Patria, mai 1933 (Anul 15, nr. 94-116)

1933-05-03 / nr. 94

2 CLUJ. 2. — Duminecă s-a disputat la Cluj finala matchului pentru Cupa Do­m­aniei, între echipele Ligei de Nord şi Ligeii de Vest, Victoria a obţinut-o Nordul, numai după prelungirea timpu­lui reglementar şi cu mare greutate. Li­ga de Vest, deşi alcătuită fără jucători din Ripensia şi R. G­ M. T. a furnizat un joc de toată frumuseţea. FORMAŢIILE: Liga de Nord: Sepsi (Universitatea) Cluj, Doei (România) Cluj, Jancovici (Universitatea), Cluj, Felecan (Roma­nia) Cluj, Karlah (Crişana) Oradea, Dajvid (Universitatea) Cluj, Glanczman (C. A. O.) Oradea, Kovács (C. A. O.) Oradea, Sepi (Universitatea) Cluj, Bo­­dola (C. A. O.) Oradea, Surlasiu (Uni­versitatea) Cluj. Liga de Vest, Burdan (Gloria C. F­­R.) Arad, Hustig (Gloria C. F. R.) A­­r­ad, Albu (Gloria C. F. R.) Arad, Sava (Banatul) Timişoara, Braun (A. M. E. P. A.) Arad, Albert (Hsa) Timişoara, Carte (Banatul) Timişoara, Dobra­­Glo­ria C- F. N­.) Arad, Kiknek (lisa) Timi­şoara, Barna (lisa) Timişoara, Stet (lisa) Timişoara. JOCUL începe Vestul. Nordul reia imediat apropiindu-se de poarta lui Burdan. In minuta 2 deja, Kovács este cautat pe linia de 16 .Pedeapsa este executată de Sepi, care transformă inapara­bil. 1:0 'pentru Nord. In minuta 3 aceeaşi poziţie de pe­deapsă contra Nordului. Hustig încear­că, dar nu reuşeşte. Vestul atacă mai mult. Apărarea Nordului salvează cu greu în corner. In minuta 17, dintr-o neiertată greşală a apărării — ţi în special a celor doi fundaşi — Klimek se apropie neatacat de poarta lui Sepsi, marcând punctul egalizator: 1:1. Vestul continuă a ataca tot mai mult, fără a avea însă ocazii de a putea mar­ca. Nordul are câteva ieşiri periculoase pe cari Bodola, Sepi­ei, Glanczman nu le pot exploata. In minuta 38 Klimek trage puternic spre colț de la 20 m, dar Sepsi planşând prinde cea mai frumoa­să minge a matchului. Repriza primă se termină cu o dife­renţă de 7:1 cornere pentru Vest-Repriza doua înteepe tot cu atacuri din partea Vestului. Apărarea Nordului — care a funizat un joc cât se poate de slab — nu poate rezista decât salvând în corner şi aur. După un corner la poarta lui Burdan, Braun reia mingea şi lansează pe mărginaşul Şteţ. Acesta trece singur driblând uşor pe Doci, şi în minuta 12, de la 10 m, marchează ina­­porabil în colţul de scos. 2:1 pentru Vest. După obţinerea acestui punct, Nordul se reface încet, luând conducerea. In minuta 19 Surlaşiu încearcă o centrare, dar Albu prinde. Tot el — din singura greşală pe care o face în acest match — posează mingea lui Surlaşiu, care cu „piciorul drept“ se botează puternic: mingea se oprește în plasă). 2:2. Până la sfârşitul reprizei înaintarea Nordului are nenumărate ocazii. In spe­cial Sepi Si Kovács ratează o serie de ocazii, chiar de la 2—3 metri. După rezultatul nedecis de 2:2, d. Rădulescu anunță prelungirea. Echipele schimbă terenul pentru a continua jo­cul în două reprize a 15 minute. In această primă prelungire rezulta­tul rămâne neschimbat- In minita 9 Klimek are o minunată ocazie de a marca, dar Sepsi intervenind la timp, salvează situația. _ ț In ultima repriză a timpului prelungi­git, — minuta 4 — Bodola lucrează o minunată situaţie, pasează lui Kovács, apoi acesta lui Surlaşiu, care de la 10 m, marchează tot cu „piciorul drept“, goalul victoriei, 3:2 pentru Nord. In restul timpului Nordul a fost în netă superioritate — dar numai linia de înaintare şi portarul. Raportul de cornere a fost de 11:6 pentru Liga de Vest. Arbitrajul dlui C. Rădulescu bun, co­rect şi imparţial. JUCĂTORII De la Nord, cel mai bun a fost orăda­­nul Bodola, dealtfel şi cel mai bun de pe teren- Apoi Surlaşiu, Sepi, Kovács şi în prima repriză Glanczman. Din apărare Sepsi a excelat, David mulţumitor. Restul foarte slabi. ___ Dela Vest s‘au impus în primul rând apărarea imediată: Burdan, Hustis şi Albu. Restul jucătorilor, au fost foarte buni. Din linia de înaintare s‘a distins timişoreanul Klimek, care posedă un driblaj extraordinar. REP. Alte rezultate de: Duminecă In fără. timişoara: Ripensia—Szeged FC (Ungaria) 3:1 (2:1). Primul goal a fost marcat de Beke îm minuta 10, iar Dobay — în minuta 19 — ridică sco­rul. Oaspeţii marchează prin Gerle în minuta 22. La sfârşitul reprizei a doua Raffinski marchează al id­reilea punct. Ripensia a aliniat în acest match ur­mătoarea formație: Zoimborg, —­­Ag­­ner, Hokoart, — Hrehus, Kotormány, Giolaic, — Bindea, Beke, Rafinski, Schwartz, Dobay. Cel mai bun de la Ripensia a fost clujanul Bindea. A arbitrat d. Antó­niue.# C. A. T. — Kadima 4:0 (1:0). Match de campionat. București: Libertas (Viena)—Uni­rea Tricolor 3:0 (2:0). Arad: Stăruinţa (Oradea)—AMES­TA 1:0 (1:0). Lugoj: Electrica (Timişoara)—Ger­mania 1:1 (0:0). Cernăuţi: R. G. M. T.—Macabi 2:2 (1:1). Cluj: C. F. R.—Muncitorii 1:0 (1:0). Mlaltoh pentru campionatul Distric­tual. Singurul goal a fost marcat de Sigheti în minuta 5 a primei reprize. C. F. R. a meritat victoria. A arbi­trat d. Milivoi. In streinatate - Viena: Hackoah—BAC 4:0 (1:0). A fost singurul match de campionat ju­cat Duminică în Austria. IW. A. C.-H. A. S. K. (Zagreb) 2:1 (0:0). .. . „L Karlsbad: Reprezentativa muncito­rilor austriacă balt pe muncitorii ce­hoslovaci cu 6:1 (3:0). Praga: SK­ Nachod—Sparta 2:1 (0:1). S­lavia—Victoria Pilsen 1:4 (0:0). Viktoria Zsiskov—SK Klaidno 1:0 (1:0). JUGOSLAVIA Belgrad: Spania—Jugoslavia 1:1 (1:0). Jugoslav­ au jucat o partidă excepţională. Spaniolii au condus în prima repriză prin propiul goal al iugoslavilor, care egalează în repriza doua prin Manianovici. A arbitrat Ivancici. ......A * Oran: Nemzeti—Asmo (Oran) 5:0 (2:0). Trantenau: Budai 11—D. S. V. Trantemau 3:0 (2:0). Al­ger: Albii din Ungaria ,a jucat Sâmbătă cu o echipă din M'dstrnga­­nem, terminând la egalitate: 3:3. Du­minică a jucat în Alger unde a fost învinsă cu 2:1. Luni, echipa Ungară a plecat spre casă. UNGARIA Soroksár (Ungaria): Somogy—So­roksár 2:1 (2:1). A fost singurul match de campionat jucat Duminică în Ungaria. AUSTRIA—UNGARIA 1:1 (1:0). Cele două reprezentative au jucat Duminică la Budapesta matchul care a contat pentru cupa Europei Centrale­FORMAŢIILE AUSTRIA: Platzer, — Rainer, Sesta, — Braun. Mock, Nausch, — Osterinan, Wesselik, Sindelar, Schall, Horváth. UNGARIA: Szabó, — Korány, Biro, —­ Baratki, Sárosi, Lázár, — Markos, Cseh II, Teleki, Eöni, Titkos. In primele 20 minute Ungaria este superioară. Austria conduce apoi tot timpul reprizei. In minuta 25 Schall scapă singur, trage din apropiere, insă Szabó prinde magistral. O acţiune în­tre Nausch—Osterman, aduce rezulta­tul primului punct: Osterman, în mi­nuta 35 — pușcă puternic de la 16 m, marcând inaparabil. In repriza doua Ungaria a atăcat mai mult. Ea poate egala abia în mi­nuta 40, când Baratki lansând pe Mar­kos, acestea din apropierea liniei de aur trage puternic spre colțul drept, min­gea atinge bara și întră în poartă. La match au asistat 40.000 specta­tori. A arbitrat italianul Barlassina. Natalic VIATA SPORTIVA football In matchul finală pentru Cupa României, Ugrat die Nord numai după prelungire poate învinge pe Liga de Vest cu 3-2 Liga de Nord-Liga de Vest 3 -2 <1—1,1—1, 1—0) — Arbitru d. Costel Rădulescu (București) — CEHOSLOVACIA nici chiar posibil să progresăm deocam­dată cu mecanizarea, deşi ar fi moti­vată şi justificată din consideraţiuni sociale. Nici în rest progresul mecani­zării însă nu este de dorit, pentru că în orice formă a ei, nu poate decât să a­­graveze suprapopulaţia agricolă. In unele părţi rendementul agricul­turii e aşa de scăzut, sau chiar difici­­lar, încât nu mai suportă nici costul muncii, a întreţinerii şi a amortizării maşinelor agricole, rervenindu-se la tracţiunea animală şi la lucrul ma­nual! Acest fenomen însă nu este permis să fie considerat drept plafon natural pentru limitarea intensificării mecani­zării în agricultură. Atingerea acestei limite înseamnă din contră, o situaţie extrem de tristă îşi de periculoasă pen­tru agricultor şi pentru întreaga socie­tate, din care el face parte integrantă. Atunci, când nici munca muai i e ei ne­însufleţită, mânată cu combustibil mi­neral, nu mai poate rezista în calcul de rentabilitate a gospodăriei agricole, a­­tunci munca omului (şi a animalului a cărui îngrijire şi conducere reprezintă tot o muncă omenească sporită), care intră în locul maşinei, nu mai poate reprezenta, decât o muncă de neo-sclavie (neo-exclaivare). Ori, acea­sta duce inevitabil spre primitivizare obştea rurală cu toate consecinţele ei nedorite. Cum vor putea de exemplu statele agricole, în astfel de împreju­rări, de nerentabilitate a economiilor naţionale să-şi găsească veniturile pu­blice pentru menţinerea aparatului vie­ţii de stat, pentru acoperirea cheltue­­lilor necesare apărării naţionale sau chiar pentru menţinerea ordinei so­ciale? Nu ne mai extindem aci şi asupra consecinţelor de ordin social. Mai cu seamă între împrejurările de profunde prefaceri de astăzi, suntem cu toţii de acord în privinţa însemnătăţii speciale ce o are populaţia rurală, ca element de temperanţă pentru mersul liniştit al evoluţiei. Istoria ne arată, că toate a­­cele popoare, cari în culmea desvoltării şi-au concentrat în oraşe întreaga lor viaţă naţională, au trebuit să dispară­ Factorul de siguranţă ce rezultă din­­ conservatismul rural contra aberaţiu­­nilor extremiste, rezistenţa biologică, ce­­ ne-o oferă familia satelor pentru rege­nerarea permanentă a oraşelor, disci­plina şi credinţa ţăranului soldat­, sunt tot atâtea calităţi cari, din punct de ve­dere al viitorului social situiază valoa­rea naţională a populaţiei agricole mult deasupra valorii celorlalte clase produ­cătoare. Dacă, aşa­dar lăsăm ca urmării© cri­zei să isbească cu efectele cele mai di­­solvante tocmai în acea pătură socială, căreia îi revine principalul rol de con­servare a naţiunii, este lesne de înţeles de ce în special latura agricolă a crizei generale trebue să preocupe în cea mai mare măsură guvernele tuturor ţărilor, independent de gradul caracterului lor agricol. Caracterul problemelor de acum­ se deosebeşte esenţial de cele dinainte de răsboiu şi prin faptul, că remediile lor nu mai pot fi căutate în soluţii mira­­­culoase, de natură eroică şi cu efecte­­ imediate! Avem­ de a face cu o boală­­ cronică, rezultat al evoluţiei generale, care se află la o răspântie, maladie, al cărei mers nu poate fi influenţat prin tratamente drastice. De aceea acela care crede într-o refacere, şi încă într-o grabnică refacere, acela cade jertfă unei periculoase şinamăgiri. Epoca de tran­­­­ziţie în care ne găsim, trebue să-şi ur­meze calea spre o nouă regrupare a o­­menirii muncitoare, potrivit cu cerin­ţele nouii diviziuni de muncă în econo­mia naţională şi internaţională. Această regrupare se mai impune ţă­rilor agricole şi din cauza politicei de autarchie economică a ţărilor Industri­ale. Statul agricol care nu vinde, nu are de unde să aibă devize pentru a cumpă­ra, este deci constrâns să treacă el în­suşi la fabricarea produselor necesare. Dacă, ce-i drept, această epocă de tran­ziţie spre desvoltare industrială este mult mai spinoasă, decât operaţiunea de reutilare agricolă pentru ţării© in­dustriale, este însă în afară de orice discuţie, că rezultatul final al acestei evoluţii nu poate să fie, decât spre fo­losul economic şi politic nebănuit al ţă­rilor astăzi agricole şi spre dauna ire­parabilă a ţărilor industriale, conducă­toare astăzi şi cari poartă răspunderea accelerării forţate ale acestei desvol­­tări. Căci în definitiv între cele doua solu­ţii posibile, adică decăderea la un rol economic colonial sau emanciparea de nevoia importului industrial, statele a­­gricole vor şti să aleagă şi să realizeze această ultimă alternativă. Trecerea unei părţi din populaţia a­gricolă la alte ramuri de producţie re­­clamă investiri de imense 11 aui capita­luri, cari deocamdată nu există nică­­iri. Că nelinişti sau desordini sociale nu vor putea favoriza intensificarea pro­cesului de formare al acestui capital indispensabil evoluţiei culturale, este evident! Pe de altă parte este incontes­tabil, că noua aşezare a lucrurilor va avea ca rezultat un progres remarcabil în bunăstare (bienêtre) omenirii! Prin urmare trebue să rescumpărăm acest , viitor progres cu inconvenientele ine­­­­vitabile oricăror prefaceri şi să accep­tăm sacrificiile, fără de care noua gru­pare în diviziunea mondială a muncii nu se va putea realiza. Trebue în pri­mul rând să învăţăm a ne tempera ela­nul de spor în pretenţii, căci fără eco­nomii nu se poate concepe nici un pro­gres economic, iar procesul de formare al capitalului salvator, depinde de pri­vaţiunile, ce consimţim a ni le impune, pentru facerea economiei, între orice împrejurări. Aceasta este în funcţie de gradul de conştienţă (instrucţie) şi pu­terea de voinţă (educaţie) a individului cât şi a societăţii. In mod sistematic va trebui prin urmare să educăm­ massele populare în direcţia aceasta şi să pro­pagăm în cercuri cât mai largi conştien­ţa, că cu nimic nu se poate accelera mersul evoluţiei, şi deci scurta timpul de tranziţie neplăcut, decât prin econo­mii susţinute de linişte şi de încredere în viitor­ Aceste singure pot înlesni strângerea de noui valori în direcţia­­ nouilor investiri necesare pentru reuti­­larea suprapopulaţiunii agricole, în vederea unei succesive mutări a ei, de acolo, unde mecanizarea agriculturii face prezenţa ei inutilă şi dăunătoare, înspre noui ramuri de producţie utile. CONCLUZIUNI 1. Supraproducţia agricolă prezintă un inconvenient greu de remediat şi deci de lungă durată. 2. Această supra­pro­ducţiune determi­nă o suprapopulaţi© în agricultură, care este cu atât mai periculoasă cu cât a-1 duce idesechilibrul tocmai în aceea pă­tură, care prin firea ei este destinată în­­ prima linie să asigure păstrarea echili­brului social. 3. Una din cauzele acestei suprapro­­ducţiuni este mecanizarea solului. 4. Este drept, că mecanizarea , justi­ficată­­din punct de vedere social, totuşi i se atribue o prea mare importanţă în combaterea exodului rural, care în fond se datoreşte lipsei de rentabilitate a agriculturii. 5. Ameliorarea vieţii de la ţară, nu este permis a se reduce numai la înles­nirea anumitor munci grele cu ajutorul maşinei. Ridicarea reală a nivelului so­cial a populaţiei satelor reclamă înainte de toate ameliorarea căminului, desă­vârşirea condiţiunilor h­igienice de trai, a mijloacelor de comunicaţie, precum şi organizarea vieţii economice şi cultu­rale până la acel ni­vel care să îngâdue, ca agricultorul să nu mai fie separat prin nimic esenţial de felul de trai al celorlalte clase profesionale ale naţiu­­nei. Pe calea aceasta şi industriei i se deschide un câmp de desfacere mult mai larg pentru produse variate, decât în singura direcţie a desfacerii dlagine­lor agricole, care subminând rentabili­tatea muncii câmpului, distruge tocmai puterea de achiziţie a agricultorului­­ pentru toate celelalte produse industri- I­ale-Iată identificată una din­ cauzele ce au dus la ideea supărătoare a ar­­ar­ch­iei economice în statele industriale, politică, care în ultima raţiune va tre­bui să ducă la creiarea de industrii in statei© agricole, în dauna comerţului internaţional şi a legăturilor de interde­pendenţă între popoare. 6. Sub raport politic trebue să :.ie dăm seama, că, remedierea suprapopulaţiu­­nei nu poate să vie, decât dela mersul evoluţiei, care va determina o altă re­grupare procentuală a lumii­ muncitoa­­re, potrivit nouilor cerinţe ale consu­mului schimbat şi el, în mare măsură, de ridicarea nivelului social al moaşe­lor. De aceea să nu forţăm găsirea de soluţii miraculoase, cari nu pot să pro­ducă decât experienţe inutile, costisi­toare şi dăunătoare pentru liniştea in­ternă şi pentru creditul public. 7. Sub raport social trebue să propa­găm ideea de rezistenţă şi de sacrificii temporale în vederea unei evoluţii spre progres. Educaţia tineretului să accen­­­tueze optimismul şi mai presus de toate să desvolte spiritul de economie, ca singurul mijloc mai eficace pentru prescurtarea epocei de tranziţie. Roma, Aprilie 1933. prof. Mihail Serban membru al Parlamentului Român. Nou record mondial femenin * La concursul nautic femenin ce a avut loc Duminică la Copenhaga între Danemarca şi Germania, daneza Else Jacobsen, în proba de 100 m­ piept, şi-a bătut propriul record mondial. Ea­­ a parcurs distanţa în timpul record de 1:25.8. Proba de 100 m, sprint o câşti­gă daneza Anderson cu 1:13.8, iar cea de 100 m. spate — tot o daneză — dra Nielsen cu 1:27. Concursul a fost câşti­gat de Danemarca cu 31:31.­­ ’ ' 1­­ 1 Echipa de football F­­C, Seghedin, joacă Miercuri la Lugoj sau la Arad. Citiţi în pag. 4 rezultatele de Luni 1 Mai. —0X0— * — Pensionările în Ungaria. In Un­garia se vor face în cursul acestui an un mare număr de pensionări de func­ţionari publici de toate gradele. Toţii anei catri au atins vârsta de 60 ani vor fi iscoşi la pensie. PATRIA Apel pentru ridicarea monumentului marelui Mitro­polit Andreiu Şaguna la Sibiu Românii recunoscători memoriei mă­reţei figuri istorice a celui ce a fost ma­rele mitropolit Andrei Şaguna, au hotă­rât ridicarea unui măreţ monument la Sibiu. In acest scop am ales oraşul de reşe­dinţă al fostului mitropolit, creator de epocă şi preot al deşteptărei noastre na­ţionale şi culturale, spre a-l avea imor­talizat şi printr-o statue de bronz care să stea urmaşilor drept pildă de muncă, dragoste de neam, biserică şi cultură. Pentru realizare, facem apel la toţi fiii acestei ţări, rugându-i să-şi dea o­­bolul lor şi din contribuţia tuturora să putem înălţa un monument demn de memoria marelui Andrei Baron de Şa­­guna. La cererea comitetului de acţiune, Consiliul judeţean din Sibiu, în sesiu­nea ordinară din 30 Martie a. c., a şi vo­tat un prim ajutor de 50.000 Lei, pentru acest scop. Increditaţaţi, că acest apel va găsi înţelegerea cuvenită, comitetul de ini­ţiativă mulţumeşte anticipat donatori- CRONICA DRAMATICĂ Cafeneaua mică — Comedie in frei acte de Tristan Bernard — Teatrul Naţional a reluat Sâmbătă seara o comedie de succes dintr-o sta­giune mai veche, spre a-i da prilej dlui Mihăilescu-Brăila, să apară din nou pe scenă. După o carieră teatrală de mai bine de douăzeci şi cinci de ani, în care a cunoscut frumoase succese de scenă, mai ales aici la Cluj, d. Brăila şi-a ser­bat acum doii ani „retragerea“, spre re­gretul unanim al unui public care l a aplaudat cu aceeaşi căldură timp de doi­sprezece ani. Căci dşa a fost un favorit al publicului, pentru nota de duioşie, umorul simpatic şi pentru căldura pe care ,o punea în rolurile interpretate şi a fost un element artistic de seamă al acestui teatru, un talent autentic, veri­ficat atât prin judecata critică căt şi prin rezultatele pozitive date de încasă­rile teatrului. Vom spune, că o dovadă, că două dintre piesele cele mai repre­zentate pe scena Naţionalului din Cluj, „Heidelbergul de altă dată“ şi „Scrisoa­rea pierdută“, îşi datoresc într-o bună măsură succesul lui Mihaiescu-Brăilei şi faptul acesta este îndeobşte r­ecunos­­cut. Spectacolul de Sâmbătă ne-a adus în minte spectacolele de acum cinci-şase ani şi mai bine, când Mihăilescu-Brăila era in deplinătatea forţelor sale artis­tice și când jocul său se încadra într’un ansamblu de o valoare astăzi greu de atins. O parte din camarazii lui de odi­nioară s‘au mutat de atunci la alte tea­tre, unde aveau mai frumoase perspec­tive, iar unul dintre ei, poate cel mai scump și mai greu de înlocuit, Stănescu- Popa, s‘a mutat de pe pământ în ceruri­ O altă parte au rămas însă aici şi câţi­va dintre ei au apărut pe scenă. Sâm­bătă. Aceştia su­nt dnii Virgil Vasiles­­cu, Nae Dimitriu şi Corneliu Potcoavă. Ceilalţi însă au fost înlocuiţi în pu­pă, în „Cafeneaua mică“, şi spectacolul s‘a resimţit. Se pare dealtfel că teatrul nici nu a vrut să-şi însuşească această „unică“ reprezentaţie şi de aceea, a fost mai pu­ţin pregătită, din punctul de vedere ar­tistic. Pierderea au împărtăşit-o, într-o egală măsură, teatrul şi interpreţii mai tineri. O. B. —oxe— lor. Suma ce veţi binevoi să acordaţi, se va vărsa la Banca Naţională, Sucur­sala Sibiu, pentru fondul monumentu­lui Andrei Şaguna. Preşedinte de onoare: M. S. Regele Carol al II-lea. Membrii de onoare: Patriarhul dr. M. Cristea şi toţi ierarhii ortodoxi din Ar­deal; primul ministru dr. Al. Vaida Voevod; minstrul de interne G. Ivirro­­nescu; ministrul justiiei M. Popovici; ministrul Apărării Naţionale general Samsonovici; ministrul instrucţiunei şi cultelor D. Gusti; subsecretar de stat V. V. Tilea; Octavian Goga; preşedintele Astrei I. Moldovanu; comand. Corp. VII A. general V. Economu; Ioan La­­padatu director; prefectul judeţului or­ C. Ştefan; primarul oraşului Sibiu dr­ W. Goritz. Comitetul de acţiune: „Acţiunea Ro­mânească“, Si­biu. Comitetul artistic: Prof. A. Busuio­­ceanu, doctor în istoria artelor; V. Via­­nu, conferenţiar universitar, doctor în filozofie; Teodorescu Sion, inspector ge­neral al artelor; pictor M. Bunescu, di­rectorul Muzeului Simu din Bucureşti; C. Han, profesor de sculptură la Aca­demia de Arte Frumoase din Bucureşti; Pam­fil Şeicara şi Teodor Branişte, zia­rişti; arhitecţii Horia Creangă ş I. Con­­nert, Sibiu. Consiliul de administrare al fondului: Dr­ N. Comşa, fost prefect; dr. P. Simo­­netti, deputat, avocat la Banca Naţio­nală; dr. L. Turcu, ajutor de primar ; I. Floaşiu, mare comerciant; V. Dum­i­­trescu, directorul Băncii Naţionale din Sibiu. Lucrarea se va executa de sculptorul O. Medrea. * —oxo— MIERCURI 3 Maiu Anul XV. No. 94. vt^ggm mp» \ ) Joi 4 Mai vom reprezenta un film deosebit de tot ceea ce în mod obi­cinuit s’a văzut până acum. E vorba de renumita producție a marei case americane Metro-Goldwyn: „Păcatul Madeleinei Claudet“ Dece filmul aceasta a produs atâta vâlvă și dece a fost clasat ca cel mai bun film al anului? Pentrucă e simplu şi impresionant. Pentrucă atinge prin subiectul său o înaltă valoare emotivă, pentrucă fiecare om are o mamă a cărei icoană sfântă şi bună o poartă în suflet şi îi păstrează veneraţie. Şi în acest film este vorba despre o mamă. Una din acele fiinţe divine care-şi sacrifică totul: tinereţe, iubire, cinste, pentru unicul ei gând: copilul! In filmul acesta mare, ca şi In celălalt pe care încă nu l-aţi uitat, „Mama“ veţi putea vedea că filmul nu trebuie să fie numai operetă şi muzică pentru ca să placă, ci că el poate tot aşa de bine, ca şi orice altă manifes­tare de artă, să vă emoţioneze profund şi să dea o satisfacţie de un ordin cu totul superior. Apare în acest film o artistă nouă, HELENE HAYES. Va fi pentru Dvs. o revelaţie, aşa cum a fost pentru întreaga lume. Această minunată artistă, nu joacă, ci pur şi simplu îşi trăeşte rolul. Trecerile ei de la tinereţe nepăsătoare la maturitate şi apoi la bătrâneţe, având, pentru fiecare situate atâtea posibilităţi de exprimare, simple, naturale şi totuşi impresionante, sunt cu adevărat surprinzătoare. Amintirea ei va rămâne deasupra oricărei alte artiste. Nici primele roluri ale faimosei Greta Garbo nici cele ale Marlenei Dietrich, sau altele de acelaşi renume, nu vă vor putea face să uitaţi pe acestă excepţională artistă de compoziţie care este He­lene Hayes. Jocul ei aminteşte de Nazimova şi de Asta Nielsen, In cinema şi de Rachelle sau Réjane in teatru. Cu acest film METRO-GOLDWIN, mare casă de producţie America, a voit să încununeze anul său jubiliar şi a izbutit. Vă invităm să nu neglijaţi acest film, unul din cele mai superioare din câte au produs casele de filme în ultimii ani. Cei cari au văzut filmul acesta în alte oraşe, ca Bucureşti, Paris, Bu­dapesta, etc., vă vor putea spune că un asemenea flint nu s-a realizat încă. Preţurile de intrare cele obicinuite. Reprezentanţiile încep la orele 3, 5, 7 şi 9. 49 ■* I S­a­murai)-------­—iMiri .......... 1 şcoala de gimnastică şi dansuri ritmice I VERA PAP­H de la 1 Maiu în Cluj, Calea­­ Victoriei 27. Telefon 413. MICA PUBLICITĂŢI! Caut casier, reprezentator, vânzător cu salariu, diurnă. Garanţie inamie— cinci mii. „Produs utilitate publică“ la z­ar. Am pierdut brevetul industrial cu No. A 182/920 eliberat de Autorita­tea industrială Cluj pe numele Alexandru Recean din Cluj —11 declar nul în mâna ori cui s’ar găsi 412 De vânzare ieftin 2 paturi albe de fier, dulap de nuc, pat pentru ser­vitoare, etc. Str. Elisabeta 38 et. I. De închiriat locuinţă modernă, mică, eventual cu grădină mare cu pomi- Str. Haşdeu No. 61. 411 P­rin tratament modern dispar pistrui, pete, riduri şi toate defectele tenului. Ieftin şi sigur. Salon de cosmetică „Uni­­verso“ Piaţa Unirii 13. 201 Fiecare are pereche, numai par­­desiurile, costumele, hainele, com­pletele şi pălăriile magazinului „Venus“ sunt fără pereche în frumuseţe, eleganţă şi preţ ieftin. Oferte „Venus“, Str. Me­morandului 3. 226 Ofertele se găsesc de vânzare la Fif­­r­ma Bucşi Piaţa Ştefan cel Mare 8.

Next