Patria, iunie 1933 (Anul 15, nr. 117-138)
1933-06-01 / nr. 117
9» Aparatele de recepţie ale fabricei Columbia“ din londra vin In România Având în vedere că muzica naţională românească nu poate fi imprimată pe plăci de patefon decât la faţa locului, aici în România, fabrica noastră din Londra a hotărât că în cursul lunei iunie, va trimite la Bucureşti toate aparatele sale, de recepţionare şi de reimprimare, pentru a imprima pe discuri „COLUMBIA“ capodoperele muzicei româneşti. Cu această ocazie subsemnata firmă vrea ca să dea posibilitatea oricărui care vrea să-şi imprime pe discuri „COLUMBIA“, fie vr’o vorbire ţinută, fie vreun cântec, concert sau chiar şi orchestră, având astfel la dispoziţie oricând această plăcută producţie particulară. Notăm, că discurile imprimate cu sistemul nostru nici nu se pot asemăna cu acele operaţii de amatori cari, pe lângă faptul că nu redă vocea exactă, după câteva ture la patefon se şi uzează. In această privinţă,fabrica noastră nu numai că imprimă discurile necesare dar păstrează şi negativul putând executa oricând comenzile ulterioare. Deşi imprimările făcute cu aparatele noastre din Londra sunt mai costisitoare ţinem să remarcăm că pe discurile imprimate de noi vocea este clară iar materialul este durabil şi identic cu acel care se află azi in comerţ, fie sub numele de disc Columbia, fie sub numele disc His Masters Voice. Imprimarea unei plăci cu o singură faţă şi cu patru discuri gratuite costă lei 10.000, iar a unei plăci cu două feţe şi cu patru discuri gratuite lei 18.000. întrucât aparatele noastra vin în ţară abia în 4—5 ani odată, atragem pe această cale atenţiunea acelor artişti, oratori, orchestrelor şi corurilor cari au avut vreodată intenţia ca să-şi eternizeze producţialor artistică, oratorică şi muzicală, pe vr’o placă de patefon ca să nu scape de data aceasta cea mai potrivită ocazie dintre ţoate. Informaţiuni mai detailate : I VIAŢA SPORTIVA O propunere pentru organizatorii Balcaniadei - Matchurile pe cari le susţine România în această competifiune sa fie transmise la radio — De la 3—11 Iunie va avea loc in Capitala României Balcaniada de football, organizată de către Federaţia română- Nu ştim dacă preparativele unei asemenea reuniuni care întruneşte toate ţările din peninsula balcanică au fost bine puse la punct. Ceea ce nu ar trebui însă să lipsească la nici un caz din programul acestor zile este transmisiunea la radio a matchurilor pe cari le va susţine echipa naţionala a României. Pentru postul de speacher al acestei transmisiuni nu vedem cine altul ar putea să ia locul dlui Ionel Grimitrescu de la „Curentul“ care în dubla calitate de admirabil causeur şi gazetar, ar avea în acest fel ocaziunea nimerită de a se face ascultat de întreaga ţară, desfăşurând în cele nouăzeci de minute de joc o captivantă şi dinamică conferinţă asupra felului cum decurge jocul. De model în această privinţă i-ar putea servi speacherul austriac care a transmis matchul dintre Anglia şi Austria. In ceea ce priveşte celelalte matchuri pe cari le dispută vecinii noştri între ei este suficient dacă la sfârşitul reprizei postul central de radio-difuziune dă rezultatul şi un scurt rezumat al felului cum a decurs jocul. Este aceasta o dorinţă a tuturor a- i bonaţilor la radio de care atât organizatorii balcaniadei cât şi conducătorii postului de radiofonie trebuie să ţină seama. Numărul participanţilor se limitează la 5 de fiecare societate şi armă. Pentru probe se vor aplica dispoziţiunile Regulametului International de Scrimă. Programul se va desfăşura in modul următor: La 1 Iunie vor avea loc probele eliminatorii şi finale, floretă domni şi dame. La 5 iunie vor avea loc probele eliminatorii şi finale,, sabie. Societăţile care vor avea participanţi, vor numi şi câte un membru în juriu. Premii: Medalii şi obiecte de artă Taxa de înscriere: Pentru dame Lei 60 de persoană; Pentru domni de armă și persoană Lei 100, înscrierile se vor face până la: 3 Iunie 1933 pe adresa: Lt. colonel Popic Marian, Cluj, Str. Memorandului 12. Clasamentul campionatului maginular Újpest 22 17 3 2 89:30 37 Hungária 22 16 4 2 74:28 36 Ferencváros 22 16 3 3 80:22 35 In Ker. F. C. 22 11 5 6 51:39 27 Rimai II 22 10 5 7 41:43 25 Bocskai 22 8 6 8 40:37 22 Kispest 22 6 7 9 40:55 19 Szeged FC. 22 7 5 10 32:47 19 Attila 22 6 1 15 39:50 13 Nemzeti 22 4 5 13 32:62 13 Somogy 22 3 3 16 25:63 9 Soroksár 22 3 3 16 27:85 9 —exo— Programul campionatelor naţionale de scrimă Campionatele Naţionale de Scrimă cu floreta şi sabia, vor avea loc la. 1 şi 5 Iunie 1933, in Cluj, cu următoarele probe : Floretă danie individual: Floretă domni individual: Sabie domni individual. La campionate pot lua parte membrii Societafilor Sportive afiliate la Federaţia Română de Scrimă, ele vor avea şi caracterul selecţionăriipentru participanţii la campionatele Europei de Scrimă. DOAMNELOR! Numai atunci veţi fi mulţumite de culoarea părului dv. dacă veţi vopsi pârul dv. cu renumita vopsea de păr „INOCAMIA“ cea mai naturală, mai superioară şi mai inofensivă vopsea de păr, în 15 nuanţe. Ondolaţia permanentă se face de către specialişti renumiţi şi diplomaţi ai concursurilor de ondolaţii permanente internaţionale. Suntem singura firmă serioasă în aceasta branşe. IULIU MUSSA. »♦»♦•♦♦♦♦•♦♦♦•♦♦»♦♦fr»♦»»»»*» „COLUMBIA“ Graph Comp Rom. 5. A. Socersola, Clo), Plopi Unirii Nr. 20 A APARUT Mersul trenurilor m« f*I ^ H fern «■**■ II EDIŢIA XXIX VALABIL DE LA 15 MAI 1933. Conţine orarul de vară al tuturor trenurilor care a Intrat în vigoare la 15 Maiu, mersul trenurilor internaţionale, tariful complect al abonamentelor, călătoriilor combinate şi circulare şi a vagoanelor cu paturi, precum şi toate informaţiunile de lipsă. Indiciile alfabetice cu numirea cea nouă şi veche a tuturor staţiunilor de cale ferată din România, harta drumurilor de fier. Ediţie practică uşor de manipulat. In afară de cutia mare a apărut şi orarul de vară în ediţia HERMES mersul trenurilor de buzunar, care conţine un tras al mersului trenurilor şi toate liniila teiste din România. Preţul Lei 20. Ambele edţii s’au pus în vânzare la librăriile, chioşcurilor de ziare şi birourile de voiaj din ţară Abonaţilor li se trimite scutit de porto de către administraţia nemest uşov, Str. Regele Carol Nr- 6. PEEI IN 4LS Sa S S PATRIA Reabilitarea Ardealului .Fecior de slugră" al Pe marginea romanului dlui N. D. Cocea — de Dr. AUREL CIOBANESCU Când, în primele săptămâni ce au urmat intrării trupelor române în Ardeal, cuvântul „regăţean“ a început să fie rostit pentru a desemna un gen de cetăţean puţin simpatic, aproape indezirabil, ardelenii au fost acuzaţi de lipsă de loialitate faţă de ţară, neam tron, de ingratitudine faţă de desrobitorii, — horribile dietu, — de antonomism. A trebuit să treacă mulţi ani, pentru ca un „regăţean“ să vină şi să ierbi iit teze Ardealul, astfel calomniat. I. X. D. Cocea, în recentul său ,roman „Fecior de slugă" a reuşit să ne dea mai mult decât un studiu analitic al societaţii din vechiul regat; a reuşit să explice şi să justifice aprehensiunea, pe care ardelenii Unirii şi din anii următori o aveau şi, poate, o au faţă de o parte din cei cari au trecut Carpaţii, spre a se stabili în oraşele transilvănene, unde revendicau rolul de pioneri ai românismului integral. Tage Bojoceanu, eroul principal al dlui Cocea, copilul unor slugi umili, parvenit graţie sprijinului desinteresat al stăpânilor şi graţie Upsei sale de scrupule, este tipul, pe care o alegere, desigur, nefericită - - ardelenii îl desemnau cu calificativul „regăţean“Acest tip, cocoţat în toate ramurile vieţii publice, în administraţie, în armată, până şi în învăţământ, a dezgustat profund opinia publică nu numai din noile provincii, ci şi din vechiul regat. .Dar, fiindcă dincolo de munţi, numărul acestor Botoceni era incomparabil mai mare, ei formând o majoritate compactă, ele care te loveai la fiecare pas, regăţenii de treabă, modeşti şi oneşti, nu s-au putut impune şi au trecut aproape neobservaţi. Aceşti Botoceni, în vechiul regat doar un tip social, au produs în Ardeal un adevărat dezastru: au scârbit, prin exploatarea neruşinată a populaţiei şi întronarea sistemului bacşişului, pe românii, treziţi brutal, din beţia primului entuziasm, au indispus şi îndepărtat minorităţile şi au pervertit viaţa publică in aşa măsură, încât va trebui să treacă ani mulţi pentru ca să dispară amărăciunea provocată de ei. Alături de un cinic ca Jase Bojoceanu, veşnicul „învârtit", un Nein Azan nu se poate afirma. In faţa tupeului, modestia este copleşită, iar buna credinţa surprinsă. Şi, chiar dacă viaţa 1u‘a dus, ca romanul, conflictul acestor două tipuri, până la ultimele sale consecinţi, totuşi a reuşit să producă o I stare de spirit, pe care Botopenii s‘au I grăbit să o denunţe ca îndreptată con- I tra vechiului regat, căutând abil, a şi-l ralia pe acesta. Şi după cum opinia publică din Ardeal a greşit, când a ge- I neralizat, creând noţiunea detestabilă I a „regăţeanului“, tot astfel greşea acuma opinia publică de dincoace de Carpaţi, când suspectat pe „boangheni“ ,de tei,diniţi centrifuge, maghiarofile sau alte absurdităţi. In urma acestei dramatice erori, lichelele au reuşit să se îmbogăţească, să se acopere de onoruri şi titluri şi să monopolizeze calitatea de bun român. Romanul are pasagii, care pretează la o analogie perfectă cu relaţiunile dintre Ardeal şi vechiul regat. In primii ani după Unire, când, politiceşte era surghiunit, Ardealul vedea în capitala ţării un fel de Iaşi al dlui Cocea, cu un Mare Cartier General, care sfida pe ostaşii din tranşee. Asemenea unui Nelu Azan, vlăstar de boier cu sensibilitatea fină, cuvinte grele se pronunţau la adresa centrului, care, trimiţând, în posturi cu răspundere, elemente complect amorale, manifesta o lipsă de înţelegere revoltătoare pentru felul de a fi de a privi lucrurile, al celor 9 milioane de noi cetăţeni români, cari se simţeau dispreţuiţi, încălcaţi şi exploataţi, fără ca legitimele lor proteste să fie măcar ascultate. Feciorul de slugă, cu mentalitatea lui, cu morala lui, cu resursele lui încă neepuizate, a fost tragedia poporului românesc, unit în hotarele lui fireşti. El a otrăvit dragostea frăţească, a paralizat entuziasmul şi şi-a bătut joc de ceea ce omul are mai scump. Dacă azi, 15 ani după căderea graniţelor, despărţitoare de fraţi, încă nu au dispărut toate notele discordante dintre provinciile ce compun România Mare, vina este a, lui, e o vină imensă, dar care nu-i apasă în inconştienţa şi lipsa lui de scrupule Prin cartea dlui N. D. Cocea, vechiul regat întinde Ardealului o mână pentru ca, împreună, să înfiereze lipul abject al feciorului de slugă, care îi scârbeşte deopotrivă. Bucureşti, Mai 1933. Despărţământul Cluj, «1 wAstrei, locafe — Serbarea din comuna Nădăşel — In ziua de 28 Maiu s‘a ţinut un fru- mos festival în comuna Nadăşel. D. inspector Ienofca* aratămenirea „Astral“ următrind împrospătarea sufletească şi naţională a satelor româneşti. Dsa vorbeşte despre frumuseţea portului, obiceiurilor şi a cântecului românesc. Aminteşte că în această zi de 28 Mai, toate oraşele din ţările Mied înţelegeri îşi spun cuvântul nestrămutat de a păstra graniţele actuale. Prin cuvinte bine simţite dsa picură în sufletul ţăranilor entuziasm şi mândrie de neam, D. drd. Frăilă din partea studenţilor în medicină într-o limbă poporală arată care este pericolul tuberculozei, dând sfaturi pentru evitarea şi vindecareaacestui flagel. D. Cmechi vorbeşte despre Asociaţiunea „Şoimii Carpaţilor“,de la sate. •Aduce cuvinte de laudă organizaţiinai din comuna Sucea®, care a ştiut sa înfrăţească tot ceea ce este românesc. D. Fărăianu artist de la Teatrul Naţional a înveselit auditoriul cu versurile dsale hazlii. Corul Şolimilor din comuna Suceag de sub conducerea harnicului învăţător Trifu a cântat doine şi cântece naţionale, cari au plăcut foarte mult. Părintele Moldovan a mulţumit oaspeţilor pentru frumoasa manifestaţie culturală şi munca ce o depune ,, Astra“ pentru culturalizarea satelor. Promite că şi locuitorii din comuna Nădăşel îi vor da toată silinţa să fie la înălţimea organizaţiunilor „Astrei“ din celelalte sate. Relevăm în propaganda culturală a „Astrei“ despărţământului Cluj mie răsărea ţăranilor la festivaluri şi nucile turnee pe cari le fac satele în comunele vecine cu scopul de a se înfrăţi, care serveşte în acelaş timp şi ca un imbold și emulație între diferite comune. —oxo— Bolnavii iar cei istoviți o odihnă la Caile medicale fitil sau renovate de curând. Conform părerii unor profesori cu renume european, apa dela Chirău vindecă bolile reumatice, astmatice, de stomac, de rinichi şi pile, precum şi toate boalele femeieşti. Băile sunt situate într’o regiune minunată lângă şoseaua şi Calea Ferată. Cluj—Dej la 1 km. apropiere de Gherla. Camere curate şi ieftine, bucătărie ardelenească excelentă. Oprire de autobus. Besthidereo, Bismitticâ 4 lapte fianifcsiofîa antlrciizionlsta dela Odomelo — Reprezentanţii Secuimii, un număr de câteva mii se declara pentru actuala statornicire a fruntariilor prii româneşti — ODORHEIU, 30. — Adunarea antiirevizionistădela Odorheiu s a ţinut Duminică într'un cadru înălţător, participând peste 3000 de ţărani, între cari maii mulţi de juma care au fost minoritari. Au făcut declaraţii reprezentanţii tuturor partidelor politice între cari şi reprezentantul partidului maghiar democrat. Partidul conţitor, prezidat de d. Bethlen s‘a ţinut şi de astădatâ departe de această manifestaţie românească, în cursul căreia li s‘ar fi dat o strălucită ocazie de a-şi dovedi ataşamentul lor sincer faţă de statul român. Au vorbit în ungureşte cinci oratori dintre cari doi au fost ţărani. Pentru participanţii români au rostit admirabile discursuri: protopopul Iuliu Laslo, prof. Puşcariu, prof. G Georgescu Nestioti de la Ploieşti ca reprezentarnt al Ligii Culturale, şi avocatul Mihail Consttantinescu din Odorheiu. După încheierea adunării a avut loc o mare manifestaţie de stradă, la care au participat toţi cei care au fost prezenţi la adunare. —oxo— Soc „IRIS“ An. R. pt. Industria Ceramică, Cluj AVIZ Domnii acţionari ai soc.Insus, anom. pt. Industria Ceramică Cluj, sunt prin aceasta înştiinţaţi, că Adunarea Generală ordinară ţinută la 7 Iulie 1932 a hotărât reducerea capitalului social la Lei 2,400OGO, reducându-se fiecare acţiune la câte Lei 100 prin ştampilare. Aprobată fiind această reducere de cai pusl de către Tribunalul Cluj prin deciisiunea sa din 12 Decembrie 1932 sub Nr. F. 149—1932/29 Fasc. 1092, domnii acţionari ai societţii sunt invitaţi de a-şi prezenta acţiunile la sediul societății în Cluj, Str. Chintăului Nr. 74 pentru ştampilarea lor la valoarea nominală actuală. 495 Direcțiunea. J Chiar și scoțianul cumpără aici Vânzarea Ieftină dor 20.000 d. Odain lavabil g 10 % m gs 6* Hg & « w « ,- R.S. o. E w .!= « « cn A-5 c«3 ^2 *-« "O«?î£5 C3 B ft) M 13 N £ E £ E tft O * N * j j -i O,C£ CX E • Ä B *3 er. N C! ct. «3 jG Om U« BEE Academia de Înalte Studii Agronome? Cluj No. 1490—33 S’A DESCHIS JUHIERUL IIIIStr. unde pentru 25 Lei in 15 minute se calcă un costum de haine. Cabină specială pentru desbrăcat stă la dispoziţia clienților. Gr. Baba Novac 15/a înainte de a vi aranja grădina vizitaţi cu încredere gradinaria artistica TUROS din Uuj, unde vă puteţi procura tot felul de plante. Trandafiri soiurifiaţi şi piticii in uit îrsic culon exceiente. Nu uitaţi adresa: HORTICULTURA Iosif Turos Cluj, cal. Victoriei 94/b. *0« Clientela noastră 'de decenii/ ştiejiejnul^ mCZiNK" curăţă ş1 wa mm 11 iuiiwihmiiii ii—num imn i n vopseşte pe plac. Pub’icaţitme Licitata pentru 9 vagoane păcură fixată pentru 7 Aprilie (Patria Nrci 56 şi 63 1933) şiMonitorul Oficial 70 partea III pag. 2256), amânată la 11 Mai, va mai avea loc la 16 Iunie în acelaş sediu şi o oră sub condiţiunile stabilite în Monitorul I 70 şi Patria Nr. 56 1 933. 498 I i Informatum pentru sanatorul din Collfffai al soc. de Binefacere „Caritatea" Societatea „Caritatea“ dispunând la staţiunea climaterică Colibiţa, (altitudine 800 m.) de un sanator constând din 2 pavilioane nou construite, amenajate cu cele necesare, face cunoscut că primeşte în pensiune complectă — de la 1 Iunie — 15 Septemvrie eleve-elevi, studente-studenţi suferinizi de cataruri cronice a bronchiilor, induraţia vârfurilor pulmonare, plemozii, neurastenie, insomnie nervoasă, debili, limfatici şi anemici; (tuberculosa deschisă nu se primeşte) cărora le dă pe lângă o supraalimentaţie, posibilitatea de a-şi, face după prescripţie medicală, o cură de soare cu puternice raze ultraviolete. Se primesc şi funcţionari fără familie şi funcţionare. Taxa de întreţinere complectă pentru studenţi şi elevi este de 70 lei la zi, pentru particulari 100 lei la zi inclusive camera. Fiecare persoană este rugată a-şi aduce aşternut de pat, o pătură, un dres de baie şi galoşi sau şoşoni pentru zile ploioase-Olivia V. Releu Elena Puşcariu prezidentă, dir. Sanatorului. Nicu Ravid, secretar. AU SOSIT renumitele noastre vinuri din podgoriile proprii Teaca, Ighiu şi Şard, recunoscute ca cele mai superioare vinuri din Ardeal. Depozitul exclusiv a vinurilor de masâ, delicatese şi medicale ale drului Eöry Ştefan. Pivniţe proprii, îngrijire personala, serviciu prompt şi preţuri convenabile, de la 124 Lei după calitate. La cumpărătură de 5 kg. reducere Revânzatorilor preţuri angro. Depozitul pivniţelor Transilvania Str. Vlahuţa colţ cu Str. Regina Maria, casa Réthy, Strada Regina Maria No. 11. 489 JOI, 1 Iunie, Anul XV, No. 117. - MINISTERUL FINANŢELOR Directoratul Reginal VIII Cluj Publicas Nune In conformitate cu ordinul Onor. Ministerului da Finanţe No. 60793—1233, se aduce la cunoştinţa generală, că pentru ocuparea posturilor de perceptor de circumscripţie şi perceptor de agenţie, rămase necomplectate, se va ţinea un nou examen la sediul Directoratului Regional VIII Cluj. „ Pot candida toţi acei, care posed cel puţin diploma de bacalaureat, absolvenţa şcolii comerciale superioare sau a unei şcoli normale de învăţători. înscrierile pentru acest examen se primesc până în seara zilei de 7 iunie 1933, la Directoratul Regional Vili Cluj. Pe lângă cererea de înscriere, candidaţii trebuie să mai înainteze: actul de studii, dovada de satisfacere a serviciului militar, certificatul de bună purtare, certificatul de naţionalitate, declaraţia de averea ce posedă (această declaraţie se cere numaiacelor candidaţi, care în prezent nu ocupă vre-o funcţ. pubi.) Odată cu cererea de înscriere, candidaţii vor mai depune şi recipisa de consemnare a sumei de lei 100 (una sută), ca taxa de examen, pe seama Directoratului Regional VIII Cluj. Examenele constau din probe scrise şi probe verbale. Materiile din care urmează să fie examinaţi, candidaţii, sunt acele prevăzute în publicaţiunea înserată In Monitorul Oficicial Nr. 11 din 14 Ianuarie 1933. Data ţinerii examenelor se va anunţa ulterior. Cluj, la 30 Mai 1933. Director Regional, ss. Victor Mureșianu. No. 1123 MMU LUCITAfI De vânzs la o garnitură de salon specială, original „Bull“ constând din 12 buc. nou tapetate. A se adresa: Förstner, Andrei Murtsaniu 14. 477 Caut casă 3 camere, bucătărie, baie, antreu şi dependinţe cartierul Andrei Mureşan sau Regală. Adresa la ziar. iCilit!! 31 una grădină cu pomi roditori pe care se află una casă compusă din cameră şi bucătărie, altă cameră şi bucătărie în curte mai mică şi dependinţe, în strada Grădinilor 11 (prin Pasteur). Poziţie admirabilă, informaţii la proprietar între orele 12—3. Pentru a avea siluetă este neapărată nevoie de a purta CORSET-SOIX debling Cluj Cal. Regele Ferdinand 3 (în curte). Angajăm imagnat domnişoară ca vânzătoare în prăvălie de vinuri şi rachiu. Adresa la ziar. Automobil Chevrolet închis, şase cilindri de vânzare la Poszler, Calea Regele Ferdinand 3. 496 farmacii de serviciu: Fortuna, Piaţa Unirii. Hygea, Piaţa Mihai Viteazul. Şotropa, Piaţa Ştefan Cel Mare. Mircea, Cal Regele Ferdinand, este sufletul comerţului