Patria, decembrie 1933 (Anul 15, nr. 264-285)

1933-12-01 / nr. 264

Un nou pod leagă Tibetul cu India Studenţii din Tokio demonstrează împotriva comuniştilor Peste raleiai Testtel, la graniţa indo­tibetiană­­s’a cons­trunit un nou pod de beton care înlocuieşte vechiul pod suspendat illippli fi . i'.’iile ■şi •000 de studenţi înarmaţi din Tokio, demonstrează, in fata palatului imperial, în contra pericolului comunist. Noul post de emisiune radiofonică din Budapesta intră în funcţiune Soclul de porţelan­i pe care­­se razină turnul de emisiune a postului de radio din Budapestei. Turnul are o înălţime de 311 m. şi o greutate de 860.000 kgr. Negustori, cumpăraţi sare măcinată şi zahăr jos numai in saci de hârtie, ca cei pentru ciment. Sacul de hârtie e tare, curat, n’aveţi pierdere de sare sau zahâr, e mai eftin, fereşte de umezeală, şi are multe alte avantagii. Cereţi numai un saci de hârtie ai noştri. Fericirea tâmpeşte, dure­rea înnobilează sufie­tul". — Dar e conştient şi de faci­torul idealizator­, „Chia­tauzată In poezie, durerea pier­de element­ele sale turburătoare şi rasarange numai raize luminoase ca­re prefn­ecteazâ asupra sufletului din care a pornit; din cărbune ea topeş­te diamant, iară de punem durerea în luptă cu raţiunea, i poate că acea­sta învinge uneori, dară sufletul, câmpul lor de bătae, rămâne numai un câmp de ruine. Sufletul liniştit prin filoispfn­e e ca faţa lină a mării, dar sub nori întunecoşi, — acel li­­niştit prin poezie e ca unda strălu­­cindă su­b razele solare“. (II, 46). Încă odată afirm: Nu e nein­tere­­sant a studia pe artistul şi criticul de artă care a fost A. D. Xeropol, calităţi care vin să tencuiască inte­gral omul intelectual al personalită­ţii istoricului perspicace. Ioan Creangă aminteşte lui Iacob Negru Tizii de pr­edispoziţiil­e creatoa­re: „Cu toarte, acestea, încurajat de ■Dvoostră voiu mai încerca a scrie câte ceva. Timpul, însă, pe când voiu avea ceva gata nu vol port hotărî; căci ştiţi iDvoastră tare bine că a­­caasta e treabă de gust, nu de silin­ţă“. (Ini, 309). Pa lângă A. D. Xenopol, corespon­­d­anţa ca mai importantă, prin con­­fi «S fi «autii»taa »4, este a lui loan Slavici, ardeleanul junimist. însemnătatea acestei corespon­denţe creşte uimitor când ne ajută să descifram sufletul clădit din stra­turi dese al scriitorului ardelean de un curios naţionalism, cu profunde înclinaţii etice, explorator al vieţii de tumult şi dârzenie din Ardeal, cu intensive aptitudini epice, dar­ îm­piedecat de paupertatea s­tilistică. Crescut în umbra lui Eminescu, pri­n prietenia care se are­uda peste munţi şi hotare, Slavici ne aduce. In aceste scrisori, informaţii indispen­sabile cunoaşterii temperamentului poetului care a făcut epocă în lite­ratura noastră. Sentimental, până la a scrie cu lacrimi trăirile interi­oare, sârguincios în orientarea filo­zofică, răspunzând îndemnurilor poetului prieten, dar­ ne depăşind de multe orii înţepciunea populară. Ioan Slavici, în aceste scrisori, de­montează componentele sale sufle­teşti, cu trudă şi durere, prin analiză liniştindu-se pe sine­­ şi lă­­murind-ne pe noi. Uneori arată o adâncă înţelegere a problemelor ar­tistice, alteori impresionează prin­­tr’un românism duios, sau ne ro­bește prin cascade de intimităţi, re­velatoare pentru biografia lui.­­ (Va urma). PATRIA 1 Decemvrie la Bădăcin Cluj, 30. D­i­n primăvara acestui an, d. luliu, Maniu a împlinit 60 de ani de rodnică viaţă. Evenimentul a fost sărbătorit sufletesc de în­treagă conştiinţa românească, do­rinţa expresă a idliuii luliu Maniu o­­prind ca acestei sărbători să i se dea cadrele str­ălucitoare pe care urma să le îmbrace, din fel înălţător de închinare a fost cel al Societăţii studenţeşti „Bara­­jeana“, de sub preşidenţia de onoa­re a fo­stului prm­-ministru. Această harnică societate culturală a indi­cat un monument impresionant la Bădăcin, zidind „Casa Culturală dr. Ion şi Clara Maniu“, cu prilejul îm­plinirii alor 60 de ani de la naşterea dlui Iul­iu­­Maniu. Pentru ziua de 1 Decemvrie, So­cietatea organizând­ o şedinţă festi­vă la Bădăcin, în cadrele căreia se vor sărbători 15 ani de la unirea Ar­dealului cu ţara mamă şi împlini­rea a 60 de ani de viaţă a d­lui Tu­lim­iManiu, a publicat următoarea convocare: Dşoarele şi dnii membrii precum şi toţi prietinii Soc. noastre, sunt rugaţii cu insistenţă să participe la şedinţa plenară festivă care va avea loc la 1 Dec. a c., orele 10 a. m. în sala festivă a­­Casei culturale „Dr. Ion şi Clara Maniu“ din Bădăcin. La această şedinţă festivă, când se vor sărbători 15 ani de la Unirea Ardealului cu Patria Mumă şi împli­nirea a 60 ani de viaţă sborciumata dar bogată în fapte mari a Preşe­dintelui de onoare a societăţii noa­stre d. dr. Iuţiu Maniu sunt invitate: U. N. S. C. R., centrele studenţeşti Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cer­năuţi,­­Chişinău, Oradea şi toate so­cietăţile regionale studenţeşti apar­ţinătoare lor. Ordinea de zi: I. 1. Te-Deum oficiat de Rev. Vicar al Sălajului Petru Cupe­ea. II. 2. Cuvântul de deschidere al Pre­­şed. iSoc. „Sălăjaria“ Cluj; 3. Inumânarea actelor omagiale preşedintelui de onoare, din partea iSocietăţiii; 4. Cuvântarea reprezentanţilor studenţimii. .3 III. 5. Raportul secretarulu general a­­­supra activităţii Societăţii; 6.­­Raport asupra turneiel­or de propagandă culturală; 7. Cuvânt de închidere. Banchet aranjat de către Socie­tate, în onoarea sărbătoritului. Având în vedere importanţa e­­venimentului solemn şi ordinei de zi, rugăm pe toţi membrii societă­ţii noastre, să ia parte în număr cop­let. De mijloacele de transport se va îngriji Comitetul Societăţii. Cluj, la 10 Nov. 1933. Preşedinte, Ionel Ciobanu. p. Secretar gen. Al. Aluasiu. JOV. Listele de candidaţi ale port naţional-ţărănesc în Ardeal şi Banat CLUJ, 30. — Im cursul zilei de ieri, comisiunea de candidări a comitetu­lui executiv a aprobat listele de can­didaţi la Cameră şi Senat, urmând ca în cursul zilei de ani să-şi termine lucrările. Dăm cu titlu informativ listele cari au trecut deja prim comi­siune şi cari vor primi aprobarea de­finitivă la Bucureşti. ARAD Camera: Ştefan Gidio Pop Mihai Coama Aurel Birtolan Mihai­ Şerban Ton Bogidan Alexandru Horga Avram Urenţiu Lista se va complecta cu doi frun­taşi ţărani. Senat: Iuliu Grofşoreanu Cornel Omescu Romul Lazar Cons, com.: AL Boţâoc BRAŞOV Cameră: Voicu Niţescu Gheorghe Cuteanu Cornel Voicu Senat; ■ dosii Blaga­­­j, # Cons, com.: Petru Debu CIUC Cameră: aaISSSU;. Aurel Ţeţu Harte Debu Avisarion Costea La Senat nu se depune listă. TREI SCAUNE Cameră: Victor Cerghi Pop Brătfăil­ean Liviu Victor Maiorescu Cons, com..: Nico­laie Crăciun SAL­AJ Cameră: Iuliu Maniu Victor Deleu /Iuliu Coroianu Gh. Fodorean I­on Pop Eugen Simon ca Senat; i Gh. V­alean­u Aurel Ghilea Cons, com.: Oraș Vasi­le Cameră: Aurel Dobrescu Ion Aron Emil Gosgarea Senat: Nicolaie Vlaicu Cons, com.: G. G. Mironescu MARAMUREŞ Cameră: Hie Lazar Ion Răchiţanu luliu Ardeleanu Ion Bârzu Senat; Mihai Hoţea Cons, com­.: Trai­an Pop TURDA Cameră: Iomeil Pop Gheorghe Mărie Ioan Pântea Ionel P­al­ade Senat; luliu Căpâlneanuu Cons, com.: Emili Cheţanu FAGARAŞ ; go i . ­CSLUJ. 30.­­ Ieri la orele 3 p. m. a avu­t loc tot atelierele C. F. R. din Cluj o „intaire“ întrunire al partidului națio­nal-liberal, întrunire patronată de către clubul hi­bertan. La întrunire au luat parte şi o searm­ă d­e muncitori de ai ateliere­lor, muncitori constrânşi ca să participe la aduna­­re de către câţiva, maiştrii şi contrariu aiooi liberali de la Ateliere, Geeance a făcut partidul liberal cu ocazia aceştiei Itrim­ări întrece­letrice margini de bunăcuviinţă, constituind o puternică sfidare de ordinea publică şi la­ spiritul de împăciuire care a domnit până acu­ma pe Atelierele C. F. R. din Cluj. CUM A FOST RECHIZIŢIONATĂ SALA „ARMONIA“ După cum se ştie Atelierele C. F. R. din Cluj dispun de o sute de întruniri, p­roprietatea­ unei societăţi culturale muncitoreşti, cală afectată exclusiv sco­­purilor culturale şi naţionale. De la­­u­­nine şi până azi, pentru a protegui pe muncitori — şi pentru a-i feri d© în­vrăjbire şi die certuri, sala nu a fost în­­inebuiinţiată nici­odată în scop politic, atât partidul naţional­ ţărnesc, cât şi partidul social-democrat, având bunul simţ de ai nu o folosi în scopuri efecte o­rale. Iată insă că prefectul liberal din Cluj, dr. Eugen Dunca, de sugestia chi­pului, a cerut sala pentru o întrunire politică, tororizând atât Direcţiunea Io­­cală, cât şi pe muncitorii diete Atelierele C. F. R. din Cuj. Direcţiunea­ locală, refuzând cererea,, d. Dunca s’a adresat lui Bucureşti, unde guvernul liberal a d­at ordin ca sala să fie pusă la dis­poziţia soliciltatorrilor şi in scopuri elec­torate. O ÎNTRUNIRE­­GU BUCLUC întrunirea a a­vuit loc la ora 3, munca în Ateliere fiind suspendată pe timp de o oră urmând ca muncitorii să facă­ această oră în plus, azi. Azi deci muncitorii în loc da să plece acasă de orele 4 p. m. vor pleca te ora 5 şi aceasta în bazai unui ordin personal de al dlui Durdai, care a, ţinut de cuviinţă să s© amestece Şi în viaţai de prezent paşnică a Atelierelor din Cluj. 0 SFIDARE Ceea ce au făcut liberalii de Atelierele C. F. R. din Cluj constituie o provocare. O palmă aplicată pe fate­­tuturor ele­mentelor de bine dela a­ste Ateliere, cari pe lângă faptul că li i s’a rechizi­ţionat sate în scopuri poliridice, au fost nevoite ca să participe aşa la o întrunire liberală, lucrând o oră în plus şi into­­xicându-se timp de peste o oră cu anu­me discursuri politice neag­reate de că­tre nici unul dintre muncitori. Pentru îndrăstieate lor, liberalii din Cluj s’au făcut în faţa muncitorilor şi mai ridicoli şi şi mai urgisiţi, cuvân­tările rostite de către oratori fiind răs­plătite cu o tăcere de moarte. ►«»»M Clubul liberal sechestrează sala culturală „Armonia“ obligând muncitorii ateliere­lor CFR­ din Cluj să participe la o întrunire politică S’a întâmplat aşa... - întâmplare de după masa ori de searu — Viaţa este plină de neprevăzut. De accidente, de bucurii şi de ne­cazuri. O alternanţă fără de sfârşit a acestor elemente din cari se com­pune poezia şi proza cea de toate zi­lele. Treii personagii cari nu erau în căutarea unui autor, retrăiesc pe a­­ceasta b­ilă o întâmplare ce pare scornită ,de fantezia fără căpătâiu, tocmai pentru faptul că este adevă­rată. S’a­­întâmplat aşa... * 4 ^ 'Femeia ziaristului, erau toate fe­meile. Le iubea cum îşi iubeşte plu­garul unele,teie. La el femeile nu iu­beau decât meseria şi urâţenia care inspira in­ orice soniet de creştin, un codant de milă şi de duioşie. Din întâmplarea „o drama cu o da­mă", sunt doua femei. Pentru noi însă nu contează metadata decât fe­meia prezentă. Femeia de­ lângă tine este ca o ţară adoptivă, ca o damă, ca o mănuşa, ca limba maternă... Prezentul ziaristului era doamna Kató. Vatanoa, Kati aşa.... Trecutul nu are niici un farmec, a­­fară de acela că es­te... trecut. Cu toa­te acestea trecutul este mereu pre­zent. Ca o remuşcare, ca o iubire neîmpărtăşi­tă, ca o urmă de vărsat. Trecutul era dşoara Gaga. Femeie a nimănui şi a tuturor. O fărâmă ca­ldă din trecutul ziaristului. Un sfârşit de roman care mai trăieşte încă o fadă cnotinuare în fascicole. (Cumpăraţi fasci­cola următoare cu doi lei la toate răspântiile). Gaga nu­ era geloasă pe ziarist, dar­ nu vroia­i ca să-l mai iubească şi­ alte fem­te. Ii mai trebuia pe urmă o mie de lei. Ziaristul nu mai vă­zuse însă­­o mie de lei de pe vre­mea ipotopului. iGaga o văzuse însă în vis şi o dorea. Când o femeie doreşte ceva, plân­ge natura cu stropi de rouă roşie. * Catinca, Katiuşa era în vizită de rigoare la ziarist. Pantalonaşii (di­minutivul e de natura lucrului) ste­­teau pe birou între călimară şi con­dei, ca să nu se şifoneze. Cu ajutorul servitoarei Gaga a fu­rat­­pantalonaşii. Şi a doua zi deva­lorizând leul, a taxat pantalona­şii ,la valoarea unei mii de lei. Ziaristul a ascultat ştirea aceasta senzaţională cu emoţie. Gaga spu­nea că trimite corpul delict la „a­­dresantuil“ cunoscut, care la figurat mănâncă numai dulceaţă de­.. coar­ne. Pac, pac, pac! Onomatopeiale acestea rezumă o pereche şi jumătate palme. Obrazul lui Gaga a pălit pe faţada veacurilor de trei ori. Ziaristul a bătut-o acolo pe unde altădată o săruta. Gaga nu a mai plâns! Când o femeie nu plânge, drama pluteşte în aer şi se poate declanşa din­tr’u­n moment într’altul. Bărbaţii diin Cluj, cam­ vreau­­să fie fericiţi nu vor recunoaşte în săp­tămâna curentă pantalonaşii coni­­ţei. Fericiţi cei ce cred. B Stop. *•­t ! S’A DESCHIS IN BUCURESTI VSI ! & TRANSILVAN­IAN in fostul local Va 99 concerta ALCAZAR“, Strada Doamnei No. 13. In fiecare seară renumita orchestră de ţigani L­AJCSI HALASZ din Cluj Preţuri absolut moderate­­ m a i­ d - KITTY&COMP??! Dansatori acrobaţi de la Winter­garten din Berlin La cererea generală copii fenomenali VOX cu program nou. $! Mite alia m­ai aia la seazatie. VINERI, I Pec. An. XV. Wo.­ftsfc ! Ana Ogreanu­­. Doicanu o văd­ întinsă în sicriu, cu im dulce, zim­bet întipărit pe buzele ei. De oricem moartea e considerată drept o vestejire, dar nu pare o floare pururi neveştejită. In Traina ei albă pare o şcolăriţă, ce se­­pregăteşte pentru ziua de 1 Decemvrie. La căpătâiul ei bărbatul, văduvit varsă cele mai amare lacrimi, im nimm în­durerată şi copilaşii se întreabă: e oare vis, ori realitate? Zimbetul din sicriu le răspunde : c — Nu plângeţi ! Eu n’am murit, ci dorm. . . In cadrele discursului ţumbrat preo­tul spune şi povestea bubuiturilor da tu­nuri din toamna anului 1916. In comu­na Veştem de lângă Sibiu ea aştepta, pr­tânci clipa sfântă, când pe câmpiile şi prin văile Ardealului o să răsune cân­tecul sfintei învieri. "Românilor prigo­niţi le arăta cărările ce duc la .. . ma­ma ceta dulce, soldaţilor români, veniţi să aducă pe plaiurile ardelene solia mântuirii, le arăta ascunzişurile duşma­nilor. După retragerea armatelor , din vi­ne a trebuit să plătească îndrăzineala frumosului vis de fată mare cu firetul celor mai grele suferinţe, iar în în 1De­cemvrie 1918 a cântăt veselul­ cetoic al biruinţei. S’a căsătorit apoi, devenind solia unui vrednic dascăl. De câte­ ori la şcoală se serba aniversarea marelui praznic dela Alba­ Iulia, îşi închipuia, că a redevenit şcolăriţă. Ah, ea n'a murit ! Nici n’ar fi putut să moară formal în preajma zi­lei de 1 Decemvrie... , Ea n’a murit, ci doarme,­­dr­e să se trezească la 1 Decem­vrie, ca să'se a­­mestece intre elevi și elevele bărbatului său și să se bucure, .cu ei luvpr&um­ă. Eu, prin urmare, nu plâng, ci fredquez în­cet. încet de tot,, melodia fermecătofiulm câni tec , , Fie-fi îngerii aproape, ’' ,, ■■ Somnul dulce, somnul dulce... ADELINA I­STR­ATE.

Next