Patria, noiembrie 1933 (Anul 15, nr. 238-263)

1933-11-01 / nr. 238

* MICA PUBLICITATE **Cat***urci de șoareci, molii sau ruperea hainelor ie coasa artistic dispărând ori­ce unna Croitoria de domni Hirsch Strada Regina Maria 11 in fund In curte.__________ »or 80.000. Casă și teren de vânzare imediat. Str. Lucaciu 7. Inf. la ziar. D® închiriat in cartierul vilelor 2 camere, bucătarii bate în vilă singură cu terasa spre­­soare, str. Bolin­tineanu 16. ZjoO. y±4. Angajăm imediat dşoara romană ca vânză­toare intr’un nepozit de vinuri, a se adresa Calea Moţilor 3u._______ 10 Absolventa a Facultăţii de Litere meditează in condiţii favorabile._____________9/1­1 —o Vilă nouă cu 3 camere şi douâ camere con­fortabile, moderne oprite de autobus de vânzare avantajos. Case raport cu 10% venit net încredinţat cu vânzarea, Ludovic Vermes Str. Neculcea 2, după masa dela 4­b. 033 /1—4 Plan cu­ mechanica excelenţă de vândut, Cluj, Str. biserica Ort. 1. Poarta doua, etaj. Cumpăr livret Banca Marmorosch păna Lei cuO.Olu'— si in libele mici. Plătesc 25 la sută numerar. Szűcs Elemér, Cluj, Piaţa Unirii li etaj 1. Pian Bechstein de vânzare, architect Áppon Str. Biserica Ortodoxă No. 4. De închiriat imediat 2 confortabile camere, an­treu, baie,­bucătărie etc. Calea Traian % Cumpăr și vând tot felul de mobile și sez­­lonuri, primesc efiii imnagazinare, lichida 5o— 60o/9 In bani gata. Rosenberg. Cal. Victoriei 25 magazin de mobile. In 8 Noemvrie a. c. preiau prăvălia Gold­­fried Rudolf din Cluj, Str. Regina Maria 32. Cine are vre-o pretensiune faţă de u­rm­a sus numită, să binevoiască a mă înştiinţa pană în 81. c. fiindcă dela aceasta data nu mai iau in considerare nici o pretenţiune. Margareta Jako­­bovits. Cetatea de Baltă. _____________• Regia Autonomă CFR. No. 115270/1933. Publicaţîune Se aduce la cunoştinţă generală că în ziua de Miercuri 15 Noemvrie 1933 orele l1 a. m. se va ţine la Inspecţia de Mişcare Oradea Bulevardul Regele Ferdinand No. 79, o nouă licitaţie publică pentru exploa­tarea concesiunea depozitului de ba­gaje de mână din staţia Oradea. Exploatarea acelui depozit se dă pe termen de 3 ani în condiţiunile contractului tip ce se poate­­consulta la sediile Inspecţiilor de Mişcare din ţară şi la Direcţiunea Mişcării Serv. M. I. Bucureşti. Preţul concesiunei va fi la libera ofertă. Ofertele închise şi sigilate vor fi înso­ţite de:­­1. Certificatul de cetăţenie română. 2. Un certificat eliberat de medicul de cir­cumscripţie Cfr. că ofertantul nu sufere de nici o­­boală contagioasă în special de tuber­culosa sau sifilis. 3. Un certificat eliberat de Tribunal că nu a fost­ falit sau condamnat pentru alte fapte penale. 4. Recipisa de depunerea garanţiei provi­zorii de Cel puţin 50­0 din valoarea ofertei. 5. Una declaraţie scrisă că eventualele re­­paraţiuni şi amenjări necesare localului unde funcţionează concesiunea, se vor face de con­cesionar, pe spese proprii. z—QJLO— ' ■ TzC... r 2 un sgomot, nici o împuşcătură nu se aude. Totul e liniştit şi mut. Numai sufletul ni-e rănit şi sânge­le ii© sváén© şi e în tâmple. De ce atâta suferinţă işi atâtea jertfe? Ne aşezăm tăcuţi la masă. Amin­tirile ş­i durerea ne sfâşie sufletul. Suntem cu gândul acasă... Fericirea cămânului ipărin­tesc... zilele iferib­â­­tei copilării iptline de bucurii mă­runte... Regimentul format în rân­duri pline de vigoare... cântând... acoperit cu flori şi zâmbet de fe­cioare...­ Iar acu­m, sfârşit ca după un uragan groaznic... Soldaţii plini cu­ noroi, îne­buniţi de groază şi fă­ră mici o speranţă... In spate cu mii de suferinţe... că­ni inuni (dieţşertate, sntro­pite... ma­me...­ soţii... copii... flămânzi... mi­rese rămase ifărtă nuntă1... In faţă linii cu­ sârmă ghimpată, şi dincolo de ele o altă viaţă, ne­cunoscută nouă şi care ne umple de groază. •l-n■ faţa­­noastră, la vre­ o câţiva paşi alţi oameni trudiţi şi cu ini­ma însângerată, ascunşi prin vă­găuni îşi şanţuri. Nu-i vedem, par­că ar fi înrădăcinaţi în pământul umed, d­ar îi simţim că sunt a­­pripăpe. Nu o cunoaştem, dar sim­ţim,­că şa­’sufletul lor e îndurerat şi tremură. Ce aproape sunt! O fă­­r*anguara da pământ ne desparte şi totuşi c© depărtare uriaşă! Bra­ţul întins al inimei calde ar întâlni alt braţ cialid, întins prin adâncul pământului şi prin sârmele ghimpa­te... Şi, totuşi, nu se întinde braţul deasupra sârmelor ghimbate. Du­mica, suferinţa încă nu a fost des­tulă, sârma ghimpată încă nu a pă­truns destul de adânc în trupul o­­bosit şi biciuit ca să răsară ierta­rea,­­înţelegere­a şi iubirea între oa­meni. Sufletul lor este şi el amor­ţit de frigul desnădejdii şi de suflul rece al bestialităţii omeneşti. D­o­uă linii de fier atârnă liber, în­fipte fin traverse deasupra şanţului nostru. Privesc ceasuri întregi li­nia ferată care să prin­de în dosul gării Molid şi, în spate către Vama. Două linii de fier, cari ne leagă în depărtarea cu viaţa, cu familiile noa­stre... ' ICând vor durui ţ pe aici iarăşi ro­ţile de fier? Când se vor prăbuşi sârmei© ghimpate, cari ne împie­de­că vederea? Gările Molid şi Fra­sin­i sunt staţiuni vecine,­­şi acum, totuşi, ce depărtare uriaşă le des­parte! Legăturile sunt rupte. Cul­tura soldatară -sol,robită în călcâi©. Sixt,totul obosit confundă bubuitul surd cu zuruitul trenului şi aşteaptă zadarnic sosirea trenului păcii şi al iubirei de oameni... PATRIA Independenţa Cehos­ovaciei ' , sărbătorită la Cluj Festivitatea dela primărie. Recepţia dela Consulat CLUJ, 30. — In sala de recepţii a primăriei a avut­­loc Sâmbăta la ora 11 săbătorirea a 15 ani dela înfiin­ţarea republicei c­ehoslovace, prin­­­tr-o adunarea populară în frunte cu capii tuturor autorităţilor. Adunarea a fost prezidată de d. dr. Emil Haţiegian, ministrul Ardea­lului, înconjurat ide dnii dr. Liviu Dan, prefectul judeţului, dr. Victor Dej­eu primarul municipiului şi pre­şedintele voluntar­iilor ardeleni, ge­neral Hu­idu, inginer Mănăstireanu, etc., de faţă fiind şi membrii consu­latului cehoslovac în frunte cu d. , inginer Ladislav Cocoloşek, consul­ul Cehoslovaciei la Qinj. Deschizând festivitatea, d. mini­stru Haţiegianu­l într'o en tu şi astă cu­vântai© a relevat importanţa sărbă­toriri a 15 ,ani de la punerea teme­liei republic­ii cehoslovace, cu care am fraternizat atât în suferinţele trecutului, cât şi azi când popoarele noastre amice sunt strânse printr'o fr­ăţie îndestructu­bi­l­ă. Au vorbit apoi dnii Deileu,­­M­ă­­năstireanu, general Hildru, dna dr. Bohei, studentul Buia, dir. A. Şimon, P. M­eteş şi d. consul Kokolosek. Recepţia de la Consulat. La orale 12 a avut loc la consula­tul cell­o­slovac o recepţie Aici au vorbit Episcopul luliu, păr. Curea în numele Episcop­ui Ivan şi ing. Mânăstire­anu. A răspuns în limba franceză d. consuli Kochulousek: „Excelenţă, die Ministru, Domni­lor! Permiteţi-mi să vă adresez cu ocazia acestei a 15­c©a aniversări a întemeierii startului cehoslovac, ce­le mai sincere sentimente de mul­ţumire pentru afecţiunea atât de bi­ne exprimată, cu care poporul ro­mânesc împărtăşeşte toate bucuriile­­ neamului al cărui interpret sunt azi în faţa Dv­oastră. Prezenţa Domniilor Voastre la a­­ceastă serbare dovedeşte deplina împărătăşire a sentimentelor de sin­ceră amiciţie care leagă poporul ce­hoslovac de poporul românesc. Ridic acest panaj pentru viitorul Cehoslovaciei1 şi României. •’V ""V,.* D­upă term­i­narea discursurilor de consul s‘a întreţinult cu toţi cei pre­zenţi. S‘a servit o gustare şi s‘a băut şampanie. Serbarea Coloniei Cehoslo­vace din Cluj. Sâmbătă seară, s’au întrunit In localul cercului cehoslovac d­iin restaurantul Dacii­, toţi membrii coloniei cehoslovace. Au fost invitaţi la dineu şi românii cari au soţii cehoslovace. Tntr’o atmosferă frăţească, — cel dintâi toast, l’a ridificalt d. prof. Ri­chard Tuiffli, fost ataşat comercial la Braga, —­ care l’a sărbătorit pe înţeleptul preşiediinite al repidilicei cehoslovace,, Thomas Masaryk, rele­vând măriile lui calităţi de bărbat de strait şi lupta vajnică purtată de Il-sa pentru­­înfiriparea statului in­­id epenidiemul cehoslovac. A luat aipoi cuvântul, ,d. Consul Oioehoil­o­uisek, care după ,ce a salu­tat pre oaspeţii români în mijlociul chlomn­ejii k­iehoslova­ce, mulţumimdu­­■ie că prăznnuesc împreună, sărbă­toarea naţională cehoslovacă, — a făcut apoi o luminoasă şi concisă ex­­punere a sibituraţiei republicii ceho­slovace, care Ştie să biruiască cri­za economică, printr’o politică iri­ţi­onală, die economie, de sforţări co imune îşi die soli­darititate naţională. Asistenţa a aclamat vorbirea stră­­hăltuită idi,­ un cald optimism al con­­­sululu­ui­ cehoslovac. Afacerile în America întâiul imucali­t: In America în ulti­ma vreme foarte mulţi oameni au dr­venit peste noapte milionari. Al doilea mucalit: Şi ce emit ei îna­inte? întâiul mucalit: Miliardari! Camera de muncă Cluj. Comunicat Judecătoria de muncă s’au instituit pe lângă Camerele de muncă, ppetru soluţio­narea pe cale de concilere sau judecată a conflictelor de muncă liănite între patroni şi salariaţi. Tot judecătoriile de muncă mai judecă abaterile la dispoziţiunile legale în vigoare relative la reglementarea, organiza­rea şi ocrotirea muncii, meseriilor şi sănă­tăţii muncitorilor. Aceste judecătorii deliberează şi judecă un complect compus dintr’un magistrat şi 2 ase­sori, aleşi de părţile în litigiu, dintre per­soanele din lista asesorilor. Asesorii odată aleşi rămân pentru toată durata procesului şi nu pot lipsi decât numai cu autorizarea preşedintelui judecătoriei şi în caz când sunt reţinuţi de o cauză bine justificată. In astfel de cazuri asesorul interesat este obligat să anunţe pe preşedinte cu cel puţin 24 ore înainte de şedinţă. Preşedintele tribunalului poate să amen­deze disciplinar cu 500 până la 2000 lei pe asesorul care lipseşte dela şedinţă sau vine târziu, sau se sustrage dela îndeplinirea în­sărcinării sale, după raportul motivat al jude­cătoriei de muncă. Având în vedere aceste dispoziţiuni ale legii juridicţiei muncii şi fiind informaţii că mai mulţi asesori de pe lângă Judecătoria de muncă din Cluj sunt împiedecaţi în exerci­tarea atribuţiuni ce o au de către patronii în serviciul cărora se află, aducem la cunoştinţă celor vizaţi dispoziţiunile art. 25 din Legea jurisdicţiei muncii, (1933) care prevede ur­mătoarele : „Este interzis patronilor şi reprezentanţilor lor să împiedece pe un lucrător sau func­ţionar particulari de a primi sau a exercita sarcina de asesori ori de a-i persecuta această.­­Judecătorul-şef al Judecătoriei de muncă va pedepsi pe contravenienţi cu o amendă de la 5000 la 10 000 Lei“. Pentru plantarea de toamna 875 si Stop mare de pomi fructiferi prima calitate, pomi de aloe şi alte produse d­e pepinieră oferă cu preţ eftin Pepinirea de pomii altoiţi a Instituţie Agri­cole Mediaş, Transilvania. Telefon: 29. Sădirea începe în Oct. Preţ curent gratuit. Preşedinte, Secretar, Jumanca Oniga Programul sfinţirii Catedralei din Cluj Cluj, 31. „ Dua­ă­,cum am relatat în reportaţiile noastre anterioare, la 5 Noemvrie vor avea loc în oraşul nostru grandioasele serbări ale tărnoşirii mo­numentalei catedrale ortodoxe române, şi cari vor participa M. S. Regele. Sanc­titatea Sa Patriarhul Miron, guvernul şi reprezentanţii celorlalte metropola şi episcopii din ţară. Frumoasa şi impozanta catedrală este terminată. Se fac d­oar ultimele pregă­tiri în vederea sărbătoarei de Duminică. De asemenea piaţa din jur, prin sârgul actualilor edili, a fost complect trans­formată, într’un parc de toată frumu­seţea. P­reasfinţitul Episcop Nicolae Ivan supraveghiam personal pregătirile iar în ochii senini ai păstorului citeşti bu­curia mare pe care o­ simte azi când îşi vede visul împlinit. Mândra catedrală străjueşte în oraşul durerilor din trecut şi a bucuriilor pre­zentului, ca o mărturie veşnică a pute­rii credinţei neamului nostru. Sărbătoa­rea tărnosirii ei, este bucuria neamului întreg, care alături de Arhiereic Nico­­­lae Ivan, aşteaptă cu sufletul deschis ziua mare de 5 Noemvrie. Programul sfinţirii ICon­siliuil Eparhial a întocmit în y©d tereia serbărilor de Duminică, ur­mătorul program: Sâmbătă, în. 1 Noemvrie: 1. La orele 5 ,d. a.: Şedinţa Adu­nării eparhiale extraordinare, in biserica parohiala idim Calea Regeie Ferdinand. 12. La orele 6 id­. a.: V©cerni© ş. | Priveghere­­în amândouă bisericile­­ parohiale. Duminecă, în: 5 Noemvrie: 1. La orele 9 î. a.: Procesiune de­la reşedinţa episcopală din Str. Iu­liu Maniu Nir. 36­­la biserica cate­drală şi începerea serviciului sfin­­ţirei apei celei mici. 2. La orele 10­­î. a.: Conducerea în procesune a I. P.­­S. Patriarh Miron, a I. P. S. Mitropolit Nicolae şi a PP. S.S. Episcopi asistenţi, la bise­rica catedrală. 3. La ora fixată: Primirea Ma­iestăţii Sale Regelui Carol II la Ca­tedrală, săvârşirea actului sfinţirii şi în continuare. 4. Liturghia arhierească, cu pre­­di­ca P. Sf. Episcop Nicolae al Clu­jului. 5. La orele 12 jum.: Recepţia Re­gală în sala festivă a Prefecturii judeţului. 6. La ora 1 jum. d. a.: Banchet oficial La Cercul fitilitar şi altul la Regimentul 83 Infanterie din Calea Dorobanţilor. 7. La orele 5 d. a.: Vecernie în bi­serica catedrală. 8. La orelle 6 seara, Concertul re­ligios al Corului Episcopiei la Tea­trul Naţional. La ac­tul sfinţirii, în catedrală, se poat­e în­tra numai cu bilet de intra­re nominal. Biletele de intrare, pre­cum şi cele pentru banchet şi con­cert, i se distribuie ,la Consiliul epar­hial.­­ De iiincarti­ruire se va îngriji fiecare personal. Programul de mai sus a fost tri­mis spre aprobare Mareşalatului Curţii Regale. El urmează a fi a­poi complectat cu serbările inaugurării expoziţiei agricole, a concursului hi­pic de după masă şi a vizitei M. S. Regelui l­a expoziţia cercetăşească. Programul­­detaliat al întregei zi­le va fi întocmit definitiv mâine, câin­d va av­ea loc ,la primărie, o con­sfătuire a tuturor autori­tăților­­din loc, convocată pentru aceasta. —oxo— Cluj, 31. „ Ieri la orele îl a. m.­­ a avut loc, în Aula Universităţii, în cadrul unei impunătoare sărbători, deschiderea noului an universitar. Pe lângă autorităţile judeţene, co­munale, civile şti mili­tare, au parti­cipat studenţii de la­­toate facultăţi­,­le, sala d­ovedin­dun se mult prea ne­­încăipătoare pentru cei veniţi să prindă cuvânt de­­îndemn la mun­că nouă,­­de ridicare morală şi spi­rituală prin­­activitatea desfăşura­tă zi de zi între zidurile a­ce­s­tei U­­nive­rsităţi, menită a fi candelă a conştiinţii­ româneşti în Ardealul de sr­obit. Au fost prezenţi deasemenea toţi profesorii în frunte cu d.­­şt­efănes­­cu Goangă, Rectorul Universităţii şi­­dnii prof. Romulus Botilă, Nicolae Drăgan, Si­ianciu Victor şi Grigo­riu decanii­­celor patru facultăţi. Se gă­sea printre profesorii clujeni şi sa­vantul n­eu­rolog, profesorul Mari­­nescu, de la Facultatea de medicină din Bucureşti, care pentru meritele sale excepţionale, de om de ştiinţă şi de purtător al re­numelui româ­nesc în streină­tate, a fos­t proclamat „doctor honoris cauza“. După solemnitatea deschiderii cursurilor, d. Ştefănescu Goangă, rectorul Universităţii citeşte actul prin care d. prof. Gheorghe Mari­­n­es­cu este declarat I de „doctor hono­­r« Rector, dlor colegi, iubiţi stu­denţi, Veţi înţelege emoţia de care sunt stă­pânit în momentul în care în cadrul li­nei asemenea sărbătoriri, mi se decerne titlul de „doctor honoris causa“, care recunosc, întrece puterile şi meritele mele modeste. De Facultatea de medicină din Cluj mă leagă sentimente de deosebită stimă. Prin profesorii ei Universitatea din Cluj, ridică prestigiul învăţământului superior din ţara noastră. In continuare sărbătoritul vorbeşte despre legăturile sale de muncă ştiinţi­fică comună cu profesorii Facultăţii din Cluj, cari aproape toţi i au fost în acelaşi timp şi elevi. Dsa vorbeşte apoi despre funcţiunea elitei intelectuale în mijlocul organismu­lui social. Dsa relevă splendoarea în care au ajuns civilizaţiile antice şi în special Ekida care în cursul alor două veacuri a dat naştere la 180 de genii. Trece apoi în revistă intri o admira­bilă frescă de împrospătare, întreagă istoria civilizaţiei noastre arătând efec­tele pe care le-au produs pretutindeni elitele intelectuale, cari, nu au fost tot­deauna preţuite în timpul existenţei lor. Pornind de la teza lui Auguste Comte, sociolog şi cahiar părinte al Sociologiei ca ştiinţă, care susţine că asemenea cor­pului omenesc societatea este un orga­nism şi ea, evident un organism social, dsa arată că chiar dacă am admite acea­stă teorie, există o mulţime de inadver­tenţe între un corp uman şi corpul so­cial. Funcţiunile corpului uman sunt mai ris causa“ al Universităţii din Cluj. In calitatea de raportor al Facul­tăţii de medicină, id. prof. Minea citeşte propunerea­­înt­regului corp profesoral, de a se excertta dllui prof. Marinescu, fitilul d „doctor honoris causa“. Disa relevă meritele ştiinţi­­,fiice ale istribâit­oriiuiu­l­ui şi interpre­te­ază­­acest act ca un simbol d­e re­cunoştinţă al întregului neam, pen­tru savantul cu renume mondial care a împlinit 70 de ani. D. prof. Grigoriu aduce cuvântul de omagiu ali Facultăţii, de medici­nă. După terminarea acestor dis­cursuri di­rector­­ul Universităţii în­­tr’o atmosferă­­solemnă spune ur­mătoarele: In urma propunerii facul­tăţii de medicină şi în urma primirea acestei propuneri din­­partea întregului corp profesoral, declar pe d. prof. universitar dr. Gheorghe Marinescu, de „doctor ho­noris causa“ al Universită­ţii din Cluj. Aplauze in­terminnabi­le de since­ră admiraţie punctează această for­­m­u­l­ă isoilemnă rostită d­e rectorull Universităţii. Sărbătoritul este vă­dit emoţionat când ia cuvântul pen­tru a rosti discursul său. I­n perfecte decât funcţiunile cor­pului so­cial. Ştiinţa, care este cea mai înaltă per­­sonoficare a patriei, are tocmai acest scop de a perfecţiona funcţiunile corpu­lui social luând de bază, corpul uman. In corpul uman legea muncii se valo­rifică mai bine decât în corpul social. Diviziunea muncii este deadreptul per­fectă. 4 In corpul social unii muncesc iar alţii trag foloasele acestei munci. In corpul uman se valorifică la perfecţie princi­piul armoniei. In corpul social este atât de multă desarmonie. In organism legea solidarităţii este deasem­tenea perfectă. Corpul luptă cu toate celulele lui im­polit ca unei boale. In corpul social sunt atât de multe defecţiuni. In corpul omenesc legea economiei de timp, spaţiu şi­ materie este totdemna la maximum valabilă. In societate cazul este invers. Legea justiţiei în inegalitate nu se cu­noaşte decât numai în f­uncţiunile corpu­lui uman. Iată de ce dacă considerăm societatea ca un organism, trebuie să facem toate sforţările pentru ca organis­mul social să-şi însuşească toate per­fecţiunile organismului animal. In­c­heind­ discu­rsul său, care a fost­­as­cultat cu un­­interes deosebit de­­către în­treaga asistenţă, d. ,prof. Marinescu a spus­­că­­a ţinut, să spună aceste lucruri­, pentru­­că trecem azi pri­n­ o teribilă criză a inte­lectualităţii, care trebuie să­­se regăsească pe sine însu­şi După masă hi, orele C, în faţa u­nei săli arhipline de profesor G.­­Marinescu a ţinut la „Teatrul Naţional“ o conferinţă strălu­cită despre „femeie“, asupra­­căreia vom re­veni. Funcţiunea intelectualilor în organismul social O confesiune de credinţă a noului „doctor honoris causa“ Cetatea universitară Savantul neurolog Marinescu promovat doctor honoris causa, al Universităţii din Cluj — Solemnitatea inaugurării noului an şcolar — ­ Miercuri, 1 Nov. An. XV. No. 238. Dej, 30. — Zilele acestea a avut loc la­­ Dej o consfătuire­­a învăţătorilor fără posturi din judeţul­­Someş. Consfătuirea a fost prezidată de dl N­icola­e G­herlan, şeful cancelariei Revizor­a­tul­ui. In urma discuţiilor avute s’a ales un comitet­­ad­ hoc compus din dl Iuliu­­Gosmia­, Gavril Goja şi­ Alexandru Vi­dican, comitet­ul sarcinat cu convocarea şi cu întocmirea programului congresului care va avea loc în 2 Noemvrie a. c. S’au luat și ca­­tev­a hotărâri preliminare în vederea *a­ cestui congres. IV Moda în ultimii 100 ani Chipul înfățișează evoluția modei în ultimii 100 luni,­­după ultimul j­u­rnal de­­ -­­ modă din Londra.

Next