Patria, august 1933 (Anul 15, nr. 164-188)
1933-08-01 / nr. 164
O inovaţie epocală în gospodăria casei! întregul oraş vorbeşte despre noua maşina de pastrat americană . Decord Universal Această maşină este mai practică, mai ighnică şi mai eftină întrucât este o piesă care ţine ani dea rândul. Este practică pentru că până acuma fiecare gospodină era preocupată de felul cum îşi va pastra cât mai eftin şi cât mai repede nu numai pătlăgelele roşii dar şi celelalte fructe cari pentru a fi conservate, trebuesc pastrate. Dar grija gospodinei se îndrepta nu numai asupra pasiratului în sine ci şi în ce priveşte calitatea acestei operaţii, aceasta cu atât mai mult cu cât conservele trebuiau să prezinte o garanţie de durabilitate pentru iarnă. Aceste cerinţe le satisface pe deplin maşina americana de pastrat „RECORD UNIVERSAL“ care funcţionează într’un mod ireproşabil şi absolut perfect garantând calitatea conservii atât de costisitoare din punct de vedere financiar. Cu această maşină se pot pastra cu o rapiditate extraordinară şi pe lângă o curăţenie absolut igienica, nu numai pătlăgelele roşii, dar tot felul de zarzavaturi precum şi fructe mai mărunte, cartofi cu raje cu tot, struguraşi cu cozi cu tot precum şi alte fructe cari trebuesc pasirate. Înlătură orice anomalii cari survenea altădată cu ocazia pasiratului. Ceea ce până acuma costa o adevărată muncă obositoare, acum nu costă nici a zecea parte, fiecare gospodină putându-şi pastra singura fructele. Este igienică pentru că este zincuita la o temperatură înaltă așa încât nu ruginește. MOSKOVITS & COMP. Centrali). ?rad REDUCERE'I DU O PE C. F. R. 2 VENIRI LA BUCUREȘTI 10 fiHAN»IOANEIE SERBĂRI din PARCUL CAROL OROASUZAIE ®K WilUiREA C111,T«»aA.IS REGALE DE LA 1 AUGUST LA ÎS SEPTEMBRIE 1933 gg MAlViFESlAîillPil CULTURALE: Concerte simfonice, vocale, teatru, operă etc. nANKESTAfIUNI SPORTÎTE: Box, Lupte, Curse de tot felul etc. LUNA PARK şi tot felul de distracţiuni, serbări veneţiene. Surprize etc. Zilnic program nou. 50% reducere la C. F. R, reduceri la hoteluri, restaurante, megazîni. Cu biletele cumpărate spre Bucureşti se poate înapoia gratuit. 69 adunării generale a Uniunii Foştilor Voluntari Comitetul Central al U. F. V. R. în conformitate cu art. 12 din statute, convoacă adunarea generală ordinară pe ziua de 15 August 1933 la Cluj, sala Teatrului Naţional, cu următorul program: ÎNAINTE DE MASA 1. Ora 8 si jumătate serviciul divin la ambele biserici române. 2. Ora 10 şi jumătate verificarea şi constituirea adunării generale. 3- Ora, 11, deschiderea solemnă a adunării. a) Cuvântul de deschidere a preşedintelui U. F. V. R. l) Cuvântul dlor preşedinţi al Uniunilor Foştilor Voluntari Şi luptători din Cehoslovacia, Iugoslavia şi Polonia. c) Cuvântul presidenţilor Asociaţiilor de foşti luptători din România. DUPĂ_ MASA 4. Ora 15 raportul general de activitate. 1 I a) Raportul secretariatului general. b) Raportul casierului general. 5. Discuţia generală asupra raporturilor. 6. Aprobarea raportului și bugetului. 7. Comunicări, propuneri. 8. închiderea adunării generale. Cluj, la 10 Iulie 1933. lr. Victor Deleu, președinte. M. Guiu, secretar general* 2 (Ss •NO Mho )(Sufi ** 10 Vizitaţi pivniţa de vinuri a firmei „ORIENTUL" Singurul depozit în oraşul Cluj, care desface vinurile speciale ale Episcopiei Rom. Cat. din Alba-lulia ca: Bozsamăli, Muscat Ottonet, Rizling de Hin, Leanca, Vin desert de Galda, Rţzling de Sard şi de Telna. Toate aceste vinuri se găsesc spre vânzare, în sticle înfundate şi la cafenelele City, Metropol, apoi la grădina de vară , Jardin de Paris“. ORIENTUL“ Mare depozit de vinuri şi rachiuri naturale CLUJ, CALEA MOŢILOR No. 30. ” nesen drept tată pe Ziares. Scăpat cu viața prin sacrificiul fiului său, Zare® se Întoarse în pustiu, urmat de aceia, care i se declară drept fica, sa, de Net alia, credincoasă morţei de erou a lui Manner. Această tânără brahmină, care s'n lepădat de ai săi după fărădelegea comisă, după un monstruos act de nerecunoştinţa, este o luminoasă figură, tip de umanitate îşi modernizare civilizatorul, în afară de exemplul o rar de dragoste. Tragedia lui D. Delavigne, cu toate defectele ei interne, şi citeşte cu mult interes. Zaras este un tip cornelian, încătuşat însă în lanţurile unei patimi rasemiene care l-a pierdut. Războinicul cel mult temut, n‘a putut rezista sublimului fenomen omenesc numit dragoste şi o viaţă glorioasă s-a terminat cu lapidare. Figura măreaţă a lui Manor, este un simbol, simbolul atâtor oameni de valoare, cărora masele sângeroase, precum şi tradiţii barbare i-au răsplătit tot cu o lapidare oarecare- Figura tristă şi demnă a Neia'leii, căreia clipa i-a revelat că unele credinţe milenare sunt monstruozităţi, este o strălucită manifestarede umanitate, la care încă nu ai putut ajunge un Romain Roland. Retragerea fetei brahmine, în pustiu, cu bătrânul Paria, este retragerea atâtor impozante figuri, în umbră, după ce mediocritatea şi corupţia au triumfat. Dealtfel nimeni nu se poate retrage în umbră sub cortul său, decât sufletele alese, a căror ascensiune nu a fost opera hazardului şi al favorurilor, ci încoronarea firească a unei perfecţiuni interne, morale. Aceeaşi perfecţiune morală, care a îndemnat pe un Polfeucte lar sacrificiu, l-a îndemnat şi pe Idamor, numai că a fost , un crez diferit la mijloc. Neala ca şi Fiaulitua din tragedia creştină a lui Corneille, au rămas într-un sens oarecare credincioase soţilor lor sacrificaţi. Mahatma Gandhi, menţinând oprobriul asupra câtorva milioane, zeci de milioane de oameni, au ascultat de o străveche credinţă,de o concepţie particulară a unui Dumnezeu, care n‘ar fivoit pe toţi oamenii egali. Doctrina lui Christ ne face să ne îndoim oarecum de toate intenţiunile bune al© lui Gandhi, deşi o lume întreagă îl admiră, drept una din măreţele figuri al© libertăţii secolului. Libertatea arareori se poate împăca cu tradiţia şi obţinerea ei a costat mult© violente şi fioroase d©slănfuiri de instincte din partea masselor, căci adevărul dat pe mâna mulţimei se schimonoseşte repede, după caracterizarea magistrală a unui Buffon. Tragedia. „Paria“1 de O. Delavigne estede multă actualitate şi merită a fi scoasă din uitare. Intre câteva versuri de o măreţie corneliană şi un val de patimă fatală raciniană, se desbat covârşitoare probleme sociale şi morale, care interesează vremurile noastre contimporane şi întreaga operă este un mişcător imn adevăratei democraţii, a valorilor. AUREL GEORGE STINO. MCA PDBliIflTATI e vânzare imedi&t „tbevrolef" farism in sinre buna de functione §i tip taxator „Haiti“ Ganjui Foris, Avram lancu 18. 672 Funcționara rutinata, absolventa de liceu, caută pastlirați cunosc si dactilografi*. Adr. la ziar. _________ 671 PaTRIa MARTI, 1 August, An. XV. No. 164. naţia averilor grănicereşti din judeţul Năsăud — Cum e administrată o avere de miliarde — BISTRIŢA, 30. — Problema administrării averii grănicereşti din judeţul Nasăud a devenit de o actualitate arzătoare. Cele 44 comun©,eri au făcut parte din regimentul al doilea românesc d© graniţă, înfiinţat din ordinul împărătesei Maria Teresia la anul IriL şi cari sunt proprietarii acestei imense averi, profund nemulţumiţi de felul cum e administrată, sunt în continua fierbere. Fosta societate „Regina‘‘ azi în faliment.. .precum şi „Banca Grănicerească“ ajungând în mâinile liberalilor, aceştia au confundat averea ţăranilor grăniceri cu aceea a lor, manipulând o în nişa fel, încâtadevăraţii proprietari 8‘au ales fără nici un câştig, iar membrii consiliilor de la aiministraţie a acestor bunuri de sute de milioane s‘au îmbogăţit ca prin minune. De aci frământările permanent© şi nemulţumirea satelor grănicereşti, cari şi-au manifestat încă de mult dorinţa vie de a avea o altă administraţie, adică actualele consilii spoliatoare să fie înlocuite cu altele cinstite şi cin mai mare tragere de inimă faţă de descendenţii grănicerilor. UN SCURT ISTORIC. — UN PAU CE TREBUE ÎNLĂTURAT. Ca să avem .idei© despre bogăţia ce oprezintă averii« frunio-reft, din Nasăud,mu face tie succint istorical acestuia. Fostul district al Năsăudului este format din 44 comune, care au făcut parte din regimentul al doilea românesc din graniţă, înfiinţat din ordinul împărătesei Maria Teresia la anul 1763. In urma donatiunilor împărăteşti comunele au devanit proprietarele moşiilor stăpânite d© moşi şi strămoşi. Desfiinţâmdiu-se aceist regiment, moşiile cultiviaibiile au trecut in proprietatea individuală a foştilor soldaţi, iar munţii, pădurile şi păşunile în proprietatea comună. Averile aceste, cât şi fondurile şcolare şi de burse, instituite d© adunarea naţională a descendenţilor foştilor grăniceri, au servit întotdeauna interesele noastre naţionale româneşti De aceea fostul regim a căutat să le treacă sub influenţa şi administraţia statului unguresc. Legea din 1890, a trecut aceste averi în proprietatea comunelor politice, iar administraţia la Stat. Din punct de vedere economic şi ad■mmistratilv, legea a împărţit pădurile şi păşunile în două categorii: a) In ooţeluri comunul© destinate pentru satisfacerea trebuinţelor în lemne de foc, de construcţie ,şi de industrie casnică, a populaţiei, şi b) In păduri şi păşuni administrat© în comun, a căror venit servea exclusiv scopurilor comunele. Prima categorie s-a format, din pădurile şipăşunile mai îndepărtate şi neacicesibil© rămase după defalcare. Pădurile administrate în comun se consideră din punct de vedere economic şi administrativ ca o unitate economică. Comunele însă îşi păstrează drep-tul de proprietate, atât în planuri, cât şi în cărţile indiaare. Venitul realizat dinaverea cumulativă se împarte comunelor după o chei©. Populaţia s-a sporit în aşa măsură încât defalcările făcute acum 40 de ani, trebuesc revăzute. Fostul district al Năsăudului se găseşte în mijlocul munţilor. Singurul izvor d© l câştig şi d© train al populaţiei din acest ţinut este creşterea de vite şi exploatarea lemnului. Pământul de cultură lipseşte aproape cu desăvârşire. Defalcările au rămas cele d© acum 40 de ani. Pe când celelalte comune negrănicreşti au primit prin reforma agrară păduri şi păşuni comunale, comunele grănicereşti au rămas cu cele viciii şi duc astăzi lipsă şi foame din mijlocul munţilor lor, a pădurilor şi păşunilor, din care nu-şi pot satisface necesităţile pentru traiu. Peste 304.334 jug. sunt trecute în administraţia comunală. Nevoile comunelor trebuetsic deci ,întregite şi vor putea fi întregit© din propria lor avere. Nu se poate lăsa o populaţie ţărănească să moară de foam© în mijlocul munţilor, a pădurilor şi păşunilor ce sunt proprietatea ei, numai de dragul unei defalicări ce nu mai corespund© necesităţilor deazi. Situaţia de mizerie şi disperare a populaţiei d© aici o arată numărul delictelor silvice, care trec peste 28.000 și valoarea daunelor pricinuite în economia silvică), car© trec peste 14 milioane lei. Organelor competente le incumbă deci datoria morală și materială de a interveni în aceasta chestiune, punând capăt unei stări de lucmiri anormale*. N. B. De wámtxsar© convenabil din cauza de boală, casă raport masivă, venit 12% neu, în stradă cu mare circulaţie, lângă Pisa Unirii, lacredinţat cu vânzarea : Ludovic Vermeş, Str. Gen. Neculcea No. 2, de la orele 3Va—6663 Cossupăr livrete depunea „Alina“ în val. dela 100000 — 100.000 Lei. Adr. la administrţia ziarului. 673 C sub cameră şi hail mobilat cu bucătărie remobilată, în centru. Adresa la ziar. Gr. Tânăr român căsătorit, caută serviciu de serviciu de portar, îngrijitor sau alt post, soţia fierbe bine mâncări din vechiul regat, pretensiuni foarte modeste. Adresa la ziar. Gr. •jf'wiwpăr imediat un anotip in perfectă stare de funcţionare. Adresaţi oferte ziarul „Cuvântul“ Brăila. Cutai Calisera mopiluta, curată, sănătoasă, cu intrare discretă, eventual cu pensiune. Oferte le Adm. ziarului sub „Centru stabil £00“. Gr . Pasamei! pentru capHai? De vânasare In Str. Avram lancu No. 60 cas. cu 5 odăi, bucătărie şi independenţe. Extenziunea inravilanului este 2366 metri patraţi. 2 lacuri de clădit. Un loc cu extenziune de 1777 metri patraţi. Intravilane splendide cu pomi. A se intersa la d. F A R K A S între orele 3—7 d. m. Strada Avram Iancu 60. 650 Aviatorii tra Lituani au prevăzut moartea lor — Textul testamentului scris înainte de start — KAUNAS. — Aviatorii lituani, săi i■kmul de aviaţie Steponas Darius Şi pilotul StasysArenas, al căror sfârit tragic în timpul zborului lor din America în Lituania, a provocat o profundă impresie în întreagă opinie publică mondială, au lăsat înainte de plecare, un testament, în care au spus direct că presimt o mare catastrofă, dar că sunt hotărâţi a nu renunţa la intenţia lor, deoarece nici un sacrificiu pentru patrie nu poate fi prea mare In testamentul eroilor transoceanici ceten: „Zburăm spre Lituania. Poporul lituen aşteaptă de la fiii săi, fapte curajoase. Simţim in acelaşi timp nevoia de a participa şi noi la cercetarea curentelor mai ales în regiunle de Nord ale Atlanticului, precum şi la experienţele practice în legătură cu metodele şi mijloacele aviatice pentru zborurile transoceanice. Trăind, în timpul când se face eforturi pentru folosirea aerului spre binele omenirii şi considerăm ca o datorie sfântă de a participa la această muncă, în numele naţiunii noastre. Scumpă patrie renăscută! Animaţi de spiritul tău, ne străduim a împlinit această problemă ce ne-am impus-o. Fac ca străduinţele noastre să întăreascăîncredere în forţele tale şi în valonii tui. „Vie ca străduinţele noastre să întărească spiritul tinerilor fii ai Lituaniei şi să-i întărească pentru noi fapte! Nu numai succesul, dar şi înfrângerea noastră, întreprindem acest zbor, consacrat patriei noastre, în convingerea, că binecuvântarea lui Dumnezeu este asupra noastră. Steponas Darius, căpitan de aviaţie, Stasys Gerenas, pilot.“ Presimţirea aviatorilor s‘a împUnt N‘au ajuns până în patria lor, deşi au zburat departe dincolo de Atlantic. Pa- tria nu a pihnit decât corpurile neînsufleţite ale fiilor ei îndrăzneţi. BORCANE PT. H[alimmPI!DOPLE LIV ROASE HR. 2*5 Sticlăria FISCHER S.C UI A. Cluj. Şcoala Superioară fie Menaj MSf. Tereza ___ Cluj, Str. Avram lancu Nr. 58 __ Aviz şcolar Cn începutul omului şcolar 1932—33 Congregaţia Surorilor „Sf. Maxia“ a deschis la Cluj în str. Avram lancu No- 58 o şcoală superioară de menaj pusă sub ocrotirea Episcopiei de Cluj- Gherla. Aceasta şcoală, fiind singura de acest fel în Ardeal, are o foarte mare importanţă pentru nevoile culturale din Transilvania, având menirea d© a forma, din viitoarele mame, bune gospodine, pricepute conducătoare ale casei şi competente educatoare al© familiei. Prin Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 443/1933, s’a aprobat convenţia încheiată .între Episcopia de Cluj-Gherla şi Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor referitor la funcţionarea acestei şcoale, care a fost declarată „şcoală de stat cu caracter greco-catolic1. Asigurâridu-se p© deplin dreptul ei de Publicitate, şcoala va puteai elibera absolventelor ei diplome echivalente cu diplomele celorlalte şcoale ale Statului. Şcoala are un curs elementar cu 4 clase, şi unul normal superior cu 2 ani. In anul şcolar 1932—33 a funcţionat cl. I şi a IV din cursul elementar şi anul I din cursul normal superior. Cu începutul anului Şcolar 1933—34 vor funcţiona cle I şi II-a din cursul elementar, anul I şi II din cursul superior. Ia cursul inferior se primesc, în clasa I, absolventele şcoalei primare, iar în cl. II elevele, cari au absolvit cl. I secundară, gimnaziu sau şcoală normală. In cursul superior se primesc fete cu bacalaureat sau diplomă de învăţătoare. După absolvirea cursului inferior elevele vor face 2 ani de practică la Ploeşti sau Iaşi, de unde vor primi diplomă de maestru de gospodărie pentru şcoalele de menaj, fiind salarizate ca maestrele şcoalelor secundar©. Absolventele cursului superior vor obţine diplomă d© profesoare de gospodărie pentru şcoalele secundare, gimnazii, şcoale normale, comerciale, profesionale, putând fi şi profesoare de ştiinţele menajului la şcoalele de menaj de orice grad, fiind salarizate ca profesoarele Şcoalelor secundare. Activitatea ambelor cursuri se desfăşoară prin lecţiuni practice şi teoretice. Cursurile practice s© predau înainte de masă în atelierele de bucătărie, spălatcălcat, ţesut şi croitorie. Cursurile teoretice, cari împărtăşesc elevelor cunoştinţe generale. Şi speciale de ştiinţele menajului, se predau după masă într© orele 2 7-Pe lângă elevele ordinare, car trebue sa întrunească condiţiile prevăzut© mai sus şi cari la absolvire vor primi o diplomă, se primesc şi persoane cari nu reflectează la aceasta, şi vreau numai să se perfecţioneze în unul din ateliere: bucătărie, spălat-călcat, ţesut, croitorie şi lucru d© mână. In oricare din aceste ateliere durata practicei nu poate fi mai mică de 3 luni. Practicantele pot primi o dovadă despre practică făcută şi rezultatul obţinut. Taxa pentru aceste cursuri este 300 Lei lunar. Cererile de primire s© vor adresa Direcţiunei Şcoalei în Cluj, str. Avram Iancu No. 58, alăturându-se următoarele acte: a.) Pentru cursul inferior: 1. certificat de absolvire a şcoalei primare, 2. Certificat de naţionalitate, 3. Certificat de naştere, 4. Extras de botez şi 5. Certificat de vaccinareb) Pentru cursul superior: 1. Diploma de bacalaureat sau de învăţătoare, 2. Certificat de naţionalitate, 3. Certificat de naştere, 4. Extras de botez şi 5. Certificat de vaccinare.*, Şcoala de Menaj est© internat, în mod excepţional s© poate permite să stea la părinţi, la nici un caz în gazdă. Taxa de intentat este 1100 Lei lunar, (se plăteşte vacanţa de Crăciun şi Paşte). Taxa de baie Lei 200, taxa de tacâm 50 Lei, uzarea mobilierului, stricăciune 400 Lei la an. Taxa de înscriere 200 Lei, taxa şcolară 1600 Lei. Elevele la care li se permite a sta la părinţi vor plăti o suprataxă de Lei 800. înscrierile se fac în zilele 12, 13, 14 Sept. Cursurile încep la 15 Sept. Amănunte se pot cere de la Direcţiune. Direcţiunea Şcoalei Superiore de Menaj „Sf. Tereza“ din Cluj. Str. Avram Iancu No. 58, * Mari concursuri hipice la Cluj Societatea Hipică Ardeal, cu sediul in Cluj, aduce la cunoştinţă, că în ziua de 30 Septembrie şi 1 Octombrie a. c., va avea loc în Cluj al doilea concurs hipic pus sub înaltul Patronaj al Majestăţei Sale Regelui. Societatea hipică Ardeal invită călduros pe toate persoanele amatoare, să participe la această manifestaţiune al cărei scop este încurajarea sportului hipic şi îmbunătăţirea rasei cailor. Preşedinte Societăţii Hipice Ardeal. General de Divizie I. PRODAN. Comandantul Corpului 6 Armată. Secretar: Lt. Colonel RADULESCU Inspectoratul Gereral Sanitar _________şi de Ocrotire Cluj No. 9354—1934 “ Publicaţiune Se aduce la cunoştiţă celor interesaţi, că în ziua de 21 August 1933, se va ţine în localul Inspectoratului General Sanitar şi de Ocrotire Cluj, Calea Victoriei 27, licitaţie publică pentru aprovizionarea cu pâine şi făină, precum şi coloniile pe timpul dela 15 Septemvrie 1933, până la 15 Septemvrie 1934, a institutumilor de Assieria medicală şi socială din Cluj, specificate în castele de sarcini şi anume: Pentru pâine şi făină la ora 10. Pentru coloniale la ora 11. Licitațiile se vor ţine în conformitate cu art. 88-110 inclusiv din L. C. P şi normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1911. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă oferte și o garanţie de 5% din valoarea furniturei oferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi dela ora 8—13, în localul Inspectoratului din Cluj, Calea Victoriei 27. Furnitura va fi în riscul furnizorului. Cluj, la 28 Iulie 1933. Inspector Gen Sanitar şi de Ocrotire. (Indescifrabil). 677 Şir de Secţie: (Indescifrabil) DIRECTIUNEA GENERALA CFR. No. 16731 Insp. 4 L. Braşov Fabricaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Vineri, 18 August 1933, ora 9 a. m. se va ţine licitaţie publică la Inspecţia 4 întreţinere c. f. r. din Braşov, Strada Regele Carol No. 72, cu oferte închise şi sigilate pentru: Lucrarea de înlocuirea unei porţiuni de 110 m. I. din conducta de distribuţie de actualmente de 0=150 fr /m, cu o conductă nouă de fontă de 9=250 m/m pentru alimentarea locomotivelor din staţia Sighişoara. Lucrarea are o valoare aproximativ de lei 170 000 . Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor c. f. r. (costul abonamentului anual 200 lei) care se găseşte afişată în orice staţie c. fr. iar pentru orice informaţiuni referitoare la această lucrare, cei interesaţi se vor adresa Bruroului L. 2 din Inspecţia de întreţinere Braşov şi la Direcţia Tract unei din Bucureşti, Serviciul Apelor T. 5 cu referire la dosarul No. 80245 R. A. din 1932, In orice zi de lucru între orele 11 — 13. 482 Publicațiune de Ucitafie Subsemnata firmă, „Intercontinentală s. a. r. de transport şi comunicaţie“ din Cluj, va vinde cu intervenţia notarului public In sarcina şi pe pericolul debitorului tardiv în sensul art. 306 din Codul Comercial, în licitaţie publică în Cluj, la 7 August 1933 orele 4 p. m. în localul firmei creditoare, Cluj, Strada Regina Maria 3, etaj. I. 1 orologiu de desemn din aur şi 1 colier cu diamante pentru doamne cu preţul de strigare de 10.000 Lei dar şi sub preţul de strigare în contra plăţii in numerar. Vadiul este 10%, din preţul de strigare, iar impozit proporţional după cumpărare priveşte pe cumpărător. Cluj, la 28 iulie 1933. 616 Intercontinentală s. a. r. No. 1618—1933 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 14 VIII 1933, ora 9 dim. se va ţine în localul Dir. Clinicilor situată în Cluj, str. Mico 3, trecare prin bună învoiala pemru transformarea acoperişului de la Casa Surorilor, a Clinicilor Univ. din Cluj. Această tratare se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din L. C. P. Regulamentul O. C. L şi Normele publicate în Monitorul Oficial nr. 127 din 4 și 1931. Adjudecatarul imediat după încheierea tatârii va depune şi o garanţie de 5% din valoarea furniturii oferite, iar oferta în 4 exemplare (un orginal și 3 copii) se va face numai in conformitate cu captul de sarcini, care se poate vedea în orile de birou la Adm. Clinicilor. Direcția na.