Patria, septembrie 1933 (Anul 15, nr. 189-213)

1933-09-01 / nr. 189

Anul al XV-lea No. 189 UI 3­QGKMKMMMBMMRP REDACŢIA, şi ADMINISTRAŢIA CIm­, Strada Racsa Maria No. M. ____­­Redacţia şi Adm. 18­81 TELEFON I Direcţiunea 13-34 DIRECŢIA POLITICA­­ Comitetul da presă al partidului naţional-ţirăneia, coef. Ardealului. ABONAMENT ANUAL. Profesiuni libere-------Lei 800 Funcţionari-----------700 Autorităţi şi i­etitut­uni „ 1600 în străinătate dubiu. TAXA POSTALI PLiTITI Dl NUMERAR No. 11178/1MI. Organ al Partidului National l^anasc Vineri, 1 Septemvrie 1983 irul vorbeşte despre„pre­­streinilor de-a ne vedea lV, irin latura să-mi­te streinii cetesc iregularitate paginile „ Viito­rului“. Apostolai milirisi O exhibiţie pugilistă îşi are farmecul său chiar şi în afară de arenă. Puţin curaj să porţi tenorul scandalului şi strada se adună, amatoare de spectacole gratuite. Distracţiile populare nu sunt prea dese şi câte-o trăznaie se bucură din când în când şi de publicitate. Atunci isprava devine notorie. Localitatea pri­meşte un polei de aprinsă ac­tualitate şi figuranţii se ung eroi sau martiri, după cum autori­tatea de stat s’a dovedit slabă sau biruitoare faţă de dânşii. Există o tehnică a provocați­­unei. Un concurs de fapte pre­meditate cari tind să epuizeze nervii şi sentimentul de indul­genţă. Agresiunea se înfige vio­lentă şi cutezătoare în pacea vre­unui târguşor, grefând de cele mai multe ori asupra auto­rităţii publice aparenţa de para­lizie. Moravurile sociale de după război au desfiinţat limitele no­­ţiunei de ordine publică. Nu mai există criteriu practic, după care să poţi recunoaşte când şi cum trebue să se producă intervenţia autorităţii. Forţa publică este întotdeauna odioasă şi cea mai uşoară nedibăcie poate determina complicaţii ireparabile. La Mediaş s-a produs săptă­mâna trecută un incident, amplu comentat de presă. Un grup cuzist condus de tumultuosul profesor Cuza-junior a ţinut ca orice preţ să facă paradă poli­tică. Metoda bineînţeles lipsită de ori­ce eleganţă. Nişte auto­mobile lansate cu viteză nebună. Urlete cavernoase. Sirene lugu­bre. Cu un cuvânt, toate mij­loacele sonore să tulbure liniştea patriarhală din acest orăşel. Se ştie că în Mediaş majoritatea locuitorilor sunt saşi. Oameni inofenzivi, cărora disciplina se­culară le-a imprimat o conduită sobră. Tot ce li s’ar putea im­puta este trecătoarea gripă hit­­leristă, care-i mai face din când în când să strănute. Calculul politic era bazat însă tocmai pe aceasta. „Noi cuziştii suntem solidari cu politica hitleristă, — a zis d. profesor Cuz­a­ senior, într'un re­cent interview, — din motivele noastre. Saşii din Transilvania vor avea şi ei, de­sigur motivele lor. Cum se vede un acord de fond, care mai la urmă nu are nevoie de nici o formă“. Motivele se pretindeau lămu­rite. Concordanţa de idei se voia afirmată. Cârdăşia politică ală­turi de saşi trebuia pecetluită. Totuş entuziasmul nu prea luase proporţii. La întrunire abia s-au înfiinţat, curioşii obicinuiţi la asemenea manifestaţii. Un gest salvator trebuia aflat şi gestul acesta a fost scoaterea bruscată al unui biet comisar de poliţie rătăcit acolo. Triumf de scurtă durată. Există un principiu verificat în multe rânduri. Uniforma e geloasă de prestigiul ei. Atin­gerea ei trezește cele mai legi­time instincte de mândrie. U­­niforma simbolizează haina* regelui — și pentru apărarea ei ! intervine fiecine. E cea mai vie­­ expresie al sentimentului mo-­­ narhic ce există într’un popor.­­ De-aci se explică furtunosul­­ curent de ostilitate ce a trezit purtarea oaspeţilor neînvitaţi în­­ sânul populaţiunei din oraş. Nici­­ un cetăţean nu s’a amestecat măcar în disputa de bâlci ce a urmat între apostolii hitlerismu­­lui şi patrula militară intrată în sală. Injuriile triviale proferate la adresa autorităţilor cumulau antipatia. Manieră de valah, — iată cuvântul de condamnare, sub care sentimentul românesc a suferit de bună seamă o dure­roasă umilire. Ce dezorientare condamnabilă­ Dincolo de conştiinţa naţională, a­cuzismul îngenunche în faţa minorităţilor, pe temeiul unei idei streine de concepţia politică a neamului. încercarea aceasta este capitularea mândriei româ­neşti în faţa orgoliului german, care totdeauna şi pretutindeni voieşte să-şi afirme superiori­tatea sa creatoare. Iată pentru ce mascarada mon­tată la Mediaş depăşeşte impor­tanţa unui fapt divers. Nu inte­resează ciocnirea cu autoritatea. Nu interesează evacuarea salei de manifestanţi,­­ nici arestarea culpabililor. Cel mult generoasa compăti­mire a procurorului care a in­vitat pe bătăioşii protagonişti ai hitlerismului, să lapede cămăşile albastre decorate cu fel şi fel de gradaţii, poate servi drept îndemn de­ a revizui aberaţiile, pe care le condamnă ori­ce con­ştiinţă românească. Să înceteze apostolatul pentru idei importate şi bolnave. Atitudini imitate şi dogme copiate nu se potrivesc cu dem­nitatea noastră naţională. Dr. A. Ceuşianu Declaraţiile d­lui ministru Constantin Vişoianu HAGA. 31. — întreaga presă ol­an­de­ză a reprodus pe larg declaraţiile dlui Constantin Vişoianu ministrul Româ­niei la Haga. Aceste declaraţii se ocupă pe larg de problema relaţiunilor politi­ce şi economice româno-olandez. In declaraţiile date presei olandeze, d. ministru Vişoianu arată voinţa comună dintre cele două ţări de a realiza şi de a contribui în măsură cât mai largă la pacea Europei. Arată apoi că relaţiu­­nile comerciale şi economice dintre cele două ţări sunt în conţinu progres. Dsa explică regimul contingentării, arătând că acest regim pentru Olanda înseamnă o simplă formalitate. Cu această ocazie de ministru Vişoianu a declarat că Ro­­mânia a introdus regimul de restricţi­­uni la import numai în urma bariere­lor vamale ale altor state importatoare din Europa. rfw'fíí 2-SI, nvoo^;T: aw* Olul Acordările comerciale cu străinătaten Semnarea convenţiilor comerciale cu Germania] şi Polonia — Tratative înaintate cu Ungaria şi Cehoslovacia ,­­M . Opera pozitivă a guvernului şi anarhia opoziţiei In timp ce opoziţia pulverizată în 16 partide şi grupări de toate nuanţele imprecisului, se agită zadarnic să gă­sească teme de atac pentru susţinerea mult trimbiţatei campanii de răsturna­re, guvernul stăpân pe încrederea ţă­rii şi a factorilor constituţionali, îşi­ vede liniştit înainte de realizarea pro­gramului său întocmit pentru refacerea economică a ţării, şi de soluţionarea tu­turor problemelor complexe pe care le aduce frământarea economiei interna­ţionale şi nevoile ţării. Una dintre problemele cele mai im­portante de acest fel este cea a valo­rificării cerealelor, în sensul unei desfa­­ceri remuneratorii a produselor solu­lui românesc şi ale muncii ţărăneşti. Prin măsurile chibzuite pe care le-a luat, şi prin aplicarea unui plan întoc­mit din vreme şi cu grije, guvernul a reuşit prin comisariatul grâului să îm­piedece scăderea preţurilor şi să le menţină la dublul celor de pe piaţa mondială. Ba în urma acţiunii acesteia, precum şi a propagandei făcute printre producători de a-şi desface treptat can­tităţile de cereale, s’a ajuns la o îmbu­curătoare tendinţă de urcare a preţuri­lor, astăzi ele variind pentru vagon între suma de 31.000 şi 40.000 lei. In mare parte în legătură cu proble­ma valorificării cerealelor este şi pro­blema încheierii de acorduri comercia­le cu ţările cumpărătoare ale produse­lor noastre. Tratative fructuoase au în­ceput în vederea încheierii de conven­ţii, şi datorită seriozităţii cu care ele au fost conduse de delegaţia economică a guvernului, s’a ajuns la rezultate din­tre cele mai îmbucurătoare. Ieri s’au încheiat astfel şi s’au sem­nat acordurile comerciale cu Polonia şi cu grupul I. G. Farben Industrie din Germania, acorduri avantajoase pentru exportul produselor noastre. Acordul cu Polonia semnat de dd. ministru V. V. Tilea şi secretair gene-­­ ral Cezar Popescu din partea Roma­ , mei şi v. An­cisevsky ministrul l’d­o-­­ mei şi consilierul comercial Vetulani, a fost inci­eiat până la 31 Decembrie a. c. Drm el se asigură reciprocitatea exportului din Romania şi a impor­tului polon in România. Dela noi se vor exporta pe piaţa poloneză stru­guri, vinuri, fructe proaspete şi uscate seminţe şi turte oleaginoase, piei, ce­luloză, etc. Poloniei i s’au acordat con­tingente pentru materiile prime şi se­­mi-fabricatele de cari are nevoie in­dustria noastră: ca­zinc, fire textile, tuburi pentru industria petroliferă etc­ .AisnA.rfdBn­fc. Acordul semnat are posibilităţi de prelungire după 1 ianuarie, când ur­mează ca exportul nostru să poată fi dublat, importul rămânând acelaş. Acordul cu grupul german I. G. Far­ben Industrie semnat de doi. miniştri V. V. Tilea şi Radu Irimescu, prevede o operaţiune normală de compensaţie privind o importantă cumpărare de produse româneşti, între cari grâu, orz şi porumb, contra unui import de măr­furi şi a unei cedări către Banca Na­ţională a unei importante cote de de­vize. Din România se vor exporta peste 10.000 vagoan­e de cereale, dân­­­­u-iu-se în schimb coloranţi industriali, m­edicam­en­t şi devize­ Alte tratative pentru încheiere de a­­corduri comerciale decurg în mod fa­vorabil cu Ungaria şi Cehoslovacia. Pe ziua de ieri, d. subsecretar de stat de la preşid­enţia consiliului şi interi­mar la industrie, V .V. Tilea, a avut o lungă întrevedere cu ataşatul comer­cial al Cehoslovaciei, iar azi a început tratativele pentru modificarea clearin­­gului cu Ungaria, unde exportăm lem­ne, petrol, etc. Campaniei deşănţate a opoziţiei care se trudeşte zadarnic să găsească un­­călcâi al lui Achille unde să-şi poată îndrepta săgeţile, guvernul îi răspunde cu realizări cari nu pot fi desm­inţite. Vorbelor care se pierd în vântul nepu­tinţei şi al anarhiei care bântuie in sâ­nul opoziţiei, li se răspunde cu fapte, r—oxo—. »»♦—»♦♦♦♦♦♦♦••»♦•••»♦•»♦»»fr» Modificarea politicei externe bulgare SOFIA, 31. — Oficiosul social-demo­­craţilor ziarul „Narod“, publică scri­soarea dlui Pastuhoff fost ministru. In această scrisoare fostul ministru bul­gar arată că Regele Boris, împreună cu regina Bulgariei au plecat la Paris şi Londra în vederea unor noui aranja­mente politice. Cu această ocazie Re­gele Bulgariei va avea importante în­trevederi cari vor hotărî asupra poli­ticei externe bulgare. Deasemenea se anunță că regele Bulgariei va avea o întrevedere neoficială cu regele Ale­xandru al Iugoslaviei. In concluzii, fostul ministru bulgar spune că politica externă bulgară este pe cale de modificare, realizându-se o înţelegere de amiciţie cu Iugoslavia. 1—oxo— Probleme polono-române intre Baltica şi Marea Neagră Concepţia prieteniei polono-române, nu numai politice ci, mai mult, econo­mice, îşi are ca bază ide prim ordin in­teresul Poloniei la Marea Neagră şi cel al României la Marea Baltică, înainte de încheetrea de către Polonia a ■^actului de neagresiune cu Rusia, pentru statul polon problema mai cardinală consta în asigurarea și con­trolul drumului dintre cele două mări: Neagră și Baltică în scopul aprovizio­­nărei pentru războiu­l României și Po­loniei pe calea mărilor respective­. Pro­blema pentru Polonia se pune cu mai multă forţă, doarece această ţară, în caz de răsboiu este întâi expusă să i se închidă accesul la Marea Baltică, „co­ridorul“, iat de abia câteva zeci de ki­lometri dintre Germania şi Prusia orientală fiind mai lesne de ocupat de­cât, să zicem­, litoralul Mării Negre. Iar prin altă ţară baltică Polonia nu ai­ de TEODOR PODARIU­ ­ avea posibilitatea să se aprovizioneze, dat fiind că Vecina, cea mai apropiată dintre acele ţări, Lituania, nu are, de la încheerea păcii încoace, nici un raport diplomatic cu republica polonă din cauza oraşului V­ilna, fost capitală litu­aniană, încadrată actualmente între fruntariile polone­ Deci, se poate afirma, cu toată temei­nicia, că pretenia Poloniei faţă de Ro­mânia nu poate fi trecătoare, ci, având interesul arătat, această prieteniei are asigurată o existenţă durabilă, serioasă. Polonia consideră cum e Pentru ea „coridorul“ la fel este pentru noi che­stiunea Basarabiei. Trebue subliniat că Polonia este singurul stat, care, prin­­tr-un tratat, a garantat frontiera de re Nistru a Basarabiei, ca astfel și acce­sul polon la Marea­ Neagră să fie asi­gurat. In caz, bunăoară, că ar­ fi blo­cat acel acces la Marea Neagră, atunci s-ar recurge, tot prin România, peste Iugoslavia, la ieşirea lui Marea Adria­tca. Pentru realizarea şi perfecţionarea postulatului cuprins în cele de mai sus, trebue desvoltate căile de comunicaţie între cele două ţări cu acces la mare­­In acest scop s-a şi creia­t tariful levan­tin în România pentru traficul polon şi tariful zis al porturilor pentru tran­sporturile româneşti prin Polonia, ace­ste tarife extinzându-se între porturile celor două state. România se bucură de tariful redus până la Danzig şi Gdynia, în acest din urmă port rezervându-se României, în zona liberă, un teritoriu anumit pe aşa botezatul „Cheiu românesc“. Căii© noastre ferate însă au denunţat convenţia tarifelor amintite, spre ne­mulţumirea cercurilor polone, şi întâr­zie până acum de a încheia o alta, care va trebui alcătuită pe baze mai largi. Cu atât mai mult că dezvoltându­-se portul polon Gdynia, unde noi avem loc în zona liberă, tranzitul românesc prin acel port spre ţările baltice, scadi­­navice, Anglia şi America are un viitor cât se poate de important pentru soarta, comerţului nostru exterior. Polonia mai are un deziderat faţă de România: construirea unui pod peste Dunăre, între Giurgiu şi Rusehic, care ar folosi atât României, cât şi comer­ţului polon, prin deschiderea, unui drum direct, neîntrerupt, de comunica­ţie feroviară între Marea Baltică şi — Peste Balcani — Marcă Egee, cu legă­turi, pe apă, cu Egiptul, Palestina, Sir­­­ia, Turcia, etc., unde şi comerţu­l Po­lon şi cel român au interese. Apoi Orient-Expresul s-ar putea di­rija peste Bucureştii şi Sofia lui Con­­stantinopol-Insă Statul major al armatei române a dat aviz contrar construirii podului dintre Giurgiu şi Rusen­uc pe motive că ar periclitai interesele româneşti de apărare naţională, ceea ce cercurile ex­perţilor poloni în materie, declară că este sub importanţa economică a po­dului. Şi după încheerea pactului de neagre­siune polono-rus, opinia publică polonă înţelege că relaţiunile cu România tre­bue să-şi păstreze aceeaşi importanţă particu­lară, atât pe teren politic, cât şi — mai ales — pe cel economic. Interesul po­lon Pentru accesul la Marea­ Neagră ră­mâne tot atât de mare, încât legăturile de prietenie dintre Polonia şi România nu pot fi lăsate să slăbească, ei dimpo­trvă trebue să se lucreze cât mai mul la consolidarea lor. Căci cu cât Polonia va­ fi mai tare cu atât România se va simţi mai sigură, şi invers. In această privinţă în politica exter­nă a Poloniei, dirijată­­de providenţi­atul conducător al destinelor polone Mareşalul Iosif Pilsudski, a urmat o cale diplomatică inteligentă. Când dife­rendele Poloniei cu Rusia au dispărut diplomaţia polonă a lucrat pentru a fa­cilita deschiderea relaţiunilor între Ro­mânia şi Soviete- Şi, cam după un an de la încheerea pactului de neagresiune polono-rus, acţiunea diplomatică polo­nă pe lângă Soviete în favoarea­­­pro­pierii acestora de România Şi-au arăta primele roade, iar Polonia nu va înceta până când nu va aranja, prin mijloci­rea ei, stabilirea unor raporturi într regatul român şi republica sovietici egale cu cele dintre aceasta din urmă şi statul polon-Polonia consideră că prietenia sa ci România nu trebue să fie numai senti­mentală, deci supusă finei naţiunii or,­­ în deosebi, raţională. De aceea şi opinie publice române i se solicită încreder­ii politica de stat a Poloniei actuale. —0X0— Preţul grâului In continuă urcare BUCUREŞTI. 31.­­ Conform ultimu­lui comunicat al comisariatului pentru valorificarea cerealelor în cursul zilei de ieri preţul grâullui de 75 kgr- greutate hectolitri­că a variat între 31.000 şi 31.500 lei, iar cel al grâului cu 78 kgr. greutate hectolitrică între 33—39.000 lei vagonul. Un incident germano-belgian la frontiera belgiana BRUXELLES, 31. — Un incident ger­mano-belgian s‘a întâmplat în cursul zîle­i de ieri în localitatea de frontieră Eupen din Belgia. Cum această locali­tate este situată pe frontiera belgo­­germană, trei germani în costume rutle­­riste au intrat într‘o cafenea din Eupen, salutând cu Heil Sattler. Nepriuiiml *»lo» un răspuns la salut, germanii au cerut explicaţii celor din cafenea. In cursul acestor explicaţii, germanii au atacat şi bătut pe mai mulţi belgieni, rănindu­­ lie unul grav. Intervenind poliţia, ger­manii au fugit. —oxo— Pomenirea eroilor dela Griviţa SOFIA, 31. — In continuarea tradi­ţiei inaugurate de către d. Stoică, mi­nistrul României la Sofia, d. cu dna Stoica s’au deplasat în cursul zilei de ieri la Griviţa, unde s’a ţinut solemni­tatea pomenirii ostaşilor români căzuţi în luptele cu turcii. Serviciul divin a fost oficiat de către preotul comunei şi de către părintele Runcu de la Capela Română din Sofia. Răspunzând cuvântării preotului din sat, d. ministru Stoica a relevat rolul României în războiul pentru elibera­rea Bulgariei accentuând vechile rela­­ţiuni de amiciţie cu Bulgarii. Pe mor­mântul soldaţilor români, s’au depus mai multe coroane. —o*:"n“T". Emil Gavrilla Ziarele au adus ştirea neaşteptată a morţii marelui patriot sârb Emil Ga­vrilla. Pentru noi Românii, dar mai cu seamă pentru generaţia memorandiş­­tilor, eruditul advocat, azi decedat, ră­mâne una dintre cele mai adânc fixate figuri în conştiinţa neamului nostru, ca anul ce a luat parte, din rândurile apărării, la drama ce s’a desfășurat în acest Cluj al trufiei maghiare în care românismul a fost atât de des înjosit. Printre amintirile defunctului cele mai scumpe erau acelea culese dela memorandiști, cari constituiau pentru el adevărate trofee. Vorbise la acel proces in calitate de ziarist sârb dar, pentru că in spatele lui stăruia baio­neta unui plutonier major maghiar de jandarmi, a fost silit să renunţe la cu­vânt şi să asiste neputincios la mon­struoasa condamnare care avea să răs­colească întreaga Europă civilizată şi să creeze, minorităţilor din Monarhia h­absburgică, prietenii dintre cele mai preţioase. , 4 Articole sau memorii, cea mai mare parte publicate în ziarul „Zastava", ră­mân o elocventă dovadă despre proce­deele întrebuinţate de conducătorii ţă­­rănimei române din Ardeal, cari pu­teau, la un singur semn, unin puhoiul soţilor, veniţi la proces, dar cari n’au făcut aceasta spre a dovedi lumii în­tregi că nu se urmăreşte strivirea vrăş­maşului, ci constrângerea lui de a re­cunoaşte dreptatea cauzei româneşti. Prezenţa lui Em­i Govrea pe banca a­­parării, dimpreună cu alţi colegi cehi şi slovaci, printre cari amintim pe Mi­lo Ştefanovici, ne poartă mintea nu numai înapoi în mărăcinişul istoriei ardelene apropiate, ci şi în acele vre­muri când minorităţile din Monarhie au înţeles că numai unindu-se împotri­va cutropitorilor, numai aşa vor pu­tea ajunge la un rezultat îmbucurător. Meritul nepieritor al procesulii Memo­randului este poate chiar acela de a-i fi reuşit să determine o acţiune comu­nă hotărâtă, acţiune care va deveni a­­poi o realitate, după ieşirea din pasivi­tate, când reprezentanţii naţiunilor a­­suprite se vor întâlni în parlamentul de la Budapesta şi vor striga, în auzul lumii întregi, dreptatea cauzei lor. Prin aceasta, prin rolul important ju­cat de Emil Gavrilla, prietenii se cu­nosc, relaţiile se strâng şi am putea a­­firma, cu bună dreptate, că Mica în­ţelegere, acest minunat instrument de pace şi de consolidare în Europa cen­trală, nu s’a creiat după şi prin trata­tul de pace dela Trianon, ci ea exista de mult în chiar parlamentul, statului maghiar. Pentru meritele lui naţionale sârbeşti, Regele Alexandru încărcase pe Emil Gavrilla cu onoruri binemeri­tate şi-l numise senator pe viaţă. Naţiunea română şi în special Ar­dealul, varsă o singură lacrimă pe mormântul proaspăt al aceluia care în vremuri de bejenie şi-a înfrăţit dure­rile şi speranţele lui cu ale noastre, contribuind astfel la realizarea unui vis ce pe atunci nu-l puteau avea decât aleșii neamului, Corneliu Albu.

Next