Patria, ianuarie 1934 (Anul 16, nr. 1-24)

1934-01-02 / nr. 1

Anul al XVI-lea Fo­­l REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA .Strada Regina Maria Nr, 36, tFTFFON* / ^ Adm. 13-31 TELEFON.­­ Direcţiunea 1B-34 DIRECTOR: DR. AUREL BUTE­ANUI ABONAMENT ANUAE: Profesiuni libere------Lei 800 funcţionari----------„ 700 Autorităţi şi Instituţiuni „ 1000 in străinătate dubla. Lei 3 Taxa poştali plătită in numerar Mo. 11178/1920. Organ al Partidului National­ ­“^ul,i?oe,a',r­1B I o. — Lovit de patru gloanţe de revolver, preşedintele consiliului a sucombat pe pe­ronul gurii Sinaia. Asasinul, partizan al „Gărzii de fier“ a fost arestat şi a făcut mărturisiri. In întreagă ţara gardiştii au fost arestaţi. Doliu naţional pentru moar­tea premierului. Manifestul guvernului către ţara D. dr. Constantin Anghelescu a fost numit prim-ministru O sguduitoare tragedie s’a consumat aseară pe peronul gării Sinaia. Un destin vrăjmaş vieţii omeneşti, o dramă tulburătoare pentru orice conştiinţă de creştin, a pus capăt şi cruce de mormânt peste truda de fiecare zi a unui om a cărui amintire trece în istorie cu chenar însângerat, înaintea groapei care se deschide arborăm şi noi doliu creşti­nesc şi plecăm frunţile spre rugăciune. Indiferent de împrejurările care au acumulat ură şi odiu în jurul partidului liberal asasinatul rămâne un act barbar, un procedeu în afară de limitele raţiunii şi ale logicei, pe care orice om cu mintea sănătoasă trebuie să-l condamne. Cu toate greşelile lui săvârşite în ultimul timp, partidul liberal nu a meritat încercarea chinuitoarea. Iată de ce ne facem o ele­mentară datorie atuncea, când împărtăşim durerea de care este lovită familia celui dispărut. Dumnezeu să-l ierte pe I. G. Duca. „Patria“ a adus la cunoştinţa cititori­lor ei odiosul atentat într-o ediţie speci­ală apărută la orele 6 dimineaţa. In cele ce urmează publicăm pe lângă ştirile ediţiei speciale, reportajul complect,, oră de oră, al evenimentelor aşa cum ne-a fost transmis de către serviciul r­ostru telefonic special. Bucureşti 29 Dec. (ora 23). in cursul zilei de ieri d. Duca s’a pre­zentat în audienţa de lucru la reşedinţa dela Sinaia a M. S. Regelui. După ter­minarea audienţei în cursul căreia pri­mul ministru a supus sp­e semnare mai multe decrete de numiri şi a făcut ra­portul obicinuit asupra rezultatului ale­La un moment dat d-nii Duca şi dr. Costinescu s’au retras la o parte In faţa ta­blei cu orarul pentru mer­sul trenurilor. Um conaes­­cenţă pentru aceasta con­versaţie in doi» restul ce­lor de pe peron se plim­bau sau discutau in gru­puri izolate, tară a contur­ba pe­­ Duca. Fără a fi observat de nimenea, sau şi dacă a fost observat, fără a trezi cea mai mică bă­nuială, un individ s’a a­­propiat de etnii Duca şi doctorul Costinescu, in­fectând un aer ce com­plectă indiferenţă. Câ­teva momente indivi­dul părea extrem de ca­dânei d­in studierea mer­sului trenurilor afişat pe tablă. In momentul care i-s a fi părut mai potrivit s’a apropiat de grupul ce­lor doi vorbitori, a scos un revolver din buzu­nar şi a tras unul du­pă altul patru gloanţe asupra d-lui Duca. Simultan cu detunătu­rile revolverului,d-l Du­ca a căzut la pământ lovit în cap de două gloanţe. In febra aten­tatului, individul a mai gerilor, a părăsit palatul, urmând ca la orele 9,14 minute să ia trenul pentru Bucureşti. Cu toate că trenul avea o întârziere de 60 minute, d. Duca se afla pe pero­nul gării Sinaia la ora anunţată pentru plecarea trenului. Dsa era însoţit de că­tre dnii Dr. Costinescu, Popescu Necşeşti subsecretar de stat, Vlahi de se­cretar general al preşidenţiei, Tibiceanu şef de cabinet, mai mulţi deputaţi şi se­natori, precum şi un număr considera­bil de partizani. D. Duca se întreţinea afabil cu cei prezenţi şi nimic nu vădea că în atmos­feră plutesc fiorii macabrii ai unei apro­piate tragedii, tras două gloanţe în spatele d-lui Duca. Tragedia s’a consumat In mai puţin de o jumătate de minut, aşa Inc6t lumea de­­pe peron abia a avut timp să se desmetecească. Agenţii de siguranţă Du­­mitrescu şi Petre Petre, cari se aflau în apropierea primului ministru, au sărit imediat asupra atentatoru­lui pentru a-i dezarma,dar au fost răniţi şi ei de câte­va gloanţe trase asupra lor. In acest moment a să­rit în ajutorul celor doi agenţi răniţi, şeful poliţi­ei din Sinaia de comisar Apostolescu. Atentatorul văzându-se în primejdie de a fi prins, a scos de sub haină o pe­tardă pe care a aruncat o înaintea urmăritorilor săi In detunătura enormă a exploziei, în fumul care s’a produs, atentatorul re­uşise să-şi croiască o cale de scăpare şi puţin a lip­sit ca încercarea lui de fugă să fie fapt împlinit. El a fost prins graţie intervenţiei cal­me a dlui Blânaru, şeful gardienilor din Sinaia,care nu şi-a pierdut capul şi care singur a observat încercarea de fugă a atentatorului. In goană disperată şi cu un curaj care a bravat moartea, d. Blă­­naru a reuşit să-l dezarmeze pe atenta­tor şi să-l aresteze. Multă că atentatul este rezultatul unuii complot, mai ales că asasinul a avut şi complici. Poliţia din Sinaia a reuşit să mai ar­­esteze în cursul serii de ieri, doi stu­denţi cu numele Belimache şi Carmilia, membri ai „Gărzii de Fier“, despre care s-a dovedit că au fost complici la aten­tatul comis. Cum a murit d. Duca ? In timp ce o parte din­ asistenta de pe peron urmărea pe atentator, d. Du­ca­ a fost ridicat pe braţe îşi aşezat pe un cărucior cu care a­ fost transportat la locuinţa şefului de gară. • Cu toate că a primit două gloanţe în cap şi altele două în spate dsa mai trăia încă. Doctorul T­rumişanu, a procedat ime­diat la operaţia pentru extracţia gloar­­ţelor din cap. Intervenţia s’a dovedit ne­­putinci­oasă şi dsa şia dat sufletul după câteva minute. Gloanţele au distrus com­plect creerul şi este ed mirare că victima nu a murit pe loc.­­ A fost rănit şi doctorul Costinescu Deodată cu primul-ministru a fost ră­nit şi doctorul Costinescu la picior, de un glonţ ricoşat din corpul dlui Duca. Dşa a fost operat încă în cursul nopţii de către doctorul Cărstea. Imediat după săvârşirea atentatului M. Sa Flegele a fost încunoştinţat telefo­nic asupra atentatului. Profund afectat de cele întâmplate M. Sa s’a ţinut la cu­rent minut de minut asupra stării victi­mei Şi când a aflat că ea şi­ a dat sufle­tul a trimis o maşină dela Palat, pentru a transporta corpul defunctului la cas­telul Peleş. Consfătuirea ministerială BUCUREŞTI, 29, (pm 24). — Ştirea atentatului s’a răspândit în Capitală cu iuţeala fulgerului. Imediat a fost convo­cată o consfătuire ministerială la minis­terul de interne, prezidată de d. dr. An­­ghelescu. Dşa a expus cele petrecute la Sinaia, arătând profunda durere a gu­vernului şi partidului pentru ireparabila pierdere suferită. Din consfătuire s’a transmis cned Duca, condolenţe în nu­mele ţării şi a guvernului. S’a dat al­pool următorul Comunicat oficial „Azi la ora 22, pe peronul gării Si­naia, a fost asasinat d. I. G. Duca, preşe­dintele Consiliului de miniştri, de un student al Academiei Comerciale, Nico­lae Constantinescu, care are doi com­­­pi­ci. Asasinii au fost arestaţi. Ei au declarat că sunt partizani ai „Gărzii de Fier“ şi că atentatul a fost plănuit mai demult. Corpul primului ministru, con­form dorinţei M. S. Regelui, a fost de­pus în Castelul Pelei. .­­ . ! Şefia partidului încredin­ţată dlui Dinu Brătianu­C­onsfătuirea miniştrilor s’a terminat la­ ora 11 juni., după ce transformândi- tre un comitet de direcţie al partidului liberal,, a ales ca interimar ila prezidenţia .„t ticluikii pe d. Dinu Brătianu. -cf.o orai. 12 fără un sfert, noaptea, un ; ; ‘iT-'ped­ai a plecat la Sinaia r-j domnii ycarftri dr. Anghelescu, Franasovici și S­­nitriu. D. dr. Anghelescu urmează să primit în audientă la M. S. Regele, ,p ora 3 din noapte. l^NgUvern dr Anghelescu? • După toate probabilităţile,—guvernul î. Tras fără şef considerându-se demisio­­f î, — d. dr. Anghelescu va fi încredin­ţat de M. S. Regele cu formarea noului Sf v primuluLm­inistriu. ost aşezat pe catafalc în castelul Peleş Imediat după săvârşirea atentatului M. S. Regele a fost încunoştinţat tele­fonic asupra atentatului. Profund afectat de cele întâmplate M. S. s a ţinut la cu­rent minut­e de minut asupra stării vie,­timeţ şi când a aflat că ea şia dat su­fletul, a trimis o maşină de la Palat pen­tru a transporta corpul defunctului la castelul Peleş. La dorinţa expresă a M. Sale Regelui, catafalcul fostului prim-ministru va fi ridicat în capela castelului Peleş. In timpul atentatului d. Dinu Brătia­nu se afla la vila Costinescu. Când i s’a comunicat vestea tristă dsa a rămas ex­­trem de impresionat pierzănduşi graiul pentru mai multe minute. Condoleanţele din ţară şi streinătate Imiediat ce s’a ştiut despre atentat d. Gheorghe Brătianu, a adresat dnei Duca în strada Cometei următoarea telegra­mă de condoleanţe. „Adânc mişcat de pierderea atât de dureroasă ce încercaţi, întâiul meu gând se îndreaptă spre Dvoastră, spre a ex­prima cele mai sincere sentimente de profundă condolenţă. Gheorghe I. Bră­tianu“. D. Paul Boncour, ministrul de externe al Franţei aivizat telefonic de agenţia „Havas“, despre cele întâmplate a che­mat la telefon pe ministrul Franţei la Bucureşti, contele D’Orme­sson, ru©ân­­dui, să exprime condoleanţele Franţei, către guvernul român şi familia primu­lui ministru. Ministrul Spaniei şi Braziliei din Bu­cureşti s’au prezentat încă în cursul se­rii la d. Savei Rădulescu. D. Iori Mihalache, preşedintele parti­dului naţional-ţărănesc, însoţit­ele dnii Răducanu, Armand Călinescu şi Virgil Potârcă, a exprimat condoleanţe la d. ministru Inculeţ. Impresiunea produsă de atentat în Capitală Ştirea atentatului s’a răspândit fulge­rător în tost« f^ţmurile P­e­r.ii­ n Irl Po ost­­comentata, iu născut­u . ..­Ar­­ban luat măsuri întinse pentru men­ţinerea ordinei. Camioanele poliţiei şi jandarmeriei au circulat tot timpul nop­ţii pe străzile Capitalei. D. general Uică ministrul Apărării Naţionale care plecase spre Constanţa, a primit vestea telegrafiată pe linie în tren şi s’a întors imediat la Bucureşti cu o locomotivă căreia i­ s’a ataşat un vagon. Încă de astă noapte s’au luat măsuri pentru interzicerea muzicelor şi specta­colelor în toate localurile publice din ţară. Ziua de azi este decretată ca zi de doliu, fiind suspendate toate birourile şi spectacolele. Corpul primului ministru va fi depus pe catafalc la Ateneu Azi dimineaţă la orele opt va avea loc un consiliu de miniştri în Capitală, după care la ora 9 din Sinaia va pleca un tren mortuar care va aduce corpul neînsufleţit al primului ministru la Bu­cureşti, spre a fi pus pe catafalc la Ateneu. Trenul mortuar va sosi în capitală la orele 12, iar accesul publicului la cata­falc se va permite de la orele patru. Siguranţa a ştiut că se prepară un atentat ? In cercurile din Capitală, se spune că siguranţa generală a statului l-ar fi avertizat pe d. Duca că se pregă­teşte un atentat împotriva disale. Se mai svoneşte şi faptul că ar exista şi o limită de 15 oameni politici a că­ror suprimare a fost hotărâtă de „Garda de fier“. Primul interogator al asasinului Primul interogator al criminalului a fost luat de către judecătorul Coandă, asistând la el şi primprocu­­rorul de Prahova, Chiţeanu. Asasinul este originar din Focşa­ni, născut în anul 1904 ca fiul cel mai mare dintre 7 fraţi. El declară că îşi regretă fapta numai din moti­vul că familia lui căreia i-a fost sin­gurul sprijin, va rămână pe dru­muri. La Sinaia a sosit la ora 3.50 unde a stat într’un restaurant până seara, venind la gară numai la sosirea dlui Duca. In momentul crimei cu o mâ­nă l-a prins de umăr pe primul mi­nistru lax cu­ cealaltă a tras. Când a aruncat petarda l-a rănit pe d. doc­tor Costinescu iar puterea exploziei l-a aruncat P® d. Vlahida pe terasa­­ment. Intenţiona să se predea autoritar ţjtaypr *•** temut că va « î:~,șr.î Hz şi cei mi complici ai săi cu cari a ho­tărât atentatul, se vor preda auto­rităţilor. Revolverul îl are de la Cetatea Al­bă, unde l-a procurat cu ajutorul u­­nui birjar. Asasinul a mai declarat că a comis atentatul împotriva dlui Duca, cu toate că personal îl aprecia ca pe o înaltă valoare intelectuală, pentru că pezidează un guvern spri­jinit de forţele oculte şi de financia­rii evrei. Fapta a comis-o ca un protest şi ca o sancţionare pentru disolvarea „Gărzii de fier“, declarând că gestul său nu este ultimul. Note biografice despre d. Duca Fostul primministru s-a născut la 20 Decemvrie 1879 fiind fiul inginerului Duca, director general la C. F. R. Studiile universitare și­ le-a făcut la Paris unde și-a luat doctoratul în drept. A activat apoi în special în domeniul cooperaţiei şi băncilor populare. In presă a debutat în calitate de cronicar extern la „Universul“ şi „Viitorul“. A fost preşedinte al Sindicatului zia­riştilor din Capitală. Întâia dată a ajuns ministru în 1912 la departamentul instrucţiunii. In 1916 a întrat în guvernul naţional. După răsboiu a fost ministru de Instrucţie şi Domenii. Lui i­ se datoreşte decretul împroprietăririi ţăranilor. In guvernul din 1922-26 a lui Ionel Brătianu a funcţionat ca ministru de externe. In ultimul guvern liberal din 1927 a fost ministru de interne. In urma fostului primministru rămâne îndurerata soţie şi un singur fiu care de prezent este secretar de Legaţie în Ja­ponia, la Tokio. Manifestul guvernului către ţară In consfătuirea ministerială din cursul nopţii s’a hotărât lansarea unui manifest către ţară fiind încredinţat co­ndactarea lui d. Gheorghe Tătărescu ministrul in­dustriei şi comerţului şi secretarul gene­ral al partidului liberal. In această proc­lamaţie către ţară, se va vesteji atentatul corins împotriva fostului prim-ministru Duca, facându-se totodată apel la cu­minţenia şi unirea poporului pentru a putea trece în linişte aceste grele clipe de încercare. Dna Duca la catafalcul soţului său SINAIA, 30. — La orele 12 luni. din noapte a sosit la Sinaia, venind din Ca­pitală dna Duca însoţită de fratele Şi sora marelui dispărut. De la gară dna, Duca a fost condusă la castelul Peleș un­de este expus corpul fostului prim-mim­­istru. (Urmare pt pagina IV­ a, Cum s’a produs atentatul ! G. DUCA Asasinul — un student membru al „Gărzii de fier*« Imtrucția sumară care s’a făcut inme­­dia, a stabilit că atentatorul este membru cd „Gărzii de Fier“ şi se numeşte Nico­las Constantinescu, stud. la Academia Comercială din Bucureşti. El a fost can­didat al „Gărzii“ în capul listei din ju­­dețul Făgăraş și a fost arestat împreună cu ceilalţi gardişti, fiind transportat la Jilava. _­_ In cursul arestului Nicolae Constanti­­nescu şi-a tăiat în închisoare o arteră de la mână scriind cu sânge mai multe scrisori de ameninţare către diferiţi fruntaşi politici, scrisori cari au fost in­terceptate de către direcţia închisorii. In zilele trecute el a fost eliberat îm­preună cu ceilalţi gardişti. Din felul Qm «’ea terfamisi evenimentele. re­ Gratuit 's ,‚V. \oy.‘­ \ '* " — Luni, 1 ianuarie, 1934. Nu sămânaţi vânt Pentru ca să nu culegeţi furtună. (Din înţelepciunea proverbelor) Arestarea gardiştilor de fier Imediat după cunoaşterea atentatului, forţele poliţieneşti din capitală au fost concentrate. Ziarele au fost încunoştin­­ţate că ediţiile speciale de noapte sunt interzise. Mai multe camioane cu poli­ţişti au pornit în diferite părţi ale capi­talei arestând pe fruntaşii „Gărzii de fier“. S-au trimis ordine telegrafice la poliţiile şi parchetele din ţară să proce­deze la fel. Mâine probabil va fi decla­rată starea de asediu. Arestarea dlor Nichifor Crainic şi General Cantacuzino La ora 12:10 din noapte a fost a­­restat generalul Zizi Cantacuzino- Grănicerul, locţiitorul şefului „Gărzii de fier“. La prof. pdl. el a declarat că nu are nevoie de deplasarea unui comisar până la dsa ci ajunge o sim­plă chemare la telefon pentru ca să vină la prefectură spre a da relaţiile pe care le ştie. Tot în cursul nopţii a mai fost a­­restat şi d. Nichifor Crainic, directo­rul ziarului „Calendarul“. Poliţia a cercetat în cursul nopţii toate locuin­ţele în care se presupunea a fi domi­ciliul lui Cornelia Zelea Codreanu care este căutat spre a fi arestat. * Di ţară unde s'au trimis ordine te­legrafic© pentru arestarea gardişti­lor s-au operat aproape 2000 de a­­restări. La Cluj poliţia a efectuat în cursul­ nopţii o razie mare, arestând pe toţi membri „Gărzii de fier“. D. Titulescu a fost chemat în ţară Imediat după atentat d. Titu­lescu, care se găseşte în streinătate, a fost avizat telefonic de cele întâm­plate şi rugat din partea guvernului să se întoarcă de urgenţă în ţară. Ministrul de externe nu a dat în­că răspuns precis. După toate pro­babilităţile dsa nu se va putea înto­arce în ţară fiind reţinut în streină­tate de importante chestiuni politice externe,1 - i ‘j -i■- i'-i: I j.. i J

Next