Patria, ianuarie 1934 (Anul 16, nr. 1-24)
1934-01-02 / nr. 1
Anul al XVI-lea Fol REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA .Strada Regina Maria Nr, 36, tFTFFON* / ^ Adm. 13-31 TELEFON. Direcţiunea 1B-34 DIRECTOR: DR. AUREL BUTEANUI ABONAMENT ANUAE: Profesiuni libere------Lei 800 funcţionari----------„ 700 Autorităţi şi Instituţiuni „ 1000 in străinătate dubla. Lei 3 Taxa poştali plătită in numerar Mo. 11178/1920. Organ al Partidului National “^ul,i?oe,a',r1B I o. — Lovit de patru gloanţe de revolver, preşedintele consiliului a sucombat pe peronul gurii Sinaia. Asasinul, partizan al „Gărzii de fier“ a fost arestat şi a făcut mărturisiri. In întreagă ţara gardiştii au fost arestaţi. Doliu naţional pentru moartea premierului. Manifestul guvernului către ţara D. dr. Constantin Anghelescu a fost numit prim-ministru O sguduitoare tragedie s’a consumat aseară pe peronul gării Sinaia. Un destin vrăjmaş vieţii omeneşti, o dramă tulburătoare pentru orice conştiinţă de creştin, a pus capăt şi cruce de mormânt peste truda de fiecare zi a unui om a cărui amintire trece în istorie cu chenar însângerat, înaintea groapei care se deschide arborăm şi noi doliu creştinesc şi plecăm frunţile spre rugăciune. Indiferent de împrejurările care au acumulat ură şi odiu în jurul partidului liberal asasinatul rămâne un act barbar, un procedeu în afară de limitele raţiunii şi ale logicei, pe care orice om cu mintea sănătoasă trebuie să-l condamne. Cu toate greşelile lui săvârşite în ultimul timp, partidul liberal nu a meritat încercarea chinuitoarea. Iată de ce ne facem o elementară datorie atuncea, când împărtăşim durerea de care este lovită familia celui dispărut. Dumnezeu să-l ierte pe I. G. Duca. „Patria“ a adus la cunoştinţa cititorilor ei odiosul atentat într-o ediţie specială apărută la orele 6 dimineaţa. In cele ce urmează publicăm pe lângă ştirile ediţiei speciale, reportajul complect,, oră de oră, al evenimentelor aşa cum ne-a fost transmis de către serviciul rostru telefonic special. Bucureşti 29 Dec. (ora 23). in cursul zilei de ieri d. Duca s’a prezentat în audienţa de lucru la reşedinţa dela Sinaia a M. S. Regelui. După terminarea audienţei în cursul căreia primul ministru a supus spe semnare mai multe decrete de numiri şi a făcut raportul obicinuit asupra rezultatului aleLa un moment dat d-nii Duca şi dr. Costinescu s’au retras la o parte In faţa tablei cu orarul pentru mersul trenurilor. Um conaescenţă pentru aceasta conversaţie in doi» restul celor de pe peron se plimbau sau discutau in grupuri izolate, tară a conturba pe Duca. Fără a fi observat de nimenea, sau şi dacă a fost observat, fără a trezi cea mai mică bănuială, un individ s’a apropiat de etnii Duca şi doctorul Costinescu, infectând un aer ce complectă indiferenţă. Câteva momente individul părea extrem de cadânei din studierea mersului trenurilor afişat pe tablă. In momentul care i-s a fi părut mai potrivit s’a apropiat de grupul celor doi vorbitori, a scos un revolver din buzunar şi a tras unul după altul patru gloanţe asupra d-lui Duca. Simultan cu detunăturile revolverului,d-l Duca a căzut la pământ lovit în cap de două gloanţe. In febra atentatului, individul a mai gerilor, a părăsit palatul, urmând ca la orele 9,14 minute să ia trenul pentru Bucureşti. Cu toate că trenul avea o întârziere de 60 minute, d. Duca se afla pe peronul gării Sinaia la ora anunţată pentru plecarea trenului. Dsa era însoţit de către dnii Dr. Costinescu, Popescu Necşeşti subsecretar de stat, Vlahi de secretar general al preşidenţiei, Tibiceanu şef de cabinet, mai mulţi deputaţi şi senatori, precum şi un număr considerabil de partizani. D. Duca se întreţinea afabil cu cei prezenţi şi nimic nu vădea că în atmosferă plutesc fiorii macabrii ai unei apropiate tragedii, tras două gloanţe în spatele d-lui Duca. Tragedia s’a consumat In mai puţin de o jumătate de minut, aşa Inc6t lumea depe peron abia a avut timp să se desmetecească. Agenţii de siguranţă Dumitrescu şi Petre Petre, cari se aflau în apropierea primului ministru, au sărit imediat asupra atentatorului pentru a-i dezarma,dar au fost răniţi şi ei de câteva gloanţe trase asupra lor. In acest moment a sărit în ajutorul celor doi agenţi răniţi, şeful poliţiei din Sinaia de comisar Apostolescu. Atentatorul văzându-se în primejdie de a fi prins, a scos de sub haină o petardă pe care a aruncat o înaintea urmăritorilor săi In detunătura enormă a exploziei, în fumul care s’a produs, atentatorul reuşise să-şi croiască o cale de scăpare şi puţin a lipsit ca încercarea lui de fugă să fie fapt împlinit. El a fost prins graţie intervenţiei calme a dlui Blânaru, şeful gardienilor din Sinaia,care nu şi-a pierdut capul şi care singur a observat încercarea de fugă a atentatorului. In goană disperată şi cu un curaj care a bravat moartea, d. Blănaru a reuşit să-l dezarmeze pe atentator şi să-l aresteze. Multă că atentatul este rezultatul unuii complot, mai ales că asasinul a avut şi complici. Poliţia din Sinaia a reuşit să mai aresteze în cursul serii de ieri, doi studenţi cu numele Belimache şi Carmilia, membri ai „Gărzii de Fier“, despre care s-a dovedit că au fost complici la atentatul comis. Cum a murit d. Duca ? In timp ce o parte din asistenta de pe peron urmărea pe atentator, d. Duca a fost ridicat pe braţe îşi aşezat pe un cărucior cu care a fost transportat la locuinţa şefului de gară. • Cu toate că a primit două gloanţe în cap şi altele două în spate dsa mai trăia încă. Doctorul Trumişanu, a procedat imediat la operaţia pentru extracţia gloarţelor din cap. Intervenţia s’a dovedit neputincioasă şi dsa şia dat sufletul după câteva minute. Gloanţele au distrus complect creerul şi este ed mirare că victima nu a murit pe loc. A fost rănit şi doctorul Costinescu Deodată cu primul-ministru a fost rănit şi doctorul Costinescu la picior, de un glonţ ricoşat din corpul dlui Duca. Dşa a fost operat încă în cursul nopţii de către doctorul Cărstea. Imediat după săvârşirea atentatului M. Sa Flegele a fost încunoştinţat telefonic asupra atentatului. Profund afectat de cele întâmplate M. Sa s’a ţinut la curent minut de minut asupra stării victimei Şi când a aflat că ea şi a dat sufletul a trimis o maşină dela Palat, pentru a transporta corpul defunctului la castelul Peleş. Consfătuirea ministerială BUCUREŞTI, 29, (pm 24). — Ştirea atentatului s’a răspândit în Capitală cu iuţeala fulgerului. Imediat a fost convocată o consfătuire ministerială la ministerul de interne, prezidată de d. dr. Anghelescu. Dşa a expus cele petrecute la Sinaia, arătând profunda durere a guvernului şi partidului pentru ireparabila pierdere suferită. Din consfătuire s’a transmis cned Duca, condolenţe în numele ţării şi a guvernului. S’a dat alpool următorul Comunicat oficial „Azi la ora 22, pe peronul gării Sinaia, a fost asasinat d. I. G. Duca, preşedintele Consiliului de miniştri, de un student al Academiei Comerciale, Nicolae Constantinescu, care are doi compici. Asasinii au fost arestaţi. Ei au declarat că sunt partizani ai „Gărzii de Fier“ şi că atentatul a fost plănuit mai demult. Corpul primului ministru, conform dorinţei M. S. Regelui, a fost depus în Castelul Pelei. . . ! Şefia partidului încredinţată dlui Dinu BrătianuConsfătuirea miniştrilor s’a terminat la ora 11 juni., după ce transformândi- tre un comitet de direcţie al partidului liberal,, a ales ca interimar ila prezidenţia .„t ticluikii pe d. Dinu Brătianu. -cf.o orai. 12 fără un sfert, noaptea, un ; ; ‘iT-'pedai a plecat la Sinaia r-j domnii ycarftri dr. Anghelescu, Franasovici și Snitriu. D. dr. Anghelescu urmează să primit în audientă la M. S. Regele, ,p ora 3 din noapte. l^NgUvern dr Anghelescu? • După toate probabilităţile,—guvernul î. Tras fără şef considerându-se demisiof î, — d. dr. Anghelescu va fi încredinţat de M. S. Regele cu formarea noului Sf v primuluLministriu. ost aşezat pe catafalc în castelul Peleş Imediat după săvârşirea atentatului M. S. Regele a fost încunoştinţat telefonic asupra atentatului. Profund afectat de cele întâmplate M. S. s a ţinut la curent minute de minut asupra stării vie,timeţ şi când a aflat că ea şia dat sufletul, a trimis o maşină de la Palat pentru a transporta corpul defunctului la castelul Peleş. La dorinţa expresă a M. Sale Regelui, catafalcul fostului prim-ministru va fi ridicat în capela castelului Peleş. In timpul atentatului d. Dinu Brătianu se afla la vila Costinescu. Când i s’a comunicat vestea tristă dsa a rămas extrem de impresionat pierzănduşi graiul pentru mai multe minute. Condoleanţele din ţară şi streinătate Imiediat ce s’a ştiut despre atentat d. Gheorghe Brătianu, a adresat dnei Duca în strada Cometei următoarea telegramă de condoleanţe. „Adânc mişcat de pierderea atât de dureroasă ce încercaţi, întâiul meu gând se îndreaptă spre Dvoastră, spre a exprima cele mai sincere sentimente de profundă condolenţă. Gheorghe I. Brătianu“. D. Paul Boncour, ministrul de externe al Franţei aivizat telefonic de agenţia „Havas“, despre cele întâmplate a chemat la telefon pe ministrul Franţei la Bucureşti, contele D’Ormesson, ru©ândui, să exprime condoleanţele Franţei, către guvernul român şi familia primului ministru. Ministrul Spaniei şi Braziliei din Bucureşti s’au prezentat încă în cursul serii la d. Savei Rădulescu. D. Iori Mihalache, preşedintele partidului naţional-ţărănesc, însoţitele dnii Răducanu, Armand Călinescu şi Virgil Potârcă, a exprimat condoleanţe la d. ministru Inculeţ. Impresiunea produsă de atentat în Capitală Ştirea atentatului s’a răspândit fulgerător în tost« f^ţmurile Per.ii n Irl Po ostcomentata, iu născutu . ..Arban luat măsuri întinse pentru menţinerea ordinei. Camioanele poliţiei şi jandarmeriei au circulat tot timpul nopţii pe străzile Capitalei. D. general Uică ministrul Apărării Naţionale care plecase spre Constanţa, a primit vestea telegrafiată pe linie în tren şi s’a întors imediat la Bucureşti cu o locomotivă căreia i s’a ataşat un vagon. Încă de astă noapte s’au luat măsuri pentru interzicerea muzicelor şi spectacolelor în toate localurile publice din ţară. Ziua de azi este decretată ca zi de doliu, fiind suspendate toate birourile şi spectacolele. Corpul primului ministru va fi depus pe catafalc la Ateneu Azi dimineaţă la orele opt va avea loc un consiliu de miniştri în Capitală, după care la ora 9 din Sinaia va pleca un tren mortuar care va aduce corpul neînsufleţit al primului ministru la Bucureşti, spre a fi pus pe catafalc la Ateneu. Trenul mortuar va sosi în capitală la orele 12, iar accesul publicului la catafalc se va permite de la orele patru. Siguranţa a ştiut că se prepară un atentat ? In cercurile din Capitală, se spune că siguranţa generală a statului l-ar fi avertizat pe d. Duca că se pregăteşte un atentat împotriva disale. Se mai svoneşte şi faptul că ar exista şi o limită de 15 oameni politici a căror suprimare a fost hotărâtă de „Garda de fier“. Primul interogator al asasinului Primul interogator al criminalului a fost luat de către judecătorul Coandă, asistând la el şi primprocurorul de Prahova, Chiţeanu. Asasinul este originar din Focşani, născut în anul 1904 ca fiul cel mai mare dintre 7 fraţi. El declară că îşi regretă fapta numai din motivul că familia lui căreia i-a fost singurul sprijin, va rămână pe drumuri. La Sinaia a sosit la ora 3.50 unde a stat într’un restaurant până seara, venind la gară numai la sosirea dlui Duca. In momentul crimei cu o mână l-a prins de umăr pe primul ministru lax cu cealaltă a tras. Când a aruncat petarda l-a rănit pe d. doctor Costinescu iar puterea exploziei l-a aruncat P® d. Vlahida pe terasament. Intenţiona să se predea autoritar ţjtaypr *•** temut că va « î:~,șr.î Hz şi cei mi complici ai săi cu cari a hotărât atentatul, se vor preda autorităţilor. Revolverul îl are de la Cetatea Albă, unde l-a procurat cu ajutorul unui birjar. Asasinul a mai declarat că a comis atentatul împotriva dlui Duca, cu toate că personal îl aprecia ca pe o înaltă valoare intelectuală, pentru că pezidează un guvern sprijinit de forţele oculte şi de financiarii evrei. Fapta a comis-o ca un protest şi ca o sancţionare pentru disolvarea „Gărzii de fier“, declarând că gestul său nu este ultimul. Note biografice despre d. Duca Fostul primministru s-a născut la 20 Decemvrie 1879 fiind fiul inginerului Duca, director general la C. F. R. Studiile universitare și le-a făcut la Paris unde și-a luat doctoratul în drept. A activat apoi în special în domeniul cooperaţiei şi băncilor populare. In presă a debutat în calitate de cronicar extern la „Universul“ şi „Viitorul“. A fost preşedinte al Sindicatului ziariştilor din Capitală. Întâia dată a ajuns ministru în 1912 la departamentul instrucţiunii. In 1916 a întrat în guvernul naţional. După răsboiu a fost ministru de Instrucţie şi Domenii. Lui i se datoreşte decretul împroprietăririi ţăranilor. In guvernul din 1922-26 a lui Ionel Brătianu a funcţionat ca ministru de externe. In ultimul guvern liberal din 1927 a fost ministru de interne. In urma fostului primministru rămâne îndurerata soţie şi un singur fiu care de prezent este secretar de Legaţie în Japonia, la Tokio. Manifestul guvernului către ţară In consfătuirea ministerială din cursul nopţii s’a hotărât lansarea unui manifest către ţară fiind încredinţat condactarea lui d. Gheorghe Tătărescu ministrul industriei şi comerţului şi secretarul general al partidului liberal. In această proclamaţie către ţară, se va vesteji atentatul corins împotriva fostului prim-ministru Duca, facându-se totodată apel la cuminţenia şi unirea poporului pentru a putea trece în linişte aceste grele clipe de încercare. Dna Duca la catafalcul soţului său SINAIA, 30. — La orele 12 luni. din noapte a sosit la Sinaia, venind din Capitală dna Duca însoţită de fratele Şi sora marelui dispărut. De la gară dna, Duca a fost condusă la castelul Peleș unde este expus corpul fostului prim-mimistru. (Urmare pt pagina IV a, Cum s’a produs atentatul ! G. DUCA Asasinul — un student membru al „Gărzii de fier*« Imtrucția sumară care s’a făcut inmedia, a stabilit că atentatorul este membru cd „Gărzii de Fier“ şi se numeşte Nicolas Constantinescu, stud. la Academia Comercială din Bucureşti. El a fost candidat al „Gărzii“ în capul listei din județul Făgăraş și a fost arestat împreună cu ceilalţi gardişti, fiind transportat la Jilava. __ In cursul arestului Nicolae Constantinescu şi-a tăiat în închisoare o arteră de la mână scriind cu sânge mai multe scrisori de ameninţare către diferiţi fruntaşi politici, scrisori cari au fost interceptate de către direcţia închisorii. In zilele trecute el a fost eliberat împreună cu ceilalţi gardişti. Din felul Qm «’ea terfamisi evenimentele. re Gratuit 's ,‚V. \oy.‘ \ '* " — Luni, 1 ianuarie, 1934. Nu sămânaţi vânt Pentru ca să nu culegeţi furtună. (Din înţelepciunea proverbelor) Arestarea gardiştilor de fier Imediat după cunoaşterea atentatului, forţele poliţieneşti din capitală au fost concentrate. Ziarele au fost încunoştinţate că ediţiile speciale de noapte sunt interzise. Mai multe camioane cu poliţişti au pornit în diferite părţi ale capitalei arestând pe fruntaşii „Gărzii de fier“. S-au trimis ordine telegrafice la poliţiile şi parchetele din ţară să procedeze la fel. Mâine probabil va fi declarată starea de asediu. Arestarea dlor Nichifor Crainic şi General Cantacuzino La ora 12:10 din noapte a fost arestat generalul Zizi Cantacuzino- Grănicerul, locţiitorul şefului „Gărzii de fier“. La prof. pdl. el a declarat că nu are nevoie de deplasarea unui comisar până la dsa ci ajunge o simplă chemare la telefon pentru ca să vină la prefectură spre a da relaţiile pe care le ştie. Tot în cursul nopţii a mai fost arestat şi d. Nichifor Crainic, directorul ziarului „Calendarul“. Poliţia a cercetat în cursul nopţii toate locuinţele în care se presupunea a fi domiciliul lui Cornelia Zelea Codreanu care este căutat spre a fi arestat. * Di ţară unde s'au trimis ordine telegrafic© pentru arestarea gardiştilor s-au operat aproape 2000 de arestări. La Cluj poliţia a efectuat în cursul nopţii o razie mare, arestând pe toţi membri „Gărzii de fier“. D. Titulescu a fost chemat în ţară Imediat după atentat d. Titulescu, care se găseşte în streinătate, a fost avizat telefonic de cele întâmplate şi rugat din partea guvernului să se întoarcă de urgenţă în ţară. Ministrul de externe nu a dat încă răspuns precis. După toate probabilităţile dsa nu se va putea întoarce în ţară fiind reţinut în streinătate de importante chestiuni politice externe,1 - i ‘j -i■- i'-i: I j.. i J