Patria, iulie 1933 (Anul 15, nr. 139-163)

1933-07-01 / nr. 139

2 ** și M Șoimii Carpaților" — Ce ne scrie un învățător*director din provincie Societatea culturală românească din­­ Ardeal „Astra“, cu un trecut ața de f­rumos, care în cursul atâtor decenii de subjugare străină, a fost propaga- j toarea ,,slovei sfinte“ a cărții roma­nești­, cureind despărțăminte și biblioteci pen­tru săteni, a pornit din nou a cutroera satele noastre, spre a propaga deștepta­rea conștiințelor, spre a ridica și în­tări poporul dela sate. Sub auspiciile acestei mari asociații „Astra“, s’a înființat de câțiva ani o organizație de educație fizică și­­ a age­nti­că a românilor de pretutindeni, având ca scop: „prosperarea neamului româ­nesc prin vigoarei trupești și sufletești, și a disciplinei naționale și biologice, numită „Simii Carpaților“­Președintele „Șoimii­­ Carpaților“, d. prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu, a cău­tat să extindă cadrele acestei organiza­ții și în viața s satelor, de unde apoi să pornească un nou suflu sănătos de re­naștere națională. Una din comunele norocoase unde a luat naștere această organizație a fost și comuna noastră. In cele ce urmează, vomu arăta la scurt cum a luat ființă această organi­zație în fruntașa comună Aghireșu,­­tue*. Cluj, cu singurul gând de a servi poate ca îndemn și călăuză, altor sate. In comuna Agh­ireșu, înainte ca 2 ani, flăcăii și fetele nu­­ dansară dec­ât dansuri streine, deși 75% din populație sunt români. Nu mai puțin cele­alte manifestări, asemeni erau străine. Ne-am adunat atunci conducătorii in­telectuali ai satului la sfat, hotărându­­ne a chema tineretul satului: băieți a fete, spre a le spune gândul nostru. Am făcut-o. Ne-au asculta și urmat U bă­ieți și 32 fete, între 16—22 ani.­­ Inițiativa pornită de către I. Mora­­rm notar și subsemnatul, a fost îmbră­țișată cu însuflețire de către toți inte­lectualii satului, cum și de săteni. Cunoscând psihologia țăranului, ne­am dat toate silințele spre a-i ține cu noi, muncind din răsputeri, spre a nu­ pierde încrederea în noi. Am reușit peste așteptările noastre! Ședințele, 3 la săptămână, le-am­ ținut în localul școalei primare de stat, Mar­­ița și Vinerea între orele 19—21, iar Dumineca între orele 15—17, cu următo­rul program: Marți, cor și conferințe; Vineri, cor și educație fizică­; Dumine­că, dansuri naționale, audiții la radio sau patefon, și veștile săptămânii. Programul a fost așa de­­ variat în­tocmit, încât după 2 ani de experiență, încă n-am plictisit pe nimeni, nici nu ne-au părăsit membrii, ci, s‘au mai a­­dăugat și ultimul timp. In reanimat, până azi, am introdus portul național, 10 dansuri naționale (ce se joacă agi la horă), am aranjat o serie de serbări teatrale și cu caracter românesc, din a căror venit s-a cumpă­rat un aparat de radio cu 9500 tei; s‘au ținut o serie de conferințe din toate do­­meniiie: ist­or­ice, morale, mediade, e­­conomice, etc., din partea olor: I. Mor­a­­rm notar, V. Fășcu preot, dr. Gh. Mi­­halaș medic de circumscripție, dșoara G. Pop înv. și natural, cele mai midte de către subsemnatul; s’au instruit peste 20 coruri populare mixte și doine, de că­tre dșoara G. Pop Și subsemnatul; s’au învățat o mulțime de monoloage, dia­­loage, piese de teatru, poezii, etc. Pentru dansuri ni s-a trimis de la cen­tru d. dr. I. Olteanu, care în câteva rânduri a instruit mai multe dansuri, aducând cu sine până și muzicantul șoimilor dela Cluj, spre a­i învăța pe cei de la noi. De remarcat este că șoimii din A­­ghireșu, au pornit cu acești flăcăi și fete, o propagandă culturală în alte comune, cu un rezultat moral peste așteptări. S-au deplasat până acum la Nadeșu și la Gârbou, unde numai că au produs admirația țăranilor, dar în ambele comune au fost un puternic stimulent, și la Nadeșu ca și la Gâr­boți, s-a hotărât înființarea org. «Șoi­mii Carpaților“ încă în prezența noa­stră, ceea ce constitue o dovadă că ță­ranul crede mai mult faptelor vorbelor rostite de unii domni decât de la orașe. Al doilea eveniment este că acești flăcăi și fete de țărani, la un festi­val organizat de centru, au dansat dansuri naționale pe scena Teatrului Național din Cluj. Alt fapt însemnat a fost în 5—11 a. c. când org. „Șoimii Carpaților“ A­­ghireșu, a primit de la centru cel din­­tâiu drapel, „ca semn de înfrățire cu centrul, precum și ca o mulțumire pentru frumoasa și uriașa muncă de- 1 pusă în sânul org. locale“, după cum a afirmat însuși d. dr. I. Hațieganu, cu ocaziunea predării acestui drapel, secției Aghireșu. Rezultatul acestei înfrățiri a fost înscrierea cu noui membri a încă 50, bărbați și femei — căsătoriți, — în­tre 22—35 ani. Tot așa de bine i sau poate mai bi­ne s-ar putea realiza în multe din sa­tele noaste, dacă intelectualii își vor da mân­a frățește ,și vor muncii pentru trezirea sentimentului românesc, de­șteptând în toți conștiința și răspun­derea de­­ a­ fi român! . Mai la adaug aci că, deviza acesteii org. este „Totul pentru binele neamu­lui“, d­ar salutul șoimilor este „Sănă­tate“, îndemn aci, pe toți intelectualii sa­telor și în special pe colegii mei — ratat ales pe cei tineri, tinerețea fiind încă o chezășie de sacri­fi­ciu și de muncă flesc interesată în ogorul Națiunei — ca să pornim l­a muncă pliiid de viață, plini de energie,­­și să lucrăm cu dorința nesfârșită pentru binele românesc, — chiar în ciuda celor ce nu ne prețuiesc munca! Să pornim deci, dela sate o contra­propagandă de întărire a ord­in­ei în ța­ră, ca astfel să răspundem celor ce uneltesc destrămarea scumpei noastre patrii! Cu Dumnezeu înainte! V. F. CALUGARU înv. dir. Aghireșu—Cluj. tuației internaționale are și Franța prin faptul că a forțat Anglia să suspendeze etalonul aur, contribuind astfel la spo­rirea haosului economic, pentru care tot atât de vinovată este și Marea Bri­tanie. Vinovați în fața istoriei sunt toți băr­bații de stat, pentru că nimeni nu se gândește la soluționarea marilor proble­me decât prin prisma șovinismului na­țional și al egoismului economic — tot național. se. Manevre, sforării, acorduri între cub­­discursuri în care se­­­ preconizează soluții văzute tot prin prisma egoismu­lui, iată la ce se reduce activitatea de­legaților de la conferința economică mondială. Nici urmă de soluții de an­samblu. Nu am văzut nimic concret pâ­nă în ceasul de față. Și nici nu vom ve­dea. Delegații au și început să-și ia ra­mas bun și să se resfire în toate părțile lumii. Conferința se va descomplecta și nu va da nici o soluție, astfel că nu trebue să ne facem­ nici o iluzie. Ce va veni după aceea, noi am arătat aci: Autarhii, închideri de granițe, înălțarea până la cer a zidurilor vamale, restric­­țiuni de tot felul, programe cu mămăli­gă și ceapă, crâncene, suferințe și tul­­burări sociale. Fiecare stat se va limita la mijloacele proprii și se va ferici așa cum va ști și putea. Oare noi suntem pregătiți pentru această eventualitate foarte probabilă”? In orice caz factorii responzabii vor rămâne cu răspunderea istorică, iar noi cu suferințele și mizeria! /■ MART­ALO­GU ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]O DOAMNELOR! Numai atunci veți fi mulțumite de cu­loarea părului dv. dacă veți vopsi părul dv. cu renumita vopsea de păr M­OCA­­MIA" cea mai naturală, mai superioară și mai inofensivă vopsea de păr, în 15 nuanțe, feriniri afin­­-»orm­in­antă ae face etc Către specialiști renumiți și diplomați ai concur­surilor de ondurații permanente internațio­nale. Suntem singura firmă serioasă în aceasta branșe. IULIU MUȘȘA. [cinema | OPERA I] Cu începere de Joi: Sărbătoarea râsului Amor și disciplină cu : MARTHA EGGERTH, GEORG ALEXANDER, FELIX BRESSART, VEREBES ER­NEST, MARIA PANDLER. Vine: Dojoalco cu: DOLLY HAAS, BETTY AMAN, HERALD PAULSEN. A a p S rut: CODUL FINANȚELOR locale: de Romul Oil. Pop doctor în drept, avocat, raportorul le­gii pentru organizarea finanțelor lo­cale. Cuprinde: LEGEA PENTRU ORGANIZA­REA FINANȚELOR LOCALE, pu­blicată in Monitorul Oficial No. 88 din 14 Aprilie 1933, explicată și co­mentată, însoțită de desbaterile par­lamentare, expunerea de motive, avi­zul Consiliului Legislativ, raportul de la Cameră și Senat, discursurile Subsecretarului de Stat de la Ministe­rul de Interne și al Raportorului în Adunarea Deputaților, legile și ju­­risprudența în legătură cu finanțele locale și un Index alfabetic. LEGEA ASUPRA CONTABILI­TĂȚII PUBLICE ȘI ASUPRA CONTROLULUI BUGETULUI ȘI PATRIMONIULUI PUBLIC. LEGEA PENTRU PERCEPE­REA ȘI URMĂRIREA VENITURI­LOR PUBLICE. Prețul unui exemplar de 350 pagini este de 150 Lei. Se poate cumpăra la toate librăriile și se poate coman­da cu ramburs la „Editura Curierul Judiciar s. a. București, Str. Artei 5. PA­T­RIA Primatul culturii Un fenomen de o profund îmbucură­toare semnificație- Cetățile de veche cultură ardeleană, — Brașovul și Si­biul — au fost vizitate de un grup de tineri scriitori din țara mamă. Inițiati­va, câtorva curajoși în frunte cu talen­tații tineri, Dima, Stancu, Valerian. O deschid­ere absolut neoficială, generoasă purtată de gândul de a cunoaște și pă­trunde sufletul ardelenesc. Mai mult o plimbare de cunoaștere, dominată de sceptica pro­feti­zare că publicul va reac­ționa blazat, fără interes și poate chiar ostil împotriva acestei explorări inopi­nate. Neprevăzutul impresionează întotdea­una. Sătătorie literare anunțate, s-au bucurat de o primire extraordinară. Lumea a manifestat frenetic și cu entu­ziasm. Porțile sufletului s-au destăvâ­­rit, lăsând pentru o clipă să se bănu­iască imensele puterii de însuflețire ale ardelenilor pentru tot ce slujește sincer și desinteresat idea românismului. Elanul primitorilor, ținea cumpăna ofensivei de gândire și sentiment a oas­peților, fiindcă în această însetată co­­municativtate sufletească publicul se simțea, răscumpărat de chinurile nenu­măratelor serbări oficiale. In țara noa­stră, unde și creșterea plantelor trebue legiferată, serbările obicinuite se fac după tipic și rutină, ce tocește și anu­lează orice efort al bumei. De aceea am urmărit dările de seama, asupra acestor semnificative șezători li­terare cu mult interes. Mărturisiri de credință probă în chemarea culturală — până acum atât de rău înțeleasă — a­ societății scriitorilor români din Car­pitală. Legământ de îndreptare și cu­vinte clocotitoare de recunoștință, pă­trunse de emoția reușitei. Iată începutul primăverii în ogorul culturii. O împrospătare de­ sevă ce frământă, răscolește și vrea să smulgă rod din huma sufletească. In Cluj, viguroasa af­irmare tinereas­că în jurul „Astrei“. In Brașov și Sibiu,­­ întovărășiri scriitoricești, cari izbutesc­­ să dee publicațiunilor localnice, mai­­ mult decât lucrări de dilentantism oca­zional. Se simte desmorțirea energiilor latente, procesul înviorător de preface­re ce vine târziu, dar în fața căruia tre­bue să ne închinăm, ca in fața unei re­ligii. M. Sa Regele a adresat în „ziua căr­ții“ scriitorilor cuvinte de călduros în­­demn. Guvernul a înscris în programul său de realizări, drept preocupare prim­ordială, problema culturală. Sunt vremuri de bun augur, căci ce­­ea ce dă valoarea ființei individuale — ceea ce dă conținut vieții sociale, este potențialul de cultură. Idea națională e de neconceput, fără corelativul idei culturale. Un avânt în domeniul su­fletesc ne va apăra neasămănat mai puternic, decât barierele de fortificații și râurile de baionete. Pe zidurile capitolului din Washing­ton sunt zăbojite în caractere uriașe, să se poată ceti de departe,­­ cuvintele: „The spirit grows with its allotted space» The mind is narrow in a narrow sphere“. Da! Sufletul crește cu târgurile des­chise și se ofilește hn spațiu restrâns-De 15 ani avem cele mai largi frontie­re politice, ce le-au cunoscut vre­odată istoria noastră națională. A sosit censul să ieșim din cuibare, să dăm conținut de adevărată cultură întregei întinderi, fiindcă e aproape unicul mijloc de reală întrepătrundere și unificare sufleteas­că a țării. Rameni ce se angajează la lupta, pen­tru răspândirea culturii se recrutează din tineret. E o evoluție sănătoasă. Un logic proces de desvoltare. E ca o des­fășurare de drapel pentru o credință biruitoare și pe acest drapel stă lozinca „Primatul Culturii“. Primatul culturii în toate domeniile, chiar și în politică. Dr. AL. CEUȘÎANU V­izit­ațiile canonice ale I. S ®. 3. Episcopul Dr Iuliu Stossu In continuarea itinerarului stabilit, Marți a­ sosit în comuna Sân-Mihai, pentru viizitație canonică P. S. Epi­scopul dr. I. Hossu. P. S. .ai fost în­tâmpinat la granița județului, de că­tre d. senator Tămaș și primpretor Victor Rusu, și­ a fost condus în Sân- Mihai. P. S. a fost condus la biserică unde la ora 9 seara a oficn­at împreu­nă cu Soborul de preoți ce-l însoți­a­ o Litie. Noaptea P. S. a fost găzduit în casa preoțicului V­irgil Tămăișan, vrednicul ,paroh­ia­ comunei. SERVICIUL RELIGIOS SI PREDICA DE MIERCURI 28 IUNIE. SOSIREA DIA I MINISTRU EMIL HAȚIE­­GAN Miercuri P. S. Episcopul Iuliu Hossu, dimpreună cu părintele proto­pop I. Agârbiceanu, profesor Popa, Lemeny, Mureșan, Lehene, Varga,­­și V­irgil Tămășan, au început la ore­le opt dimineața, slujba religioasă dar­re s-a oficiat întrun baldachin făcut în curtea bi­sericei. Au asistat peste 700 de credincioși. La orele 8.30, a sossit de la Cluj și d. ministru Emil Hațiegan, care fost obiectul un­oir minni­fes­tați­uni de a simpatie din partea sutelor de săteni, pentru care sărbătoarea zilei de ieri, ia fost dublată prin prezența ministru­lui Ardealului. După serviciul divin P. S. Episcop Iuliu, a­ ținut o splendidă predică prin care în cuvinte înălțătoare și pline de farmec a propovăduit frumoase per­cepute creștinești. Din predica P. S. redăm câteva fra­ze sublime reținute, din cele multe cari se împleteau melodios, formând o capodoperă de cuvântare b­isericea­­­scă. „Din tot ce este Dumnezeu în nou­, sufletul este făcut după lasărmă­narea Tatălui Ceresc și sufletului, trebue să-ți dăm în primul rând, grij­a cură­țirea de păcate. Suntem fiii lui Dumne­zeu, care deopotrivă ne iubește pe toți și­ mândria de a fi singurele crea­turi cu scânteie dumnezească în noi, cu suflet­l simțitor, — nu trebue ui­tată de dragul grijilor și luptelor pen­tru existență. Fiți bunii, iubiți-vă iubiți pe Domnul, care dă roadă pă­șă­mântului, putere brațelor voastre și înțelepciune gândurilor voastre. Nu­­ma­i «ușa, cartea adevărului descoperit nouă de Fiul lui Dumnezeu, ne va du­ce către viața viitoare vecinică și fo­ste sa. Dumnezeu să vă binecuvântezi și Eu — închee P. S. — cerșesc din mila Domnului pentru voi, îndurare și buna pace“. Sutele de credincioși adânc emoțio­nații, au ascultat predica P. S. și în timpul caldelor cuvintelor rost­lite, ochii multora, se umeziseră de lacrimi. VIZITELE DIN COMUNA SÂN-MIHAI După­­ sfârșitul înălțătoarei predici, P. S. a vizitat câteva familii frunta­șe din Sân-Mihai, și miai multe fami­lii necăjite, cărora le-a adus prin pre­zența Sa și prin sfaturile Sale alina­rea necazurilor în cari se zbat. In ur­mă, în casia preotului Virgil Tămă­ San, P. S. Hossu și domnul ministru Emil Hațiegan, au primit audiențe dând sfaturi celor ce le-­au solidificat, iar d. ministru Emil Hațiegan, a so­luționat imediat, câteva probleme de interes local ale sătenilor din Sân- Mih­ai La ora 3 P. S. împreună cu d. ministru Emil Hațiegan, au plecat în comuna Hilda pentru continuarea­ vi­­zitiațiunilor. PRIMIREA, SERVICIUL RE­LIGIOS ȘI PREDICA P. S. IULIU IN HI I­ A La orele 3.30, pe o ploaie torențială, a sosit în Hilda venind de la Sân-Mi­­h­ai, P. S. Iuliu și d. ministru Emil Hațiegan. Din partea autoritățiilor, comunale iau fost rostite cuvinte de bun solstit, urmând apoi recepția di­feritelor a­soc­iațiuni și instituții din Hada. Astfel, începând de la ora 16 până la ora 18 au prezentat omagiile lor, Înaltului Prelat, preotul Tămășan Virgil, cu membrii cumaria­tului, preot ortodox Clonța, Asociația Fe­meilor rom­an­o-catolice, preotul refor­mat Kovács cu o delegație, Rabinul comunității izraelite și dr. Ilerskovics, președintele comunității, Reuniunea Femeilor Române,­­a fost reprezenta­tă prinittr'o delegație, iar dna dr. Ignat președinta reuniunea, a rostit câteva emoționainte cuvinte omagiale), Fe­meile de rit reformat (prin dna Szi­lagyi șii o delegație), primpretor Hossu în numele locuitorilor, directo­rul școalei primare L. Nosa în nume­le corpului didlactic, dr. Blasi șef-ju­­decător în numele judecătoriei, cepția și funcționarii serviciului per­de control, funcționarii oficiului poștali, și șeful postului de jandarmi din Hida. SERVICIUL RELIGIOS ȘI PREDICA Din cauza ploii abundente ce nu înceta să cadă, serviciul religios­­ a în­­cepuit după ora 18. Oficierea serviciu­lui Divin, a fost făcută în mod magi­stral și predica P. S. Hossu a fost rostită într'o formă sublimă emoțio­nând numeroasa lasi­isltență a credin­cioșilor. După ora 19.30 când slujba, religioasa și frumoasa predică a P.­ S. Hossu s-au terminat P. S. a început vizitarea locuitorilor din Hida, care L-au primit cu mult entuziasm și ne­țărmurită­ dragoste. Către orele 9 seara d. m linistru Ha­­țiegianu, a • plecat spre Cluj, ovaționat de prietenii partidului național-țără­­nesc, în timp ce P. S. Episcop Iuliu Hossu, era în contin­uarea vizita­țiuni­­lor din Hida. Nu putem încheia acest repertargiu, fără de a sublinia în prealabil, impor­tanța strădaniilor P. S. Episcop Iuliiu, care aduce prin neobosita sa muncă, un imens serviciu tuturor românilor în general și biserii­cei unite în parti­cular. Vrednicul și neobositul Prelat, purtătorul cuvântului lui Dumnezeu este totdeauna plin de glorie, la înal­tul său post. Cu astfel de slujitori ai altarului, ne putem mâindri noi ro­mânii. SÂMBĂTĂ, 1 iulie, An. XV. No. 139. Asigurarea meseriașilor Prin legea pentru unificarea Asigu­rarilor sociale, publicată în Monitorul Oficial Nr. 83 din 8 April 1933, au fost supuși și meseriașii patroni, în mod o­­bligatoriu, la asigurarea pentru caz de boală, maternitate, deces, accidente și invaliditate, asigurații fiind obligați a contribuit la ultimele trei clase — adecă la clasa III, IV și V — din tabloul co­tizațiilor f­ixate conform Art. 43, din legea de mai sus. Astfel cotizația săp­tămânală era de: 22 Lei, 30 Lei sau 36 Lei, după cumi meseriașul lucrează o­­bișnuit singur, ajutat­ele ucenici, sau ajutat de lucrători. Aceste dispoziții ale legii, obligând pe meseriași la cotizații prea ridicate față de criza de astăzi, au atras nemul­țumirea generală a acestei clase și de altfel destul de greu încercate. D. ministru I­. R. Ioanițescu, mereu preocupat de soarta meseriașilor sesizat de doleanțele lor, manifestate prin adunări, și astfel prin Decizia Mi­nisterială Nr­ 37.352 din 16 Iunie a. c. a creiat meseriașilor patroni, o situație specială, încadrând­u-și în­­ primele trei clase di­n celea 5, în care sunt împărțiți asigurații și anume: La clasa I (6 Lei pe săptămână) cei ce în mod obișnuit lucrează singuri. La clasa II (12 Lei pe săptămână) cei ce întrebuințează ucenici. La clasa III (22 Lei pe săptămână) cei ce întrebuințează lucrători. Prin decizia ministerială de mai sus se dă posibilitatea meseriașilor care do­resc să-­și creeze o situație mai avanta­joasă în asigurări, să se înscrie în mod facultativ și la clasele cu cotizații mai mari, adecă în clasele: III, IV și V. —exp— Prefectura Județului Odorheiu. No. 8066 K. 1933. Se aduce la cunoștință generală că, în ziua de 19 Iulie cit., ora 10 a. m. se va ținea la Prefectura jud. Odorheiu, camera Nrul 30, licitațiune publică, cu oferte în­chise și însoțite de fotografia și descrie­rea automobilului — pentru furnizarea unui automobil cupeu, nou, cu 6 cilindri, 4 uși și 5 locuri de șezut, prevăzut cu 2 roți de rezervă, montate cu cauciuc și cu toate piesele și instrumentele necesare s-a­u pen­tru imediata punere și Intri­ținere în funtiune a automobiului. Prețul nu poate depăși suma de 250.000 Lei. Licitația se va ținea in conformitate cu art. 88—110 din Legea asupra Contabi­lității Publice. Garanța provizorie este 5%, iar cea definitivă de 10%­­Odorheiu, la 19 Iunie 1933.­­ DACA MERGEȚI LA SOVATA nu uitați că vila Sf. Iosif a maicilor gr. cat. din Blaj, oferă cel mai com­plect pension și cel mai prompt ser­viciu. Publicațiune ■**************+ *»*»»•" MENȚIUNE a VINURI­ip Mia episcopii mn. cm. mn aida­iSm SUUA $1 VINURI ORICIALE DIN AIUD ll­ se găsesc spre vânzare en gros și detail în noul mare depozit al firmei 1 „ ORIENTUL" nok CLUJ, CALEA MOȚILOR No. 30. IIP TELEFON: 12-34 TELEFON: 12-34. ei Mj •hj 69 tipografia Națională K S. A. 14 «EGlî^ ^& ] Furnizoarei tot felui de tipări­turi pentru oficii publice și militare, pentru bănci și parti­culari și­ anume: Circulare, memoranda, vignete, hârtii de scrisori cu entet, plicuri cu antet, afișe, pr > rame, invitări la petreceri, de visite, bilete de logodnă și de cununie, liste bilete de­ escompt, obligațiuni, registre, bilan­țuri, prospecte, statute, etc. Pri­mește spre tipărire tot felui de broșuri, opuri literare. Este una dintre cele mai mari tipografii românești din Ardeal prova­­zuta fiind cu cele mai moderne caractere de litere și mașini de cules. Cooperetiva „Mercur" a studenților și licențiaților Academ. Comerciale, Cluj mmm ítoíoiuníiíjíiií oa \m Prctecfarâ). Servește mâncări gustoase și abundente și tot felul de articole de lăptărie Bere „Azuga“, vin și alte băuturi spătoase de cea mai bună calitate Abonamente lunare la Restaurant: Lei 750 (prânz 3 feluri și cină 2 feluri). Lei 1003 (prânz 4 feluri și cină 2 feluri). Lei 200 lunar o cafea cu lapte 1 corn, zilnic. Un prânz Lei 20 și 25 și o cină Lei 15 și 20. Cercetând cooperativa „MERCUR“, oricine rămâne mulțumit, sprijinim­ totodată și o frumoasă inițiativă românească.

Next