Patria, mai 1933 (Anul 15, nr. 94-116)
1933-05-03 / nr. 94
2 CLUJ. 2. — Duminecă s-a disputat la Cluj finala matchului pentru Cupa Domaniei, între echipele Ligei de Nord şi Ligeii de Vest, Victoria a obţinut-o Nordul, numai după prelungirea timpului reglementar şi cu mare greutate. Liga de Vest, deşi alcătuită fără jucători din Ripensia şi R. G M. T. a furnizat un joc de toată frumuseţea. FORMAŢIILE: Liga de Nord: Sepsi (Universitatea) Cluj, Doei (România) Cluj, Jancovici (Universitatea), Cluj, Felecan (Romania) Cluj, Karlah (Crişana) Oradea, Dajvid (Universitatea) Cluj, Glanczman (C. A. O.) Oradea, Kovács (C. A. O.) Oradea, Sepi (Universitatea) Cluj, Bodola (C. A. O.) Oradea, Surlasiu (Universitatea) Cluj. Liga de Vest, Burdan (Gloria C. FR.) Arad, Hustig (Gloria C. F. R.) Arad, Albu (Gloria C. F. R.) Arad, Sava (Banatul) Timişoara, Braun (A. M. E. P. A.) Arad, Albert (Hsa) Timişoara, Carte (Banatul) Timişoara, DobraGloria C- F. N.) Arad, Kiknek (lisa) Timişoara, Barna (lisa) Timişoara, Stet (lisa) Timişoara. JOCUL începe Vestul. Nordul reia imediat apropiindu-se de poarta lui Burdan. In minuta 2 deja, Kovács este cautat pe linia de 16 .Pedeapsa este executată de Sepi, care transformă inaparabil. 1:0 'pentru Nord. In minuta 3 aceeaşi poziţie de pedeapsă contra Nordului. Hustig încearcă, dar nu reuşeşte. Vestul atacă mai mult. Apărarea Nordului salvează cu greu în corner. In minuta 17, dintr-o neiertată greşală a apărării — ţi în special a celor doi fundaşi — Klimek se apropie neatacat de poarta lui Sepsi, marcând punctul egalizator: 1:1. Vestul continuă a ataca tot mai mult, fără a avea însă ocazii de a putea marca. Nordul are câteva ieşiri periculoase pe cari Bodola, Sepiei, Glanczman nu le pot exploata. In minuta 38 Klimek trage puternic spre colț de la 20 m, dar Sepsi planşând prinde cea mai frumoasă minge a matchului. Repriza primă se termină cu o diferenţă de 7:1 cornere pentru Vest-Repriza doua înteepe tot cu atacuri din partea Vestului. Apărarea Nordului — care a funizat un joc cât se poate de slab — nu poate rezista decât salvând în corner şi aur. După un corner la poarta lui Burdan, Braun reia mingea şi lansează pe mărginaşul Şteţ. Acesta trece singur driblând uşor pe Doci, şi în minuta 12, de la 10 m, marchează inaporabil în colţul de scos. 2:1 pentru Vest. După obţinerea acestui punct, Nordul se reface încet, luând conducerea. In minuta 19 Surlaşiu încearcă o centrare, dar Albu prinde. Tot el — din singura greşală pe care o face în acest match — posează mingea lui Surlaşiu, care cu „piciorul drept“ se botează puternic: mingea se oprește în plasă). 2:2. Până la sfârşitul reprizei înaintarea Nordului are nenumărate ocazii. In special Sepi Si Kovács ratează o serie de ocazii, chiar de la 2—3 metri. După rezultatul nedecis de 2:2, d. Rădulescu anunță prelungirea. Echipele schimbă terenul pentru a continua jocul în două reprize a 15 minute. In această primă prelungire rezultatul rămâne neschimbat- In minita 9 Klimek are o minunată ocazie de a marca, dar Sepsi intervenind la timp, salvează situația. _ ț In ultima repriză a timpului prelungigit, — minuta 4 — Bodola lucrează o minunată situaţie, pasează lui Kovács, apoi acesta lui Surlaşiu, care de la 10 m, marchează tot cu „piciorul drept“, goalul victoriei, 3:2 pentru Nord. In restul timpului Nordul a fost în netă superioritate — dar numai linia de înaintare şi portarul. Raportul de cornere a fost de 11:6 pentru Liga de Vest. Arbitrajul dlui C. Rădulescu bun, corect şi imparţial. JUCĂTORII De la Nord, cel mai bun a fost orădanul Bodola, dealtfel şi cel mai bun de pe teren- Apoi Surlaşiu, Sepi, Kovács şi în prima repriză Glanczman. Din apărare Sepsi a excelat, David mulţumitor. Restul foarte slabi. ___ Dela Vest s‘au impus în primul rând apărarea imediată: Burdan, Hustis şi Albu. Restul jucătorilor, au fost foarte buni. Din linia de înaintare s‘a distins timişoreanul Klimek, care posedă un driblaj extraordinar. REP. Alte rezultate de: Duminecă In fără. timişoara: Ripensia—Szeged FC (Ungaria) 3:1 (2:1). Primul goal a fost marcat de Beke îm minuta 10, iar Dobay — în minuta 19 — ridică scorul. Oaspeţii marchează prin Gerle în minuta 22. La sfârşitul reprizei a doua Raffinski marchează al idreilea punct. Ripensia a aliniat în acest match următoarea formație: Zoimborg, —Agner, Hokoart, — Hrehus, Kotormány, Giolaic, — Bindea, Beke, Rafinski, Schwartz, Dobay. Cel mai bun de la Ripensia a fost clujanul Bindea. A arbitrat d. Antóniue.# C. A. T. — Kadima 4:0 (1:0). Match de campionat. București: Libertas (Viena)—Unirea Tricolor 3:0 (2:0). Arad: Stăruinţa (Oradea)—AMESTA 1:0 (1:0). Lugoj: Electrica (Timişoara)—Germania 1:1 (0:0). Cernăuţi: R. G. M. T.—Macabi 2:2 (1:1). Cluj: C. F. R.—Muncitorii 1:0 (1:0). Mlaltoh pentru campionatul Districtual. Singurul goal a fost marcat de Sigheti în minuta 5 a primei reprize. C. F. R. a meritat victoria. A arbitrat d. Milivoi. In streinatate - Viena: Hackoah—BAC 4:0 (1:0). A fost singurul match de campionat jucat Duminică în Austria. IW. A. C.-H. A. S. K. (Zagreb) 2:1 (0:0). .. . „L Karlsbad: Reprezentativa muncitorilor austriacă balt pe muncitorii cehoslovaci cu 6:1 (3:0). Praga: SK Nachod—Sparta 2:1 (0:1). Slavia—Victoria Pilsen 1:4 (0:0). Viktoria Zsiskov—SK Klaidno 1:0 (1:0). JUGOSLAVIA Belgrad: Spania—Jugoslavia 1:1 (1:0). Jugoslav au jucat o partidă excepţională. Spaniolii au condus în prima repriză prin propiul goal al iugoslavilor, care egalează în repriza doua prin Manianovici. A arbitrat Ivancici. ......A * Oran: Nemzeti—Asmo (Oran) 5:0 (2:0). Trantenau: Budai 11—D. S. V. Trantemau 3:0 (2:0). Alger: Albii din Ungaria ,a jucat Sâmbătă cu o echipă din M'dstrnganem, terminând la egalitate: 3:3. Duminică a jucat în Alger unde a fost învinsă cu 2:1. Luni, echipa Ungară a plecat spre casă. UNGARIA Soroksár (Ungaria): Somogy—Soroksár 2:1 (2:1). A fost singurul match de campionat jucat Duminică în Ungaria. AUSTRIA—UNGARIA 1:1 (1:0). Cele două reprezentative au jucat Duminică la Budapesta matchul care a contat pentru cupa Europei CentraleFORMAŢIILE AUSTRIA: Platzer, — Rainer, Sesta, — Braun. Mock, Nausch, — Osterinan, Wesselik, Sindelar, Schall, Horváth. UNGARIA: Szabó, — Korány, Biro, — Baratki, Sárosi, Lázár, — Markos, Cseh II, Teleki, Eöni, Titkos. In primele 20 minute Ungaria este superioară. Austria conduce apoi tot timpul reprizei. In minuta 25 Schall scapă singur, trage din apropiere, insă Szabó prinde magistral. O acţiune între Nausch—Osterman, aduce rezultatul primului punct: Osterman, în minuta 35 — pușcă puternic de la 16 m, marcând inaparabil. In repriza doua Ungaria a atăcat mai mult. Ea poate egala abia în minuta 40, când Baratki lansând pe Markos, acestea din apropierea liniei de aur trage puternic spre colțul drept, mingea atinge bara și întră în poartă. La match au asistat 40.000 spectatori. A arbitrat italianul Barlassina. Natalic VIATA SPORTIVA football In matchul finală pentru Cupa României, Ugrat die Nord numai după prelungire poate învinge pe Liga de Vest cu 3-2 Liga de Nord-Liga de Vest 3 -2 <1—1,1—1, 1—0) — Arbitru d. Costel Rădulescu (București) — CEHOSLOVACIA nici chiar posibil să progresăm deocamdată cu mecanizarea, deşi ar fi motivată şi justificată din consideraţiuni sociale. Nici în rest progresul mecanizării însă nu este de dorit, pentru că în orice formă a ei, nu poate decât să agraveze suprapopulaţia agricolă. In unele părţi rendementul agriculturii e aşa de scăzut, sau chiar dificilar, încât nu mai suportă nici costul muncii, a întreţinerii şi a amortizării maşinelor agricole, rervenindu-se la tracţiunea animală şi la lucrul manual! Acest fenomen însă nu este permis să fie considerat drept plafon natural pentru limitarea intensificării mecanizării în agricultură. Atingerea acestei limite înseamnă din contră, o situaţie extrem de tristă îşi de periculoasă pentru agricultor şi pentru întreaga societate, din care el face parte integrantă. Atunci, când nici munca muai i e ei neînsufleţită, mânată cu combustibil mineral, nu mai poate rezista în calcul de rentabilitate a gospodăriei agricole, atunci munca omului (şi a animalului a cărui îngrijire şi conducere reprezintă tot o muncă omenească sporită), care intră în locul maşinei, nu mai poate reprezenta, decât o muncă de neo-sclavie (neo-exclaivare). Ori, aceasta duce inevitabil spre primitivizare obştea rurală cu toate consecinţele ei nedorite. Cum vor putea de exemplu statele agricole, în astfel de împrejurări, de nerentabilitate a economiilor naţionale să-şi găsească veniturile publice pentru menţinerea aparatului vieţii de stat, pentru acoperirea cheltuelilor necesare apărării naţionale sau chiar pentru menţinerea ordinei sociale? Nu ne mai extindem aci şi asupra consecinţelor de ordin social. Mai cu seamă între împrejurările de profunde prefaceri de astăzi, suntem cu toţii de acord în privinţa însemnătăţii speciale ce o are populaţia rurală, ca element de temperanţă pentru mersul liniştit al evoluţiei. Istoria ne arată, că toate acele popoare, cari în culmea desvoltării şi-au concentrat în oraşe întreaga lor viaţă naţională, au trebuit să dispară Factorul de siguranţă ce rezultă din conservatismul rural contra aberaţiunilor extremiste, rezistenţa biologică, ce ne-o oferă familia satelor pentru regenerarea permanentă a oraşelor, disciplina şi credinţa ţăranului soldat, sunt tot atâtea calităţi cari, din punct de vedere al viitorului social situiază valoarea naţională a populaţiei agricole mult deasupra valorii celorlalte clase producătoare. Dacă, aşadar lăsăm ca urmării© crizei să isbească cu efectele cele mai disolvante tocmai în acea pătură socială, căreia îi revine principalul rol de conservare a naţiunii, este lesne de înţeles de ce în special latura agricolă a crizei generale trebue să preocupe în cea mai mare măsură guvernele tuturor ţărilor, independent de gradul caracterului lor agricol. Caracterul problemelor de acum se deosebeşte esenţial de cele dinainte de răsboiu şi prin faptul, că remediile lor nu mai pot fi căutate în soluţii miraculoase, de natură eroică şi cu efecte imediate! Avem de a face cu o boală cronică, rezultat al evoluţiei generale, care se află la o răspântie, maladie, al cărei mers nu poate fi influenţat prin tratamente drastice. De aceea acela care crede într-o refacere, şi încă într-o grabnică refacere, acela cade jertfă unei periculoase şinamăgiri. Epoca de tranziţie în care ne găsim, trebue să-şi urmeze calea spre o nouă regrupare a omenirii muncitoare, potrivit cu cerinţele nouii diviziuni de muncă în economia naţională şi internaţională. Această regrupare se mai impune ţărilor agricole şi din cauza politicei de autarchie economică a ţărilor Industriale. Statul agricol care nu vinde, nu are de unde să aibă devize pentru a cumpăra, este deci constrâns să treacă el însuşi la fabricarea produselor necesare. Dacă, ce-i drept, această epocă de tranziţie spre desvoltare industrială este mult mai spinoasă, decât operaţiunea de reutilare agricolă pentru ţării© industriale, este însă în afară de orice discuţie, că rezultatul final al acestei evoluţii nu poate să fie, decât spre folosul economic şi politic nebănuit al ţărilor astăzi agricole şi spre dauna ireparabilă a ţărilor industriale, conducătoare astăzi şi cari poartă răspunderea accelerării forţate ale acestei desvoltări. Căci în definitiv între cele doua soluţii posibile, adică decăderea la un rol economic colonial sau emanciparea de nevoia importului industrial, statele agricole vor şti să aleagă şi să realizeze această ultimă alternativă. Trecerea unei părţi din populaţia agricolă la alte ramuri de producţie reclamă investiri de imense 11 aui capitaluri, cari deocamdată nu există nicăiri. Că nelinişti sau desordini sociale nu vor putea favoriza intensificarea procesului de formare al acestui capital indispensabil evoluţiei culturale, este evident! Pe de altă parte este incontestabil, că noua aşezare a lucrurilor va avea ca rezultat un progres remarcabil în bunăstare (bienêtre) omenirii! Prin urmare trebue să rescumpărăm acest , viitor progres cu inconvenientele inevitabile oricăror prefaceri şi să acceptăm sacrificiile, fără de care noua grupare în diviziunea mondială a muncii nu se va putea realiza. Trebue în primul rând să învăţăm a ne tempera elanul de spor în pretenţii, căci fără economii nu se poate concepe nici un progres economic, iar procesul de formare al capitalului salvator, depinde de privaţiunile, ce consimţim a ni le impune, pentru facerea economiei, între orice împrejurări. Aceasta este în funcţie de gradul de conştienţă (instrucţie) şi puterea de voinţă (educaţie) a individului cât şi a societăţii. In mod sistematic va trebui prin urmare să educăm massele populare în direcţia aceasta şi să propagăm în cercuri cât mai largi conştienţa, că cu nimic nu se poate accelera mersul evoluţiei, şi deci scurta timpul de tranziţie neplăcut, decât prin economii susţinute de linişte şi de încredere în viitor Aceste singure pot înlesni strângerea de noui valori în direcţia nouilor investiri necesare pentru reutilarea suprapopulaţiunii agricole, în vederea unei succesive mutări a ei, de acolo, unde mecanizarea agriculturii face prezenţa ei inutilă şi dăunătoare, înspre noui ramuri de producţie utile. CONCLUZIUNI 1. Supraproducţia agricolă prezintă un inconvenient greu de remediat şi deci de lungă durată. 2. Această supraproducţiune determină o suprapopulaţi© în agricultură, care este cu atât mai periculoasă cu cât a-1 duce idesechilibrul tocmai în aceea pătură, care prin firea ei este destinată în prima linie să asigure păstrarea echilibrului social. 3. Una din cauzele acestei supraproducţiuni este mecanizarea solului. 4. Este drept, că mecanizarea , justificatădin punct de vedere social, totuşi i se atribue o prea mare importanţă în combaterea exodului rural, care în fond se datoreşte lipsei de rentabilitate a agriculturii. 5. Ameliorarea vieţii de la ţară, nu este permis a se reduce numai la înlesnirea anumitor munci grele cu ajutorul maşinei. Ridicarea reală a nivelului social a populaţiei satelor reclamă înainte de toate ameliorarea căminului, desăvârşirea condiţiunilor higienice de trai, a mijloacelor de comunicaţie, precum şi organizarea vieţii economice şi culturale până la acel nivel care să îngâdue, ca agricultorul să nu mai fie separat prin nimic esenţial de felul de trai al celorlalte clase profesionale ale naţiunei. Pe calea aceasta şi industriei i se deschide un câmp de desfacere mult mai larg pentru produse variate, decât în singura direcţie a desfacerii dlaginelor agricole, care subminând rentabilitatea muncii câmpului, distruge tocmai puterea de achiziţie a agricultorului pentru toate celelalte produse industri- Iale-Iată identificată una din cauzele ce au dus la ideea supărătoare a ararchiei economice în statele industriale, politică, care în ultima raţiune va trebui să ducă la creiarea de industrii in statei© agricole, în dauna comerţului internaţional şi a legăturilor de interdependenţă între popoare. 6. Sub raport politic trebue să :.ie dăm seama, că, remedierea suprapopulaţiunei nu poate să vie, decât dela mersul evoluţiei, care va determina o altă regrupare procentuală a lumii muncitoare, potrivit nouilor cerinţe ale consumului schimbat şi el, în mare măsură, de ridicarea nivelului social al moaşelor. De aceea să nu forţăm găsirea de soluţii miraculoase, cari nu pot să producă decât experienţe inutile, costisitoare şi dăunătoare pentru liniştea internă şi pentru creditul public. 7. Sub raport social trebue să propagăm ideea de rezistenţă şi de sacrificii temporale în vederea unei evoluţii spre progres. Educaţia tineretului să accentueze optimismul şi mai presus de toate să desvolte spiritul de economie, ca singurul mijloc mai eficace pentru prescurtarea epocei de tranziţie. Roma, Aprilie 1933. prof. Mihail Serban membru al Parlamentului Român. Nou record mondial femenin * La concursul nautic femenin ce a avut loc Duminică la Copenhaga între Danemarca şi Germania, daneza Else Jacobsen, în proba de 100 m piept, şi-a bătut propriul record mondial. Ea a parcurs distanţa în timpul record de 1:25.8. Proba de 100 m, sprint o câştigă daneza Anderson cu 1:13.8, iar cea de 100 m. spate — tot o daneză — dra Nielsen cu 1:27. Concursul a fost câştigat de Danemarca cu 31:31. ’ ' 1 1 Echipa de football FC, Seghedin, joacă Miercuri la Lugoj sau la Arad. Citiţi în pag. 4 rezultatele de Luni 1 Mai. —0X0— * — Pensionările în Ungaria. In Ungaria se vor face în cursul acestui an un mare număr de pensionări de funcţionari publici de toate gradele. Toţii anei catri au atins vârsta de 60 ani vor fi iscoşi la pensie. PATRIA Apel pentru ridicarea monumentului marelui Mitropolit Andreiu Şaguna la Sibiu Românii recunoscători memoriei măreţei figuri istorice a celui ce a fost marele mitropolit Andrei Şaguna, au hotărât ridicarea unui măreţ monument la Sibiu. In acest scop am ales oraşul de reşedinţă al fostului mitropolit, creator de epocă şi preot al deşteptărei noastre naţionale şi culturale, spre a-l avea imortalizat şi printr-o statue de bronz care să stea urmaşilor drept pildă de muncă, dragoste de neam, biserică şi cultură. Pentru realizare, facem apel la toţi fiii acestei ţări, rugându-i să-şi dea obolul lor şi din contribuţia tuturora să putem înălţa un monument demn de memoria marelui Andrei Baron de Şaguna. La cererea comitetului de acţiune, Consiliul judeţean din Sibiu, în sesiunea ordinară din 30 Martie a. c., a şi votat un prim ajutor de 50.000 Lei, pentru acest scop. Increditaţaţi, că acest apel va găsi înţelegerea cuvenită, comitetul de iniţiativă mulţumeşte anticipat donatori- CRONICA DRAMATICĂ Cafeneaua mică — Comedie in frei acte de Tristan Bernard — Teatrul Naţional a reluat Sâmbătă seara o comedie de succes dintr-o stagiune mai veche, spre a-i da prilej dlui Mihăilescu-Brăila, să apară din nou pe scenă. După o carieră teatrală de mai bine de douăzeci şi cinci de ani, în care a cunoscut frumoase succese de scenă, mai ales aici la Cluj, d. Brăila şi-a serbat acum doii ani „retragerea“, spre regretul unanim al unui public care l a aplaudat cu aceeaşi căldură timp de doisprezece ani. Căci dşa a fost un favorit al publicului, pentru nota de duioşie, umorul simpatic şi pentru căldura pe care ,o punea în rolurile interpretate şi a fost un element artistic de seamă al acestui teatru, un talent autentic, verificat atât prin judecata critică căt şi prin rezultatele pozitive date de încasările teatrului. Vom spune, că o dovadă, că două dintre piesele cele mai reprezentate pe scena Naţionalului din Cluj, „Heidelbergul de altă dată“ şi „Scrisoarea pierdută“, îşi datoresc într-o bună măsură succesul lui Mihaiescu-Brăilei şi faptul acesta este îndeobşte recunoscut. Spectacolul de Sâmbătă ne-a adus în minte spectacolele de acum cinci-şase ani şi mai bine, când Mihăilescu-Brăila era in deplinătatea forţelor sale artistice și când jocul său se încadra într’un ansamblu de o valoare astăzi greu de atins. O parte din camarazii lui de odinioară s‘au mutat de atunci la alte teatre, unde aveau mai frumoase perspective, iar unul dintre ei, poate cel mai scump și mai greu de înlocuit, Stănescu- Popa, s‘a mutat de pe pământ în ceruri O altă parte au rămas însă aici şi câţiva dintre ei au apărut pe scenă. Sâmbătă. Aceştia sunt dnii Virgil Vasilescu, Nae Dimitriu şi Corneliu Potcoavă. Ceilalţi însă au fost înlocuiţi în pupă, în „Cafeneaua mică“, şi spectacolul s‘a resimţit. Se pare dealtfel că teatrul nici nu a vrut să-şi însuşească această „unică“ reprezentaţie şi de aceea, a fost mai puţin pregătită, din punctul de vedere artistic. Pierderea au împărtăşit-o, într-o egală măsură, teatrul şi interpreţii mai tineri. O. B. —oxe— lor. Suma ce veţi binevoi să acordaţi, se va vărsa la Banca Naţională, Sucursala Sibiu, pentru fondul monumentului Andrei Şaguna. Preşedinte de onoare: M. S. Regele Carol al II-lea. Membrii de onoare: Patriarhul dr. M. Cristea şi toţi ierarhii ortodoxi din Ardeal; primul ministru dr. Al. Vaida Voevod; minstrul de interne G. Ivirronescu; ministrul justiiei M. Popovici; ministrul Apărării Naţionale general Samsonovici; ministrul instrucţiunei şi cultelor D. Gusti; subsecretar de stat V. V. Tilea; Octavian Goga; preşedintele Astrei I. Moldovanu; comand. Corp. VII A. general V. Economu; Ioan Lapadatu director; prefectul judeţului or C. Ştefan; primarul oraşului Sibiu dr W. Goritz. Comitetul de acţiune: „Acţiunea Românească“, Sibiu. Comitetul artistic: Prof. A. Busuioceanu, doctor în istoria artelor; V. Vianu, conferenţiar universitar, doctor în filozofie; Teodorescu Sion, inspector general al artelor; pictor M. Bunescu, directorul Muzeului Simu din Bucureşti; C. Han, profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti; Pamfil Şeicara şi Teodor Branişte, ziarişti; arhitecţii Horia Creangă ş I. Connert, Sibiu. Consiliul de administrare al fondului: Dr N. Comşa, fost prefect; dr. P. Simonetti, deputat, avocat la Banca Naţională; dr. L. Turcu, ajutor de primar ; I. Floaşiu, mare comerciant; V. Dumitrescu, directorul Băncii Naţionale din Sibiu. Lucrarea se va executa de sculptorul O. Medrea. * —oxo— MIERCURI 3 Maiu Anul XV. No. 94. vt^ggm mp» \ ) Joi 4 Mai vom reprezenta un film deosebit de tot ceea ce în mod obicinuit s’a văzut până acum. E vorba de renumita producție a marei case americane Metro-Goldwyn: „Păcatul Madeleinei Claudet“ Dece filmul aceasta a produs atâta vâlvă și dece a fost clasat ca cel mai bun film al anului? Pentrucă e simplu şi impresionant. Pentrucă atinge prin subiectul său o înaltă valoare emotivă, pentrucă fiecare om are o mamă a cărei icoană sfântă şi bună o poartă în suflet şi îi păstrează veneraţie. Şi în acest film este vorba despre o mamă. Una din acele fiinţe divine care-şi sacrifică totul: tinereţe, iubire, cinste, pentru unicul ei gând: copilul! In filmul acesta mare, ca şi In celălalt pe care încă nu l-aţi uitat, „Mama“ veţi putea vedea că filmul nu trebuie să fie numai operetă şi muzică pentru ca să placă, ci că el poate tot aşa de bine, ca şi orice altă manifestare de artă, să vă emoţioneze profund şi să dea o satisfacţie de un ordin cu totul superior. Apare în acest film o artistă nouă, HELENE HAYES. Va fi pentru Dvs. o revelaţie, aşa cum a fost pentru întreaga lume. Această minunată artistă, nu joacă, ci pur şi simplu îşi trăeşte rolul. Trecerile ei de la tinereţe nepăsătoare la maturitate şi apoi la bătrâneţe, având, pentru fiecare situate atâtea posibilităţi de exprimare, simple, naturale şi totuşi impresionante, sunt cu adevărat surprinzătoare. Amintirea ei va rămâne deasupra oricărei alte artiste. Nici primele roluri ale faimosei Greta Garbo nici cele ale Marlenei Dietrich, sau altele de acelaşi renume, nu vă vor putea face să uitaţi pe acestă excepţională artistă de compoziţie care este Helene Hayes. Jocul ei aminteşte de Nazimova şi de Asta Nielsen, In cinema şi de Rachelle sau Réjane in teatru. Cu acest film METRO-GOLDWIN, mare casă de producţie America, a voit să încununeze anul său jubiliar şi a izbutit. Vă invităm să nu neglijaţi acest film, unul din cele mai superioare din câte au produs casele de filme în ultimii ani. Cei cari au văzut filmul acesta în alte oraşe, ca Bucureşti, Paris, Budapesta, etc., vă vor putea spune că un asemenea flint nu s-a realizat încă. Preţurile de intrare cele obicinuite. Reprezentanţiile încep la orele 3, 5, 7 şi 9. 49 ■* I Samurai)-------—iMiri .......... 1 şcoala de gimnastică şi dansuri ritmice I VERA PAPH de la 1 Maiu în Cluj, Calea Victoriei 27. Telefon 413. MICA PUBLICITĂŢI! Caut casier, reprezentator, vânzător cu salariu, diurnă. Garanţie inamie— cinci mii. „Produs utilitate publică“ la zar. Am pierdut brevetul industrial cu No. A 182/920 eliberat de Autoritatea industrială Cluj pe numele Alexandru Recean din Cluj —11 declar nul în mâna ori cui s’ar găsi 412 De vânzare ieftin 2 paturi albe de fier, dulap de nuc, pat pentru servitoare, etc. Str. Elisabeta 38 et. I. De închiriat locuinţă modernă, mică, eventual cu grădină mare cu pomi- Str. Haşdeu No. 61. 411 Prin tratament modern dispar pistrui, pete, riduri şi toate defectele tenului. Ieftin şi sigur. Salon de cosmetică „Universo“ Piaţa Unirii 13. 201 Fiecare are pereche, numai pardesiurile, costumele, hainele, completele şi pălăriile magazinului „Venus“ sunt fără pereche în frumuseţe, eleganţă şi preţ ieftin. Oferte „Venus“, Str. Memorandului 3. 226 Ofertele se găsesc de vânzare la Fifrma Bucşi Piaţa Ştefan cel Mare 8.