Patria, februarie 1934 (Anul 16, nr. 25-48)

1934-02-01 / nr. 25

S’a încheiat pactul de neagresiune polono-german Sus in stânga: D. Moscicki, preşedintele republicei polone. In dreapta: Fostul castel regal din Varşovia, actuala reşedinţă a preşedintelui republi. Jos in stânga: Clădirea prezidenţiei consiliului de min­iştri din Berlin. In dreapta: Cancelarul Germaniei A du If Hitler, W if?,! D. Axel Hoest care a câștigat cursa de parforce, cu calul său „Egli“ la concursul hipic dela Berlin. Dna Funke-Rasmussen una dintre cele mai bune concurente daneze, cu ad­mirabilul ei cal „Silveestar“. Iarna grea ce s‘a abătut asupra Europei n‘a cruţat nici meleagurile cari până acum numai din auzite ştimu ce este iara. Aşa asupra Ierusalimului a năzuit o zăpadă­ abundentă, înspăimântând locuitorii sfântului oraş cari nu erau pregătiţi de aşa cevva. ______________ Avântul pe c­­re l­u luat in ultinul ani, acordarea turistica românească in Ar­deal sub­ auspiciile Touring-Clubului României şi numărul crescând de mem­bri ai asociatei noastre au determinat incă din Ianuarie 1932 comitetul Sec­­ţiunei „Frăţia Munteană“ a T C. Lt., să întocmească un bidemn turistic, prin ca­re se aducea la cunoştinţa acestor mem­bri, activitatea acestei secţiuni şi pe cât era posibil mişcarea turistică din ţară şi străinătate. Resursele materiale destul de reduse, fiind întrebuinţate la organizarea şi în­zestrarea turistică a Munţilor Apuseni, acest buletin nu a putut fi tipărit până în prezent, ci era numai comunicat în şedinţele camaradereşti săptămânale, membrilor T. C­. R. care frecventau ace­ste şedinţe. Cu începere din acest an, graţie bine­voitoarei solicitudini ară­tată de direc­ţiunea ziarului „Patria“,­­ a pus la dis­poziţia Touring­ Clubului României pu­­blicarea în mod gratuit a „Buletinului T. C. R., Secţia „Frăţia Munteană “ — Cluj, în coloanele acestui ziar. Acest buletin va apare în numărul de Miercuri al „Patriei'', dând astfel posi­bilitate oricărui membru al T. C. R. să se informeze din el aspra: activiăţei Touring-Clubului României, organizărei excursiilor, concursurilor de s0, mişcă­­rei turistice din ţară şi străinătate, etc. Balul Touring-Clubului României din Cluj va avea loc Sâmbătă 10 Feb­­ruarie, în saloanele Cercului Militar din localitate, începând de la orele 9 seara. Venitul acestui bal este destinat în întregime continuării construcţiei şi amenajării casei de adăpost de la Muntele Băişoara, aşa că cei ce vor participa la el pe lângă că vor avea unul din cele mai alese prilejuri de distracţie, vor contribui în acelaş timp la realizarea acestei opere turistice ro­mâneşti din împrejurimile metropolei Ardealului. Noi membri înscrişi în Secţia „Fră­ţia Munteană“. D. Dr. Ion Dan, jude­cător la Judecătoria de muncă din Cluj propus de dnii: Dr. L. Daniello şi Va­lerul Puşcariu; dna Margareta Dr. Fer­­sigan şi dra Emilia Fersigan, elevă, propuse de dna şi d. Val. Puşcariu. Donaţii pentru casa dela Muntele Băişoara a T. C. R. In cursul acestei luni s’au mai primit donaţii pentru construcţia casei dela Muntele Băişoa­ra de către: dna prof. dr G. Ţ­epo.ui 20oo lei, dna Eugenia Dr. Barbul 1000 lei, d. Prof. M. Kernbach 2000 lei. Comite­tul T. C. R. le aduce şi pe această cale, călduroasele lui mulţumiri, pentru bi­nevoitorul lor concurs material. Informaţii turistice Un nou drum de ski pe muntele Cris­tianul Mare. Asociaţia skiorilor „Bra­­şoveana“ a construit un nou drum de ski pe muntele Cristianul Mare (Posto­­varul), drum care poate fi folosit chiar de skiorii mai puţin antrenaţi. Pârtia are o diferenţă de nivel de 800 m. şi o lungime de 6 km. de pe muntele Cristianul Mare la Poiana Braşovului şi se poate continua pe drumul din poiană peste Stejeriş, pe o lungime de încă 7 kilometri, până în centrul o­­raşului. Ea poate fi parcursă de un skior bun în o oră şi patruzeci şi cinci de minute. Concursurile de ski ale Corpului Vâ­nătorilor de Munte. La concursurile de ski ale corpului Vânătorilor de Munte, care au avut loc la Sinaia în prezenţa M. S. Regelui, coborârea specială a fost câştigată de cunoscutul suior, Că­pitanul I. Scârneciu din Bat. 2. V. M., categoria seniori. El a fost felicitat de M. Sa şi decorat cu medalia „Meritul cultural", pentru sport şi educaţie fizi­că. La categoria ofiţerilor tineri, cam­pionatul a fost câştigat de Subit. Pâr­­vu din Bat. 12 V. M. Concursul de ski de la Păltiniş. Du­minecă 28 Ianuarie a avut loc la Pălti­niş (jud. Sibiu), pe o vreme splendidă, concursul de ski organizat de Clubul de ski din Sibiu pe pârtii pentru 3 ca­tegorii de participanţi: 18 km. (seni­ori), 8 km. (juniori), 6 km. (doamne şi domnişoare). S’au clasat­­ următorii: Sieger iWilh. Zacharias, 18 km. în 1 oră 39 min. 35 sec.; Hans Kessler, juniorii categoria 1,8 km. în 47 min. 54 sec.; Victor Sche­­besch, juniori categoria 2,8 km. în 51 min.; dra Elsa Mesch, 6,5 km, 43 min. 30 sec. , * la J.­­ Serata dansantă a Secţiunei T. C. R. „Retezatul“ din Deva. Sâmbătă 27 Ia­nuarie seara a avut loc la Deva o se­rată dansantă dată de Secţia T. C. R. „Retezatul“. Venitul seratei e destinat organizărei turismului vi­e­ţii Rete­zatului şi în special amenajării casei de adăpost „Pietrile“. Publicaţii şi reviste turistice Au apărut: Calendarul săptămânal pe 1934, sub egida Touring-Clubului României şi in edi­tura „Cartea Românească“ din­ Bucureşti, con­ţinând 57 articole de turism, alpinism, vile­giatură, balneologie, ski, floră, faună, vânătoa­re şi numeroase fotografii semnate de: AC. Haret, preşedintele T. C. R., Liliana Protopopescu, Ge­neral Dr. Vicol, Mihail Sadoveanu, Dr. Fr. Kepp, Em. Bucuta, Prof. Protopopescu, Valeriu Puşca­­riu, R. Ţiţeica, Iorgu G. Tom­a, Ion Colman, Th. Jfistel. Preţul 80 lei, pentru membrii T. C. R. preţ redus 55 lei. § Gheţarul de la Scărişoara şi împrejurimile lui, de: Valeriu Puşcariu, 32 pag., 12 fig. şi 1 planşă. Edit. „Cartea Românească“, Cluj, preţul 30 lei, pentru membrii T. C. R. 24 lei. § Buletinul Alpin, anul 1, Nr. 4, revista Aso­ciaţiei Drumeţilor din Munţii României, sub di­recţia dlui Dr. Dumitrescu G. cu articole de: Al- Bădăuţă, G. Frim, N. Dimitriu, Al. Beldie, N. Comănescu, I. Şincan şi o cronică alpină. Foto­grafii, execuţie tehnic şi hârtie ireproşabile. § România Pitorească, anul 1, Nr. 6—7, re­produce, un articol despre Coasta de Argint, pu­blicat în „Calendarul“ de prof. G. Raşcu; cele­lalte­ articole sunt semnate de: D. I. Crânguri (In munţii Lotrului), Paul Cretzoniu (Delta Du­nării), I. Botuşescu (Pe culmile Parângului), G. D. Scraba, I. Salter, M. Păunescu. De o factură deosebită e articolul: Făgăraşul al dlui Aurel Gheorghiu, ale cărui daruri de scri­itor şi de­ turist încercat le-au apreciat toţi acei care au citit cartea sa de „Privelişti bucovine­­ne“, premiată de Cartea Românească. — CXO— Cronica turistică Dul­tinsii Maritis-CitiDuiții mâd­iei — Sciția „fraţia frumteană -Cluj Activitatea secţiunii Excursii. In cursul lunei Ianuarie, Secţia „Frăţia Munteană“ a T. C. R. a organizat 3 excursii cu skiurile la Muntele Băişoara, la care au participat 30 membri ai T. C. R. Se reaminteşte tuturor acelora care vor să ia parte, că în informaţiile asupra organizărei excursiilor se iau de la librăriile: Car­tea Românească şi Cioflec sau din zia­rele româneşti locale, unde se publică din timp programul lor. Serate dansante. Baluri. In ziua de 20 Ianuarie a avut loc la Beiuş serata dansantă a Sub-Secţiei T. C. R. „Stâna d­e Vale“. Venitul acestei serate e des­tinat continuărei amenajărilor turistice din M-ţii Bihariei. Secţia „Frăţia Munteană a T. C. R., împreună cu Automobilul Regional Cluj vor da în cursul lunilor Februa­rie şi Martie a. c. 5 ceaiuri dansante la următoarele date: Duminecă 4 Feb­ruarie, Sâmbătă 24 Februarie, Dumi­necă 4 Martie, Sâmbătă 10 Martie și Duminecă 18 Martie. Ceaiurile dansante vor avea loc în saloanele Automobil Clubului Regal Român (Str. Regina Maria 16), înce­pând de la orele 7 seara. PATRIA Demisia lui Carol IV Intre timp evenimentele se precipi­tă. Soluţia bună cu un ceas înainte, de­vine nesatisfăcătoare. Republica vine cu puteri elementare, lăsând Regelui un singur drum: sau să-şi dea de­isia, sau să fie silit să demisioneze. In ca­binetul de lucru al Arhiducelui Iosif, unde se aştepta răspunsul telefonic al Regelui cu privire la deslegarea de sub jurământ, se petrec scene sguduitoare. Bathanyi plânge în hohot, trântit pe duşumea. Receptorul anunţă glasul împăratului de la Viena. Convorbirea cu împăratul este interceptată. Se aude cum se face contactul pe firele dep® linie. Apoi Viena nu mai răspunde. Ar­hiducele este şi el convins că cel mai bun lucru al Regelui este să dem­­io­­neze, pentru că altfel, evenimente­le îl vor lua cu ele, şi nu se va mai putea întoarce niciodată. După trei ceasuri de aşteptare, Vie­­na se prezintă din nou. Arhiducele Io­sif cere hotărârea în privinţa desle­­gării de sub jurământ a miniştrilor. In timpul convorbirii, intră în cabinetul de lucru mai mulţi miniştrii. Bathanyi declară cu glas tare, că Regele Carol IV trebue să demisioneze în favoarea lui Otto. Arhiducele îl sfătuește pe Re­ge să demisuneze. In locul Regelui răs­punde principele Windischgrătz, refu­zând net. Se aude trântirea receptorului la ca­pul de dincolo al firului. „IL VOM ALUNGA CA PE O SLUGA REA“... Contez Bathonyi îl chemă din nou pe Rege, a­poi vorbește îndelung cu An­­drásy, c­ăruia îi spune amenințător : dacă Regele nu demsionează, îl vom alunga ca pe o slugă rea. Mai târziu Károlyi anunță că Regele a dat des­legarea guvernului de sub jurământ. ­JOI, 1 Februare, Anul XVI, No. 25. CRONICA UNEI PRĂBUŞIRI Nu de mult, arhiducele Iosif, al că­rui rol în ultimii ani ai monarhiei aus­­tro-ungare a fost dintre cele mai pre­cumpănitoare, şi-a publicat cel de al VII-lea şi din urmă volum cu­prinzând amintirile şi însemnările sa­le din timpul războiului mondial. Volumul începe cu arătarea situaţiei oştilor austro-ungare de pe frontul i­­talian după catastrofala înfrângere su­­ferită de ele la Piave. Retrase in Alpii Austriei, rămăşiţele oştirei cezaro-cră­­ieşti se găseau adăpostite în văgăuni săpate în gheţurile veşnice ale piscuri­lor de peste 2500—3000 de metri. Di­viziile reduse în urma îngrozitorului carnagiu la câte 1000—1500 de oa­meni din 12.000 cât era efectivul, era­u plasate pe înălţimile lanţului de munţi în caverne de ghiaţă, la gura cărora în luna August termometrul arăta 14 gr. sub zero. Pe aceste înălţimi prăpăsti­oase nu numai alimentele şi muniţiu­­nile, dar ultima bucăţică de lemn pen­tru foc, erau purtate în spate de către soldaţii cari se căţărau din colţ un colţ de stâncă, cu îndoita primejdie a vie­ţii, păscuţi de tirul mitralierelor deo­potrivă ca şi de groaza morţii din rân­jetul prăpăstiilor. LA SFÂRȘITUL PUTERILOR. La 8 August, arată aceste memorii. Suveranul austro-ungar a sosit cu un tren special la Bozen-Gries, marele cartier general, pentru ca împreună cu generalii săi să hotărască dacă trebue continuat războiul de apărare sau da­că e nevoie de o nouă ofensivă. Ascul­tând expunerea situaţiei adevărate,­­ împăratul Carol al IV-lea a rămas în­grozit şi­ a dat dreptate rudei sale, Arhi­ducelui care opina că trebue să se a­­pere ceea ce a mai rămas şi să se cau­te a se obţinea o pace, cât de modestă, împăratul declarând că monarhia a ajuns la sfârşitul puterilor sale, între­ba dacă n’a sosit vremea să pună oda­tă capăt războiului? Evenimentele au început apoi să se iv cernite. Oştirile de pe front flămân­da11 n­u aveau îmbrăcăminte, nu aveau muniţii. Apărătorii Tirolului duceau lipsă grozavă de toate. „Pentru 5 zile de luptă mai am muniţiuni, scrie arhi­ducele Iosif, dar după acestea nu mai rămânem cu nimic“. Veştile rele se adună de pe toate fronturile. Germanii se retrag pretutindeni cu pierderi i­­mense. Un soldat a aruncat o grenadă de mână asupra lui Ludendorf, iar la ancheta ce-a urmat, a declarat că a do­rit să-l ucidă din patriotism, pentru că Ludendorf prelungeşte fără nici un rost războiul. La începutul lui Octom­brie, când tot mai multe trupe ameri­cane sosesc să întărească rândurile Antantei, când înlăuntru puterile cen­trale au dat faliment complect, s’a ce­ru armistiţiul. La 16 Octombrie Arhiducele Iosif notează în însemnările sale că Unga­ria îşi va declara independenţa, iar cercurile politice se gândesc să-i ofere lui tronul. PRIM-MINISTRU ŞI PALATIN AL UNGARIEI. La 21 Octombrie Arhiducele este chemat telefonic la Viena. împăratul îi încredinţează comanda frontului de Sud-Est, dela Marea Adriatică până la Carpaţi, ca singurul care ar mai putea salva situaţia în Balcani. Evenimentele au împiedecat formarea acestui front. Pretutindeni regimentele s’au răsculat unul după altul. La 24 Octombrie Ar­hiducele e chemat din nou la împărat, care-i oferă prim-ministeriatul Unga­riei, trimiţându-1 ca homo­ regius la Budapesta şi numindu-1 palatin. In împrejurările survenite împăratul ne­mai­putând să se ocupe cu guvernarea Austriei, Arhiducele Iosif e rugat să ia totul asupra sa. La gară Arhiducele e aşteptat de contele Mihail Károlyi, ca­re în drum i-a arătat situaţia din Un­garia, unde ameninţa revoluţia. Împă­ratul îl chemase pe Károlyi în audien­ţă şi întreagă Ungaria era sigură că el La 28 octombrie Wekerle îl sfătu­­eşte pe Arhiduce să nu accepte presi­­denţia consiliului ci numai palatinatul, împreunat cu toate drepturile regale. Contele Bethlen e şi el de aceeaş pă­rere. Propune un guvern democrat, care să asigure naţionalităţilor o dez­voltare autonomă. Contele Ştefan Ti­sza propune ca prim-ministru pe con­tele Károlyi, singurul care este in stare ,să oprească tăvălugul revoluţiei. „Eu am încheiat cu toate, spune Tisza, şi primind, aşi strica mai mult decât aşi drege“. Seara Arhiducele a avut o nouă în­trevedere cu oamenii politici din Bu­dapesta şi­ a făcut apel la contele Ká­rolyi să intre în guvernul pe care-l va constitui Arhiducele, ceea ce Károlyi a refuzat. Atunci Károlyi a fost rugat să constitue el cabinetul, având ca mi­nistru de interne pe Szmrecsányi Ge­orge. A doua zi la 29 octombrie Károlyi s-a prezentat Arhiducelui aducându-i la cunoştinţă că Sfatul Naţional respin­ge această propunere. Arhiducele îl în­credinţează cu formarea guvernului pe contele Ioan Hadik. „TRĂIASCĂ REPUBLICA!“ Revoluţia ameninţa să cuprindă to­tul în flacără şi în sânge. Atât primul ministru designat, cât şi contele Káro­lyi îl roagă pe Arhiduce să-l nu­mească pe al doilea ca prim-ministru, pentru că altfel în câteva ceasuri văr­sarea de sânge nu va mai putea fi op­ va fi încredinţat cu formarea guvernu­lui. In Budapesta, la gară, strigătele „trăiască Károlyi“, nu mai conteneau, iar Arhiducelui i se adresau strigăte „jos dictatorul“. La rugămintea unui ofiţer de poliţie, Arhiducele coboară pe partea din dos a trenului, începând audienţe pentru formarea guvernului. Anekerie a propus decla­rarea stării de asediu şi desfiinţarea cu puterea armelor, a teroarei străzii. Arhiducele declară că îndată ce ii vor sosi trupe proaspete, va aresta toate sfaturile naţionale.­­Wekerle aminteşte însă, că împăratul a recunoscut sfatu­rile naţionale din întreaga monarhie, rită. Arhiducele consimte. Hadik îşi dă demisia. Pe străzi automobilele acoperite cu crizanteme aleargă nebune, gemând sub numărul soldaţilor cari strigă „tră­iască republica!“ La 1 Noembrie gu­vernul lui Károlyi, din care fac parte Jászi, Kunffi şi Bathonyi, depune ju­rământul. In timpul ceremoniei jură­mântului Arhiducele află despre asasi­narea lui Tisza. Ministrul Szladitsz de­misionează pe loc, motivând acest lu­cru cu teama că noul guvern nu va îndrăzni să pedepsească pe vinovaţi. „SCHWEINE UND BESTIEN“. Opinia publică s-a întors duşmănoa­să împotriva regelui Carol IV. Sfatul Naţional maghiar hotăreşte ca noul guvern care a depus jurământul ,de credinţă Regelui, dacă se va opune cu­rentului republican, să fie arestat. Gu­vernul trebue sau să demisioneze sau să primească deslegarea de sub jură­mântul dat. Miniştrii cer tot mai in­sistent această deslegare. Károlyi re­dactează o proclamaţie, prin care a­­rată că guvernul şi-a primit puterea de la popor. Din Viena, unde este anun­ţat asupra situaţiei din Budapesta Ca­rol al IV-lea îi telefonează Arhiducelui „Dacă situaţia se va înrăutăţi de tot, te autorizez să faci un nou jurământ, căci tu trebue să rămâi acolo, fiind­că tu-mi eşti ultima nădejde“. La alte întrebări, Arhiducele aude doar în telefon: „Das sind Schweine und Bestien“.­­ Arhiducele mai vorbeşte odată cu Re­gele, care-i anunţă că a dat ordin ca ofiţerii şi oştirea să poată jura credin­ţă nouilor state, încheie cu vorbele: „Să avem credinţă în Dumnezeu, dragă Iosif“. * Memoriile din război ale Arhiduce­lui Iosif se încheie la data aceasta, a prăbuşirii imperiului austro-ungar, câ­teva zile înaintea dictaturii comuniste a lui Béla Kun. Dat fiind rolul din a­­cele clipe hotărâtoare a celui ce le scrie, ele au o deosebită importanță documentară. Le-am rezumat aici pen­tru a trece încă odată fugar în revistă, câteva scene din filmul prăbuşirii aus­tro-ungare, cu atât mai interesante cu cât ele au fost mai puţin cunoscute de marele public. In acest sens însemnă­rile Arhiducelui Iosif constitue o lec­tură ineresantă. Karolyi - singurul salvator ............. Drumul Ungariei de la piave la dictatura roşie Senzaţionalele destăinuiri ale arhiducelui Iosif de­spre ultimele svârcoliri ale monarhiei habsburgice — Ceasurile tragice ale demisiei lui Carol al IV-lea — ^NAA/WWWNAAAAA/VWVW^WW ECOURI Istorioară cu... chinezi Radek celebrul comisar al poporului avea obi­ceiul de a povesti prietenilor săi, numai isto­rioare şi anecdote cu evrei. A avut de înre­gistrat pentru acest fapt, o serie de reproşuri așa încât a trebuit să se pună în gardă. Câteva zile mai târziu, la dessertul unei me­se copioase cu mai mulți prieteni, el ia din nou cuvântul. — O să vă povestesc acum o chestie nostimă de tot.... — Numai să nu fie o anecdotă cu evrei, a rugare amicii. — Nu. — Atunci te ascultăm. — Iată cum s-a întâmplat: doi chinezi se plimbau într'o zi pe străzile Moscovei. Deodată unul din ei se întoarce spre tovarășul său şi îi zice: „Ascultă mă rtig mă...“ Americanii şi subsolul german Dr Schacht, preşedintele Reichsbank­­ului a trecut nu de mult prin Statele Unite pentru a negocia un împrumut la marile bănci americane. — Subsolul nostru, spuse dânsul, a­­bundă­m­ bogăţii de garanţă. Avem căr­bune, petrol, oţel, minereuri, etc. etc. Iar drept concluzie: —­­Şi pe deasupra noi suntem o na­ţiune puternică cu şefi admirabili şi cu bărbaţi de stat eminenţi: Hiler, Göbbels, Göting... — O să mai vorbim de bate acestea din prezident. Mai reveniţi pe la noi... — Când? întreabă doctorul Schacht. — Poftim întrebare! Când tot ce este acum subsol în Germania va fi deasupra iar tot ce este deasupra va­­ s­ubsol! Instrumentul lui Dumnezeu Se spune, că d. ministru Cipăianu, va fi de­barcat din guvern pe diferite chestiuni intime cari vor provoca remanierea dsale sub presiunea sub sugestia scandalului Stavisky de la Paris. Se spune chiar că dsa a fost făcut excelentă numai după multe presiuni asupra lui Duca şi că atuncea când d. Cipăianu a trebuit să fie „uns“, binecuvântarea a primit-o în felul ana­logiei de mai jos. Iacob Rabinovici era cel mai mare şmecher al târgului. Vroind să se aleagă custode al sina­­gogei, Iacob Rabinovici s-a prezentat la rabin i-a ce­rut binecuvântarea. Greu Iacob e să-ţi dau o binecuvântare pentru că tu eşti cel mai mare şmecher şi te cunoaşte toată lumea, spuse rabinul. — O fi dragă Rabbi, dar eu sunt popular ca nimeni altul... Şi Iacob Rabinovici puse pe masă un teanc de bancnote. Rabinul a mai chibzuit puţin şi a zis : — Să încercăm totuşi dragă Iacobe. Bunul Dumnezeu să veghieze asupra ta şi dacă în ma­rea lui înţelepciune El va vrea să cauzeze pa­gube cuiva, tu să fi instrumentul lui Dumne­zeu! Stu­denţii şi criza Patru studenţi, doi „balici" pa anul intâiu, iar doi pe anul patru, se plimbă pe „corso“ şi fac planuri. — Ce facem astă seară? — Ardem undeva un chef că i-au venit Iui Nae paralele. Cel mai mititel dintre ei are tună o propunere concretă. El zice: — Haideţi să mergem la Lucunus şi să invi­tăm şi patru colege-Nae însă este băiat practic. — Să invităm, zice el, dar numai dintre ace­lea car­ din dietă. — 26 MILIOANE AMENDA ASUPRA FAMI­LIILOR FUCHS ŞI GLUCK DIN ALBA IULIA. In zilele trecute controlorul financiar Olteanu Alexandru a făcut o inspecţie la arhiva admi­nistraţiei financiare, cercetând veniturile decla­rate de diferiţii negustori şi comercianţi ai o­­raşului- Dsa a aflat cu această ocazie că mulţi posesori de bunuri aducătoare de venituri, în Ungaria, nu le declară la impunere. Primii amen­daţi au fost familiile Fuchs şi Ginek, cu nu mai puţin de 26 milioane Iei. Fuchs pentru că nici­odată în România Mare nu a anunţat venitu­rile palatului său de la Budapesta, iar familia Ginek, pentru că nu a declarat veniturile proprie­tăţii agricole pe care o posedă dincolo de Tisa. Fixarea amendei s-a făcut pe baza cercetărilor în Ungaria a tuturor veniturilor pe cari cei a­­mendaţi le-au sustras de la impunere. Astfel Fuchs va trebui să plătească 22 milioane şi jnmtttate, iar familia Oluek 3 milioane lui.

Next