Patria, septembrie 1933 (Anul 15, nr. 189-213)
1933-09-01 / nr. 189
Anul al XV-lea No. 189 UI 3QGKMKMMMBMMRP REDACŢIA, şi ADMINISTRAŢIA CIm, Strada Racsa Maria No. M. ____Redacţia şi Adm. 1881 TELEFON I Direcţiunea 13-34 DIRECŢIA POLITICA Comitetul da presă al partidului naţional-ţirăneia, coef. Ardealului. ABONAMENT ANUAL. Profesiuni libere-------Lei 800 Funcţionari-----------700 Autorităţi şi ietitutuni „ 1600 în străinătate dubiu. TAXA POSTALI PLiTITI Dl NUMERAR No. 11178/1MI. Organ al Partidului National l^anasc Vineri, 1 Septemvrie 1983 irul vorbeşte despre„prestreinilor de-a ne vedea lV, irin latura să-mite streinii cetesc iregularitate paginile „ Viitorului“. Apostolai milirisi O exhibiţie pugilistă îşi are farmecul său chiar şi în afară de arenă. Puţin curaj să porţi tenorul scandalului şi strada se adună, amatoare de spectacole gratuite. Distracţiile populare nu sunt prea dese şi câte-o trăznaie se bucură din când în când şi de publicitate. Atunci isprava devine notorie. Localitatea primeşte un polei de aprinsă actualitate şi figuranţii se ung eroi sau martiri, după cum autoritatea de stat s’a dovedit slabă sau biruitoare faţă de dânşii. Există o tehnică a provocațiunei. Un concurs de fapte premeditate cari tind să epuizeze nervii şi sentimentul de indulgenţă. Agresiunea se înfige violentă şi cutezătoare în pacea vreunui târguşor, grefând de cele mai multe ori asupra autorităţii publice aparenţa de paralizie. Moravurile sociale de după război au desfiinţat limitele noţiunei de ordine publică. Nu mai există criteriu practic, după care să poţi recunoaşte când şi cum trebue să se producă intervenţia autorităţii. Forţa publică este întotdeauna odioasă şi cea mai uşoară nedibăcie poate determina complicaţii ireparabile. La Mediaş s-a produs săptămâna trecută un incident, amplu comentat de presă. Un grup cuzist condus de tumultuosul profesor Cuza-junior a ţinut ca orice preţ să facă paradă politică. Metoda bineînţeles lipsită de orice eleganţă. Nişte automobile lansate cu viteză nebună. Urlete cavernoase. Sirene lugubre. Cu un cuvânt, toate mijloacele sonore să tulbure liniştea patriarhală din acest orăşel. Se ştie că în Mediaş majoritatea locuitorilor sunt saşi. Oameni inofenzivi, cărora disciplina seculară le-a imprimat o conduită sobră. Tot ce li s’ar putea imputa este trecătoarea gripă hitleristă, care-i mai face din când în când să strănute. Calculul politic era bazat însă tocmai pe aceasta. „Noi cuziştii suntem solidari cu politica hitleristă, — a zis d. profesor Cuza senior, într'un recent interview, — din motivele noastre. Saşii din Transilvania vor avea şi ei, desigur motivele lor. Cum se vede un acord de fond, care mai la urmă nu are nevoie de nici o formă“. Motivele se pretindeau lămurite. Concordanţa de idei se voia afirmată. Cârdăşia politică alături de saşi trebuia pecetluită. Totuş entuziasmul nu prea luase proporţii. La întrunire abia s-au înfiinţat, curioşii obicinuiţi la asemenea manifestaţii. Un gest salvator trebuia aflat şi gestul acesta a fost scoaterea bruscată al unui biet comisar de poliţie rătăcit acolo. Triumf de scurtă durată. Există un principiu verificat în multe rânduri. Uniforma e geloasă de prestigiul ei. Atingerea ei trezește cele mai legitime instincte de mândrie. Uniforma simbolizează haina* regelui — și pentru apărarea ei ! intervine fiecine. E cea mai vie expresie al sentimentului mo- narhic ce există într’un popor. De-aci se explică furtunosul curent de ostilitate ce a trezit purtarea oaspeţilor neînvitaţi în sânul populaţiunei din oraş. Nici un cetăţean nu s’a amestecat măcar în disputa de bâlci ce a urmat între apostolii hitlerismului şi patrula militară intrată în sală. Injuriile triviale proferate la adresa autorităţilor cumulau antipatia. Manieră de valah, — iată cuvântul de condamnare, sub care sentimentul românesc a suferit de bună seamă o dureroasă umilire. Ce dezorientare condamnabilă Dincolo de conştiinţa naţională, acuzismul îngenunche în faţa minorităţilor, pe temeiul unei idei streine de concepţia politică a neamului. încercarea aceasta este capitularea mândriei româneşti în faţa orgoliului german, care totdeauna şi pretutindeni voieşte să-şi afirme superioritatea sa creatoare. Iată pentru ce mascarada montată la Mediaş depăşeşte importanţa unui fapt divers. Nu interesează ciocnirea cu autoritatea. Nu interesează evacuarea salei de manifestanţi, nici arestarea culpabililor. Cel mult generoasa compătimire a procurorului care a invitat pe bătăioşii protagonişti ai hitlerismului, să lapede cămăşile albastre decorate cu fel şi fel de gradaţii, poate servi drept îndemn de a revizui aberaţiile, pe care le condamnă orice conştiinţă românească. Să înceteze apostolatul pentru idei importate şi bolnave. Atitudini imitate şi dogme copiate nu se potrivesc cu demnitatea noastră naţională. Dr. A. Ceuşianu Declaraţiile dlui ministru Constantin Vişoianu HAGA. 31. — întreaga presă olandeză a reprodus pe larg declaraţiile dlui Constantin Vişoianu ministrul României la Haga. Aceste declaraţii se ocupă pe larg de problema relaţiunilor politice şi economice româno-olandez. In declaraţiile date presei olandeze, d. ministru Vişoianu arată voinţa comună dintre cele două ţări de a realiza şi de a contribui în măsură cât mai largă la pacea Europei. Arată apoi că relaţiunile comerciale şi economice dintre cele două ţări sunt în conţinu progres. Dsa explică regimul contingentării, arătând că acest regim pentru Olanda înseamnă o simplă formalitate. Cu această ocazie de ministru Vişoianu a declarat că România a introdus regimul de restricţiuni la import numai în urma barierelor vamale ale altor state importatoare din Europa. rfw'fíí 2-SI, nvoo^;T: aw* Olul Acordările comerciale cu străinătaten Semnarea convenţiilor comerciale cu Germania] şi Polonia — Tratative înaintate cu Ungaria şi Cehoslovacia ,M . Opera pozitivă a guvernului şi anarhia opoziţiei In timp ce opoziţia pulverizată în 16 partide şi grupări de toate nuanţele imprecisului, se agită zadarnic să găsească teme de atac pentru susţinerea mult trimbiţatei campanii de răsturnare, guvernul stăpân pe încrederea ţării şi a factorilor constituţionali, îşi vede liniştit înainte de realizarea programului său întocmit pentru refacerea economică a ţării, şi de soluţionarea tuturor problemelor complexe pe care le aduce frământarea economiei internaţionale şi nevoile ţării. Una dintre problemele cele mai importante de acest fel este cea a valorificării cerealelor, în sensul unei desfaceri remuneratorii a produselor solului românesc şi ale muncii ţărăneşti. Prin măsurile chibzuite pe care le-a luat, şi prin aplicarea unui plan întocmit din vreme şi cu grije, guvernul a reuşit prin comisariatul grâului să împiedece scăderea preţurilor şi să le menţină la dublul celor de pe piaţa mondială. Ba în urma acţiunii acesteia, precum şi a propagandei făcute printre producători de a-şi desface treptat cantităţile de cereale, s’a ajuns la o îmbucurătoare tendinţă de urcare a preţurilor, astăzi ele variind pentru vagon între suma de 31.000 şi 40.000 lei. In mare parte în legătură cu problema valorificării cerealelor este şi problema încheierii de acorduri comerciale cu ţările cumpărătoare ale produselor noastre. Tratative fructuoase au început în vederea încheierii de convenţii, şi datorită seriozităţii cu care ele au fost conduse de delegaţia economică a guvernului, s’a ajuns la rezultate dintre cele mai îmbucurătoare. Ieri s’au încheiat astfel şi s’au semnat acordurile comerciale cu Polonia şi cu grupul I. G. Farben Industrie din Germania, acorduri avantajoase pentru exportul produselor noastre. Acordul cu Polonia semnat de dd. ministru V. V. Tilea şi secretair gene- ral Cezar Popescu din partea Roma , mei şi v. Ancisevsky ministrul l’do- mei şi consilierul comercial Vetulani, a fost incieiat până la 31 Decembrie a. c. Drm el se asigură reciprocitatea exportului din Romania şi a importului polon in România. Dela noi se vor exporta pe piaţa poloneză struguri, vinuri, fructe proaspete şi uscate seminţe şi turte oleaginoase, piei, celuloză, etc. Poloniei i s’au acordat contingente pentru materiile prime şi semi-fabricatele de cari are nevoie industria noastră: cazinc, fire textile, tuburi pentru industria petroliferă etc .AisnA.rfdBnfc. Acordul semnat are posibilităţi de prelungire după 1 ianuarie, când urmează ca exportul nostru să poată fi dublat, importul rămânând acelaş. Acordul cu grupul german I. G. Farben Industrie semnat de doi. miniştri V. V. Tilea şi Radu Irimescu, prevede o operaţiune normală de compensaţie privind o importantă cumpărare de produse româneşti, între cari grâu, orz şi porumb, contra unui import de mărfuri şi a unei cedări către Banca Naţională a unei importante cote de devize. Din România se vor exporta peste 10.000 vagoane de cereale, dânu-iu-se în schimb coloranţi industriali, medicament şi devize Alte tratative pentru încheiere de acorduri comerciale decurg în mod favorabil cu Ungaria şi Cehoslovacia. Pe ziua de ieri, d. subsecretar de stat de la preşidenţia consiliului şi interimar la industrie, V .V. Tilea, a avut o lungă întrevedere cu ataşatul comercial al Cehoslovaciei, iar azi a început tratativele pentru modificarea clearingului cu Ungaria, unde exportăm lemne, petrol, etc. Campaniei deşănţate a opoziţiei care se trudeşte zadarnic să găsească uncălcâi al lui Achille unde să-şi poată îndrepta săgeţile, guvernul îi răspunde cu realizări cari nu pot fi desminţite. Vorbelor care se pierd în vântul neputinţei şi al anarhiei care bântuie in sânul opoziţiei, li se răspunde cu fapte, r—oxo—. »»♦—»♦♦♦♦♦♦♦••»♦•••»♦•»♦»»fr» Modificarea politicei externe bulgare SOFIA, 31. — Oficiosul social-democraţilor ziarul „Narod“, publică scrisoarea dlui Pastuhoff fost ministru. In această scrisoare fostul ministru bulgar arată că Regele Boris, împreună cu regina Bulgariei au plecat la Paris şi Londra în vederea unor noui aranjamente politice. Cu această ocazie Regele Bulgariei va avea importante întrevederi cari vor hotărî asupra politicei externe bulgare. Deasemenea se anunță că regele Bulgariei va avea o întrevedere neoficială cu regele Alexandru al Iugoslaviei. In concluzii, fostul ministru bulgar spune că politica externă bulgară este pe cale de modificare, realizându-se o înţelegere de amiciţie cu Iugoslavia. 1—oxo— Probleme polono-române intre Baltica şi Marea Neagră Concepţia prieteniei polono-române, nu numai politice ci, mai mult, economice, îşi are ca bază ide prim ordin interesul Poloniei la Marea Neagră şi cel al României la Marea Baltică, înainte de încheetrea de către Polonia a ■^actului de neagresiune cu Rusia, pentru statul polon problema mai cardinală consta în asigurarea și controlul drumului dintre cele două mări: Neagră și Baltică în scopul aprovizionărei pentru războiul României și Poloniei pe calea mărilor respective. Problema pentru Polonia se pune cu mai multă forţă, doarece această ţară, în caz de răsboiu este întâi expusă să i se închidă accesul la Marea Baltică, „coridorul“, iat de abia câteva zeci de kilometri dintre Germania şi Prusia orientală fiind mai lesne de ocupat decât, să zicem, litoralul Mării Negre. Iar prin altă ţară baltică Polonia nu ai de TEODOR PODARIU avea posibilitatea să se aprovizioneze, dat fiind că Vecina, cea mai apropiată dintre acele ţări, Lituania, nu are, de la încheerea păcii încoace, nici un raport diplomatic cu republica polonă din cauza oraşului Vilna, fost capitală lituaniană, încadrată actualmente între fruntariile polone Deci, se poate afirma, cu toată temeinicia, că pretenia Poloniei faţă de România nu poate fi trecătoare, ci, având interesul arătat, această prieteniei are asigurată o existenţă durabilă, serioasă. Polonia consideră cum e Pentru ea „coridorul“ la fel este pentru noi chestiunea Basarabiei. Trebue subliniat că Polonia este singurul stat, care, printr-un tratat, a garantat frontiera de re Nistru a Basarabiei, ca astfel și accesul polon la Marea Neagră să fie asigurat. In caz, bunăoară, că ar fi blocat acel acces la Marea Neagră, atunci s-ar recurge, tot prin România, peste Iugoslavia, la ieşirea lui Marea Adriatca. Pentru realizarea şi perfecţionarea postulatului cuprins în cele de mai sus, trebue desvoltate căile de comunicaţie între cele două ţări cu acces la mareIn acest scop s-a şi creiat tariful levantin în România pentru traficul polon şi tariful zis al porturilor pentru transporturile româneşti prin Polonia, aceste tarife extinzându-se între porturile celor două state. România se bucură de tariful redus până la Danzig şi Gdynia, în acest din urmă port rezervându-se României, în zona liberă, un teritoriu anumit pe aşa botezatul „Cheiu românesc“. Căii© noastre ferate însă au denunţat convenţia tarifelor amintite, spre nemulţumirea cercurilor polone, şi întârzie până acum de a încheia o alta, care va trebui alcătuită pe baze mai largi. Cu atât mai mult că dezvoltându-se portul polon Gdynia, unde noi avem loc în zona liberă, tranzitul românesc prin acel port spre ţările baltice, scadinavice, Anglia şi America are un viitor cât se poate de important pentru soarta, comerţului nostru exterior. Polonia mai are un deziderat faţă de România: construirea unui pod peste Dunăre, între Giurgiu şi Rusehic, care ar folosi atât României, cât şi comerţului polon, prin deschiderea, unui drum direct, neîntrerupt, de comunicaţie feroviară între Marea Baltică şi — Peste Balcani — Marcă Egee, cu legături, pe apă, cu Egiptul, Palestina, Siria, Turcia, etc., unde şi comerţul Polon şi cel român au interese. Apoi Orient-Expresul s-ar putea dirija peste Bucureştii şi Sofia lui Constantinopol-Insă Statul major al armatei române a dat aviz contrar construirii podului dintre Giurgiu şi Rusenuc pe motive că ar periclitai interesele româneşti de apărare naţională, ceea ce cercurile experţilor poloni în materie, declară că este sub importanţa economică a podului. Şi după încheerea pactului de neagresiune polono-rus, opinia publică polonă înţelege că relaţiunile cu România trebue să-şi păstreze aceeaşi importanţă particulară, atât pe teren politic, cât şi — mai ales — pe cel economic. Interesul polon Pentru accesul la Marea Neagră rămâne tot atât de mare, încât legăturile de prietenie dintre Polonia şi România nu pot fi lăsate să slăbească, ei dimpotrvă trebue să se lucreze cât mai mul la consolidarea lor. Căci cu cât Polonia va fi mai tare cu atât România se va simţi mai sigură, şi invers. In această privinţă în politica externă a Poloniei, dirijatăde providenţiatul conducător al destinelor polone Mareşalul Iosif Pilsudski, a urmat o cale diplomatică inteligentă. Când diferendele Poloniei cu Rusia au dispărut diplomaţia polonă a lucrat pentru a facilita deschiderea relaţiunilor între România şi Soviete- Şi, cam după un an de la încheerea pactului de neagresiune polono-rus, acţiunea diplomatică polonă pe lângă Soviete în favoareapropierii acestora de România Şi-au arăta primele roade, iar Polonia nu va înceta până când nu va aranja, prin mijlocirea ei, stabilirea unor raporturi într regatul român şi republica sovietici egale cu cele dintre aceasta din urmă şi statul polon-Polonia consideră că prietenia sa ci România nu trebue să fie numai sentimentală, deci supusă finei naţiunii or, în deosebi, raţională. De aceea şi opinie publice române i se solicită încrederii politica de stat a Poloniei actuale. —0X0— Preţul grâului In continuă urcare BUCUREŞTI. 31. Conform ultimului comunicat al comisariatului pentru valorificarea cerealelor în cursul zilei de ieri preţul grâullui de 75 kgr- greutate hectolitrică a variat între 31.000 şi 31.500 lei, iar cel al grâului cu 78 kgr. greutate hectolitrică între 33—39.000 lei vagonul. Un incident germano-belgian la frontiera belgiana BRUXELLES, 31. — Un incident germano-belgian s‘a întâmplat în cursul zîlei de ieri în localitatea de frontieră Eupen din Belgia. Cum această localitate este situată pe frontiera belgogermană, trei germani în costume rutleriste au intrat într‘o cafenea din Eupen, salutând cu Heil Sattler. Nepriuiiml *»lo» un răspuns la salut, germanii au cerut explicaţii celor din cafenea. In cursul acestor explicaţii, germanii au atacat şi bătut pe mai mulţi belgieni, rănindu lie unul grav. Intervenind poliţia, germanii au fugit. —oxo— Pomenirea eroilor dela Griviţa SOFIA, 31. — In continuarea tradiţiei inaugurate de către d. Stoică, ministrul României la Sofia, d. cu dna Stoica s’au deplasat în cursul zilei de ieri la Griviţa, unde s’a ţinut solemnitatea pomenirii ostaşilor români căzuţi în luptele cu turcii. Serviciul divin a fost oficiat de către preotul comunei şi de către părintele Runcu de la Capela Română din Sofia. Răspunzând cuvântării preotului din sat, d. ministru Stoica a relevat rolul României în războiul pentru eliberarea Bulgariei accentuând vechile relaţiuni de amiciţie cu Bulgarii. Pe mormântul soldaţilor români, s’au depus mai multe coroane. —o*:"n“T". Emil Gavrilla Ziarele au adus ştirea neaşteptată a morţii marelui patriot sârb Emil Gavrilla. Pentru noi Românii, dar mai cu seamă pentru generaţia memorandiştilor, eruditul advocat, azi decedat, rămâne una dintre cele mai adânc fixate figuri în conştiinţa neamului nostru, ca anul ce a luat parte, din rândurile apărării, la drama ce s’a desfășurat în acest Cluj al trufiei maghiare în care românismul a fost atât de des înjosit. Printre amintirile defunctului cele mai scumpe erau acelea culese dela memorandiști, cari constituiau pentru el adevărate trofee. Vorbise la acel proces in calitate de ziarist sârb dar, pentru că in spatele lui stăruia baioneta unui plutonier major maghiar de jandarmi, a fost silit să renunţe la cuvânt şi să asiste neputincios la monstruoasa condamnare care avea să răscolească întreaga Europă civilizată şi să creeze, minorităţilor din Monarhia habsburgică, prietenii dintre cele mai preţioase. , 4 Articole sau memorii, cea mai mare parte publicate în ziarul „Zastava", rămân o elocventă dovadă despre procedeele întrebuinţate de conducătorii ţărănimei române din Ardeal, cari puteau, la un singur semn, unin puhoiul soţilor, veniţi la proces, dar cari n’au făcut aceasta spre a dovedi lumii întregi că nu se urmăreşte strivirea vrăşmaşului, ci constrângerea lui de a recunoaşte dreptatea cauzei româneşti. Prezenţa lui Emi Govrea pe banca aparării, dimpreună cu alţi colegi cehi şi slovaci, printre cari amintim pe Milo Ştefanovici, ne poartă mintea nu numai înapoi în mărăcinişul istoriei ardelene apropiate, ci şi în acele vremuri când minorităţile din Monarhie au înţeles că numai unindu-se împotriva cutropitorilor, numai aşa vor putea ajunge la un rezultat îmbucurător. Meritul nepieritor al procesulii Memorandului este poate chiar acela de a-i fi reuşit să determine o acţiune comună hotărâtă, acţiune care va deveni apoi o realitate, după ieşirea din pasivitate, când reprezentanţii naţiunilor asuprite se vor întâlni în parlamentul de la Budapesta şi vor striga, în auzul lumii întregi, dreptatea cauzei lor. Prin aceasta, prin rolul important jucat de Emil Gavrilla, prietenii se cunosc, relaţiile se strâng şi am putea afirma, cu bună dreptate, că Mica înţelegere, acest minunat instrument de pace şi de consolidare în Europa centrală, nu s’a creiat după şi prin tratatul de pace dela Trianon, ci ea exista de mult în chiar parlamentul, statului maghiar. Pentru meritele lui naţionale sârbeşti, Regele Alexandru încărcase pe Emil Gavrilla cu onoruri binemeritate şi-l numise senator pe viaţă. Naţiunea română şi în special Ardealul, varsă o singură lacrimă pe mormântul proaspăt al aceluia care în vremuri de bejenie şi-a înfrăţit durerile şi speranţele lui cu ale noastre, contribuind astfel la realizarea unui vis ce pe atunci nu-l puteau avea decât aleșii neamului, Corneliu Albu.