Patria, martie 1933 (Anul 15, nr. 46-71)
1933-03-01 / nr. 46
VIATA SPORTIVA Campionatele mondiale dela Praga — România câştigă competiţiunea de consolare — nocheu pe mm Sâmbătă au continuat la Praga matchurile des hockey pe ghiaţă al etapelor clasate în competiţiunea de «oxwiolgue. România, după victoria contra Belgiei a ajuns în finală cu letonia de care a dispus cu 1:0. Cehoelocacia câștigă campionatul European. In finala probei pemtru campionatul European s-au clasat: Cehoslovacia și Austria. Prima câștigă cu 2:0 (0:0, 0:0, 0:0, 0:0, 2:0). Timpul de joc reglementar a acestui match nu aduce nici un rezultat. Cele trei reprize se termină la egalitate. Partida se prelungește cu două reprize a 5 minute, carise termină deasemenea fără rezultat. Urmează saltă prelungire cu două reprize a 5 minute. In această ultimă repriză Cehoslovacii reușesc prin Malecek să marcheze. Tot el, marchează în ultima minută, al doilea punct. Clasamentul echipelor în campionatul European din 1933: 1. Cehoslovacia, 2. Austria, 3. şi 4. Germania şi Elveţia, 5 şi 6 Polonia şi Ungaria, 7. România, 8. Letonia, 9. Belgia, 10 Italia. St. Unite câştigă campionatul mondial. Ultimul match al campionatelor mondiale de la Praga s-a disputat Duminică, seară între echipele Statelor Uinite și Camadia. S.. Unite—Canada 2:1 (1:1, 0:0, 0:0 — 1:0). Echipa Statelor Unite câștigă cu 2:1. Punctul victoriei a fost marcat în rspita a treia a ittimpului prelungit. findball Rezultate din streinatate Duminica s'au jucat în străiteritlătii următoarele matchuri de footbaall: ITALIA Torino—Pro Vercelii 4:0; Bari— Boiogna 11; Palermo—Lazio 2:1; Napon—Triestina 2:1; Florentina—Alexandria 3:0; Padovâ—Juventus 1:1; fio mia—Milano 4:0; Ambrosiana—Casate 4:2; Genova—Pro Piatria 1:1. Acesta este turul al doilea din matchurile de primăvară, după care dmsaxoanitul are următoarea înfăţişare: AUSTRIA Admira—FAC 7:0 (3:0); Hapoid—WSC 4:1 (1:0). FRANŢA Matchuri pentru Cupa Franţei: AS Cannes—Olimpique Antibes 3:1; S. O. Montpellier—Rocdng Roubaix 3 0; FC Séte—FC Sochaux 3:2; Excelsior Roubaix—OGC Nice 3:1. ELVEŢIA Grasshoppers—Bid 7:1; Yung Fellow»—Chaux de Fonds 4:1; Urania— Carouge 4:2; Lugano—Basel 1:0; Blue Stars—Zürich 2:0; Servette— Ooinoordia 3:2; Yung Boys—.Aaron 3:0; Lausanne—Nordstern 7 3. Formafla ungară ln matchul contra Olandei Duminică se joacă la Rotterdam 1 (Olanda) matchul de football între re- prezentativele Olandei și Ungariei. Echipa Ungariei a fost astfel alcătuită: Szabó (Hung.), — Korány (Ferenc.), Bírta (Él. Kér.), Baratky (Hung.), Sárosi (Ferenc.), Lázár (Ferenc.), Markos (Bocskai), Gseh (Hung.), Teleki (Bocskai), Báhámy (Nemzeti), Titkos (Hung.). Partida va fi arbitrată de belgianul Langenus, lacelaș care a condus întâlnirea Anglia—Austria. Patinaj Nou record mondial femenin La concursul de patinaj de viteză ce a avut loc Duminică la Helsink (Finlanda), finlandeza Lessi a stabilit în proba de 2500 m. un nou record mondial femenin. Ea a parcurs distanţa în 2:49. vin în trei distanţe: a făcut 500 m. în La acest concis Thunberg a învia în trei distanţe; a făcut 500 m. în 44,3, 3000 m. în 5:06,3 şi la 1000 m. unde plecarea s-a făcut .în grup, Thunberg, se clasează primul cu 1:38,7 înaintea americanilor Taylor şi Schroeder. Noul antrenor al „Universităţii" Conducerea clubului universitar a primit aseară o telegramă din Viena expediată de Uniunea antrenorilor austriacă, prin care se anunţă sosirea antrenorului d. Eckhardt, angajat de universitari pentru viitorul sezon de football. Antrenorul Eckhardt este unul dintre cei miai bătrâni şi mai cu experienţă dintre antrenorii colegiului vienez, funcţionând până acuma la echipele de clasă din Austria şi Germania. D. Eckhardt a fost angajat de universitari la recomandarea directă a dlui Hugo Meisel, specialistul de mărie reputaţie în materie de football. Echipa studenţească îşi va începe antrenamentele încă în cursul săptămânii, deocamdată până la, topirea zăpezii se vor face exerciţii în sală. Roxn i a Juventus 43:13 29 Bologna 35:14 27 Napoli 39:22 26 Alnabrosiania 47:36 25 Ivomia Torino 33:18 24 47:28 24 kirghiol, la organizarea de concursuri sportive, etc. In ultimul timp Mica Antantă studenţească a stagnat din cauza repetatelor mişcări studenţeşti din Iugoslavia. Orice colaborare încercată de cele două ţări România şi Cehoslovacia s-a oprit la graniţa Iugoslaviei. Succesivele intervenţii au rămas infructuoase. Zilele trecute totuş comitetul executiv al Micei Antante compus din cei doi delegaţi ai fiecărei Uniunii a putut să se întrunească la Belgrad pentru a reface cadrele organismului acestuia studenţescDupă deliberări îndelungate s-a căzut de acord asupra unor reînoiri imediate în organizaţia Micei Antante. Delegaţia română compusă din d. Mihail Livandaru diector al departamentului externelor din Uniunea noastră studenţească şi subsemnatul a dus la Belgrad o serie de propuneri pentru funcţionarea cât mai normală a acestui organism studenţesc. D. dr. Panak a adus pentru viitorul Micei Antante propunerile Coslovaciei. S‘a căzut astfel de acord asupra necesităţii compleetării „Pactului de la Cluj' cu noi dispoziţii introduse într‘un pact adiţional. S‘a creat un secretariat permanent cu sediul la Praga, administrat de Uniunea studenţilor cehoslovaci, instituindu-se în acelaş timp postul de preşedinte al Micei Antante, revenind printr-un sistem de rotaţie uniunei organizatoare a congresului anual. Delegaţiile au acceptat propunerea Iugoslaviei de a organiza pentru 1933 congresul la Belgrad spre sfârşitul lunii Aprilie. In acelaş timp şi în vederea congresului s-a instituit după propunerea subsemnatului o a cincea comisie de congres numită „antirevizionistă" având a colecţiona material pentru o cât mai largă documentaţie asupra acestei importante probleme. D. Livadaru a propus înfiinţarea în fiecare centru studenţesc de filiale ale Micei Antante, a dat apoi câteva însemnate soluţii practice în privinţa schimbului de studenţi şi a colaborării sportive propunând pentru luna August la Bucureşti manifestaţiile sportive. Conferinţa de la Belgrad s-a ocupat apoi pe larg de organizarea congresului, fixând detalii în legătură cu problemele ce se vor discuta, excursia, costul de întreţinere, etc. procedând apoi la alegerea preşedintelui care conform statutelor avea să fie iugoslav. Unanimitatea voturilor s-a exprimat pentru persoana delegatului iugoslav d. Jifco Iosanov. Ţinând seama de preocupările care prezidează intenţiile Micei Antante studenţeşti, organismul acesta cu tendinţe aproape limitate va trebui să înscrie în viitor cea mai frumoasă pagină de colaborare internaţională pe o temă de pur naţionalism. Cunoaşterea reciprocă, spiritul de amiciţie întreţinut cu cele mai bogate resurse de entuziasm, camaraderia studenţească va duce fără îndoială la situaţia vizată de scopul Micei Antante. Timpul nu este depărtat când prietenii create aici, vor lupta acolo de unde se vor conduce destine de ţări. Preţul acestui fapt se va evalua, desigur, mai târziu, când istoria va însemna ca întotdeauna pe un răboj de vreme, mersul veacului. Rostul Micei Antante, aşa cum — la iritarea ei — l-a definit în şedinţa solemnă din Aula universităţii clujene, rectorul de atunci, d. prof. Gh. Bogdan Duică, este circumscris în scopul ei: „Nu este nimic mai puţin lăudabil pentru un popor, decât a se lăsa condus de sentimente de ură. Nu este desigur acesta sentimentul care v‘a dat imboldul de-a vă reuni aici, ci mai curând instinctul de conservare. Aveţi pentru acesta un mijloc eficace de-a vă ridica mai presus de orice manifestaţie demnă de dispreţ, printr‘o cultură intelectuală- Aveţi datoria de-a lucra pentru progresul ştiinţei“. I c c Iomorsic sunetul comerţului Spâlanul, vopsitul HairditHU Justiţelor la MMT Cluj. Horia Stanca Monedele cu efigia Voevodului Mîhai circula pana la Aprilie • • • ' i Banca Naţională aduce la cunoştiinţa publicului că moneda, de 20 lei cu efi- i gia Voevodului Mihaiu are valoare cir- culatorie până la data de 1 Aprilie, când se vor retrage definitiv. NICI PFEUDITATE De vânzare vieri de prima clasă in vârstă de un an, rasa mangaliţa. Piaţa Unirii 29, la portar. 168 AC Lei ora se predă meditaţii la ■IJ elevi (e) liceu de către absolvent In ştiinţe. A se adresa la ziar sub „Reuşită garantată*. 171 Cumpăr şi vând biciclete folosite totacolo de vânzare un aparat complect de cinema C. Victoriei 30 164 Licenfiata de limba franceza a Universității am Paris prepara la examene de liceu $1 examene superioare. Adresa la Administrație. D e Închiriat în palatul „Urania* cu data de 1 Mai, 4 camere confort, dependințe, 3 camere confort spre stradă și 2 camere în curte, informații la portar. PATHI »la soţia MBta a! Cei cari se ocupă cu psihotenica, fie în calitate de specialişti, fie în calitate de amatori, ştiu că nu totdeauna în această nouă, interesantă şi captivantă disciplină, se alege calea adevărat ştiinţifică. Se pare că în ştiinţa psihotehnicei domneşte arbitrarul. Cei mai mulţi cred că metodele, testele sau chiar aparatele lor sunt cele mai bune. Aceasta s-ar interpreta ca o lipsă de pregătire ştiinţifică serioasă şi o îndoită dorinţă de a deveni inovator şi inventator.1) Deşi psihotehnicienii mari nu sunt de un acord unanim asupra aptitudinelor unei profesiuni, deşi nu sunt definite aptitudinile psihice, totuşi se dau monografii profesionale cu indicaţiuni relative a întrebuinţării lor. De ex. psihotehnicianul L. Mowvet are o interesantă culegere de atari monografii.2) * Să ne înţelegem de la început asupra termenilor. Cercetările psihotehnice demonstrează că fiecare om e înzestrat ereditar cu ceea ce se numeşte „echipare nativă“ deosebită cu cea a semenilor săi.3) Fiecare profesiune pretinde anumite aptitudini. Termenul ,,aptitudine“ e luat în sensul de predispoziţie, de dispoziţie naturală, nu în sensul de capacitate câştigată prin muncă, rutină suun studiu. „E ceva mai special ca dispoziţia“ ttr6). După Cluparete e ceea ce diferenţiază sub raportul randamentului, psihismul indivizilor. In psihologie prin aptitudine se înţelege: a) Orice dispoziţie organică sau funcţională datorită căreia indivizii se diferenţiază sufleteşte în realizarea diverselor reacţiuni. ( Aptitudine în genere). b) Dispoziţia organică sau funcţională datorită căreia indivizii se diferenţiază deşi au acelaş nivel mental- A. SPECIALA). Analiza aptitudinelor din punct de vedere psihic, ne arată că orice aptitudine are un factor ereditar (dotarea), un altul de capacitate câştigat şi un al treilea factor perfecţionat, bazat pe asi. Vezi şi prea interesanta lucrare a lui G. Zapan: „Teoria orientării şi selecţiunii profesionale (Rev. de filosofie No. 4—1930). ') Bruxelles ed Block 1930. :1) Vezi Enciclopedia Minerva a»*tic. prof. dr. B. Demetrescu, utilarea, coordonarea şi diferenţiarea prin exerciţiu (deprindere, antrenament) a celorlalţi factori. Determinarea aptitudinelor este fundamentală în psihologia selecţiei şi orientării profesionale. Orientarea profesională are de scop armonizarea cerinţelor speciale fiecărei profesiuni cu aptitudinile candidaţilor. Se înţelege deci că ea va face selecţionarea aptitudinilor profesionale la indivizi diferiţi şi pe baza acestor aptitudini îi va clasifica şi îndruma, orienta, spre profesiunile corespunzătoare dotării lor. Privită din punct de vedere sociologic, orientarea profesională e un factor esenţial în organizarea socială. Orientarea profesională e o ramură a psihotehnicei. In calitatea mea de medic aeronaut şi de profesor şi medic al şcoalei civile de aviaţie din Cluj, m-am ocupat şi de criteriile generale în selecţia piloţilor de aviaţie.4)4) Vezi şi dr. Apostol, articol în „Aviaţia“, 1 Mai 1932. Unii cred că a fi bun pilot trebue să fii după expresia francezilor „tête chande“ sau „cerveaux briiles". O eroare fundamentală. Unui pilot aviator, fie pe avion cu motor, fie pe unul fără motor se cere, schematic expunând, următoarele aptitudini: 1. Pilotajul unei aeronave pretinde o mare rezistență la eforturile neuropsihice. 2. Integritatea funcţională a manilor şi picioarelor, în general a tuturor membrelor. 3. Să nu sufere de rău de avion. 4. Talia să nu fie la 18 ani mai mică decât 152 cm. 5. Să aibe bună memorie topografică. 6. Judecată practică- 7- Spirit de observaţie. 8. Vederea bună. 9. Aprecierea distanţelor bună. 10. Auzul bun. 11. Senzibilitatea cinestezică bună. 12- Temperat. Calm. Spirit decisiv. Curaj reflectat. 13. Reacţiunile motoare foarte scurte şi omogene. Nu au ce căuta în aviaţie: nervoşii, fricoşii, beţivii, cocainomanii, morfinumanii, în general toxicomanii, cei cu tulburări vizuale sau cu boli grave ale urechei, distraţii, cei cu nevroze, psihoze, astmaticii, tuberculoşii, cardiacii, sensualii. Zădarinică le va fi truda şi cheltuiala. Ei nu vor fi niciodată buni piloţi şi vor sfârşi curând sub sfărămăturile păsării mecanice, recalcitrantă în mâini nedibe şi ucigătoarea creerului bolnav. Dr. Od. Apostol . Medicina aeronautică (generalităţi de orientare profesionala — Pilotul aeronavei Sfatul negustoresc din Baia-Mare acuzat de comunism — Tribunalul din Satu-Mare a resprins cererea de disolvare — SATU-MARE, 28. — Un interesant caz s-a desbătut în ziua de 25 Februarie în faţa Tribunalului Satu-mare- Sfatul Negustoresc din Baia-mare, în urma unor percheziţii a fost închis pentru vina că in localul acestei organizaţiuni eminamente burgheze departe de a se apăra interesele negustorimei locale, se făcea comunism. Perchiziţia în localul Sfatului s‘a fătcut în baza unor denunţuri din partea negustorilor locali, cari arătau tot ce se petrece în sânul acestei organizaţii. Cu prilejul percheziţiei s‘a găsit că unele puncte din denunţ nu erau lipsite de temei. Intr’un lung şi documentat rechizitoriu d. procuror dr. Alexandru Vasváry a arătat acţiunea destructivă şi primejdioasă existenţei statului român ce s-a desfăşurat în localul acestei organizaţii burgheze, care prin caracterul ei ar trebui să fie duşmanăşi nu propagatoare a comunismului. Cere dizolvarea acestui Sfat Negustoresc ce s‘a dovedit a fi un cuib de anarhie. Apărarea reprezentată, prin avocatul dr. Dragoş, a căutat să arate că totul se reduce numai la nişte denunţuri izvorâte din duşmănie personală şi din concurenţă. După o lungă deliberare Tribunalul respinge cererea de disolvare a Sfatului Negustoresc din Baia-Mare, motivându-se că manifestele comuniste găsite la Sfatul Negustoresc nu constitue o dovadă că Sfatul ar fi comunist și că manifestele ar fi făcute de membrii săi. -«-©■sete- Puternic viscol In Anglia LONDRA, 27. — Un viscol extrem de violent s-a abătut în cursul nopţii asupra Angliei. Furtuna a avut o viteză de 100 kilometri pe oră şi a provocat stricăciuni mari în toate regiunile. Se semnalează întârzieri de tronuri pânniă la zece ore. Multe oraşe sunt blocate de zăpadă. Vapoarele şi nintaranele au fost imobilizate. Transporturile poştale sunt întrerupte şi în multe puncte, comunicaţiunile telefonice şi telegrafice au fost tăiate. -OXO Farmacii de serviciu: Dr. Kohn, Piaţa Unirii. Dr. Şomlea, Cal. Reg. Ferdinand. Dr. Cseresnyés, Calea Victoriei. Dr. Nagy, Calea Moţilor. —0X0— x Carrie, Anul A.V. No. 1 De la „Frăţia Ortodoxă “ Cluj, pentru adunarea din 5 Martie a.. c. la vederea adunării g generale din 5 Martie a. c., aducem la cunoştinţă participanţilor următoarele: 1. Pentru reţineri de camere la Hoteluri anunţările se vor face la Episcopia ortodoxă2. Cu începere de Sâmbătă (4 Martie) va funcţiona în sala de aşteptare cl. I. a gării Cluj, un comitet de primire cu un birou de informaţii, condus de d. D. D. Roşea, conferenţiar universitar, pentru : a) Dirijarea participanţilor la hoteluri. b) Distribuirea legitimaţiilor de călătorie cu reducere pe C. F. R. c) Distribuirea locurilor la Teatrul Naţional. d) Distribuirea insignilor. e) Distribuirea tipăriturilor pregătite de comitet. * .‘. Pentru formarea ziarelor s-a constituit un birou de presă, sub conducerea prof. D■ Antal, redactorul foii „Renaşterea“. d. Atragem atenţiunea participanţilor că pentru evitarea aglomerării intrarea la adunarea de constituire de la, Teatrul Naţional, se va face numai pe lângă prezentarea biletului. 5. Intelectualii din Cluj îşi vor ridica biletele şi insignele de la secretariatul Episcopiei ortodoxe. exp— din Bistriţa Serbarea „Crucii Roşii** In seara Sâmbetei trecute a avut loc în sala festivă a liceului de băeţi „Al. Odobescu“ serbarea de fine de carnaval a societăţii „Crucea Roşie“ a elevelor gimnazului de fete din localitate de sub grijulia conducere a dşoarei directoare Aurelia Rebreanu. La serbare a participat pe lângă şcolărimea de la şcolile secundare româneşti, şi un numeros şi ales public din oraş. Programul a fost executat cu multă grijă şi remarcabilă pricepere, însemnăm în acest răboj . Balada“ de Porumbescu, susţinut executată la vioară de elevul liceist Dragoş Berariu acompaniat la pian de dna Berariu, piesei într‘un act „Caterina-i nevinovată“ i s‘a dat o agreabilă interpretare din partea elevelor de gimnaziu Melania Molnar care s‘a prezentat ca o Caterină sprintenă, naivă figuresă, Mărioara Greabu adecvată în rolul său autoritar, Raveca Danea, Raveca Rachmuth, Victoria Stupariu şi Gabriela Beke care şi-au îndeplinit rolurile secundare cu destulă înţelegere. Deosebit de drăguţ şi cu supleţă în mişcări au fost Dansul marinarilor şi Dansul patinatoarelor jucate de elevele de la gimnaziu, apoi dansurile naţionale vioaie, iar la urmă s‘a prezentat plăcuta surpriză: expoziţia de păpuşi vii. Două cântece, cântate de corul elevelor, au fost cu dexteritate dirijate de d. prof. de muzică Longin Bucur. Serbarea s‘a încheiat cu dans la care a cântat muzica vestitului Goghi. Ar fi de dorit ca gimnaziul de fete să dea publicului cât de frecvente ocaziuni de desfătare artistică în genul cetei de Sâmbăta trecută. Coresp SUN MY operetă comicâ. In rolurile principale, Matyim Miller, vă ferește Franzbranntwein original JUNO WICH CÜJ£ CTACOLE Programul Teatratm Niițional $l Operei »*«Râme Hunt Uni MARŢI, 28 Februarie: Revista „Hai să râdem“. — Băeţaşul Tatei (la Dej), MERCURI, 1 Martie : Vânzătorul de pasări. JOI, 2 Martie : Turneul Leny Caler. VINERI, 3 Martie : Belache-SAMBATA, 4 Martie: Revista „Ha să râdem“. DUMINECA, 5 Martie : (seara) R gu letto. —OXO— ATENŢIUNE ! ţf Cel mai bun vipt pregătit ca acasă se găseşte la Restaurantul Russu STR GH. BARIŢIU No. 16 încercat» şi Vă veţi convinge. Abonament lunar 800 Lei 3 feluri Menu 3 feluri 16 Lei, cină 12 Lei VIMIRI EXCELENTE. NgHfNp ! Programm Cinematografelor CINEMA ROYAL O SĂ FIE BINE comedie cu Dolly Haas, Ernst Verebes, Fritz Gitobnart, Heinz Ruhmann. VINE „O ÎMPUȘCĂTURĂ IN ZOR 11 ZILEI“ cel mai însemnat eveniment cinegrafic al sezonului, cu KARL LUDWIG DIEHL. Film detectiv. CINEMA SELECT IGLOO CINEMA URANIA URMĂRITORUL cu Marta Eggeth Hans Albers, Gerda Maurus CINEMA CORSO SUNNY cu Maryhan Miler operetă comică-CIKI naval „Patria“ I «V**TM »« ,, tipografia Naţionali S.A. c nn 4 ^ Furnizează tot felul de tipărituri pentru oficii publice şi militare, pentru bănci şi particulari şi anume: Circulare, memorande, vignete, hârtii de scrisori cu entet, plicuri cu entet, afişe, programe, invitări la petreceri, bilete de visita, bilete de logodnă şi de cununie, liste de escompt, obligaţiuni, registre, bilanţuri, prospecte, statute, etc. Primeşte spre tipărire tot felul de broşuri, opuri literare. Este una dintre cele mai mari tipografii româneşti din Ardeal prevazuta fiind cu cele mai moderne caractere de litere și mașini de cules.