Patria, decembrie 1933 (Anul 15, nr. 264-285)
1933-12-01 / nr. 264
Un nou pod leagă Tibetul cu India Studenţii din Tokio demonstrează împotriva comuniştilor Peste raleiai Testtel, la graniţa indotibetianăs’a construnit un nou pod de beton care înlocuieşte vechiul pod suspendat illippli fi . i'.’iile ■şi •000 de studenţi înarmaţi din Tokio, demonstrează, in fata palatului imperial, în contra pericolului comunist. Noul post de emisiune radiofonică din Budapesta intră în funcţiune Soclul de porţelani pe carese razină turnul de emisiune a postului de radio din Budapestei. Turnul are o înălţime de 311 m. şi o greutate de 860.000 kgr. Negustori, cumpăraţi sare măcinată şi zahăr jos numai in saci de hârtie, ca cei pentru ciment. Sacul de hârtie e tare, curat, n’aveţi pierdere de sare sau zahâr, e mai eftin, fereşte de umezeală, şi are multe alte avantagii. Cereţi numai un saci de hârtie ai noştri. Fericirea tâmpeşte, durerea înnobilează sufietul". — Dar e conştient şi de facitorul idealizator, „Chiatauzată In poezie, durerea pierde elementele sale turburătoare şi rasarange numai raize luminoase care prefnecteazâ asupra sufletului din care a pornit; din cărbune ea topeşte diamant, iară de punem durerea în luptă cu raţiunea, i poate că aceasta învinge uneori, dară sufletul, câmpul lor de bătae, rămâne numai un câmp de ruine. Sufletul liniştit prin filoispfne e ca faţa lină a mării, dar sub nori întunecoşi, — acel liniştit prin poezie e ca unda strălucindă sub razele solare“. (II, 46). Încă odată afirm: Nu e neinteresant a studia pe artistul şi criticul de artă care a fost A. D. Xeropol, calităţi care vin să tencuiască integral omul intelectual al personalităţii istoricului perspicace. Ioan Creangă aminteşte lui Iacob Negru Tizii de predispoziţiile creatoare: „Cu toarte, acestea, încurajat de ■Dvoostră voiu mai încerca a scrie câte ceva. Timpul, însă, pe când voiu avea ceva gata nu vol port hotărî; căci ştiţi iDvoastră tare bine că acaasta e treabă de gust, nu de silinţă“. (Ini, 309). Pa lângă A. D. Xenopol, corespondanţa ca mai importantă, prin confi «S fi «autii»taa »4, este a lui loan Slavici, ardeleanul junimist. însemnătatea acestei corespondenţe creşte uimitor când ne ajută să descifram sufletul clădit din straturi dese al scriitorului ardelean de un curios naţionalism, cu profunde înclinaţii etice, explorator al vieţii de tumult şi dârzenie din Ardeal, cu intensive aptitudini epice, dar împiedecat de paupertatea stilistică. Crescut în umbra lui Eminescu, prin prietenia care se areuda peste munţi şi hotare, Slavici ne aduce. In aceste scrisori, informaţii indispensabile cunoaşterii temperamentului poetului care a făcut epocă în literatura noastră. Sentimental, până la a scrie cu lacrimi trăirile interioare, sârguincios în orientarea filozofică, răspunzând îndemnurilor poetului prieten, dar ne depăşind de multe orii înţepciunea populară. Ioan Slavici, în aceste scrisori, demontează componentele sale sufleteşti, cu trudă şi durere, prin analiză liniştindu-se pe sine şi lămurind-ne pe noi. Uneori arată o adâncă înţelegere a problemelor artistice, alteori impresionează printr’un românism duios, sau ne robește prin cascade de intimităţi, revelatoare pentru biografia lui. (Va urma). PATRIA 1 Decemvrie la Bădăcin Cluj, 30. Din primăvara acestui an, d. luliu, Maniu a împlinit 60 de ani de rodnică viaţă. Evenimentul a fost sărbătorit sufletesc de întreagă conştiinţa românească, dorinţa expresă a idliuii luliu Maniu oprind ca acestei sărbători să i se dea cadrele strălucitoare pe care urma să le îmbrace, din fel înălţător de închinare a fost cel al Societăţii studenţeşti „Barajeana“, de sub preşidenţia de onoare a fostului prm-ministru. Această harnică societate culturală a indicat un monument impresionant la Bădăcin, zidind „Casa Culturală dr. Ion şi Clara Maniu“, cu prilejul împlinirii alor 60 de ani de la naşterea dlui IuliuManiu. Pentru ziua de 1 Decemvrie, Societatea organizând o şedinţă festivă la Bădăcin, în cadrele căreia se vor sărbători 15 ani de la unirea Ardealului cu ţara mamă şi împlinirea a 60 de ani de viaţă a dlui TulimiManiu, a publicat următoarea convocare: Dşoarele şi dnii membrii precum şi toţi prietinii Soc. noastre, sunt rugaţii cu insistenţă să participe la şedinţa plenară festivă care va avea loc la 1 Dec. a c., orele 10 a. m. în sala festivă aCasei culturale „Dr. Ion şi Clara Maniu“ din Bădăcin. La această şedinţă festivă, când se vor sărbători 15 ani de la Unirea Ardealului cu Patria Mumă şi împlinirea a 60 ani de viaţă sborciumata dar bogată în fapte mari a Preşedintelui de onoare a societăţii noastre d. dr. Iuţiu Maniu sunt invitate: U. N. S. C. R., centrele studenţeşti Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cernăuţi,Chişinău, Oradea şi toate societăţile regionale studenţeşti aparţinătoare lor. Ordinea de zi: I. 1. Te-Deum oficiat de Rev. Vicar al Sălajului Petru Cupeea. II. 2. Cuvântul de deschidere al Preşed. iSoc. „Sălăjaria“ Cluj; 3. Inumânarea actelor omagiale preşedintelui de onoare, din partea iSocietăţiii; 4. Cuvântarea reprezentanţilor studenţimii. .3 III. 5. Raportul secretarulu general asupra activităţii Societăţii; 6.Raport asupra turneielor de propagandă culturală; 7. Cuvânt de închidere. Banchet aranjat de către Societate, în onoarea sărbătoritului. Având în vedere importanţa evenimentului solemn şi ordinei de zi, rugăm pe toţi membrii societăţii noastre, să ia parte în număr coplet. De mijloacele de transport se va îngriji Comitetul Societăţii. Cluj, la 10 Nov. 1933. Preşedinte, Ionel Ciobanu. p. Secretar gen. Al. Aluasiu. JOV. Listele de candidaţi ale port naţional-ţărănesc în Ardeal şi Banat CLUJ, 30. — Im cursul zilei de ieri, comisiunea de candidări a comitetului executiv a aprobat listele de candidaţi la Cameră şi Senat, urmând ca în cursul zilei de ani să-şi termine lucrările. Dăm cu titlu informativ listele cari au trecut deja prim comisiune şi cari vor primi aprobarea definitivă la Bucureşti. ARAD Camera: Ştefan Gidio Pop Mihai Coama Aurel Birtolan Mihai Şerban Ton Bogidan Alexandru Horga Avram Urenţiu Lista se va complecta cu doi fruntaşi ţărani. Senat: Iuliu Grofşoreanu Cornel Omescu Romul Lazar Cons, com.: AL Boţâoc BRAŞOV Cameră: Voicu Niţescu Gheorghe Cuteanu Cornel Voicu Senat; ■ dosii Blagaj, # Cons, com.: Petru Debu CIUC Cameră: aaISSSU;. Aurel Ţeţu Harte Debu Avisarion Costea La Senat nu se depune listă. TREI SCAUNE Cameră: Victor Cerghi Pop Brătfăilean Liviu Victor Maiorescu Cons, com..: Nicolaie Crăciun SALAJ Cameră: Iuliu Maniu Victor Deleu /Iuliu Coroianu Gh. Fodorean Ion Pop Eugen Simon ca Senat; i Gh. Valeanu Aurel Ghilea Cons, com.: Oraș Vasile Cameră: Aurel Dobrescu Ion Aron Emil Gosgarea Senat: Nicolaie Vlaicu Cons, com.: G. G. Mironescu MARAMUREŞ Cameră: Hie Lazar Ion Răchiţanu luliu Ardeleanu Ion Bârzu Senat; Mihai Hoţea Cons, com.: Traian Pop TURDA Cameră: Iomeil Pop Gheorghe Mărie Ioan Pântea Ionel Palade Senat; luliu Căpâlneanuu Cons, com.: Emili Cheţanu FAGARAŞ ; go i . CSLUJ. 30. Ieri la orele 3 p. m. a avut loc tot atelierele C. F. R. din Cluj o „intaire“ întrunire al partidului național-liberal, întrunire patronată de către clubul hibertan. La întrunire au luat parte şi o searmă de muncitori de ai atelierelor, muncitori constrânşi ca să participe la adunare de către câţiva, maiştrii şi contrariu aiooi liberali de la Ateliere, Geeance a făcut partidul liberal cu ocazia aceştiei Itrimări întreceletrice margini de bunăcuviinţă, constituind o puternică sfidare de ordinea publică şi la spiritul de împăciuire care a domnit până acuma pe Atelierele C. F. R. din Cluj. CUM A FOST RECHIZIŢIONATĂ SALA „ARMONIA“ După cum se ştie Atelierele C. F. R. din Cluj dispun de o sute de întruniri, proprietatea unei societăţi culturale muncitoreşti, cală afectată exclusiv scopurilor culturale şi naţionale. De launine şi până azi, pentru a protegui pe muncitori — şi pentru a-i feri d© învrăjbire şi die certuri, sala nu a fost îninebuiinţiată niciodată în scop politic, atât partidul naţional ţărnesc, cât şi partidul social-democrat, având bunul simţ de ai nu o folosi în scopuri efecte orale. Iată insă că prefectul liberal din Cluj, dr. Eugen Dunca, de sugestia chipului, a cerut sala pentru o întrunire politică, tororizând atât Direcţiunea Iocală, cât şi pe muncitorii diete Atelierele C. F. R. din Cuj. Direcţiunea locală, refuzând cererea,, d. Dunca s’a adresat lui Bucureşti, unde guvernul liberal a dat ordin ca sala să fie pusă la dispoziţia soliciltatorrilor şi in scopuri electorate. O ÎNTRUNIREGU BUCLUC întrunirea a avuit loc la ora 3, munca în Ateliere fiind suspendată pe timp de o oră urmând ca muncitorii să facă această oră în plus, azi. Azi deci muncitorii în loc da să plece acasă de orele 4 p. m. vor pleca te ora 5 şi aceasta în bazai unui ordin personal de al dlui Durdai, care a, ţinut de cuviinţă să s© amestece Şi în viaţai de prezent paşnică a Atelierelor din Cluj. 0 SFIDARE Ceea ce au făcut liberalii de Atelierele C. F. R. din Cluj constituie o provocare. O palmă aplicată pe fatetuturor elementelor de bine dela aste Ateliere, cari pe lângă faptul că li i s’a rechiziţionat sate în scopuri poliridice, au fost nevoite ca să participe aşa la o întrunire liberală, lucrând o oră în plus şi intoxicându-se timp de peste o oră cu anume discursuri politice neagreate de către nici unul dintre muncitori. Pentru îndrăstieate lor, liberalii din Cluj s’au făcut în faţa muncitorilor şi mai ridicoli şi şi mai urgisiţi, cuvântările rostite de către oratori fiind răsplătite cu o tăcere de moarte. ►«»»M Clubul liberal sechestrează sala culturală „Armonia“ obligând muncitorii atelierelor CFR din Cluj să participe la o întrunire politică S’a întâmplat aşa... - întâmplare de după masa ori de searu — Viaţa este plină de neprevăzut. De accidente, de bucurii şi de necazuri. O alternanţă fără de sfârşit a acestor elemente din cari se compune poezia şi proza cea de toate zilele. Treii personagii cari nu erau în căutarea unui autor, retrăiesc pe aceasta bilă o întâmplare ce pare scornită ,de fantezia fără căpătâiu, tocmai pentru faptul că este adevărată. S’aîntâmplat aşa... * 4 ^ 'Femeia ziaristului, erau toate femeile. Le iubea cum îşi iubeşte plugarul unele,teie. La el femeile nu iubeau decât meseria şi urâţenia care inspira in orice soniet de creştin, un codant de milă şi de duioşie. Din întâmplarea „o drama cu o damă", sunt doua femei. Pentru noi însă nu contează metadata decât femeia prezentă. Femeia de lângă tine este ca o ţară adoptivă, ca o damă, ca o mănuşa, ca limba maternă... Prezentul ziaristului era doamna Kató. Vatanoa, Kati aşa.... Trecutul nu are niici un farmec, afară de acela că este... trecut. Cu toate acestea trecutul este mereu prezent. Ca o remuşcare, ca o iubire neîmpărtăşită, ca o urmă de vărsat. Trecutul era dşoara Gaga. Femeie a nimănui şi a tuturor. O fărâmă caldă din trecutul ziaristului. Un sfârşit de roman care mai trăieşte încă o fadă cnotinuare în fascicole. (Cumpăraţi fascicola următoare cu doi lei la toate răspântiile). Gaga nu era geloasă pe ziarist, dar nu vroiai ca să-l mai iubească şi alte femte. Ii mai trebuia pe urmă o mie de lei. Ziaristul nu mai văzuse însăo mie de lei de pe vremea ipotopului. iGaga o văzuse însă în vis şi o dorea. Când o femeie doreşte ceva, plânge natura cu stropi de rouă roşie. * Catinca, Katiuşa era în vizită de rigoare la ziarist. Pantalonaşii (diminutivul e de natura lucrului) steteau pe birou între călimară şi condei, ca să nu se şifoneze. Cu ajutorul servitoarei Gaga a furatpantalonaşii. Şi a doua zi devalorizând leul, a taxat pantalonaşii ,la valoarea unei mii de lei. Ziaristul a ascultat ştirea aceasta senzaţională cu emoţie. Gaga spunea că trimite corpul delict la „adresantuil“ cunoscut, care la figurat mănâncă numai dulceaţă de.. coarne. Pac, pac, pac! Onomatopeiale acestea rezumă o pereche şi jumătate palme. Obrazul lui Gaga a pălit pe faţada veacurilor de trei ori. Ziaristul a bătut-o acolo pe unde altădată o săruta. Gaga nu a mai plâns! Când o femeie nu plânge, drama pluteşte în aer şi se poate declanşa dintr’un moment într’altul. Bărbaţii diin Cluj, cam vreausă fie fericiţi nu vor recunoaşte în săptămâna curentă pantalonaşii coniţei. Fericiţi cei ce cred. B Stop. *•t ! S’A DESCHIS IN BUCURESTI VSI ! & TRANSILVANIAN in fostul local Va 99 concerta ALCAZAR“, Strada Doamnei No. 13. In fiecare seară renumita orchestră de ţigani LAJCSI HALASZ din Cluj Preţuri absolut moderate m a i d - KITTY&COMP??! Dansatori acrobaţi de la Wintergarten din Berlin La cererea generală copii fenomenali VOX cu program nou. $! Mite alia mai aia la seazatie. VINERI, I Pec. An. XV. Wo.ftsfc ! Ana Ogreanu. Doicanu o văd întinsă în sicriu, cu im dulce, zimbet întipărit pe buzele ei. De oricem moartea e considerată drept o vestejire, dar nu pare o floare pururi neveştejită. In Traina ei albă pare o şcolăriţă, ce sepregăteşte pentru ziua de 1 Decemvrie. La căpătâiul ei bărbatul, văduvit varsă cele mai amare lacrimi, im nimm îndurerată şi copilaşii se întreabă: e oare vis, ori realitate? Zimbetul din sicriu le răspunde : c — Nu plângeţi ! Eu n’am murit, ci dorm. . . In cadrele discursului ţumbrat preotul spune şi povestea bubuiturilor da tunuri din toamna anului 1916. In comuna Veştem de lângă Sibiu ea aştepta, prtânci clipa sfântă, când pe câmpiile şi prin văile Ardealului o să răsune cântecul sfintei învieri. "Românilor prigoniţi le arăta cărările ce duc la .. . mama ceta dulce, soldaţilor români, veniţi să aducă pe plaiurile ardelene solia mântuirii, le arăta ascunzişurile duşmanilor. După retragerea armatelor , din vine a trebuit să plătească îndrăzineala frumosului vis de fată mare cu firetul celor mai grele suferinţe, iar în în 1Decemvrie 1918 a cântăt veselul cetoic al biruinţei. S’a căsătorit apoi, devenind solia unui vrednic dascăl. De câte ori la şcoală se serba aniversarea marelui praznic dela Alba Iulia, îşi închipuia, că a redevenit şcolăriţă. Ah, ea n'a murit ! Nici n’ar fi putut să moară formal în preajma zilei de 1 Decemvrie... , Ea n’a murit, ci doarme,dre să se trezească la 1 Decemvrie, ca să'se amestece intre elevi și elevele bărbatului său și să se bucure, .cu ei luvpr&umă. Eu, prin urmare, nu plâng, ci fredquez încet. încet de tot,, melodia fermecătofiulm câni tec , , Fie-fi îngerii aproape, ’' ,, ■■ Somnul dulce, somnul dulce... ADELINA ISTRATE.