Patria, martie 1934 (Anul 16, nr. 49-75)

1934-03-01 / nr. 49

f AttflTiPXVl-lM m. 49 DIRECTOR: Hr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA 91 ADMINISTRAŢIA: Olaf, Itnia Rsgtaa Maria Ra, ft. TBL »f Oii 11—li. ABONAMENT: Abonament anual — — — — Lai 800.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lai 70.— Pt. funcţionari, anual — — — Lei 700.— Pracţiuni da aa, lunar — — — Lai ««,­Preoţi, învăţători, stridenţi, ţăran),an. Lai 800— Fracţiuni da an, m­aur _ — — Lai »0— Pt autorităţi, instituţii, bănci etc,. aa. L.10«* — la străinătata dubia. fimma Organ al Partidului National TArAnasc Noul statut al partidului naţional­ țărănesc Raportul dlui Secretar Sextierul Virgrîl Madgearu Statutele partidului nostru datează de la fuziune, când au fost adoptate de către congresele extraordinare pentru verificarea fuziunei partidelor naţional şi ţărănesc în ziua de 10 Octombrie 1926- l*j&.j|ftj. Durata lor de 5 ani n’ar justifica prin ea însăși o modicare, dacă aplicarea lor n’ar fi scos la iveală anume dificul­tăți și anume defecte, a căr­or înlătura­re se impune pentru a asigura o cât mai bună organizare a partidului. In afară de aceasta, modificarea sta­tutelor este impusă şi de alte împreju­rări, de o importanţă cu mult mai ma­re. Prin ideologia şi programul său,­­ partidul nostru s’a identificat dela în­­ceput cu intereselor maselor ţărăneşti solidare cu celelalte clase producătoa­re şi muncitoare iar pentru acţiunea de guvernare s’a făcut dovada că par­tidul naţional-ţărănesc este în momen­tul istoric prin care trecem, singurul instrument politic capabil să chezăşu­­iască existenţa, desvoltarea şi propăşi­rea Naţiunii şi Statului român. In acest condiţiuni, este o imperioasă datorie, în faza în care se află partidul nostru după o activitate de guvernare de patru ani, să reexaminăm problema organizării partidului şi să creiem ba­zele definitive ale închegării forţelor noastre politice,a­stfel încât să se con­funde tot mai mult cu viaţa însăşi a Naţiunii române. In acest scop, organi­zarea noastră trebuie să pătrundă în a­­dâncimile formelor de viaţă naţională, organele de conducere trebue să păs­treze contactul viu cu realităţile vieţii naţionale şi să prezinte in mod real in­teresele ei, prin forţele adevărat repre­zentative scoasă la suprafaţă prin cir­culaţia liberă a valorilor înlăuntrul or­ganizaţiilor partidului, astfel întocmite, încât să împiedice formaţiunea orică­ror coterii. In sfârşit, organizarea partidului tre­bue să ducă la o unitate completă de ideologie şi program şi să asigure o ac­ţiune unitară şi disciplinară a partidu­lui, atât în opoziţie, cât şi la guverna­rea ţării. Proiectul de statut elaborat de către delegaţia permanentă şi supus delibe­rărilor şi aprobării domniilor voastre răspunde acestor consideraţiuni. CADRELE PARTIDULUI. roi­a­tie acpane a unui partid depinde in primul rând de calitatea materialului omenesc din care este alcătuit­ Grija de căpetenie chiar pentru un partid de mase, trebuie să fie în acest scop selecţionarea membrilor. Aceasta nu în­seamnă că în afară de declararea de primire îi crezului programului şi normelor de conduceri, şi de obligaţia de a respecta disciplina de par­tid şi de a contribui la sarcinile partidului, ar trebui să se mai impună şi alte condiţiuni pen­tru primirea în partid a membrilor, în afară bine înţeles de condiţiiunea elementară a onorabilită­ţii, ce se presupune de la sine. Nu se poate însă lăsa mai departe situaţia de astăzi, în care toţi membrii partidului sunt consideraţi absolut egali, fără a se face nici o distincţiune între cei cari activează în cadrele partidului şi cei care se mul­ţumesc a avea numai o atitudine pasivă. De aceia se prevede in noul statut o deosebire intre mem-­­ brii aderenţi şi membrii activi, considerându-se : membrii aderenp, toţi cei care aderă la principii­­­­le şi programul partidului, iar ca membri activi ■ toţi cei care contractează în plus unele îndaoriri minimale, de a frecvena regulat adunările parti­dului, a întreţine prin cotizată funcţionarea li­nei Case de Stat şi abonamente la foile zilnice ale partidului. Cu drept cuvânt cadrele partidului nu vor putea să fia pe viitor alese, decât numai dinte membrii activi ai partidului. Prin acea­­■tă distincţiune nu se trage insă o demarcaţiune definitivă între lagărul membrilor aderenţi şi la­gărul membrilor activi, întrucât orice membru aderent, care nu-şi va îndeplini obligaţiunile mi­nimale, va trece prin aceasta în lagărul celor aderenţi- i Îî.j .i .Licit Dacă in ce priveşte dobânidera calităţii de membru nu avem nici un motiv să schimbăm pro­cedura actuală a simplei înscrieri, este necesar să introducem dispoziţiuni speciale privitoare la pierderea calităţii de membru, pentru a migora­­putinţa de valorificare a calităţii de membru de către persoane care nu-şi îndeplinesc obligaţiile faţă de partid şi ridică pretenţiuni bazate pe ve­chime, ori de câte ori partidul vine la guvern. De aceia am prevăzut că cei ce nu vor respecta pro­gramul, disciplina şi tactica de partid, nu vor lucra pe fata în alegeri pentru biruinţa partidu­lui sau vor şovăi in îndeplinirea atribuţiunilor, îşi vor pierde calitatea de membru al partidului. Hotărârea în această privinţţă este lăsată în seama organizaţiei înlăuntrul căreia să găseşte membrul respectiv şi numai dacă are vre-un rol în conducerea unei organizaţii, organizaţia ime­diat superioară are căderea să se pronunţe, cu drept de apel la organizaţia imediată superioara, afară de cazul când iniţiativa este luată de con­ducerea centrală, ORGANIZAŢIA LOCALA. Acelaşi consideraţiuni ne-au condus la modificarea structurii organizaţiei locale, deosebind două grade de orga­nizare: organizarea provizorie şi orga­nizarea definitivă. Nu trebue să ne as­cundem realitatea. In ce priveşte orga­nizaţiile noastre locale săteşti, cu toata activitatea desfăşurată până acum, nu s’a izbutit a se închega pretutindeni or­­ganizaţiuni capabile de iniţiativă şi ac­ţiune proprie şi de rezistenţă dârză în luptă. De aceia este oportun a conside­ra ca începătoare toate organizaţiile cari nu îndeplinesc un minimum de condiţiuni, un număr de cel puţin 10 membri activi, o Casă de Stat şi Ceti­re cu un abonament la o gazetă a par­tidului şi la o fapie populară şi o coti­zaţie minimă anuală către organizaţia judeţeană. Numai când o organizaţie locală a­­junge în acest stadiu, este recomanda­bil a fi considerată cea definitivă şi în­zestrată cu toate drepturile şi atributele în cadrul unei organizaţii judeţene. ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ In ce priveşte organizaţia judeţeană, dacă am păstrat organele de conducere şi administrare actuale, congresul jude­ţean, comitetul judeţean şi delegaţia permanentă, am socotit necesar a de­termina funcţiunile fiecăruia, preci­zând rostul congresului judeţean ca re­prezentant al organizaţiilor şi comitete­lor locale, rostul comitetului judeţean ca organ şi diriguire a organizării în ju­deţ şi de supravegherea bunului mers a partidului şi delegaţia permanentă, ca organ de execuţie a statelor a hotă­rârilor congresului şi comitetului jude­ţean şi de intensificare a acţiunii în ju­deţ. In acelaş timp, am precizat rolul preşedintelui organizaţiei judeţene ca organul de răspundere personală faţă de Centru, asupra forţei partidului în judeţ şi conducătorul efectiv care pune în mişcare întregul aparat de partid în judeţ. In scopul intensificării organizaţiilor locale, am prevăzut formaţiunea de sectoare în cadrul fiecărei circumscrip­ţii electorale, şefii de sectoare fiind de­semnaţi de către preşedintele organiza­ţiei judeţene şi de către delegaţia per­manentă şi răspunzând de forţa parti­dului în sectorul respectiv. Experienţa a dovedit că organizaţia judeţeană din judeţele ale căror capi­tale sunt municipii, nu se poate face în cadrul strict al normelor statutare. In acest scop am prevăzut că în aceste judeţe, organizarea urmează a se face pe baza normelor din statut, întregite într’un regulament de organizare, apro­bat de comitetul provincial. De aseme­­nea, organizaţiile urbane se vor face pe baza normelor ce vor fi reglementate de comitetele judeţene. In ce priveşte organizaţia provincia­lă, singura schimbare necesară este în­lăturarea din această formaţiune a con­greselor provinciale care nu pot avea nici un fel de utilitate practică şi unele simplificări în ceea ce priveşte compu­nerea organelor de conducere ale or­ganizaţiilor provinciale. In schimb insă am socotit necesar a introduce modificări mai importante în privinţa organizaţiei centrale. Dacă or­ganele de conducere şi administraţie centrală rămân aceleaşi, compunerea lor potrivă cu experienţa, trebue să pe modificată. Astfel, compunerea comite­tului­ execută, ca organ suprem de con­ducere a întregului, partid, cum era prevăzută în actualul statut, s’a dovedit inoperantă. Nici alegerea sa după­ pro­punerea comitetelor provinciale, nici compunerea sa din 40 de membri din care 20 pentru Vechiul Regat, 12 pen­tru Ardeal și Banat, 7 pentru Basarabia şi 2 pentru Bucovina, nu s-au arătat corespunzătoare menirii acestui impor­tant organ de conducere, nici spiritului partidului. Propunem de astădată o organizare a comitetului central executiv, care să reprezinte modi exact tendinţele organi­zaţiilor şH ale partidului. În acest scop, el se va compune din preşedinţii orga- Comitetului Executiv nunţiilor provinciale, din preşedinţii or­ganizaţiilor judeţene, din parlamentarii în funcţiune în tinp c­e partidul se­ află în­­opoziţie, dir preşedinţii şi vicepre­şedinţii Corpurilor Legiuitoare când partdul se află la guvern, din foştii mi­niştri şi subsecretari de stat, din dele­gaţi ai tineretului naţional-ţărănesc, din preşedintele cercului de studii şi din câ­te un reprezentant, al corpurilor profe­sionale, constituite în cadrul partidului. In acelaş spirit propunem a se orga­niza şi delegaţia permanentă centrală, care urmează a se compune din preşe­dintele, vice-preşedinţii, secretarul gene­ral, casierul partidului şi reprezentan­ţii comitetelor provinciale, aleşi din sâ­nul comitetului central în proporţia: 3 pentru Vechiul Regat, 2 pentru Ardeal şi câte unul pentru Basarabia şi Buco­vina, precum şi din preşedinţii Corpu­rilor Legiuitoare, când partidul este la guvern şi preşedintele Sfatului parla­mentar, când este în opoziţie. Reorganizarea şi întărirea perfidului Acesta este cadrul general de organi­zare. Ritmul în care trebue să se proce­deze la acţiunea de reorganizare şi în­tărire a partidului, nu poate să ne fie indiferent în circumstanţele actuale. De aceea, în interesul accelerării şi in­tensificării organizării, socotim necesar a se da puteri conducerei organizaţiilor de sus în jos, pentru a da însărcinări speciale acolo unde necesitatea o va ce­re, unor persoane active, pentru a de­săvârşi organizaţia acolo unde va lipsi diligenţa necesară a organelor statuta­re respective. Astfel, în caz de dizol­vare sau când nu s-a putut forma un comitet local provizoriu sau organiza­rea locală definitivă din iniţiativă pro­prie sau când organizaţia locală nu ac­tivează, conducerea judeţeană are că­derea să desemneze un număr de băr­baţi de încredere pe un timp limitat, care să se ocupe cu organizarea; ace­­luiaş scop îi servesc şefii de sectoare, în cadrul organizaţiilor judeţene; de a­­semenea conducerea centrală are drep­tul să trimită delegaţi pe lângă orga­nizaţiile judeţene, fie pentru a îndruma şi a intensifica organizarea, fie pentru a supraveghea mersul organizării. MASURILE DISCIPLINARE O atenţiune deosebită s’a dat măsuri­lor disciplinare absolut necesare pentru a se asigura disciplina şi unitatea de acţiune a partidului în toate împejură­­rile. Pentru toate vinovăţiile de ordin po­litic, hotărârea de excludere se va pronunţa de Comitetul judeţean cu drept de apel şi de recurs în ultima instanţă la Comitetul central execu­tiv, rezervându-se însă conducerii cen­trale dreptul de iniţiativă. Deasemenea conducerea centrală este împuternicită de a înlocui pe orice conducător d­e or­ganizaţie, care se dovedeşte a fi pierdut prestigiul şi autoritatea sa sau nu co­respunde răspunderilor ce şi-a asu­mat. In ce priveşte excluderea din partid a “celor ce sa’r abate de la obligaţiile de onoare, ea se va face pe baza unui aviz al furiilor de onoare, instituite în caz de necesitate de către organizaţia jude­ţeană, provincială sau centrală şi va fi pronunţată de către Preşedinţii organi­zaţiilor judeţene sau provinciale sau di­rect de către Preşedintele Partidului. Desvoltarea acţiunii de partid nece­sită o colaborare şi o utilizare a tutu­ror forţelor generaţiilor şi profesiuni­lor. In acest scop s-a prevăzut că pe lângă organizaţiile propriu zise ale par­tidului, se vor întocmi şi vor funcţiona organe auxiliare, luându-se însă măsuri pentru ca acţiunea lor să aibă loc din iniţiativa proprie şi cu o conducere au­tonomă dar in numele programului, în cadrul tacticei partidului şi în deplin a­­cord cu Preşedintele organizaţiei poli­tice respective. TINERETUL Intre aceste organe auxiliare, locul de frunte îl ocupă tineretul naţional-ţărănist, care are me­nirea să pregătească generaţia tânără în ideolo­g Gontinua,re în pagina 2-a coloana 6 .) In partea informativă a ziarului nos­tru cititorii au văzut interesanta inter­venţie făcută de d. Octavian Goga dela tribuna Camerei în legătură cu desfiin­ţarea Gărzii de Fier şi cu arestări ile­gale care s’au făcut pe întreg cuprinsul ţării, după asasinarea fostului prim-mi­­inistru, I. G. Duca. Nu încape nici o îndoială că d. Oc­­tavian Goga a exprimat un adevăr a­­tunci când a taxat faptele guvernului ca nişte vădite „călcări de lege“, din punctul de vedere al dreptului şi ca niş­te „greşeli fatale“ din punct de vedere politic. De asemenea nimeni nu va nega titui subsecretar de stat V. Iamandi, re­cunoaşterea, că a avut un succes orato­ric, atacând pe d. Goga, dar că a fost lamentabil de slab atunci când a trebuit să răspundă la acuzaţiile precise aduse guvernului. Partidul naţional-ţărănesc a privit a­­ceasta luptă, cu seninătatea izvorâtă din conştiinţa împlinirii datoriei. Noi am a­­firmat în­totdeauna credinţa noastră în metodele legale. Şi d. Octavian Goga şi d. Victor Iamandi fac parte din partide cari au dispreţuit aceste metode. Incă­erarea lor în discuţia asupra respectului legalităţii nu a fost deci — pentru noi — lipsită de savoare... Aspectul estetic al şedinţei de idii dela Cameră a fost însă întrecut de sen­zaţionalul desvăluirilor cari s’au făcut. După interpelarea dlui dr Ionel Pop asupra arestărilor ilegale dela Cluj, de care­ am vorbit şi vorbim în alta parte a ziarului nostru, intervenţia dlui Oc­tavian Goga a denunţat ţării că s-au făcut „arestări de mii de persoane­“. D. Iamandi a precizat că nu au fost ares­tate „mii de persoane“­, ci numai 1700 inşi, cifră care a scăzut acum după eli­berările recente la 1100. Cifrele acestea au fost rostite de un ministru în Camera Deputaţilor, prin urmare trebue să exprime cel puţin a­­devărul. Oricât i s’ar părea dlui Iaman­di că 1700 sau 1100 de arestări sunt puţine, noi credem că de vreme ce ele s’au făcut fără respectarea formelor le­gale, dacă ar fi fost numai 17 sau 11, şi totuşi ar fi fost prea multe! Nu este îngăduit — mai ales în momentele grele — ca autoritatea de sus, să iasă din le­galitate“. O altă afirmaţie senzaţională a dlui Goga, a fost că un anume Stere Ciu­­mette a fost împuşcat cu 7 gloanţe de revolver în noaptea asasinatului lui Du­ca, de către poliţie şi aruncat în lacul Fundeni. D. Iamandi a întrebat pe d. Goga, dacă știe sigur acest lucru. D. Gog­a a răspuns : Sunt sigur! In repli­că deci d. Iamandi nu a mai insistat a­­supra acestui „caz“, mulţumindu-se să spună ca „atunci când cercetările vor fi terminate“ d. Goga va avea toate lă­muririle. Desbaterile din parlament asupra chestiunei arestărilor ilegale după toa­te semnele vor avea ample continuări. Fără a trece la comentarii, ne rezumăm să arătăm acelora cari sunt duşmanii parlamentarismului, utilitatea acestei instituţii. Fără parlament, în aceste vre­muri când presa nu poate spune tot ce ştie, unde ar fi putut fi puse în discuţie arestările în masă, făcute fără respecta­rea celei mai elementare proceduri le­gale, dacă dnii dr Ionel Pop şi Octavian Goga nu ar fi intervenit de la tribuna parlamentului? Utilitatea parlamentului D. Iamandi recunoaşte că sau operat 1700 ares­­t­ ­intervenţia­ dlui dr Ionel Pop - Interpelarea­ dlul Oct. P­oga In legătură cu arestările « flot, 11 Martie tos* siD*13 T&53: Moartea scriitorului francez Fraa­­,Quelais. artie 1788: Naşterea lui Gheorghe Asachi. 1 Martie 1799: Sfârşitul domniei lui Constantin Hangerli în Ţara Românească. 1 Martie 1808: In Ţara Românească guvernul ru­sesc Institue o cârnificanie. 1 Martie 1918: Germanii ocupa Kievul. guvernul amână dotarea noului husret Consiliul de miniştri menţine bugetul gu­vernului naţional-ţărânist până lai 1 Iulie BUCUREŞTI. 28.­­ Azi la ora 9 di­mineaţa s’a întrunit un consiliu de mi­niştri prezidat de d. G. Tătărescu, la ca­re au asistat şi dd. Săveanu şi Leonte Moldoveanu, preşedinţii Coprurilor Le­giuitoare. Primul ministru a cerut mi­niştrilor să depună de urgenţă proiec­tele ce urmează a fi votate de parla­ment, puntru­ a putea coordona munca Corpurilor Legiuitoare. D. ministru de finanţe Victor Slă­vescu a cerut autorizaţia de amânare a depunerii bugetului general al statului pe exerciţiul 1934—35, până la data de 1 Iulie 1934. Veniturile şi cheltuielile statului, făcându-se până la aceea dată,­­ prin decrete lunare în baza dispoziţii­lor actuale ale bugetului. In acest sens , se va depune un proiect de lege în par-­­ lament. Consiliul a încuviinţat amâna-­­ rea depunerii bugetului. S-a discutat apoi problema modificăr­ii legii pentru încurajarea industriei naţonale, ministerul de industrie fiind însărcinat să întocmească proiectul de modificare care să cuprindă dispoziţiuni speciale pentru încurajarea­ elememtului românesc în diferitele întreprinderi par­tiou lar’e. S’a hotărât apoi ca dela data de 1 Martie să se înfiinţeze pe lângă fiecare minister câte, o comisiune însărcinată cu examinarea numirilor de funcţionari, d’n aceasta com­une va face parte şi câte un delegat al federaţiei funcţiona­rilor publici. S-a hotărât deasemenea ca proectul Conversiunii să fe depus imediat pe biroul camerei. Legea conversiune! va fi depusă la 20 Martie BUCUREŞTI. 28. — Delegaţia perrm­a­­nantă a partidului liberal s’a întrunit ieri la locuinţa dlui Dinu Brătianu, pre­şedintele partidului. S’au discutat diferi­tele proecte de legi, hotărându-se ca pro­­ectul Helgii conversiunii să fie depus la Cameră cel mai târziu până­ la data de 20 Martie. Delegaţia s-a ocupat apoi de, chestiuni interne de partid, încredin­ţând conducerea organizaţiei de Satu- Mare a partidului dlui Tibu­, în locul de­functului Teofil Dragoş. Camera a votat prelungirea BUCUREŞTI, 28. — In şedinţa de ieri după masă, Camera a votat proec­­tul de prelungire a moratorului datorii­lor agricole. Proectul va fi depus azi şi la Senat, urmând ca după votare să fie publicat în Monitorul Oficial. osămintelor lui V. Toncescu a fost Alin Solemnitatea tristă dela Crematorul „Eternitatea* BUCUREŞTI, 28. — Rămăşiţele hi- j cinerate ale lui Vasile Toncescu, mort­u­l la Furiş, au fost aduse azi la Bucureşti. , In capela crema­torului „Eternitatea“­­ I s’a oficiat azi dimineaţă un serviciu di­­v­­­in, pentru odihna sufletească a lui Va­sile Toncescu, cenuşa lui fiind aşezată în sanctuarul crematorului. La serviciul divin au asistat dd. Ion­­ Mihala­che preşedintele partidului naţio-­­ nal-ţărănesc, Iuliu Maniu, Virgil Mad­­gearu, M­ai Popoviciu, Armand Călă­­nescu, D. R. Ioaniţescu, Grigore Iunian, Eduard M¥to, Trancu Iaşi, şi mulţi alţii. După serviciul divin au luat cuvântul d. Naumescu în numele Uniunii avoca­ţilor şi d. Virgil Madgearu în numele partidului naţional-ţătrănesc. D. Virgil Madgearu, relevând perso­nalitatea defunctului a arătat că Vasile Toncescu s’a rideat la demnităţile care le-a deţinut în această ţară, graţie cali­tăţilor sale profesionale şi activităţii lui neobosite. Excelent avocat, Vasile Ton­­cescu intrând în politică, s'a dovedit şi­ un excelent politician, fapt care­­a adus demnitatea de vicepreşedinte al Came­rei. Vastele lui cunoştinţe juridice l-au pus în fruntea năzuinţelor pentru unifi­carea legislativă, fiind ales preşedinte al comisiuni ce s’a pepat de această pro­blemă. întreaga lui activitate a fost pătrun­să de un profund sentiment naţional, de aceea imediat după unire s-a înregimen-,­tat în cadrele partidului naţional din Ardeal, fiind convins că pe aceasta ca­le va putea munci mai cu succes pentru desăvârşirea Unirii. Viaţa lui Vasile Toncescu poate să fi o pildă pentru generaţia de astăzi. f Dr. Victor Suda Luni dimineaţa în 26 l. c. s’a stins din vieaţă la Tg.-Mureş un vrednic lup­tător al acestui­ ţinut. A dispărut in floarea vieţii căci ap­a avea 49 ani. O viea­ţa monestă, trăită însă din plin pen­tru binele şi înaintarea neamului său. Născut şi crescut în disciplina idealistă a vrednicului său tată părintele proto­pop Vasile Suciu din Căpuşul de Câm­pie, unul dintre puţinii memorandişt în viaţă, nu şi-a precupeţit nici talen­tul nici energia spre a face totul pentru înaintarea cauzei româneşti în aceste ţi­nuturi înstreinate. In anil 1910 la înstpânirea impe­riului românesc dr Victor Suciu se an­gajează de subprefect şi ca primul şi cel mai înalt funcţionar reuşeşte în câ­teva săptămâni să asigure continuarea normală a administraţiei, fără niciun incident, deşi toţi vechii slujbaşi îi re­fuză orice concurs şi-l sabotează. A fost în fruntea tuturor mişcărilor de cultivare şi înaintare a acestui ţinut, luând parte activă la întemeierea de cooperative săteşti, apoi la crearea fe­deralei „Ogorul“. Gândurile nobile în­cercate de el dacă n’au izbutit deplin, îşi găsesc explicaţia în concepţia strâm­tă şi politicianistă a­ vremurilor în care i-a fost dat să lupte. A fost un activ propagandist cultural la sate şi un plă­cut şi miH conferenţiar al societăţii Astra. In legislatura din 1928—31 a fost senator al consiilor comunale. In toate manifestările vieţii sale a fost pătiunis de un adânc şi scrupulos simţ al răspunderii, de un devotament şi cinste cari l-au ridicat peste măsura oamenilor zilei de astăzi. In dr Victor Suchi,, cauza românească pierde un ne­obosit, luptător iar partidul, nostru un soldat, devotat, disciplinat şi integru. ’ Şt­ih

Next