Patria, iunie 1933 (Anul 15, nr. 117-138)

1933-06-01 / nr. 117

9» Aparatele de recepţie ale fabricei Columbia“ din londra vin In România Având în vedere că muzica naţională românească nu poate fi imprimată pe plăci de patefon decât la faţa locului, aici în România, fabrica noastră din Londra a hotărât că în cursul lunei iu­nie, va trimite la Bucureşti toate aparatele sale, de recepţionare şi de reimprimare, pentru a imprima pe discuri „COLUM­BIA“ capodoperele muzicei româneşti. Cu această ocazie subsemnata firmă vrea ca să dea posibilitatea oricărui care vrea să-şi imprime pe discuri „COLUMBIA“, fie vr’o vorbire ţinută, fie vreun cântec, concert sau chiar şi orchestră, având ast­fel la dispoziţie oricând această plăcută producţie particulară. Notăm, că discurile imprimate cu sistemul nostru nici nu se pot asemăna cu acele operaţii de ama­tori cari, pe lângă faptul că nu redă vo­cea exactă, după câteva ture la patefon se şi uzează. In această privinţă,fabrica noa­stră nu numai că imprimă discurile nece­sare dar păstrează şi negativul putând e­xecuta oricând comenzile ulterioare. Deşi imprimările făcute cu aparatele noastre din Londra sunt mai costisitoare ţinem să remarcăm că pe discurile imprimate de noi vocea este clară iar materialul este durabil şi identic cu acel care se află azi in comerţ, fie sub numele de disc Columbia, fie sub numele disc His Mas­ters Voice. Imprimarea unei plăci cu o singură faţă şi cu patru discuri gratuite costă lei 10.000, iar a unei plăci cu două feţe şi cu patru discuri gratuite lei 18.000. întrucât aparatele noastra vin în ţară abia în 4—5 ani odată, atragem pe această cale atenţiunea acelor artişti, ora­tori, orchestrelor şi corurilor cari au avut vreodată intenţia ca să-şi eternizeze pro­­ducţi­a­lor artistică, oratorică şi muzicală, pe vr’o placă de patefon ca să nu scape de data aceasta cea mai potrivită ocazie dintre ţoate. Informaţiuni mai detailate : I VIAŢA SPORTIVA O propunere pentru organizatorii Balcaniadei - Matchurile pe cari le susţine România în acea­­stă competifiune sa fie transmise la radio — De la 3—11 Iunie va avea loc in Ca­pitala României Balcaniada de foot­ball, organizată de către Federaţia ro­mână- Nu ştim dacă preparativele unei asemenea reuniuni care întrune­şte toate ţările din peninsula balcani­că au fost bine puse la punct. Ceea ce nu ar trebui însă să lipsească la nici un caz din programul acestor zile este transmisiunea la radio a matchurilor pe cari le va susţine echipa naţionala a României. Pentru postul de speacher al acestei transmisiuni nu vedem cine altul ar putea să ia locul dlui Ionel Gri­­mitrescu de la „Curentul“ care în du­bla calitate de admirabil causeur şi gazetar, ar avea în acest fel ocaziunea nimerită de a se face ascultat de în­treaga ţară, desfăşurând în cele nouă­zeci de minute de joc o captivantă şi dinamică conferinţă asupra felului cum decurge jocul. De model în acea­stă privinţă i-ar putea servi speacherul austriac care a transmis matchul din­tre Anglia şi Austria. In ceea ce priveşte celelalte matchuri pe cari le dispută vecinii noştri între ei este suficient dacă la sfârşitul repri­zei postul central de radio-difuziune dă rezultatul şi un scurt rezumat al fe­lului cum a decurs jocul. Este aceasta o dorinţă a tuturor a- i bonaţilor la radio de care atât organi­zatorii balcaniadei cât şi conducătorii postului de radiofonie trebuie să ţină seama. Numărul participanţilor se limitează la 5 de fiecare societate şi armă. Pentru probe se vor aplica dispozi­­ţiunile Regulametului International de Scrimă. Programul se va desfăşura in modul următor: La 1 Iunie vor avea loc probele eli­minatorii şi finale, floretă domni şi dame. La 5 iunie vor avea­ loc probele eli­minatorii şi finale,, sabie. Societăţile care vor a­vea partici­­panţi, vor numi şi câte un membru în juriu. Premii: Medalii şi obiecte de artă Taxa de înscriere: Pentru dame Lei 60 de persoană; Pentru domni de armă și persoană Lei 100, înscrierile se vor face până la: 3 Iu­nie 1933 pe adresa: Lt. colonel Popic Marian, Cluj, Str. Memorandului 12. Clasamentul campionatului maginular Újpest 22 17 3 2 89:30 37 Hungária 22 16 4 2 74:28 36 Ferencváros 22 16 3 3 80:22 35 In­ Ker. F. C. 22 11 5 6 51:39 27 Rimai II 22 10 5 7 41:43 25 Bocs­kai 22 8 6 8 40:37 22 Kispest 22 6 7 9 40:55 19 Szeged FC. 22 7 5 10 32:47 19 Attila 22 6 1 15 39:50 13 Nemzeti 22 4 5 13 32:62 13 Somogy 22 3 3 16 25:63 9 Soroksár 22 3 3 16 27:85 9 —exo— Programul campionatelor naţionale de scrimă Campionatele Naţionale de Scrimă cu floreta şi sabia, vor avea loc la. 1 şi 5 Iunie 1933, in Cluj, cu următoarele probe : Floretă danie individual: Floretă domni individual: Sabie domni individual. La campionate pot lua parte mem­brii Societafilor Sportive afiliate la Federaţia Română de Scrimă, ele vor avea şi caracterul selecţionării­­pentru participanţii la campionatele Europei de Scrimă. DOAMNELOR! Numai atunci veţi fi mulţumite de cu­loarea părului dv. dacă veţi vopsi pârul dv. cu renumita vopsea de păr „INOCA­­MIA“ cea mai naturală, mai superioară şi mai inofensivă vopsea de păr, în 15 nuanţe. Ondolaţia permanentă se face de către specialişti renumiţi şi diplomaţi ai concur­surilor de ondolaţii permanente internaţio­nale. Suntem singura firmă serioasă în aceasta branşe. IULIU MUSSA.­ ­»♦»♦•♦♦♦♦•♦♦♦•♦♦»♦♦fr»­­♦»»»»*» „COLUMBIA“ Graph Comp Rom. 5. A. Socersola, Clo), Plopi Unirii Nr. 20 A APARUT Mersul trenurilor m« f*I ^ H fe­rn «■**■ II EDIŢIA XXIX VALABIL DE LA 15 MAI 1933. Conţine orarul de vară al tuturor trenurilor care a Intrat în vigoare la 15 Maiu, mersul trenurilor internaţionale, tariful complect al abonamentelor, călătoriilor combinate şi circulare şi a vagoanelor cu paturi, precum şi toate informaţiuni­le de lipsă. Indiciile alfabetice cu numirea cea nouă şi veche a tuturor staţiunilor de cale ferată din România, harta drumurilor de fier. Ediţie practică uşor de manipulat. In afară de cu­tia mare a apărut şi orarul de vară în ediţia HERMES mersul trenurilor de buzunar, care conţine un t­­ras al mersului trenurilor şi toate liniila teiste din România. Preţul Lei 20. Ambele ed­ţii s’au pus în vânzare la librăriile, chioşcurilor de ziare şi birourile de voiaj din ţară Abona­ţilor li se trimite scutit de porto de către administraţia nem­es­t uşov, Str. Regele Carol Nr- 6. PEEI IN­ 4LS Sa S­ S PATRIA Reabilitarea Ardealului .Fecior de slugră" al Pe marginea romanului dlui N. D. Cocea — de Dr. AUREL CIOBANESCU Când, în primele săptămâni ce au ur­mat intrării trupelor române în Ar­deal, cuvântul „regăţean“­ a început să fie rostit pentru a desemna un gen de cetăţean puţin simpatic, aproape inde­zirabil, ardelenii au fost acuzaţi de lip­să de­ loialitate faţă de ţară, neam­­ tron, de ingratitudine faţă de desrobi­­tori­­i, — horribile dietu, — de anton­o­­mism­. A trebuit să treacă mulţi ani, pentru ca un „regăţean“ să vină şi să i­erbi iit teze Ardealul, astfel calomniat. I­. X. D. Cocea, în recentul său ,roman „Fe­cior de slugă" a reuşit să ne dea mai mult decât un studiu analitic al soc­ie­taţii din vechiul regat; a reuşit să ex­plice şi să justifice aprehensiunea, pe care ardelenii Unirii şi din anii urmă­tori o aveau şi, poate, o au faţă de o parte din cei cari au trecut Carpaţii, spre a se stabili în oraşele transilvă­nene, unde revendicau rolul de pioneri ai românismului integral. Tage Bojoceanu, eroul principal al dlui Cocea, copilul unor slugi umili, parvenit graţie sprijinului desintere­­sat al stăpânilor şi graţie Upsei sale de scrupule, este tipul, pe care o alegere, de­sigur, nefericită - - ardelenii îl de­semnau cu calificativul „regăţean“­­Acest tip, cocoţat în toate ramurile vieţii publice, în administraţie, în ar­mată, până şi în învăţământ, a dezgus­tat profund opinia publică nu numai din noile provincii, ci şi din vechiul regat. .Dar, fiindcă dincolo de munţi, numărul acestor Botoceni era incom­parabil mai mare, ei formând o majo­ritate compactă, ele care te loveai la fiecare pas, regăţenii de treabă, mo­deşti şi oneşti, nu s-a­u putut impune şi au trecut aproape neobservaţi. Aceşti Botoceni, în vechiul regat doar un tip social, au produs în Ar­deal un adevărat dezastru: au­ scârbit, prin exploatarea neruşinată a popula­ţiei şi întronarea sistemului bacşişului, pe românii, treziţi brutal, din beţia pri­mului entuziasm, au indispus şi înde­părtat minorităţile şi au pervertit via­ţa publică in aşa măsură, încât va tre­bui să treacă ani mulţi pentru ca să dispară amărăciunea provocată de ei. Alături de un cinic ca Jase Bojocea­­nu, veşnicul „învârtit", un Nein Azan nu se poate afirma. In faţa tupeului, modestia este copleşită, iar buna cre­­­dinţa surprinsă. Şi, chiar dacă viaţa 1­u‘a dus, ca romanul, conflictul acestor­­ două tipuri, până la ultimele sale con­­­secinţi, totuşi a reuşit să producă o I stare de spirit, pe care Botopenii s‘au I grăbit să o denunţe ca îndreptată con- I tra vechiului regat, căutând abil, a şi-l­­ ralia pe acesta. Şi după cum opinia­­ publică din Ardeal a greşit, când a ge- I ne­rali­zat, creând noţiunea detestabilă I a „regăţeanului“, tot astfel greşea a­­cuma opinia publică de dincoace de Carpaţi, când suspectat pe „boangheni“ ,de tei,diniţi centrifuge, m­aghiarofile sau alte absurdităţi. In urma acestei dramat­ice erori, lichelele au reuşit să se îmbogăţească, să se acopere de ono­ruri şi titluri şi să monopolizeze cali­tatea de bun român. Romanul are pasagii, care pretează la o analogie perfectă cu relaţiunile dintre Ardeal şi vechiul regat. In pri­mii ani după Unire, când, politiceşte era surghiunit, Ardealul vedea în ca­pitala ţării un fel de Iaşi al dlui Cocea, cu un Mare Cartier General, care sfi­da pe ostaşii din tranşee. Asemenea unui Nelu Azan, vlăstar de boier cu sensibilitatea fină, cuvinte grele se pronunţau la adresa centrului, care, trimiţând, în posturi cu răspundere, elemente complect amorale, manifesta o lipsă de înţelegere revoltătoare pen­tru felul de a fi­­ de a privi lucrurile, al celor 9 milioane de noi cetăţeni ro­mâni, cari se simţeau dispreţuiţi, în­călcaţi şi exploataţi, fără ca legitimele lor proteste să fie măcar ascultate. Feciorul de slugă, cu mentalitatea lui, cu morala lui, cu resursele lui încă neepuizate, a fost tragedia poporului românesc, unit în hotarele lui fireşti. El a otrăvit dragostea frăţească, a pa­ralizat entuziasmul şi şi-a bătut joc de ceea ce omul are mai scump. Dacă azi, 15 ani după căderea graniţelor, despăr­ţitoare de fraţi, încă nu au dispărut toate notele discordante dintre provin­ciile ce compun România Mare, vina este a, lui, e o vină imensă, dar care n­u-i apa­să în inconştienţa şi lipsa lui de scrupule­ Prin cartea dlui N. D. Cocea, ve­chiul regat întinde Ardealului o mână pentru ca, împreună, să înfiereze lipul abject al feciorului de slugă, care îi scârbeşte deopotrivă. Bucureşti, Mai 1933. Despărţământul Cluj, «1 wAstrei, lo­cafe — Serbarea din comuna Nădăşel — In ziua de 28 Maiu s‘a ţinut un fru-­ mos festival în comuna Nadă­şel. D. inspector Ienofca* arată­­menirea „As­tral“ următrind împrospătarea sufle­tească şi naţională a satelor româneşti. Dsa vorbeşte despre frumuseţea por­tului, obiceiurilor şi a cântecului ro­mânesc. Aminteşte că în acea­stă zi de 28 Mai, toate oraşele din ţările Mied înţelegeri îşi spun cuvântul nestrămu­tat de a păstra graniţele actuale. Prin cuvinte bine simţite dsa picură în su­fletul ţăranilor entuziasm şi mândrie de neam, D. drd. Frăi­­lă din partea studenţi­lor în medicină într-o limbă poporală arată care este pericolul tuberculozei, dând sfaturi pentru evitarea şi vinde­carea­­acestui flagel. D. Cmechi vorbeşte despre Asociaţi­­­unea „Şoi­mii Carpaţilor“,­­de la sate. •Aduce cuvinte de laudă organizaţi­inai din comuna Sucea®, care a ştiut sa în­frăţească tot ceea ce este românesc. D. Fărăianu artist de la Teatrul Na­ţional a înveselit auditoriul cu versu­rile dsale hazlii. Corul Şolimilor din comuna Suceag de sub conducerea harnicului învăţător Trif­u a cântat doine şi cântece naţio­nale, cari au plăcut foarte mult. Părintele Moldovan a mulţumit oas­peţilor pentru frumoasa manifestaţie culturală şi munca ce o depune ,, Astra“ pentru culturalizarea satelor. Promite că şi­ locuitorii din comuna Nădăşel îi vor da toată silinţa să fie la înălţim­ea organizaţiunilor „Astrei“ din celelalte sate. Relevăm în propaganda culturală a „Astrei“ despărţământului Cluj m­ie ră­sărea ţăranilor la festivaluri şi nucile turnee pe cari le fac satele­ în comunele vecine cu scopul de a se înfrăţi, care serveşte în acelaş timp şi ca un imbold și emulație între diferite comune. —oxo— Bolnavii iar cei istoviți o odihnă la Caile medicale fitil sau renovate de curând. Conform părerii unor profesori cu renume european, apa dela Chirău vindecă bolile reumatice, astmatice, de stomac, de rinichi şi pi­­le, precum şi toate boalele femeieşti. Băile sunt situate într’o regiune minunată lângă şoseaua şi Calea Ferată. Cluj—Dej la 1 km. apropiere de Gherla. Camere curate şi ieftine, bucătărie ardelenească excelentă. Oprire de autobus. Besthidereo, Bismitticâ 4 lapte­ fianifcsiofîa antlrciizionlsta dela Odomelo — Reprezentanţii Secuimii, un număr de câteva mii se declara pen­tru actuala statornicire a fruntariilor prii româneşti — ODORHEIU, 30. — Adunarea anti­­irevizionistă­­dela Odorheiu s a ţinut Duminică într'un cadru înălţător, participând peste 3000 de ţărani, între cari maii mulţi de juma ca­re au fost minoritari. Au făcut declaraţii repre­zentanţii tuturor partidelor politice între cari şi reprezentantul p­artidului maghiar democrat. Partidul con­ţit­or, prezidat de d. Bethlen s‘a ţinut şi de astădatâ de­parte de această manifestaţie româ­nească, în cursul căreia li­ s‘ar fi dat o strălucită ocazie de a-şi dovedi ata­şamentul lor sincer faţă de statul ro­mân. Au vorbit în ungureşte cinci ora­tori dintre cari doi au fost ţărani. Pentru participanţii români au ro­stit admirabile discursuri: protopo­pul Iuliu Laslo, prof. Puşcariu, prof. G Georgescu Nestioti de la Ploieşti ca rep­rezentarnt al Ligii Culturale, şi a­­vocatul Mihail Consttantinescu din Odorheiu. După încheierea adunării a avut loc o mare manifestaţie de stradă, la care au participat toţi cei care au fost prezenţi la adunare. —oxo— Soc „IRIS“ An. R. pt. Industria Ceramică, Cluj AVIZ Domnii acţionari ai soc.­­Insu­s, a­nom. pt. Industria Ceramică Cluj, sunt­­ prin aceasta înştiinţaţi, că Adunarea Ge­nerală ordinară ţinută la 7 Iulie 1932 a­­ hotărât reducerea capitalului social la Lei 2,400OGO, reducându-se fiecare acţiune l­­a câte Lei 100 prin ştampilare. Aprobată fiind această reducere de ca­­i pu­sl de către Tribunalul Cluj prin deci­­i­siunea sa din 12 Decembrie 1932 sub­­ Nr. F. 149—1932/29 Fasc. 1092, domnii­­ acţionari ai societ­ţii sunt invitaţi de a-şi­­ prezenta acţiunile la sediul societății în Cluj, Str. Chintăului Nr. 74 pentru ştam­­pilarea lor la valoarea nominală actuală. 495 Direcțiunea. J Chiar și scoțianul cumpără aici Vânzarea Ieftină d­or 20.000 d­. Odain lavabil g 10 % m gs 6* Hg & « w « ,- R.S. o. E w .!= « « cn A-5 c«3 ^2 *-« "O­­«?î£5 C3 B ft) M 13 N £ E £ E tft O * N * j j -i O,C£ CX E • Ä B *3 er. N C! ct. «3 jG Om U« BEE Academia de Înalte Studii Agronom­e? Cluj No. 1490—33 ­ S’A DESCHIS JUHIERUL­­ I­I­­­I­IStr. unde pentru 25 Lei in 15 mi­nute se calcă un costum de haine. Cabină specială pentru d­e­s­b­r­ă­c­a­t stă la dispoziţia clienților. Gr. Bab­a Novac 15/a înainte de a vi aranja grădina vizitaţi cu încredere gradinaria ar­tistica TUROS din Uuj, unde vă puteţi procura tot felul de plante. Trandafiri soiuri­fia­ţi şi piticii in uit îrsic culon exceiente. Nu uitaţi adresa: HORTICULTURA Iosif Turos Cluj, cal. Victoriei 94/b. *0« Clientela noastră 'de decenii/ ştiejiejnul^ mCZiNK" curăţă ş1 wa mm 11 iuiiwihmiiii ii—num imn i n vopseşte pe plac. Pub’icaţitme Licitata pentru 9 vagoane păcură fixată pentru 7 Aprilie (Patria Nrci 56 şi 63 1933) şi­­Monitorul Oficial 70 partea II­I pag. 2256), amânată la 11 Mai, va mai avea loc la 16 Iunie în acelaş sediu şi o oră sub condiţiunile stabilite în Monitorul I 70 şi Patria Nr. 56 1 933. 498 I i Inf­ormatum pentru sanatorul din Collf­ffai al soc. d­e Bi­nefacere „Caritatea" Societatea „Caritatea“ dispunând la staţiunea climaterică Colibiţa, (altitu­dine 800 m.) de un sanator constând din 2 pavilioane nou construite, amenajate cu cele necesare, face cunoscut că pri­meşte în pensiune complectă — de la 1 Iunie — 15 Septemvrie eleve-elevi, stu­­dente-studenţi suferinizi de­ cataruri cronice a bronchiilor, induraţia vârfu­rilor pulmonare, plem­ozii, neurastenie, insomnie nervoasă, debili, limfatici şi anemici; (tuberculosa deschisă nu se primeşte) cărora le dă pe lângă o supra­­alimentaţie, posibilitatea de a-şi, face după prescripţie medicală, o cură de soare cu puternice raze ultraviolete. Se primesc şi funcţionari fără fami­lie şi fun­­cţionare. Taxa de întreţinere complectă pentru studenţi şi elevi este de 70 lei la zi, pentru particulari 100 lei la zi inclusi­ve camera. Fiecare persoană este rugată a-şi a­­duce aşternut de pat, o pătură, un dres de baie şi galoşi sau şoşoni pentru zile ploioase-Olivia V. Releu Elena Puşcariu prezidentă, dir. Sanatorului. Nicu Ravid, secretar. AU SOSIT renumitele noastre vinuri din podgoriile proprii Teaca, Ighiu şi Şard, recunoscute ca cele mai superioare vinuri din Ardeal. Depozitul exclusiv a vinurilor de masâ, delicatese şi medicale ale drului Eöry Ştefan. Pivniţe proprii, îngrijire personala, serviciu prompt şi preţuri convenabile, de la 124 Lei după calitate. La cumpărătură de 5 kg. reducere Revânzatorilor preţuri angro. Depozitul pivniţelor Transilvania Str. Vlahuţa colţ cu Str. Regina Maria, casa Réthy, Strada Regina Maria No. 11. 489 JOI, 1 Iunie, Anul XV, No. 117. - MINISTERUL FINANŢELOR Directoratul Reg­inal VIII Cluj Publicas Nune In conformitate cu ordinul Onor. Mi­nisterului da Finanţe No. 60793—1233, se aduce la cunoştinţa generală, că pen­tru ocupar­ea posturilor de perceptor de circumscripţie şi perceptor de agenţie, rămase necomplectate, se va ţinea un nou examen la sediul Directoratului Regional VIII Cluj. „ Pot candida toţi acei, care posed cel puţin diploma de bacalaureat, absolvenţa şcolii comerciale superioare sau a unei şcoli normale de învăţători. înscrierile pentru acest examen se pri­mesc până în seara zilei de 7 iunie 1933, la Directoratul Regional Vili Cluj. Pe lângă cererea de înscriere, candi­daţii trebuie să mai înainteze: actul de studii, dovada de satisfacere a serviciului mi­litar, certificatul de bună purtare, certificatul de naţionalitate, declaraţia de averea ce posedă (această declaraţie se cere numai­­acelor candidaţi, care în prezent nu ocupă vre-o funcţ. pubi.) Odată cu cererea de înscriere, candi­daţii vor mai depune şi recipisa de con­semnare a sumei de lei 100 (una sută), ca taxa de examen, pe seama Directoratului Regional VIII Cluj. Examenele constau din probe scrise şi probe verbale. Materiile din care urmează să fie exa­minaţi, candidaţii, sunt acele prevăzute în publicaţiunea înserată In Monitorul Ofi­­cicial Nr. 11 din 14 Ianuarie 1933. Data ţinerii examenelor se va anunţa ulterior. Cluj, la 30 Mai 1933. Director Regional, ss. Victor Mureșianu. No. 1123 MMU LUCITAfI D­e vânzs la o garnitură de salon specială, original „Bull“ constând din 12 buc. nou tapetate. A se adresa: Förstner, Andrei Murtsaniu 14. 477 C­aut casă 3 camere, bucătărie, baie, antreu şi dependinţe cartierul Andrei Mureşan sau Regală. Adresa la ziar. iCilit!! 31 una grădină cu pomi roditori pe care se află una casă com­pusă din cameră şi bucătărie, altă cameră şi bucătărie în curte mai mică şi depen­dinţe, în strada Grădinilor 11 (prin Pas­teur). Poziţie admirabilă, informaţii la proprietar între orele 12—3. Pentru a avea siluetă este neapărată nevoie de a purta CORSET-SOIX deblin­g Cluj Cal. Regele Ferdinand 3 (în curte). A­ngajăm imagn­at domnişoară ca vânzătoare în prăvălie de vinuri şi rachiu. Adresa la ziar. A­utomobil Chevrolet închis, şase cilindri de vânzare la Poszler, Calea Regele Ferdinand 3. 496 farmacii de serviciu: Fortuna, Piaţa Unirii. Hygea, Piaţa Mihai Viteazul. Şotropa, Piaţa Ştefan Cel Mare. Mircea, Cal Regele Ferdinand, este sufletul comerţului

Next