Patria, februarie 1934 (Anul 16, nr. 25-48)
1934-02-01 / nr. 25
S’a încheiat pactul de neagresiune polono-german Sus in stânga: D. Moscicki, preşedintele republicei polone. In dreapta: Fostul castel regal din Varşovia, actuala reşedinţă a preşedintelui republi. Jos in stânga: Clădirea prezidenţiei consiliului de miniştri din Berlin. In dreapta: Cancelarul Germaniei A du If Hitler, W if?,! D. Axel Hoest care a câștigat cursa de parforce, cu calul său „Egli“ la concursul hipic dela Berlin. Dna Funke-Rasmussen una dintre cele mai bune concurente daneze, cu admirabilul ei cal „Silveestar“. Iarna grea ce s‘a abătut asupra Europei n‘a cruţat nici meleagurile cari până acum numai din auzite ştimu ce este iara. Aşa asupra Ierusalimului a năzuit o zăpadă abundentă, înspăimântând locuitorii sfântului oraş cari nu erau pregătiţi de aşa cevva. ______________ Avântul pe cre lu luat in ultinul ani, acordarea turistica românească in Ardeal sub auspiciile Touring-Clubului României şi numărul crescând de membri ai asociatei noastre au determinat incă din Ianuarie 1932 comitetul Secţiunei „Frăţia Munteană“ a T C. Lt., să întocmească un bidemn turistic, prin care se aducea la cunoştinţa acestor membri, activitatea acestei secţiuni şi pe cât era posibil mişcarea turistică din ţară şi străinătate. Resursele materiale destul de reduse, fiind întrebuinţate la organizarea şi înzestrarea turistică a Munţilor Apuseni, acest buletin nu a putut fi tipărit până în prezent, ci era numai comunicat în şedinţele camaradereşti săptămânale, membrilor T. C. R. care frecventau aceste şedinţe. Cu începere din acest an, graţie binevoitoarei solicitudini arătată de direcţiunea ziarului „Patria“, a pus la dispoziţia Touring Clubului României publicarea în mod gratuit a „Buletinului T. C. R., Secţia „Frăţia Munteană “ — Cluj, în coloanele acestui ziar. Acest buletin va apare în numărul de Miercuri al „Patriei'', dând astfel posibilitate oricărui membru al T. C. R. să se informeze din el aspra: activiăţei Touring-Clubului României, organizărei excursiilor, concursurilor de s0, mişcărei turistice din ţară şi străinătate, etc. Balul Touring-Clubului României din Cluj va avea loc Sâmbătă 10 Februarie, în saloanele Cercului Militar din localitate, începând de la orele 9 seara. Venitul acestui bal este destinat în întregime continuării construcţiei şi amenajării casei de adăpost de la Muntele Băişoara, aşa că cei ce vor participa la el pe lângă că vor avea unul din cele mai alese prilejuri de distracţie, vor contribui în acelaş timp la realizarea acestei opere turistice româneşti din împrejurimile metropolei Ardealului. Noi membri înscrişi în Secţia „Frăţia Munteană“. D. Dr. Ion Dan, judecător la Judecătoria de muncă din Cluj propus de dnii: Dr. L. Daniello şi Valerul Puşcariu; dna Margareta Dr. Fersigan şi dra Emilia Fersigan, elevă, propuse de dna şi d. Val. Puşcariu. Donaţii pentru casa dela Muntele Băişoara a T. C. R. In cursul acestei luni s’au mai primit donaţii pentru construcţia casei dela Muntele Băişoara de către: dna prof. dr G. Ţepo.ui 20oo lei, dna Eugenia Dr. Barbul 1000 lei, d. Prof. M. Kernbach 2000 lei. Comitetul T. C. R. le aduce şi pe această cale, călduroasele lui mulţumiri, pentru binevoitorul lor concurs material. Informaţii turistice Un nou drum de ski pe muntele Cristianul Mare. Asociaţia skiorilor „Braşoveana“ a construit un nou drum de ski pe muntele Cristianul Mare (Postovarul), drum care poate fi folosit chiar de skiorii mai puţin antrenaţi. Pârtia are o diferenţă de nivel de 800 m. şi o lungime de 6 km. de pe muntele Cristianul Mare la Poiana Braşovului şi se poate continua pe drumul din poiană peste Stejeriş, pe o lungime de încă 7 kilometri, până în centrul oraşului. Ea poate fi parcursă de un skior bun în o oră şi patruzeci şi cinci de minute. Concursurile de ski ale Corpului Vânătorilor de Munte. La concursurile de ski ale corpului Vânătorilor de Munte, care au avut loc la Sinaia în prezenţa M. S. Regelui, coborârea specială a fost câştigată de cunoscutul suior, Căpitanul I. Scârneciu din Bat. 2. V. M., categoria seniori. El a fost felicitat de M. Sa şi decorat cu medalia „Meritul cultural", pentru sport şi educaţie fizică. La categoria ofiţerilor tineri, campionatul a fost câştigat de Subit. Pârvu din Bat. 12 V. M. Concursul de ski de la Păltiniş. Duminecă 28 Ianuarie a avut loc la Păltiniş (jud. Sibiu), pe o vreme splendidă, concursul de ski organizat de Clubul de ski din Sibiu pe pârtii pentru 3 categorii de participanţi: 18 km. (seniori), 8 km. (juniori), 6 km. (doamne şi domnişoare). S’au clasat următorii: Sieger iWilh. Zacharias, 18 km. în 1 oră 39 min. 35 sec.; Hans Kessler, juniorii categoria 1,8 km. în 47 min. 54 sec.; Victor Schebesch, juniori categoria 2,8 km. în 51 min.; dra Elsa Mesch, 6,5 km, 43 min. 30 sec. , * la J. Serata dansantă a Secţiunei T. C. R. „Retezatul“ din Deva. Sâmbătă 27 Ianuarie seara a avut loc la Deva o serată dansantă dată de Secţia T. C. R. „Retezatul“. Venitul seratei e destinat organizărei turismului vieţii Retezatului şi în special amenajării casei de adăpost „Pietrile“. Publicaţii şi reviste turistice Au apărut: Calendarul săptămânal pe 1934, sub egida Touring-Clubului României şi in editura „Cartea Românească“ din Bucureşti, conţinând 57 articole de turism, alpinism, vilegiatură, balneologie, ski, floră, faună, vânătoare şi numeroase fotografii semnate de: AC. Haret, preşedintele T. C. R., Liliana Protopopescu, General Dr. Vicol, Mihail Sadoveanu, Dr. Fr. Kepp, Em. Bucuta, Prof. Protopopescu, Valeriu Puşcariu, R. Ţiţeica, Iorgu G. Toma, Ion Colman, Th. Jfistel. Preţul 80 lei, pentru membrii T. C. R. preţ redus 55 lei. § Gheţarul de la Scărişoara şi împrejurimile lui, de: Valeriu Puşcariu, 32 pag., 12 fig. şi 1 planşă. Edit. „Cartea Românească“, Cluj, preţul 30 lei, pentru membrii T. C. R. 24 lei. § Buletinul Alpin, anul 1, Nr. 4, revista Asociaţiei Drumeţilor din Munţii României, sub direcţia dlui Dr. Dumitrescu G. cu articole de: Al- Bădăuţă, G. Frim, N. Dimitriu, Al. Beldie, N. Comănescu, I. Şincan şi o cronică alpină. Fotografii, execuţie tehnic şi hârtie ireproşabile. § România Pitorească, anul 1, Nr. 6—7, reproduce, un articol despre Coasta de Argint, publicat în „Calendarul“ de prof. G. Raşcu; celelalte articole sunt semnate de: D. I. Crânguri (In munţii Lotrului), Paul Cretzoniu (Delta Dunării), I. Botuşescu (Pe culmile Parângului), G. D. Scraba, I. Salter, M. Păunescu. De o factură deosebită e articolul: Făgăraşul al dlui Aurel Gheorghiu, ale cărui daruri de scriitor şi de turist încercat le-au apreciat toţi acei care au citit cartea sa de „Privelişti bucovinene“, premiată de Cartea Românească. — CXO— Cronica turistică Dultinsii Maritis-CitiDuiții mâdiei — Sciția „fraţia frumteană -Cluj Activitatea secţiunii Excursii. In cursul lunei Ianuarie, Secţia „Frăţia Munteană“ a T. C. R. a organizat 3 excursii cu skiurile la Muntele Băişoara, la care au participat 30 membri ai T. C. R. Se reaminteşte tuturor acelora care vor să ia parte, că în informaţiile asupra organizărei excursiilor se iau de la librăriile: Cartea Românească şi Cioflec sau din ziarele româneşti locale, unde se publică din timp programul lor. Serate dansante. Baluri. In ziua de 20 Ianuarie a avut loc la Beiuş serata dansantă a Sub-Secţiei T. C. R. „Stâna de Vale“. Venitul acestei serate e destinat continuărei amenajărilor turistice din M-ţii Bihariei. Secţia „Frăţia Munteană a T. C. R., împreună cu Automobilul Regional Cluj vor da în cursul lunilor Februarie şi Martie a. c. 5 ceaiuri dansante la următoarele date: Duminecă 4 Februarie, Sâmbătă 24 Februarie, Duminecă 4 Martie, Sâmbătă 10 Martie și Duminecă 18 Martie. Ceaiurile dansante vor avea loc în saloanele Automobil Clubului Regal Român (Str. Regina Maria 16), începând de la orele 7 seara. PATRIA Demisia lui Carol IV Intre timp evenimentele se precipită. Soluţia bună cu un ceas înainte, devine nesatisfăcătoare. Republica vine cu puteri elementare, lăsând Regelui un singur drum: sau să-şi dea deisia, sau să fie silit să demisioneze. In cabinetul de lucru al Arhiducelui Iosif, unde se aştepta răspunsul telefonic al Regelui cu privire la deslegarea de sub jurământ, se petrec scene sguduitoare. Bathanyi plânge în hohot, trântit pe duşumea. Receptorul anunţă glasul împăratului de la Viena. Convorbirea cu împăratul este interceptată. Se aude cum se face contactul pe firele dep® linie. Apoi Viena nu mai răspunde. Arhiducele este şi el convins că cel mai bun lucru al Regelui este să demioneze, pentru că altfel, evenimentele îl vor lua cu ele, şi nu se va mai putea întoarce niciodată. După trei ceasuri de aşteptare, Viena se prezintă din nou. Arhiducele Iosif cere hotărârea în privinţa deslegării de sub jurământ a miniştrilor. In timpul convorbirii, intră în cabinetul de lucru mai mulţi miniştrii. Bathanyi declară cu glas tare, că Regele Carol IV trebue să demisioneze în favoarea lui Otto. Arhiducele îl sfătuește pe Rege să demisuneze. In locul Regelui răspunde principele Windischgrătz, refuzând net. Se aude trântirea receptorului la capul de dincolo al firului. „IL VOM ALUNGA CA PE O SLUGA REA“... Contez Bathonyi îl chemă din nou pe Rege, apoi vorbește îndelung cu Andrásy, căruia îi spune amenințător : dacă Regele nu demsionează, îl vom alunga ca pe o slugă rea. Mai târziu Károlyi anunță că Regele a dat deslegarea guvernului de sub jurământ. JOI, 1 Februare, Anul XVI, No. 25. CRONICA UNEI PRĂBUŞIRI Nu de mult, arhiducele Iosif, al cărui rol în ultimii ani ai monarhiei austro-ungare a fost dintre cele mai precumpănitoare, şi-a publicat cel de al VII-lea şi din urmă volum cuprinzând amintirile şi însemnările sale din timpul războiului mondial. Volumul începe cu arătarea situaţiei oştilor austro-ungare de pe frontul italian după catastrofala înfrângere suferită de ele la Piave. Retrase in Alpii Austriei, rămăşiţele oştirei cezaro-crăieşti se găseau adăpostite în văgăuni săpate în gheţurile veşnice ale piscurilor de peste 2500—3000 de metri. Diviziile reduse în urma îngrozitorului carnagiu la câte 1000—1500 de oameni din 12.000 cât era efectivul, erau plasate pe înălţimile lanţului de munţi în caverne de ghiaţă, la gura cărora în luna August termometrul arăta 14 gr. sub zero. Pe aceste înălţimi prăpăstioase nu numai alimentele şi muniţiunile, dar ultima bucăţică de lemn pentru foc, erau purtate în spate de către soldaţii cari se căţărau din colţ un colţ de stâncă, cu îndoita primejdie a vieţii, păscuţi de tirul mitralierelor deopotrivă ca şi de groaza morţii din rânjetul prăpăstiilor. LA SFÂRȘITUL PUTERILOR. La 8 August, arată aceste memorii. Suveranul austro-ungar a sosit cu un tren special la Bozen-Gries, marele cartier general, pentru ca împreună cu generalii săi să hotărască dacă trebue continuat războiul de apărare sau dacă e nevoie de o nouă ofensivă. Ascultând expunerea situaţiei adevărate, împăratul Carol al IV-lea a rămas îngrozit şi a dat dreptate rudei sale, Arhiducelui care opina că trebue să se apere ceea ce a mai rămas şi să se caute a se obţinea o pace, cât de modestă, împăratul declarând că monarhia a ajuns la sfârşitul puterilor sale, întreba dacă n’a sosit vremea să pună odată capăt războiului? Evenimentele au început apoi să se iv cernite. Oştirile de pe front flămânda11 nu aveau îmbrăcăminte, nu aveau muniţii. Apărătorii Tirolului duceau lipsă grozavă de toate. „Pentru 5 zile de luptă mai am muniţiuni, scrie arhiducele Iosif, dar după acestea nu mai rămânem cu nimic“. Veştile rele se adună de pe toate fronturile. Germanii se retrag pretutindeni cu pierderi imense. Un soldat a aruncat o grenadă de mână asupra lui Ludendorf, iar la ancheta ce-a urmat, a declarat că a dorit să-l ucidă din patriotism, pentru că Ludendorf prelungeşte fără nici un rost războiul. La începutul lui Octombrie, când tot mai multe trupe americane sosesc să întărească rândurile Antantei, când înlăuntru puterile centrale au dat faliment complect, s’a ceru armistiţiul. La 16 Octombrie Arhiducele Iosif notează în însemnările sale că Ungaria îşi va declara independenţa, iar cercurile politice se gândesc să-i ofere lui tronul. PRIM-MINISTRU ŞI PALATIN AL UNGARIEI. La 21 Octombrie Arhiducele este chemat telefonic la Viena. împăratul îi încredinţează comanda frontului de Sud-Est, dela Marea Adriatică până la Carpaţi, ca singurul care ar mai putea salva situaţia în Balcani. Evenimentele au împiedecat formarea acestui front. Pretutindeni regimentele s’au răsculat unul după altul. La 24 Octombrie Arhiducele e chemat din nou la împărat, care-i oferă prim-ministeriatul Ungariei, trimiţându-1 ca homo regius la Budapesta şi numindu-1 palatin. In împrejurările survenite împăratul nemaiputând să se ocupe cu guvernarea Austriei, Arhiducele Iosif e rugat să ia totul asupra sa. La gară Arhiducele e aşteptat de contele Mihail Károlyi, care în drum i-a arătat situaţia din Ungaria, unde ameninţa revoluţia. Împăratul îl chemase pe Károlyi în audienţă şi întreagă Ungaria era sigură că el La 28 octombrie Wekerle îl sfătueşte pe Arhiduce să nu accepte presidenţia consiliului ci numai palatinatul, împreunat cu toate drepturile regale. Contele Bethlen e şi el de aceeaş părere. Propune un guvern democrat, care să asigure naţionalităţilor o dezvoltare autonomă. Contele Ştefan Tisza propune ca prim-ministru pe contele Károlyi, singurul care este in stare ,să oprească tăvălugul revoluţiei. „Eu am încheiat cu toate, spune Tisza, şi primind, aşi strica mai mult decât aşi drege“. Seara Arhiducele a avut o nouă întrevedere cu oamenii politici din Budapesta şi a făcut apel la contele Károlyi să intre în guvernul pe care-l va constitui Arhiducele, ceea ce Károlyi a refuzat. Atunci Károlyi a fost rugat să constitue el cabinetul, având ca ministru de interne pe Szmrecsányi George. A doua zi la 29 octombrie Károlyi s-a prezentat Arhiducelui aducându-i la cunoştinţă că Sfatul Naţional respinge această propunere. Arhiducele îl încredinţează cu formarea guvernului pe contele Ioan Hadik. „TRĂIASCĂ REPUBLICA!“ Revoluţia ameninţa să cuprindă totul în flacără şi în sânge. Atât primul ministru designat, cât şi contele Károlyi îl roagă pe Arhiduce să-l numească pe al doilea ca prim-ministru, pentru că altfel în câteva ceasuri vărsarea de sânge nu va mai putea fi op va fi încredinţat cu formarea guvernului. In Budapesta, la gară, strigătele „trăiască Károlyi“, nu mai conteneau, iar Arhiducelui i se adresau strigăte „jos dictatorul“. La rugămintea unui ofiţer de poliţie, Arhiducele coboară pe partea din dos a trenului, începând audienţe pentru formarea guvernului. Anekerie a propus declararea stării de asediu şi desfiinţarea cu puterea armelor, a teroarei străzii. Arhiducele declară că îndată ce ii vor sosi trupe proaspete, va aresta toate sfaturile naţionale.Wekerle aminteşte însă, că împăratul a recunoscut sfaturile naţionale din întreaga monarhie, rită. Arhiducele consimte. Hadik îşi dă demisia. Pe străzi automobilele acoperite cu crizanteme aleargă nebune, gemând sub numărul soldaţilor cari strigă „trăiască republica!“ La 1 Noembrie guvernul lui Károlyi, din care fac parte Jászi, Kunffi şi Bathonyi, depune jurământul. In timpul ceremoniei jurământului Arhiducele află despre asasinarea lui Tisza. Ministrul Szladitsz demisionează pe loc, motivând acest lucru cu teama că noul guvern nu va îndrăzni să pedepsească pe vinovaţi. „SCHWEINE UND BESTIEN“. Opinia publică s-a întors duşmănoasă împotriva regelui Carol IV. Sfatul Naţional maghiar hotăreşte ca noul guvern care a depus jurământul ,de credinţă Regelui, dacă se va opune curentului republican, să fie arestat. Guvernul trebue sau să demisioneze sau să primească deslegarea de sub jurământul dat. Miniştrii cer tot mai insistent această deslegare. Károlyi redactează o proclamaţie, prin care arată că guvernul şi-a primit puterea de la popor. Din Viena, unde este anunţat asupra situaţiei din Budapesta Carol al IV-lea îi telefonează Arhiducelui „Dacă situaţia se va înrăutăţi de tot, te autorizez să faci un nou jurământ, căci tu trebue să rămâi acolo, fiindcă tu-mi eşti ultima nădejde“. La alte întrebări, Arhiducele aude doar în telefon: „Das sind Schweine und Bestien“. Arhiducele mai vorbeşte odată cu Regele, care-i anunţă că a dat ordin ca ofiţerii şi oştirea să poată jura credinţă nouilor state, încheie cu vorbele: „Să avem credinţă în Dumnezeu, dragă Iosif“. * Memoriile din război ale Arhiducelui Iosif se încheie la data aceasta, a prăbuşirii imperiului austro-ungar, câteva zile înaintea dictaturii comuniste a lui Béla Kun. Dat fiind rolul din acele clipe hotărâtoare a celui ce le scrie, ele au o deosebită importanță documentară. Le-am rezumat aici pentru a trece încă odată fugar în revistă, câteva scene din filmul prăbuşirii austro-ungare, cu atât mai interesante cu cât ele au fost mai puţin cunoscute de marele public. In acest sens însemnările Arhiducelui Iosif constitue o lectură ineresantă. Karolyi - singurul salvator ............. Drumul Ungariei de la piave la dictatura roşie Senzaţionalele destăinuiri ale arhiducelui Iosif despre ultimele svârcoliri ale monarhiei habsburgice — Ceasurile tragice ale demisiei lui Carol al IV-lea — ^NAA/WWWNAAAAA/VWVW^WW ECOURI Istorioară cu... chinezi Radek celebrul comisar al poporului avea obiceiul de a povesti prietenilor săi, numai istorioare şi anecdote cu evrei. A avut de înregistrat pentru acest fapt, o serie de reproşuri așa încât a trebuit să se pună în gardă. Câteva zile mai târziu, la dessertul unei mese copioase cu mai mulți prieteni, el ia din nou cuvântul. — O să vă povestesc acum o chestie nostimă de tot.... — Numai să nu fie o anecdotă cu evrei, a rugare amicii. — Nu. — Atunci te ascultăm. — Iată cum s-a întâmplat: doi chinezi se plimbau într'o zi pe străzile Moscovei. Deodată unul din ei se întoarce spre tovarășul său şi îi zice: „Ascultă mă rtig mă...“ Americanii şi subsolul german Dr Schacht, preşedintele Reichsbankului a trecut nu de mult prin Statele Unite pentru a negocia un împrumut la marile bănci americane. — Subsolul nostru, spuse dânsul, abundăm bogăţii de garanţă. Avem cărbune, petrol, oţel, minereuri, etc. etc. Iar drept concluzie: —Şi pe deasupra noi suntem o naţiune puternică cu şefi admirabili şi cu bărbaţi de stat eminenţi: Hiler, Göbbels, Göting... — O să mai vorbim de bate acestea din prezident. Mai reveniţi pe la noi... — Când? întreabă doctorul Schacht. — Poftim întrebare! Când tot ce este acum subsol în Germania va fi deasupra iar tot ce este deasupra va subsol! Instrumentul lui Dumnezeu Se spune, că d. ministru Cipăianu, va fi debarcat din guvern pe diferite chestiuni intime cari vor provoca remanierea dsale sub presiunea sub sugestia scandalului Stavisky de la Paris. Se spune chiar că dsa a fost făcut excelentă numai după multe presiuni asupra lui Duca şi că atuncea când d. Cipăianu a trebuit să fie „uns“, binecuvântarea a primit-o în felul analogiei de mai jos. Iacob Rabinovici era cel mai mare şmecher al târgului. Vroind să se aleagă custode al sinagogei, Iacob Rabinovici s-a prezentat la rabin i-a cerut binecuvântarea. Greu Iacob e să-ţi dau o binecuvântare pentru că tu eşti cel mai mare şmecher şi te cunoaşte toată lumea, spuse rabinul. — O fi dragă Rabbi, dar eu sunt popular ca nimeni altul... Şi Iacob Rabinovici puse pe masă un teanc de bancnote. Rabinul a mai chibzuit puţin şi a zis : — Să încercăm totuşi dragă Iacobe. Bunul Dumnezeu să veghieze asupra ta şi dacă în marea lui înţelepciune El va vrea să cauzeze pagube cuiva, tu să fi instrumentul lui Dumnezeu! Studenţii şi criza Patru studenţi, doi „balici" pa anul intâiu, iar doi pe anul patru, se plimbă pe „corso“ şi fac planuri. — Ce facem astă seară? — Ardem undeva un chef că i-au venit Iui Nae paralele. Cel mai mititel dintre ei are tună o propunere concretă. El zice: — Haideţi să mergem la Lucunus şi să invităm şi patru colege-Nae însă este băiat practic. — Să invităm, zice el, dar numai dintre acelea car din dietă. — 26 MILIOANE AMENDA ASUPRA FAMILIILOR FUCHS ŞI GLUCK DIN ALBA IULIA. In zilele trecute controlorul financiar Olteanu Alexandru a făcut o inspecţie la arhiva administraţiei financiare, cercetând veniturile declarate de diferiţii negustori şi comercianţi ai oraşului- Dsa a aflat cu această ocazie că mulţi posesori de bunuri aducătoare de venituri, în Ungaria, nu le declară la impunere. Primii amendaţi au fost familiile Fuchs şi Ginek, cu nu mai puţin de 26 milioane Iei. Fuchs pentru că niciodată în România Mare nu a anunţat veniturile palatului său de la Budapesta, iar familia Ginek, pentru că nu a declarat veniturile proprietăţii agricole pe care o posedă dincolo de Tisa. Fixarea amendei s-a făcut pe baza cercetărilor în Ungaria a tuturor veniturilor pe cari cei amendaţi le-au sustras de la impunere. Astfel Fuchs va trebui să plătească 22 milioane şi jnmtttate, iar familia Oluek 3 milioane lui.