Patria, august 1933 (Anul 15, nr. 164-188)

1933-08-01 / nr. 164

O inovaţie epocală în gospodăria casei! întregul oraş vor­beşte despre noua maşina de pastrat americană . Decord Universal Această maşină este mai practică, mai ighnică şi mai eftină întru­cât este o piesă care ţine ani dea rândul. Este practică pen­tru că până acuma fiecare gospodină era preocupată de felul cum îşi va pastra cât mai eftin şi cât mai repede nu numai pătlăgelele roşii dar şi celelalte fructe cari pentru a fi conservate, trebuesc pastrate. Dar grija gospodinei se îndrepta nu numai asupra pasiratului în sine ci şi în ce priveşte calitatea acestei operaţii, aceasta cu atât mai mult cu cât conservele trebuiau să prezinte o garanţie de durabilitate pentru iarnă. Aceste cerinţe le satisface pe deplin maşina americana de pastrat „RECORD UNIVERSAL“ care funcţio­nează într’un mod ireproşabil şi absolut perfect garantând calitatea conservii atât de costi­sitoare din punct de vedere financiar. Cu această maşină se pot pastra cu o rapiditate extraordinară şi pe lângă o curăţenie absolut igienica, nu numai pătlăgelele roşii, dar tot felul de zarzavaturi precum şi fructe mai mărunte, cartofi cu r­aje cu tot, struguraşi cu cozi cu tot precum şi alte fructe cari trebuesc pasirate. Înlătură orice anomalii cari survenea altădată cu ocazia pasiratului. Ceea ce până acuma costa o adevărată muncă obositoare, acum nu costă nici a zecea parte, fiecare gospodină putându-şi pastra singura fructele. Este igienică pentru că este zincuita la o temperatură înaltă așa încât nu ruginește. MOSKOVITS & COMP. Centrali). ?­rad­ REDUCERE'I DU O PE C. F. R. 2 VENIRI LA BUCUREȘTI 10 fiHAN»IOANEIE SERBĂRI din PARCUL CAROL OROASUZAIE ®K WilUiREA C111,T«»aA.IS REGALE DE LA 1 AUGUST LA ÎS SEPTEMBRIE 1933 gg MAlViFESlAîillPil CULTURALE: Concerte simfo­nice, vocale, teatru, operă etc. nANK­ESTAfIUNI SPORTÎTE: Box, Lupte, Curse de tot felul etc. LUNA PARK şi tot felul de distracţiuni, serbări veneţiene. Surprize etc. Zilnic program no­u. 50% reducere la C. F. R, reduceri la hoteluri, restaurante, megazîni. Cu biletele cumpărate spre Bucureşti se poate înapoia gratuit. 69 adunării generale a Uniunii Foştilor Voluntari Comitetul Central al U. F. V. R. în conformitate cu art. 12 din statute, con­voacă adunarea generală ordinară pe ziua de 15 August 1933 la Cluj, sala Tea­trului Naţional, cu următorul program: ÎNAINTE DE MASA 1. Ora 8 si jumătate serviciul divin la ambele biserici române. 2. Ora 10 şi jumătate verificarea şi constituirea adunării generale. 3- Ora, 11, deschiderea solemnă a adu­nării. a) Cuvântul de deschidere a preşedin­telui U. F. V. R. l­) Cuvântul dlor preşedinţi al Uniu­nilor Foştilor Voluntari Şi luptători din Cehoslovacia, Iugoslavia şi Polonia. c) Cuvântul presidenţilor Asociaţiilor de foşti luptători din România. DUPĂ_ MASA 4. Ora 15 raportul general de activi­tate. 1 I a) Raportul secretariatului general. b) Raportul casierului general. 5. Discuţia generală asupra raportu­rilor. 6. Aprobarea raportului și bugetului. 7. Comunicări, propuneri. 8. închiderea adunării generale. Cluj, la 10 Iulie 1933. l­r. Victor Deleu, președinte. M. Guiu, secretar general* 2 (Ss •N­O M­h­o )(S­u­fi ** 10 Vizitaţi pivniţa de vinuri a firmei „ORIENTUL" Singurul depozit în oraşul Cluj, care desface vinurile speciale ale Episcopiei Rom. Cat. din Alba-lulia ca: Bozsamăli, Muscat Ottonet, Rizling de Hin, Leanca, Vin desert de Galda, Rţzling de Sard şi de Telna. Toate aceste vinuri se găsesc spre vânzare, în sticle înfun­date şi la cafenelele City, Metropol, apoi la grădina de vară , Jardin de Paris“. ORIENTUL“ Mare depozit de vinuri şi rachiuri naturale CLUJ, CALEA MOŢILOR No. 30. ” nesen drept tată pe Ziares. Scăpat cu viața prin sacrificiul fiului său, Zare® se Întoarse în pustiu, urmat de aceia, care i­ se declară drept fica, sa, de Net alia, credincoasă morţei de erou a­ lui Manner. Această tânără brahmină, care s'n lepădat de ai săi după fărădelegea comisă, după un monstruos act de ne­recunoştinţa, este o luminoasă figură, tip de umanitate îşi modernizare civili­zatorul, în afară de exemplul o rar de dragoste. Tragedia lui D. Delavigne, cu toate defectele ei interne, şi citeşte cu mult interes. Zaras este un tip cornelia­n, în­cătuşat însă în lanţurile unei patimi ras­emiene care l-a pierdut. Războinicul cel mult temut, n‘a putut rezista subli­mului fenomen omenesc numit dra­goste şi o viaţă glorioasă s-a terminat cu lapidare. Figura măreaţă a lui Ma­nor, este un simbol, simbolul atâtor oameni de valoare, cărora masele sân­geroase, precum şi tradiţii barbare i-au răsplătit tot cu o lapidare oarecare- Fi­gura tristă şi demnă a Neia'l­eii, căreia clipa i-a revelat că unele credinţe mi­lenare sunt monstruozităţi, este o stră­lucită manifestare­­de umanitate, la ca­re încă nu ai putut ajunge un Romain Roland. Retragerea fetei brahmine, în pustiu, cu bătrânul Paria, este retra­gerea atâtor impozante figuri, în um­bră, după ce mediocritatea şi corupţia au triumfat. Dealtfel nimeni nu se poate retrage în umbră sub cortul său, decât sufletele alese, a căror ascensi­une nu a fost opera hazardului şi al fa­vorurilor, ci încoronarea firească a unei perfecţiuni interne, morale. Ace­eaşi perfecţiune morală, care a îndem­nat pe un Polfeucte lar sacrificiu, l-a în­demnat şi pe Idam­or, numai că a fost , un crez diferit la mijloc. Neala ca şi Fiaulitua din tragedia creştină a lui Cor­neille, au rămas într-un sens oarecare credincioase soţilor lor sacrificaţi. Mahatma Gandhi, menţinând opro­briul asupra câtorva milioane, zeci de milioane de oameni, au ascultat de o străveche credinţă,­­de o concepţie par­ticulară a unui Dumnezeu, care n‘ar fi­­voit pe toţi oamenii egali. Doctrina lui Christ ne face să n­e îndoim oarecum de toate intenţiunile bune al© lui Gandhi, deşi o lume întreagă îl admiră, drept una din măreţele figuri al© libertăţii secolului. Libertatea arareori se poate împăca cu tradiţia şi obţinerea ei a costat mult© violente şi fioroase d©slăn­­fuiri de instincte din partea masselor, căci adevărul dat pe mâna mulţim­ei se schimonoseşte repede, după caracteri­zarea magistrală a unui Buffon. Tragedia. „Paria“1 de O. Delavigne este­­de multă actualitate şi merită a fi scoasă din uitare. Intre câteva versuri de o măreţie cornel­iană şi un val de patimă fatală raciniană, se desbat co­vârşitoare probleme sociale şi morale, care interesează vremurile noastre con­timporane şi întreaga operă este un mişcător imn adevăratei democraţii, a valorilor. AUREL GEORGE STINO. MCA PDBliIflTATI e vânzare imedi&t „tbevrolef" farism in sinre buna de func­tion­e §i tip taxator „Haiti“ Ganjui Foris, Avram lancu 18. 672 F­uncționara rutinata, absol­­venta de liceu, caută past­li­rați cunosc si dactilografi*. Adr. la ziar. _________ 671 PaTRIa MARTI, 1 August, An. XV. No. 164. ­­naţia averi­lor grănicereşti din judeţul Năsăud — Cum e administrată o avere de miliarde — BISTRIŢA, 30. — Problema admini­strării averii grănicereşti din judeţul Nasă­ud a devenit de o actualitate ar­zătoare. Cele 44 comun©,­e­ri au făcut parte din regimentul al doilea rom­â­­nesc d© graniţă, înfiinţat din ordinul împărătesei Maria Teresia la­ anul IriL şi cari sunt proprietarii acestei imen­se averi, profund nemulţumiţi de felul cum e administrată, sunt în continua fierbere. Fosta societate „Regi­na‘‘ azi în faliment.. .precum şi „Banca Grănice­rească“ ajungând în mâinile liberalilor, aceştia au confundat averea ţăranilor grăniceri cu aceea a lor, manipulând o în nişa fel, încât­­adevăraţii proprietari 8‘a­u ales fără nici un câştig, iar mem­brii consiliilor de la aimin­istraţie a ace­stor bunuri de sute de milioane s‘au îmbogăţit ca prin minune. De aci fră­mântările permanent© şi nemulţumirea satelor grănicereşti, cari şi-au mani­festat încă de mult dorinţa vie de a avea o altă administraţie, adică actu­alele consilii spoliatoare să fie înlocuite cu altele cinstite şi cin mai mare trage­re de inimă faţă de descendenţii grăni­cerilor. UN SCURT ISTORIC. — UN PAU CE TREBUE ÎNLĂTURAT. Ca să avem .idei© despre bogăţia ce o­­prezintă averii« frunio-reft, din Na­­săud­,­­mu face tie succint istoric­­al acestui­a. Fostul district al Năsăudului este format din 44 comune, care au făcut parte din regimentul al doilea româ­nesc din graniţă, înfiinţat din ordinul împărătesei Maria Teresia la a­nul 1763. In urma d­onat­iun­ilor împărăteşti co­munele au devanit proprietarele mo­şiilor stăpânite d© moşi şi strămoşi. Desfiinţâmdiu-se aceist regiment, moşiile cultiviaibiile au trecut in proprietatea in­dividuală a foştilor soldaţi, iar munţii, pădurile şi păşunile în proprietatea co­mună. Averile aceste, cât şi fondurile şcolare şi de burse, instituite d© aduna­rea naţională a descendenţilor foştilor grăniceri, au servit întotdeauna intere­sele noastre naţionale româneşti­ De aceea fostul regim a căutat să le treacă sub influenţa şi administraţia statului unguresc. Legea din 1890, a trecut aceste averi în proprietatea comunelor politice, iar administraţia la Stat. Din punct de vedere economic şi ad­­■mmistratilv, legea a împărţit pădurile şi păşunile în două categorii: a) In ooţeluri comunul© destinate pen­tru satisfacerea trebuinţelor în lemne de foc, de construcţie ,şi de industrie casnică, a populaţiei, şi b) In păduri şi păşuni administrat© în comun, a căror venit servea exclusiv scopurilor comunele. Prima categorie s-a format, din pădu­rile şi­­păşunile mai îndepărtate şi ne­­acicesibil© rămase după defalcare. Pădurile administrate în comun se consideră din punct de vedere econo­­mic şi administrativ ca o unitate econo­mică. Comunele însă îşi păstrează drep-t­­ul de proprietate, atât în planuri, cât şi în cărţile indiaare. Venitul realizat din­­averea cumulativă se împarte co­munelor după o chei©. Populaţia s-a spo­rit în aşa măsură încât defalcările fă­cute acum 40 de ani, trebuesc revăzute. Fostul district al Năsăudului se găseşte­­ în mijlocul munţilor. Singurul izvor d© l câştig şi d© train al populaţiei din acest ţinut este creşterea de vite şi exploata­rea lemnului. Pământul de cultură lip­seşte aproape cu desăvârşire. Defalcările au rămas cele d© acum 40 de ani. Pe când celelalte comune ne­­grănicreşti au primit prin reforma agrară păduri şi păşuni comunale, co­munele grănicereşti au rămas cu cele viciii şi duc astăzi lipsă şi foame din mijlocul munţilor lor, a pădurilor şi păşunilor, din care nu-şi pot satisface necesităţile pentru traiu. Peste 304.334 jug. sunt trecute în ad­ministraţia comunală. Nevoile comune­lor trebuetsic deci ,întregite şi vor putea fi întregit© din propria lor avere. Nu se poate­ lăsa o populaţie ţărănească să moară de foam© în mijlocul munţilor, a pădurilor şi păşunilor ce sunt pro­prietatea ei, numai de dragul unei de­­falicări ce nu mai corespund© necesită­ţilor de­­azi. Situaţia de mizerie şi disperare a populaţiei d© aici o­ arată numărul de­lictelor silvice, care trec peste 28.000 și valoarea daunelor pricinuite în econo­mia silvică), car© trec peste 14 milioane le­i. Organelor competente le incumbă deci datoria morală și materială de a interveni în aceasta chestiune, punând capăt unei stări de lucmiri anormale*. N. B. D­e wámtxsar© convenabil din cauza de boală, casă raport masivă, venit 12% neu­, în stradă cu mare circulaţie, lângă Pisa Unirii, lacre­dinţat cu vân­zarea : Ludovic Vermeş, Str. Gen. Necul­­cea No. 2, de la orele 3Va—6­­663 C­ossupăr livrete depunea „A­lina“ în val. dela 100000 — 100.000 Lei. Adr. la administrţia ziarului. 673 C sub cameră şi hail mobilat cu bucă­tărie remobilată, în centru. Adresa la ziar. Gr. T­ânăr român căsătorit, caută serviciu de serviciu de portar, îngrijitor sau alt post, soţia fierbe bine mâncări din vechiul regat, pretensiuni foarte modeste. Adresa la ziar. Gr. •jf'wiwpăr imediat un anotip in perfectă stare de funcţionare. Adresaţi oferte ziarul „Cuvântul“ Brăila. C­utai Calisera mopiluta, curată, să­nătoasă, cu intrare discretă, eventual cu pensiune. Oferte le Adm. ziarului sub „Centru stabil £00“. Gr . Pasamei! pentru capHai? De vânasare In Str. Avram lancu No. 60 cas. cu 5 odăi, bucătărie şi independenţe. Extenziunea in­ravilanului este 2366 metri patraţi. 2 lacuri de clădit. Un loc cu extenziune de 1777 me­tri patraţi. Intravilane splendide cu pomi. A se inte­rsa la d. F A R K A S între orele 3—7 d. m. Strada Avram Iancu 60. 650 Aviatorii tra Lituani au prevăzut moartea lor — Textul testamentului scris înainte de start — KAUNAS. — Aviatorii lituani, săi i­­■kmul de aviaţie Steponas Darius Şi pi­lotul Stasys­­Arenas, al căror sfâri­t tragic în timpul zborului lor din Ameri­­ca în Lituania, a provocat o profundă impresie în întreagă opinie publică mon­dială, au lăsat înainte de plecare, un testament, în care au spus direct că pre­simt o mare catastrofă, dar că sunt ho­tărâţi a nu renunţa la intenţia lor, de­­oarece nici un sacrificiu pentru patrie nu poate fi prea mare­ In testamentul eroilor transoceanici ceten: „Zburăm spre Lituania. Poporul li­tuen aşteaptă de la fiii săi, fapte curajoase. Simţim in acelaşi timp nevoia de a participa şi noi la cercetarea curentelor mai ales în re­giunle de Nord ale Atlanticului, pre­cum şi la experienţele practice în legă­tură cu metodele şi mijloacele aviatice pentru zborurile transoceanice. Trăind, în timpul când se face eforturi pentru folosirea aerului spre binele omenirii şi considerăm ca o datorie sfântă de a par­ticipa la această muncă, în numele na­ţiunii noastre. Scumpă patrie renăscută! Animaţi de spiritul tău, ne străduim a împlini­t a­­ceastă problemă ce ne-am impus-o. Fac ca străduinţele noastre să întărească­­în­credere în forţele tale şi în valonii tui. „Vie ca străduinţele noastre să întă­rească spiritul tinerilor fii ai Lituaniei şi să-i întărească pentru noi fapte! Nu numai succesul, dar şi înfrângerea noa­stră, întreprindem acest zbor, consacrat pa­triei noastre, în convingerea, că binecu­vântarea lui Dumnezeu este asupra noastră. Steponas Darius, căpitan de a­­viaţie, Stasys Gerenas, pilot.“ Presimţirea aviatorilor s‘a împUn­t­ N‘au ajuns până în patria lor, deşi au zburat departe dincolo de Atlantic. Pa-­­ tr­ia nu a pihnit decât corpurile neînsufle­­­­ţi­te ale fiilor ei îndrăzneţi. BORCANE PT. H[alimmPI!­DOPLE L­I­V ROASE HR. 2*5 Sticlăria FISCHER S.­­C UI A. Cluj. Şcoala Superioară fie Menaj MSf. Tereza ___ Cluj, Str. Avram lancu Nr. 58 __ Aviz şcolar Cn începutul omului şcolar 1932—33 Congregaţia Surorilor „Sf. Max­ia“ a­ deschis la Cluj în str. Avram lancu No- 58 o şcoală superioară de menaj pusă sub ocrotirea Episcopiei de Cluj- G­her­la. Aceasta şcoală, fiind singura de acest fel în Ardeal, are o foarte mare im­portanţă pentru nevoile culturale din Transilvania, având menirea d© a for­ma­, din viitoarele mame, bune gospo­dine, pricepute conducătoare ale casei şi competente educatoare al© familiei. Prin Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 443/1933, s’a aprobat convenţia încheiată .între Episcopia de Cluj-Gher­­la şi Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor referitor la funcţionarea ace­stei şcoale, care a fost declarată „şcoală de stat cu caracter greco-catolic1. Asi­­gurâridu-se p© deplin dreptul ei de Pu­blicitate, şcoala va puteai elibera absol­ventelor ei diplome echivalente cu di­plomele celorlalte şcoale ale Statului. Şcoala are un curs elementar cu 4 clase, şi unul normal superior cu 2 ani. In anul şcolar 1932—33 a funcţionat cl. I şi a IV din cursul elementar şi anul I din cursul normal superior. Cu începu­tul anului Şcolar 1933—34 vor funcţio­na cle I şi II-a din cursul elementar, anul I şi II din cursul superior. Ia cursul inferior se primesc, în cla­sa I, absolventele şcoalei primare, iar în cl. II elevele, cari au absolvit cl. I secundară, gimnaziu sau şcoală nor­mală. In cursul superior se primesc fete cu bacalaureat sau diplomă de învăţă­toare. După absolvirea cursului inferior ele­vele vor face 2 ani de practică la Ploeşti sau Iaşi, de unde vor primi diplomă de maestru de gospodărie pentru şcoalele de menaj, fiind salarizate ca maestrele şcoalelor secundar©. Absolventele cur­sului superior vor obţine diplomă d© profesoare de gospodărie pentru şcoa­­­le­le secundare, gimnazii, şcoale norma­le, comerciale, profesionale, putând fi şi profesoare de ştiinţele menajului la şcoalele de menaj de orice grad, fiind salarizate ca profesoarele Şcoalelor se­cundare. Activitatea ambelor cursuri se desfă­şoară prin lecţiuni practice şi teoretice. Cursurile practice s© predau înainte de masă în atelierele de bucătărie, spălat­­călcat, ţesut şi croitorie. Cursurile teo­retice, cari împărtăşesc elevelor cuno­ştinţe generale­. Şi speciale de ştiinţele menajului, se predau după masă într© orele 2­ 7-Pe lângă elevele ordinare, car tre­­bue sa întrunească condiţiile prevăzut© mai sus şi cari la absolvire vor primi o diplomă, se primesc şi persoane cari nu reflectează la aceasta, şi vreau nu­mai să se perfecţioneze în unul din ateliere: bucătărie, spălat-călcat, ţesut, croitorie şi lucru d© mână. In ori­care din aceste ateliere durata practicei nu poate fi mai mică de 3 luni­. Practican­tele pot primi o dovadă despr­e practică făcută şi rezultatul obţinut. Taxa pen­tru aceste cursuri este 300 Lei lunar. Cererile de primire s© vor adresa Di­­recţiunei Şcoalei în Cluj, str. Avram Iancu No. 58, alăturându-se următoa­rele acte: a.) Pentru cursul inferior: 1. certifi­cat de absolvire a şcoalei primare, 2. Certificat de naţionalitate, 3. Certificat de naştere, 4. Extras de botez şi 5. Cer­tificat de vaccinare­b) Pentru cursul superior: 1. Diplo­ma de bacalaureat sau de învăţătoare, 2. Certificat de naţionalitate, 3. Certifi­cat de naştere, 4. Extras de botez şi 5. Certificat de vaccinare.*,­­ Şcoala de Menaj est© internat, în mod excepţional s© poate permite să stea la părinţi, la nici un caz în gazdă. Taxa d­e intentat este 1100 Lei lunar, (se plăteşte vacanţa de Crăciun şi Paşte). Taxa de baie Lei 200, taxa de tacâm 50 Lei, uzarea mobilierului­, stri­căciune 400 Lei la an. Taxa de înscriere 200 Lei, taxa şco­lară 1600 Lei. Elevele la care li se per­mite a sta la părinţi vor plăti o supra­taxă de Lei 800. înscrierile se fac în zi­lele 12, 13, 14 Sept. Cursurile încep la 15 Sept. Amănunte se pot cere de la Direc­ţiune. Direcţiunea Şcoalei Superiore de Menaj „Sf. Tereza“ din Cluj. Str. Avram Iancu No. 58,­ ­* M­ari concursuri hi­­pice la Cluj Societatea Hipică Ardeal, cu sediul in Cluj, aduce la cunoştinţă, că în ziua de 30 Septembrie şi 1 Octombrie a. c., va avea loc în Cluj al doilea con­curs hipic pus sub înaltul Patronaj al Majestăţei Sale Regelui. Societatea hipică Ardeal invită căl­duros pe toate persoanele amatoare, să participe la această manifestaţiu­­ne al cărei scop este încurajarea spor­tului hipic şi îmbunătăţirea rasei cai­lor. Preşedinte Societăţii Hipice Ar­deal. General de Divizie I. PRODAN. Comandantul Corpului 6 Armată. Secretar: Lt. Colonel RADULESCU Inspectoratul Ger­era­l Sanitar _________şi de Ocrotire Cluj No. 9354—1934 “ Publica­ţiune Se aduce la cunoştiţă celor interesaţi, că în ziua de 21 August 1933, se va ţine în localul Inspectoratului General Sanitar şi de Ocrotire Cluj, Calea Victoriei 27, licitaţie publică pentru aprovizionarea cu pâine şi făină, precum şi colonii­le pe timpul dela 15 Septemvrie 1933, până la 15 Septemvrie 1934, a institutumilor de As­sieria medicală şi socială din Cluj, specificate în castele de sarcini şi anume: Pentru pâine şi făină la ora 10. Pentru coloniale la ora 11. Licitațiile se vor ţine în conformitate cu art. 88-110 inclusiv din L. C. P şi norm­ele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1911. Toate persoanele cari vor lua parte la licita­ţie, vor depune pe lângă oferte și o garanţie de 5% din valoarea furniturei oferite, iar oferta se va face numai în con­­for­mita­te cu cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi dela ora 8—13, în localul Inspectoratului din Cluj, Calea Victoriei 27. Furnitura va fi în riscul furnizorului. Cluj, la 28 Iulie 1933. Inspector Gen Sanitar şi de Ocrotire. (Indescifrabil). 677 Şir de Secţie: (Indescifrabil) DIRECTIUNEA GENERALA CFR. No. 16731 Insp. 4 L. Braşov Fabricaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Vineri, 18 August 1933, ora 9 a. m. se va ţine licitaţie publică la Inspecţia 4 întreţinere c. f. r. din Braşov, Strada Regele Carol No. 72, cu oferte închise şi sigilate pentru: Lucrarea de înlocuirea unei porţiuni de 110 m. I. din conducta de distribuţie de actualmente de 0=150 fr /m, cu o con­ductă nouă de fontă de 9=250 m/m pen­tru alimentarea locomotivelor din staţia Sighişoara. Lucrarea are o valoare apro­ximativ de lei 170 000 . Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor c. f. r. (costul abonamentului anual 200 lei) care se găseşte afişată în orice staţie c. f­r. iar pentru orice infor­­maţiuni referitoare la această lucrare, cei interesaţi se vor adresa Bruroului L. 2 din Inspecţia de întreţinere Braşov şi la Direcţia Tract unei din Bucureşti, Serviciul Apelor T. 5 cu referire la dosarul No. 80245 R. A. din 1932, In orice zi de lucru între orele 11 — 13. 482 Publicațiune de Ucitafie Subsemnata firmă, „Intercontinentală s. a. r. de transport şi comunicaţie“ din Cluj, va vinde cu intervenţia notarului public In sarcina şi pe pericolul debitorului tar­div în sensul art. 306 din Codul Comer­cial, în licitaţie publică în Cluj, la 7 Au­gust 1933 orele 4 p. m. în localul firmei creditoare, Cluj, Strada Regina Maria 3, etaj. I. 1 orologiu de de­semn din aur şi 1 colier cu diamante pentru doamne cu preţul de strigare de 10.000 Lei dar şi sub preţul de strigare în contra plăţii in numerar. Vadiul este 10%, din preţul de strigare, iar impozit proporţional după cumpărare priveşte pe cumpărător. Cluj, la 28 iulie 1933. 616 Intercontinentală s. a. r. No. 1618—1933 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 14 VIII 1933, ora 9 dim. se va ţine în localul Dir. Clinicilor situată în Cluj, str. Mico 3, tre­care prin bună învoiala pemru transformarea acoperişului de la Casa Surorilor, a Clinicilor Univ. din Cluj. Această tratare se va ţine în conformi­tate cu art. 88—110 inclusiv din L. C. P. Regulamentul O. C. L şi Normele publi­cate în Monitorul Oficial nr. 127 din 4 și 1931. Adjudecatarul imediat după încheierea t­atârii va depune şi o garanţie de 5% din valoarea furniturii oferite, iar oferta în 4 exemplare (un o­rginal și 3 copii) se va face nu­mai in conformitate cu cap­­tul de sarcini, care se poate vedea în ori­le de birou la Adm. Clinicilor. Direcția n­a.

Next