Patria, martie 1933 (Anul 15, nr. 46-71)

1933-03-01 / nr. 46

VIATA SPORTIVA Campionatele mondiale dela Praga — România câştigă competiţiunea de consolare — n­ocheu pe mm Sâmbătă au continuat la Praga matchurile des hockey pe ghiaţă a­l etapelor clasate în competiţiunea de «oxwiolgu­e. România, după victoria contra Belgiei a a­juns în finală cu letonia de care a dispus cu 1:0. Cehoelocacia câștigă campionatul European. In finala­ probei pemtru campiona­tul European s-au clasat: Cehoslovacia și Austria. Prima câștigă cu 2:0 (0:0, 0:0, 0:0,­­ 0:0, 2:0). Timpul de joc reglementar a acestui match nu adu­ce nici un rezultat. Cele trei reprize se termină la egalitate. Partida se prelungește cu două reprize a 5 minu­te, cari­­se termină deasemenea fără rezultat. Urmează saltă prelungire cu două reprize a 5 minute. In această ultimă repriză Cehoslovacii reușesc prin Malecek să marcheze. Tot el, marchează în ultima minută, al doilea punct. Clasamentul echipelor în campionatul European din 1933: 1. Cehoslovacia, 2. Austria, 3. şi 4. Germania şi Elveţia, 5 şi 6 Polonia şi Ungaria, 7. România, 8. Letonia, 9. Belgia, 10 Italia. St. Unite câştigă campionatul mondial. Ultimul match al campionatelor mondiale de la Praga s-a disputat Du­minică, seară între echipele Statelor Uinite și Cam­adia. S.. Unite—Canada 2:1 (1:1, 0:0, 0:0­ — 1:0). Echipa Statelor Unite câștigă cu 2:1. Punctul victoriei a fost marcat în rspita a treia a ittimpului prelungit. findball Rezultate din streinatate Duminica s'au jucat în străiter­­itlătii următoarele matchuri de foot­­baall: ITALIA Torino—Pro Vercelii 4:0; Bari— Boiogna 11; Palermo—Lazio 2:1; Na­pon—Triestina 2:1; Florentina—Ale­xandria 3:0; Padovâ—Juventus 1:1; fio mia—Milano 4:0; Ambrosiana—Ca­sate 4:2; Genova—Pro Piatria 1:1. Acesta este turul al doilea din ma­tch­urile de primăvară, după care d­m­saxoanitul are următoare­a înfăţi­şare: AUSTRIA Admira—FAC 7:0 (3:0); Hapoid—­WSC 4:1 (1:0). FRANŢA Matchuri pentru Cupa Franţei: AS Cannes—Olimpique Antibes 3:1; S. O. Montpellier—Rocdng Roubaix 3 0; FC Séte—FC Sochaux 3:2; Excelsior Roubaix—OGC Nice 3:1. ELVEŢIA Grasshoppers—Bid 7:1; Yung Fel­low»—Chaux de Fonds 4:1; Urania— Carouge 4:2; Lugano—Basel 1:0; Blue Stars—Zürich 2:0; Servette— Ooinoordia 3:2; Yung Boys—.Aaron 3:0; Lausanne—Nordstern 7 3. Formafla ungară ln mat­chul contra Olandei Duminică se joacă la Rotterdam 1 (Olanda) matchul de football între re- prezentativele Olandei și Ungariei. Echipa Ungariei a fost astfel alcă­tuită: Szabó (Hung.), — Korány (Fe­renc.), Bírta (Él­. Kér.), Baratky (Hung.), Sárosi (Ferenc.), Lázár (Fe­renc.), Markos (Bocskai), Gseh (Hung.), Teleki (Bocskai), Báhámy (Nemzeti), Titkos (Hung.). Partida va fi arbitrată de belgianul Langenus, lacelaș care a condus întâl­nirea Anglia—Austria. Patinaj Nou record mondial femenin La conc­ursul de patinaj de viteză ce a a­vut loc Duminică la He­lsink (Finlanda), finlandeza Lessi a stabi­lit­ în proba de 2500 m. un nou record mondial femenin. Ea a parcurs distan­ţa în 2:49. vin în trei distanţe: a făcut 500 m. în La acest concis Thunberg a în­via în trei distanţe; a făcut 500 m. în 44,3, 3000 m. în 5:06,3 şi la 1000 m­. unde plecarea s-a făcut .în grup, Thunberg, se clasează primul cu 1:38,7 înaintea americanilor Taylor şi Schroeder. Noul antrenor al „Universităţii" Conducerea clubului universitar a primit aseară o telegramă din Viena expediată de Uniunea antrenorilor austriacă, prin care se anunţă sosirea antrenorului d­. Eckhardt, angajat de universitari pentru viitorul sezon de football. Antrenorul Eckhardt este unul din­tre cei miai bătrâni şi mai cu expe­rienţă dintre antrenorii colegiului vienez, funcţionând până acuma la echipele de clasă din Austria şi Ger­mania. D. Eckhardt a fost angajat de universitari la recomandarea directă a dlui Hugo Meisel, specialistul de mărie reputaţie în materie de football. Echipa studenţească îşi va începe antrenamentele încă în cursul săptă­mânii, deocamdată până la, topirea­ zăpezii se vor face exerciţii în sală. Roxn­­ i­ a Juventus 43:13 29 Bologna 35:14 27 Napoli 39:22 26 Alnabrosiania 47:36 25 Ivomia Torino 33:18 24 47:28 24 kirghiol, la organizarea de concursuri sportive, etc. In ultimul timp Mica Antantă studen­ţească a stagnat din cauza repetatelor mişcări studenţeşti din Iugoslavia. Ori­ce colaborare încercată de cele două ţări România şi Cehoslovacia s-a oprit la graniţa Iugoslaviei. Succesivele in­tervenţii au rămas infructuoase. Zilele trecute totuş comitetul executiv al Micei Antante compus din cei doi delegaţi ai fiecărei Uniunii a putut să se întrunească la Belgrad pentru a re­face cadrele organismului acestuia stu­denţesc­După deliberări îndelungate s-a că­zut de acord asupra unor reînoiri ime­diate în organizaţia Micei Antante. De­legaţia română compusă din d. Mihail Livandaru di­ector al departamentului externelor din Uniunea noastră studen­ţească şi subsemnatul a dus la Belgrad o serie de propuneri pentru funcţiona­rea cât mai normală a acestui organism studenţesc. D. dr. Panak a adus pentru viitorul Micei Antante propunerile Co­­slovaciei. S‘a căzut astfel de acord a­­supra necesităţii compleetării „Pactu­lui de la Cluj'­ cu noi dispoziţii intro­duse într‘un pact adiţional. S‘a creat un secretariat permanent cu sediul la Praga, administrat de Uniunea studen­ţilor cehoslovaci, instituindu-se în ace­laş timp postul de preşedinte al Micei Antante, revenind printr-un sistem de rotaţie uniunei organizatoare a con­gresului anual. Delegaţiile au acceptat propunerea Iugoslaviei de­ a organiza pentru 1933 congresul la Belgrad spre sfârşitul lu­nii Aprilie. In acelaş timp şi în vederea congresului s-a instituit după propune­rea subsemnatului o a cincea comisie de congres numită „antirevizionistă" a­­vând a colecţiona material pentru o cât mai largă documentaţie asupra acestei importante probleme. D. Livadaru a propus înfiinţarea în fiecare centru studenţesc de filiale ale Micei Antante, a dat apoi câteva însemnate soluţii practice în privinţa schimbului de stu­denţi şi a colaborării sportive propu­nând pentru luna August la Bucureşti manifestaţiile sportive. Conferinţa de la Belgrad s-a ocupat apoi pe larg de or­ganizarea congresului, fixând detalii în legătură cu problemele ce se vor discu­ta, excursia, costul de întreţinere, etc. procedând apoi la alegerea preşedinte­lui care conform statutelor avea să fie iugoslav. Unanimitatea voturilor s-a exprimat pentru persoana delegatului iugoslav d. Jifco Iosanov. Ţinând seama de preocupările care prezidează intenţiile Micei Antante studenţeşti, organismul acesta cu ten­dinţe aproape limitate va trebui să în­scrie în viitor cea mai frumoasă pa­gină de colaborare internaţională pe o temă de pur naţionalism. Cunoaşterea reciprocă, spiritul de amiciţie întreţinut cu cele mai bogate resurse de entuzi­asm, camaraderia studenţească va duce fără îndoială la situaţia vizată de sco­pul Micei Antante. Timpul nu este de­părtat când prietenii create aici, vor lupta acolo de unde se vor conduce de­stine de ţări. Preţul acestui fapt se va evalua, desigur, mai târziu, când istoria va însemna ca întotdeauna pe un ră­boj de vreme, mersul veacului. Rostul Micei Antante, aşa cum — la iritarea ei — l-a definit în şedinţa solemnă din Aula universităţii clujene, rectorul de atunci, d. prof. Gh. Bogdan­ Duică, este circumscris în scopul ei: „Nu este nimic mai puţin lăudabil pentru un popor, decât a se lăsa con­dus de sentimente de ură. Nu este de­sigur acesta sentimentul care v‘a dat imboldul de-a vă reuni aici, ci mai cu­rând instinctul de conservare. Aveţi pentru acesta un mijloc eficace de-a vă ridica mai presus de orice manifestaţie demnă de dispreţ, printr‘o cultură in­telectuală- Aveţi datoria de-a lucra pen­tru progresul ştiinţei“. I c c I­o­m­o­rsic sunetul comerţului Spâlanul, vopsitul H­airditHU Justiţelor la MM­T Cluj. Horia Stanca Monedele cu efigia Voe­­vodului Mîhai circula pana la Aprilie • • • ' i Banca Naţională aduce la cunoştiinţa publicului că moneda, de 20 lei cu efi- i gia Voevodului Mihaiu are valoare cir-­­ culatorie până la data de 1 Aprilie,­­ când se vor retrage definitiv. NICI PFEUDITATE D­e vânzare vieri de prima clasă in vârstă de un an, rasa mangaliţa. Piaţa Unirii 29, la portar. 168 AC Lei ora se predă meditaţii la ■IJ elevi (e) liceu de către absolvent In ştiinţe. A se adresa la ziar sub „Reuşită garantată*. 171 Cumpăr şi vând biciclete folosite tot­­acolo de vânzare un aparat complect de cinema C. Victoriei 30 164 Licenfiata de limba franceza a­­ Universității am Paris prepara la examene de liceu $1 examene­­ superioare. Adresa la Administrație. D e Închiriat în palatul „Urania* cu data de 1 Mai, 4 camere confort, depen­dințe, 3 camere confort spre stradă și 2 camere în curte, informații la portar. PAT­HI »la soţia MBta a! Cei cari se ocupă cu psihotenica, fie în calitate de specialişti, fie în calitate de amatori, ştiu că nu totdeauna în a­­ceastă nouă, interesantă şi captivantă disciplină, se alege calea adevărat şti­inţifică. Se pare că în ştiinţa psihoteh­­nicei domneşte arbitrarul. C­ei mai mulţi cred că metodele, testele sau chiar aparatele lor sunt cele mai bune. Aceasta s-ar interpreta ca o lipsă de pregătire ştiinţifică serioasă şi o îndoită dorinţă de a deveni inovator şi inventa­tor.1) Deşi psihotehnicienii mari nu sunt de un acord unanim asupra aptitudinelor unei profesiuni, deşi nu sunt definite aptitudinile psihice, totuşi se dau mo­nografii profesionale cu indicaţiuni re­lative a întrebuinţării lor. De ex. psi­­hotehnicianul L. Mowvet are o intere­santă culegere de atari monografii.2) * Să ne înţelegem de la început asupra termenilor. Cercetările psihotehnice de­monstrează că fiecare om e înzestrat ereditar cu ceea ce se numeşte „echipare nativă“ deosebită cu cea a semenilor săi.3) Fiecare profesiune pretinde anumite aptitudini. Termenul ,,aptitudine“ e luat în sen­sul de predispoziţie, de dispoziţie natu­rală, nu în sensul de capacitate câşti­gată prin muncă, rutină suun studiu. „E ceva mai special ca dispoziţia“ ttr6)­. După Cluparete e ceea ce diferenţiază sub raportul randamentului, psihismul indivizilor. In psihologie prin aptitudine se în­ţelege: a) Orice dispoziţie organică sau func­ţională datorită căreia indivizii se di­ferenţiază sufleteşte în realizarea di­verselor reacţiuni. (­ Aptitudine în ge­­nere). b) Dispoziţia organică sau funcţion­­ală datorită căreia indivizii se dife­renţiază deşi au acelaş nivel mental- A. SPECIALA). Analiza aptitudinelor din­ punct de vedere psihic, ne arată că orice aptitu­dine are un factor ereditar (dotarea), un altul de capacitate câştigat şi un al treilea factor perfecţionat, bazat pe asi­. Vezi şi prea interesanta lucrare a lui G. Zapan: „Teoria orientării şi se­­lecţiunii profesionale (Rev. de filosofie No. 4—1930). '­) Bruxelles ed­ Block 1930. :1) Vezi Enciclopedia Minerva a»*tic. prof. dr. B. Demetrescu, utilarea, coordonarea şi diferenţiarea prin exerciţiu (deprindere, antrena­ment) a celorlalţi factori. Determinarea aptitudinelor este fun­damentală în psihologia selecţiei şi orientării profesionale. Orientarea profesională are de scop armonizarea cerinţelor speciale fiecărei profesiuni cu aptitudinile candidaţilor. Se înţelege deci că ea va face selecţio­narea aptitudinilor profesionale la in­divizi diferiţi şi pe baza acestor apti­tudini îi va clasifica şi îndruma, orien­ta, spre profesiunile corespunzătoare dotării lor. Privită din punct de vedere sociolo­gic, orientarea profesională e un factor esenţial în organizarea socială. Orientarea profesională e o ramură a psih­oteh­nicei. In calitatea mea de medic aeronaut şi de profesor şi medic al şcoalei civile de aviaţie din Cluj, m-am ocupat şi de criteriile generale în selecţia piloţilor de aviaţie.4)­4) Vezi şi dr. Apostol, articol în „Avi­aţia“, 1 Mai 1932. Unii cred că a fi bun pilot trebue să fii după expresia francezilor „tête chande“ sau „cerveaux brii­les". O eroa­re fundamentală. Unui pilot aviator, fie pe avion cu motor, fie pe unul fără motor se cere, schematic expunând, următoarele apti­tudini: 1. Pilotajul unei aeronave pretinde o mare rezistență la eforturile neuropsi­­hice. 2. Integritatea funcţională a ma­nilor şi picioarelor, în general a tuturor membrelor. 3. Să nu sufere de rău de avion. 4. Talia să nu fie la 18 ani mai mică decât 152 cm. 5. Să aibe bună me­morie topografică. 6. Judecată practică- 7- Spirit de observaţie. 8. Vederea bună. 9. Aprecierea distanţelor bună. 10. Au­zul bun. 11. Senzibilitatea cinestezică bună. 12- Temperat. Calm. Spirit deci­siv. Curaj reflectat. 13. Reacţiunile mo­toare foarte scurte şi omogene. Nu au ce căuta în aviaţie: nervoşii, fricoşii, beţivii, cocainomanii, morf­inu­manii, în general toxicomanii, cei cu tulburări vizuale sau cu boli grave ale urechei, distraţii, cei cu nevroze, psiho­ze, astmaticii, tuberculoşii, cardiacii, sensualii. Zădarinică le va fi truda şi cheltuiala. Ei nu vor fi niciodată buni piloţi şi vor sfârşi curând sub sfărămăturile păsă­rii mecanice, recalcitrantă în mâini ne­­dibe şi ucigătoarea creerului bolnav. Dr. Od. Apostol . Medicina aeronautică (generalităţi de orientare profesionala — Pilotul aeronavei Sfatul negustoresc din Baia-Mare acuzat de comunism — Tribunalul din Satu-Mare a resprins ce­rerea de disolvare — SATU-MARE, 28. — Un interesant caz s-a desbătut în ziua de 25 Februa­rie în faţa Tribunalului Satu-mare- Sfatul Negustoresc din Baia-mare, în urma unor percheziţii a fost închis pen­tru vina că in localul acestei organiza­­ţiuni eminamente burgheze departe de a se apăra interesele negustorimei lo­cale, se făcea comunism.­­ Perchiziţia în localul Sfatului s‘a fă­­t­cut în baza unor denunţuri din­ partea negustorilor locali, cari arătau tot ce se­­ petrece în sânul acestei organizaţii. Cu­­ prilejul percheziţiei s‘a găsit că unele­­ puncte din denunţ nu erau lipsite de­­ temei.­­ Intr’un lung şi documentat rechizito­­­riu d. procuror dr. Alexandru Vasváry a arătat acţiunea destructivă şi prim­ej­dioasă existenţei statului român ce s-a desfăşurat în localul acestei organiza­­­ţii burgheze, care prin caracterul ei ar trebui să fie duşmană­­şi nu propaga­toare a comunismului. Cere dizolvarea acestui Sfat Negustoresc ce s‘a dovedit a fi un cuib de anarhie. Apărarea reprezentată, prin avocatul dr. Dragoş, a căutat să arate că totul se reduce numai la nişte denunţuri izvo­râte din duşmănie personală şi din con­curenţă. După o lungă deliberare Tribunalul respinge cererea de disolvare a Sfatului Negustoresc din Bai­a-Mare, motivân­­du-se că manifestele comuniste găsite la Sfatul Negustoresc nu constitue o dovadă că Sfatul ar fi comunist și că manifestele ar fi făcute de membrii săi. -«-©■sete- Puternic viscol In Anglia LONDRA, 27. — Un viscol extrem de violent s-a abătut în cursul nopţii asupra Angliei. Furtuna a a­vut o vi­teză de 100 kilometri pe oră şi a pro­vocat stricăciuni mari în toate regiu­nile. Se semnalează întârzieri de tronuri pânniă la zece ore. Multe oraşe sunt blo­cate de zăpadă. Vapoarele şi nintarane­­le au fost imobilizate. Transporturile poştale sunt întrerupte şi în multe puncte, comunicaţiunile telefonice şi telegrafice au fost tăiate. -OXO­ Farmacii de serviciu: Dr. Kohn, Piaţa Unirii. Dr. Şomlea, Cal. Reg. Ferdinand. Dr. Cseresnyés, Calea Victoriei. Dr. Nagy, Calea Moţilor. —0X0— x Carrie, Anul A.V. No. 1 De la „Frăţia Ortodoxă “ Cluj,­­ pentru adunarea din 5 Martie a.. c. la vederea adunării g generale din 5 Martie a. c., aducem la cunoştinţă par­ticipanţilor următoarele: 1. Pentru reţineri de camer­e la Hote­luri anunţările se vor face la Episcopia ortodoxă­2. Cu începere de Sâmbătă (4 Martie) va funcţiona în sala de aşteptare cl. I. a gării Cluj, un comitet de primire cu un birou de informaţii, condus de d. D. D. Roşea, conferenţiar universitar, pen­tru : a) Dirijarea participanţilor la hoteluri. b) Distribuirea legitimaţiilor de călă­torie cu reducere pe C. F. R. c) Distribuirea locurilor la Teatrul Naţional. d) Distribuirea insignilor. e) Distribuirea tipăriturilor pregătite de comitet. * .‘­. Pentru formarea ziarelor s-a consti­tuit un birou de presă, sub conducerea prof. D■ Antal, redactorul foii „Renaş­terea“. d. Atragem atenţiunea participanţilor că pentru evitarea aglomerării intrarea la adunarea de constituire de la, Teatrul Naţional, se va face numai pe lângă prezentarea biletului. 5. Intelectualii din Cluj îşi vor ridica biletele şi insignele de la secretariatul Episcopiei ortodoxe.­ ­exp— din Bistriţa Serbarea „Crucii Roşii** In seara Sâmbetei trecute a avut loc în sala festivă a liceului de băeţi „Al. Odobescu“ serbarea de fine de carnaval a societăţii „Crucea Roşie“ a elevelor gimnazului de fete din localitate de sub grijulia conducere a dşoarei directoare Aurelia Rebreanu. La serbare a partici­pat pe lângă şcolărimea de la şcolile secundare româneşti, şi un numeros şi ales public din oraş. Programul a fost executat cu multă grijă şi remarcabilă pricepere, însemnăm în acest răboj . Balada“ de Porumbescu, susţinut exe­cutată la vioară de elevul liceist Dra­­goş Berariu acompaniat la pian de dna Berariu, piesei într‘un act „Caterina-i nevinovată“ i s‘a dat o agreabilă inter­pretare din partea elevelor de gimnaziu Melania Molnar care s‘a prezentat ca o Caterină sprintenă, naivă fi­guresă, Mărioara Greabu adecvată în rolul său autoritar, Raveca Danea, Raveca Rach­muth, Victoria Stupariu şi Gabriela Beke care şi-au îndeplinit rolurile se­cundare cu destulă înţelegere. Deosebit de drăguţ şi cu supleţă în mişcări au fost Dansul marinarilor şi Dansul pa­tinatoarelor jucate de elevele de la gim­naziu, apoi dansurile naţionale vioaie, iar la urmă s‘a prezentat plăcuta sur­priză: expoziţia de păpuşi vii. Două cântece, cântate de corul elevelor, au fost cu dexteritate dirijate de d. prof. de muzică Longin Bucur. Serbarea s‘a încheiat cu dans la care a cântat muzi­ca vestitului Goghi. Ar fi de dorit ca gimnaziul de fete să dea publicului cât de frecvente ocazi­­uni de desfătare artistică în genul cetei de Sâmbăta trecută. Coresp­ SUN MY operetă co­micâ. In rolurile principale, Matyim­ Miller, vă ferește Franzbranntwein original JUNO WICH CÜJ£ CTACOL­E Programul Teatratm Niițional $l Operei »*­«Râme Hunt Uni MARŢI, 28 Februarie: Revista „Hai să râdem“. — Băeţaşul Tatei (la Dej), MERCURI, 1 Martie : Vânzătorul de pasări. JOI, 2 Martie : Turneul Leny Caler. VINERI, 3 Martie : Belache-SAMBATA, 4 Martie: Revista „Ha să râdem“. DUMINECA, 5 Martie : (seara) R gu letto. —OXO— ATENŢIUNE ! ţf Cel mai bun vipt pregătit ca acasă se găseşte la Restaurantul Russu STR GH. BARIŢIU No. 16 încercat» şi Vă veţi convinge. Abonament lunar 800 Lei 3 feluri Menu 3 feluri 16 Lei, cină 12 Lei VIMIRI EXCELENTE. NgHfNp ! Programm Cinematografelor CINEMA ROYAL O SĂ FIE BINE comedie cu Dolly Haas, Ernst Verebes, Fritz G­itobnart, Heinz Ruhmann. VINE „O ÎMPUȘCĂTURĂ IN Z­O­R 11 ZILEI“ cel mai însemnat eveni­ment cinegrafic al sezonului, cu KARL LUDWIG DIEHL. Film detectiv. CINEMA SELECT IGLOO CINEMA URANIA URMĂRITORUL cu Marta Eggeth Hans Albers, Gerda Maurus CINEMA CORSO SUNNY cu Maryhan Miler operetă comică-CIKI naval „Patria“ I «V**TM »« ,, tipografia Naţionali S.A. c nn 4 ^ Furnizează tot felul de tipări­turi pentru oficii publice şi militare, pentru bănci şi parti­culari şi anume: Circulare, memorande, vignete, hârtii de scrisori cu entet, plicuri cu entet, afişe, programe, invitări la petreceri, bilete de visita, bilete de logodnă şi de cununie, liste de escompt, obligaţiuni, registre, bilan­ţuri, prospecte, statute, etc. Pri­meşte spre tipărire tot felul de broşuri, opuri literare. Este una dintre cele mai mari tipografii româneşti din Ardeal preva­­zuta fiind cu cele mai moderne caractere de litere și mașini de cules.

Next