupra altor organe admi­nistrative. Astfel numai în judeţul Bihor e vor­ba să se desfiinţeze unsprezece percep­torate din cele douăzeci şi patru câte sunt în fiinţă astăzi. Atribuţiunile a­­cestora vor trece asupra notariatelor. Şi prin aceasta se va realiza o simţi­toare economie bugetară în acest ju­deț, fără ca aparatul fiscal, statul sau publicul să aibă cel mai mic inconve­nient. Dimpotrivă, încasările impozite­lor pe sate se pot face cu acelaș succes și prin notariate. Ceva mai mult, prin aceasta statul ar fi pus cu mult mai la adăpostul fraudelor decât este as­tăzi. Desființarea unor perceptorate din jud. Bihor (VW), s;-v,-6,.v '-7 ; •'% trrnnnrvinnnnnnn­nnrvvnrvinnnrvTirTTnnrrînrnnrTTnmranninlr v rj J­UJJ. -'ITTJ.JDLTnCT.'OU­UUULXXJUtJLlUIJCn­CTJJLajLn-»U a Rezolvafi-vX afacerile ţi petrecefi în acelaşi timp. Grand Hotel din Bucureşti, Calea Victoriei 11, alături de marele magazin „Aux Gaieries Lafayette", vă oferă această posibilitate. Grand Hotel este singurul h­otel din Bucureşti în genul ma­rilor hoteluri din străinătate, pentru că pe lângă confort camere spaţioase şi curate, baie, telefon, apă caldă şi rece în permanenţă curgătoare în fiecare cameră, uşurează ac­tivitatea pasagerului, punându-i la dispoziţie un hali ele­gant pentru­ primirea oamenilor de afaceri, un salon intim pentru primirea prietenilor şi are grijă şi de partea dis­tractivă. Intr’adevăr, restaurantul hotelului are o orchestră minunată sub conducerea maestrului Grigoraş Dimien şi Jazul Hönigsberg-Seidraan. Preţul camerelor de la Lei 130 Producţia i-a a elevilor Acade­miei de Muzică şi Artă In faţa unei săli pline de binevoitori­­ deosebit s‘a dovedit a fi dşoara H. Sa­şi prieteni ai Academiei de muzică şi artă dramatică a avut loc Duminecă, la orele 9.30, o frumoasă producţie a elevilor cu un program select. S‘au dis­tins în special dşoara A. Hubic de la clasa­ doamnei Lya Pop, care cântând aria din Petigolesi şi Loti cu o voce caldă, armonioasă şi adecvată unei so­prane de coloratură, i-au adus bineme­ritate aplauze. De asemenea un talent muel de la clasa dlui profesor I. Bobes­­cu care a executat la vioară Souvenir de Moscou a lui Wieniawsky pentru care a dovedit deplină înţelegere şi o virtuozitate căreia i-a lipsit numai o corectă executare a flagioletului. In ce priveşte pianul au fost aplaudate dşoa­­rele A. Engis şi A. E. Agapi prin teh­nica desăvârşită cu care au executat bucăţile din program cât şi dşoara R. Montă apoi d. A. Török (flaut), Ştefan Ţrindean (oboi), dşoara E. Popovici (canto) de la clasa dlui Crişanu, d. Ciurcuţiu (clarinet) şi Boar (vioară). Serbarea s-a terminat cu cvartet din Faust (actul III), în care a debutat dra Oserenyi şi dna Rosica precum şi dnii I. Puica şi Nicolae Avrigeanu. Rele­văm timbrul plăcut al vocei dnei Dosi­­ca, o cântăreaţă de talent în faţa căreia stă un frumos viitor. Producţia Academiei de muzică a fost un examen nu numai pentru elevi ci şi pentru profesori. Am rămas cu im­presia că la această instituție se mun­cește cu cel mai deplin succes. —oxo— &$&**»*?*■ Situaţia comerţului extern al Statelor din Europa Centrala priveşte media lunară, în comparaţie cu anul 1929, când comerţul acestor state a ajuns la cele mai mari cifre după răsboiul mondial (în milioane Kc.). Precum se vede, aceste cifre care re­prezintă exportul şi importul mediu lu­nar al statelor din Europa centrală, sunt foarte caracteristice. Valoarea im-­­ portului a scăzut în 1932 în Cehoslova-­­ cia la 37%, în Austria la 22%, în Un- ■ garia la 20%, în România la 33%­, în Jugoslavia la 29%, fată de 1929. Cea mai­­ mare descreștere a importului au înre-­­ PRAGA. — După datele publicate în presa cehoslovacă, comerţul extern al statelor Europei centrale, în anul 1932, se prezintă după cum urmează: în ce­gistrat Austria şi Ungaria, ceea ce este o consecinţă nu numai a situaţiei devi­zelor, dar şi a politicei protecţioniste din ce în ce mai accentuate. In ce pri­veşte exportul, a scăzut cel mai mult exportul Ungariei, după care urmează cel al Iugoslaviei, Austriei şi Cehoslo­vaciei. Relativ cel mai puţin a scăzut exportul din România. Importul Exportul 1929 1932 1929 1932 Cehoslovacia 1665 624 1708 614 Austria 1280 360 864 248 Ungaria 520 104 504 112 România 490 160 480 258 Iugoslavia 415 130 400 115 C­umpli libere de depuneri ale Bănci „Albina“ valoare până la un milion lei, cu preţ redus, plătit numerar. Oferte detailate: Constantin Tănăsescu avocat, Bucureşti, Str. Clucerului 43. 72 O alfă tânără de librărie şi papetărie caută post, ori­unde în ţară. Adresa: Filip Gheorghe, Str. Reg. Maria 43 Cluj. MIERCURI, 1 Febr. Anul XV. No. 21. De la Cercul de Studii Agricole Cluj Cercul de Studii Agricole Cluj a ţi­nut în ziua de 20 Ianuarie la Academia de înalte Studii Agronomice Cluj, o Şe­dinţă de referate, cu următorul pro­gram: D. dr. A. Mudra a făcut o interesantă expunere asupra problemei rezistenţei la ger. După ce a arătat de ce pier plan­tele de ger, referentul a inzistat asupra mijloacelor, cu care plan­tele luptă contra gerului (scăderea hi­­draturei şi acumularea zahărului în frunze, ambele fenomene producând o mărire a concetraţiunei sucului celu­lar şi deci o creştere a presiunei osmo­tice). Prin determinarea substanţei us­cate din frunze cu ajutorul refractome­­trului, prin analiza zahărului din frun­ze şi prin aflarea directă a rezistenţei la ger cu instalaţii speciale de frig ar­tificial, staţiunile moderne de amelio­rare a plantelor pot produce azi soiuri selecţionate rezistente la ger. 1), prof. dr. Tius Popovici-Lupu a a­ratat organizarea învăţământului supe­rior agricol în Franţa, care este repre­zentat prin trei tipuri de şcoli: 1) In­stitutul Naţional Agronomic Paris, care dă titlul de inginer­ agronom; 2) Insti­tutele agricole universitare de la Nancy şi Toulouse, care dau titlul mai infe­rior de inginer agricol; 3) Şcolile na­ţionale de la Versailles, Grignon şi Montpellier care reprezintă o treaptă intermediară între învăţământul mediu şi cel superior. In Franţa se dă posibi­litate de specializare studenţilor din în­văţământul superior, iar cursurile ce se ţin sunt foarte adaptate caracterului agronomic al învăţământului. —­oxo— In atenţiunea dlor studenţi, 700 lei abonament lunar după listă, la restaurantul u *1 CERBUL DE AUR STR. EILIPESCU NO. 1 lângă barul Royal. Faceţi o probă. MI­HEBI Nr. 200-1933 Publicatiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că in ziua de 2 Martie 1933, orele 15 se va ţine în localul Dir. Clinicilor Cluj, Str. Miro 3, licitaţie publică pentru procurarea de medicamente, pansamente, sticle, dopuri etc. necesare pe anul bugetar 1933—34. Licitaţia se va ţine In conformitate cu art. 88—110 inel. din Legea Contabilităţii publice, regulamentului OCL. şi Normele publicate in Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă (fă­cută in 4 exemplare, dintre cari unul ori­ginal) în care se vor arăta preţurile ma­terialelor, In afară de vată şi pansamente, exclusiv vama, o garanţie de 5­/6 care se va complecta la 10% după adjudecare, fâcându-se conformă cu caietele de sar­cini, cari pot fi văzute In fiecare zi Intre orele oficiale In localul Dir. Clinicilor, Cluj, Str. Mica 3. 76 Direcțiunea Clinicilor. MICA PUBLICITATE A­m pierdut brevetul industrial No. 1896/A 41 eliberat de Autori­tatea Industrială Cluj pe numele Iosif Kőváry, Cluj, Calea Moţilor 135. II declar nul şi fără valoare In mâna ori cui s’ar găsi. 79 C­aut locuinţa 5 camere parchetate, confort şi grădină In apropierea cen­trului pe 1 Maiu. Adresa la administrația ziarului. Gr. Sygigroscop catia „Reic complect nefolosit fabri­cația „Reichert“ de vânzare. General Ghetescu 8/1 Intre orele 13—15._____74 De uiciUri al loculntA, 2 camere comfort, cu data de l februa­rie. Str. A. Iancu 40 io proprie­tarul casei, ________ Qr C­umpărăm patefon­ portativ „His Mas­ter“ şi patine. Biroul fabricei de rame Str. Şaguna 16. 899 P­lăci noui de gramofon de la 50 lei (şlagăre româneşti, ungureşti, nem­ţeşti şi engleze) bibelouri frumoase şi ief­tine se pot cumpăra In biroul fabricei de rame, Str. Şaguna 16._____________899 No. 60 1 933 Concurs de licitaţie Şcoala Normală de fete din Cluj, pu­blică concurs de licitaţie­ repezit pentru furnizarea alimentelor necesare: lapte, pâine, carne şi coloniale In anul şcolar 1933. Ofertele In conformitate cu legea conta­bilităţii publice se vor înainta la Direc­ţiunea şcoalei până Sâmbătă, 4 Februarie 1933, ora 4 d. m. când se va face lici­tat­a. Informaţii şi caietul de sarcini se pot vedea In cancelaria şcoalei. Cluj, la 4 Ianuarie 1933, 77 Direcţiunea.

Next