Patria, martie 1934 (Anul 16, nr. 49-75)
1934-03-01 / nr. 49
f AttflTiPXVl-lM m. 49 DIRECTOR: Hr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA 91 ADMINISTRAŢIA: Olaf, Itnia Rsgtaa Maria Ra, ft. TBL »f Oii 11—li. ABONAMENT: Abonament anual — — — — Lai 800.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lai 70.— Pt. funcţionari, anual — — — Lei 700.— Pracţiuni da aa, lunar — — — Lai ««,Preoţi, învăţători, stridenţi, ţăran),an. Lai 800— Fracţiuni da an, maur _ — — Lai »0— Pt autorităţi, instituţii, bănci etc,. aa. L.10«* — la străinătata dubia. fimma Organ al Partidului National TArAnasc Noul statut al partidului naţional țărănesc Raportul dlui Secretar Sextierul Virgrîl Madgearu Statutele partidului nostru datează de la fuziune, când au fost adoptate de către congresele extraordinare pentru verificarea fuziunei partidelor naţional şi ţărănesc în ziua de 10 Octombrie 1926- l*j&.j|ftj. Durata lor de 5 ani n’ar justifica prin ea însăși o modicare, dacă aplicarea lor n’ar fi scos la iveală anume dificultăți și anume defecte, a căror înlăturare se impune pentru a asigura o cât mai bună organizare a partidului. In afară de aceasta, modificarea statutelor este impusă şi de alte împrejurări, de o importanţă cu mult mai mare. Prin ideologia şi programul său, partidul nostru s’a identificat dela început cu intereselor maselor ţărăneşti solidare cu celelalte clase producătoare şi muncitoare iar pentru acţiunea de guvernare s’a făcut dovada că partidul naţional-ţărănesc este în momentul istoric prin care trecem, singurul instrument politic capabil să chezăşuiască existenţa, desvoltarea şi propăşirea Naţiunii şi Statului român. In acest condiţiuni, este o imperioasă datorie, în faza în care se află partidul nostru după o activitate de guvernare de patru ani, să reexaminăm problema organizării partidului şi să creiem bazele definitive ale închegării forţelor noastre politice,astfel încât să se confunde tot mai mult cu viaţa însăşi a Naţiunii române. In acest scop, organizarea noastră trebuie să pătrundă în adâncimile formelor de viaţă naţională, organele de conducere trebue să păstreze contactul viu cu realităţile vieţii naţionale şi să prezinte in mod real interesele ei, prin forţele adevărat reprezentative scoasă la suprafaţă prin circulaţia liberă a valorilor înlăuntrul organizaţiilor partidului, astfel întocmite, încât să împiedice formaţiunea oricăror coterii. In sfârşit, organizarea partidului trebue să ducă la o unitate completă de ideologie şi program şi să asigure o acţiune unitară şi disciplinară a partidului, atât în opoziţie, cât şi la guvernarea ţării. Proiectul de statut elaborat de către delegaţia permanentă şi supus deliberărilor şi aprobării domniilor voastre răspunde acestor consideraţiuni. CADRELE PARTIDULUI. roiatie acpane a unui partid depinde in primul rând de calitatea materialului omenesc din care este alcătuit Grija de căpetenie chiar pentru un partid de mase, trebuie să fie în acest scop selecţionarea membrilor. Aceasta nu înseamnă că în afară de declararea de primire îi crezului programului şi normelor de conduceri, şi de obligaţia de a respecta disciplina de partid şi de a contribui la sarcinile partidului, ar trebui să se mai impună şi alte condiţiuni pentru primirea în partid a membrilor, în afară bine înţeles de condiţiiunea elementară a onorabilităţii, ce se presupune de la sine. Nu se poate însă lăsa mai departe situaţia de astăzi, în care toţi membrii partidului sunt consideraţi absolut egali, fără a se face nici o distincţiune între cei cari activează în cadrele partidului şi cei care se mulţumesc a avea numai o atitudine pasivă. De aceia se prevede in noul statut o deosebire intre mem- brii aderenţi şi membrii activi, considerându-se : membrii aderenp, toţi cei care aderă la principiile şi programul partidului, iar ca membri activi ■ toţi cei care contractează în plus unele îndaoriri minimale, de a frecvena regulat adunările partidului, a întreţine prin cotizată funcţionarea linei Case de Stat şi abonamente la foile zilnice ale partidului. Cu drept cuvânt cadrele partidului nu vor putea să fia pe viitor alese, decât numai dinte membrii activi ai partidului. Prin acea■tă distincţiune nu se trage insă o demarcaţiune definitivă între lagărul membrilor aderenţi şi lagărul membrilor activi, întrucât orice membru aderent, care nu-şi va îndeplini obligaţiunile minimale, va trece prin aceasta în lagărul celor aderenţi- i Îî.j .i .Licit Dacă in ce priveşte dobânidera calităţii de membru nu avem nici un motiv să schimbăm procedura actuală a simplei înscrieri, este necesar să introducem dispoziţiuni speciale privitoare la pierderea calităţii de membru, pentru a migoraputinţa de valorificare a calităţii de membru de către persoane care nu-şi îndeplinesc obligaţiile faţă de partid şi ridică pretenţiuni bazate pe vechime, ori de câte ori partidul vine la guvern. De aceia am prevăzut că cei ce nu vor respecta programul, disciplina şi tactica de partid, nu vor lucra pe fata în alegeri pentru biruinţa partidului sau vor şovăi in îndeplinirea atribuţiunilor, îşi vor pierde calitatea de membru al partidului. Hotărârea în această privinţţă este lăsată în seama organizaţiei înlăuntrul căreia să găseşte membrul respectiv şi numai dacă are vre-un rol în conducerea unei organizaţii, organizaţia imediat superioară are căderea să se pronunţe, cu drept de apel la organizaţia imediată superioara, afară de cazul când iniţiativa este luată de conducerea centrală, ORGANIZAŢIA LOCALA. Acelaşi consideraţiuni ne-au condus la modificarea structurii organizaţiei locale, deosebind două grade de organizare: organizarea provizorie şi organizarea definitivă. Nu trebue să ne ascundem realitatea. In ce priveşte organizaţiile noastre locale săteşti, cu toata activitatea desfăşurată până acum, nu s’a izbutit a se închega pretutindeni organizaţiuni capabile de iniţiativă şi acţiune proprie şi de rezistenţă dârză în luptă. De aceia este oportun a considera ca începătoare toate organizaţiile cari nu îndeplinesc un minimum de condiţiuni, un număr de cel puţin 10 membri activi, o Casă de Stat şi Cetire cu un abonament la o gazetă a partidului şi la o fapie populară şi o cotizaţie minimă anuală către organizaţia judeţeană. Numai când o organizaţie locală ajunge în acest stadiu, este recomandabil a fi considerată cea definitivă şi înzestrată cu toate drepturile şi atributele în cadrul unei organizaţii judeţene. ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ In ce priveşte organizaţia judeţeană, dacă am păstrat organele de conducere şi administrare actuale, congresul judeţean, comitetul judeţean şi delegaţia permanentă, am socotit necesar a determina funcţiunile fiecăruia, precizând rostul congresului judeţean ca reprezentant al organizaţiilor şi comitetelor locale, rostul comitetului judeţean ca organ şi diriguire a organizării în judeţ şi de supravegherea bunului mers a partidului şi delegaţia permanentă, ca organ de execuţie a statelor a hotărârilor congresului şi comitetului judeţean şi de intensificare a acţiunii în judeţ. In acelaş timp, am precizat rolul preşedintelui organizaţiei judeţene ca organul de răspundere personală faţă de Centru, asupra forţei partidului în judeţ şi conducătorul efectiv care pune în mişcare întregul aparat de partid în judeţ. In scopul intensificării organizaţiilor locale, am prevăzut formaţiunea de sectoare în cadrul fiecărei circumscripţii electorale, şefii de sectoare fiind desemnaţi de către preşedintele organizaţiei judeţene şi de către delegaţia permanentă şi răspunzând de forţa partidului în sectorul respectiv. Experienţa a dovedit că organizaţia judeţeană din judeţele ale căror capitale sunt municipii, nu se poate face în cadrul strict al normelor statutare. In acest scop am prevăzut că în aceste judeţe, organizarea urmează a se face pe baza normelor din statut, întregite într’un regulament de organizare, aprobat de comitetul provincial. De asemenea, organizaţiile urbane se vor face pe baza normelor ce vor fi reglementate de comitetele judeţene. In ce priveşte organizaţia provincială, singura schimbare necesară este înlăturarea din această formaţiune a congreselor provinciale care nu pot avea nici un fel de utilitate practică şi unele simplificări în ceea ce priveşte compunerea organelor de conducere ale organizaţiilor provinciale. In schimb insă am socotit necesar a introduce modificări mai importante în privinţa organizaţiei centrale. Dacă organele de conducere şi administraţie centrală rămân aceleaşi, compunerea lor potrivă cu experienţa, trebue să pe modificată. Astfel, compunerea comitetului execută, ca organ suprem de conducere a întregului, partid, cum era prevăzută în actualul statut, s’a dovedit inoperantă. Nici alegerea sa după propunerea comitetelor provinciale, nici compunerea sa din 40 de membri din care 20 pentru Vechiul Regat, 12 pentru Ardeal și Banat, 7 pentru Basarabia şi 2 pentru Bucovina, nu s-au arătat corespunzătoare menirii acestui important organ de conducere, nici spiritului partidului. Propunem de astădată o organizare a comitetului central executiv, care să reprezinte modi exact tendinţele organizaţiilor şH ale partidului. În acest scop, el se va compune din preşedinţii orga- Comitetului Executiv nunţiilor provinciale, din preşedinţii organizaţiilor judeţene, din parlamentarii în funcţiune în tinp ce partidul se află înopoziţie, dir preşedinţii şi vicepreşedinţii Corpurilor Legiuitoare când partdul se află la guvern, din foştii miniştri şi subsecretari de stat, din delegaţi ai tineretului naţional-ţărănesc, din preşedintele cercului de studii şi din câte un reprezentant, al corpurilor profesionale, constituite în cadrul partidului. In acelaş spirit propunem a se organiza şi delegaţia permanentă centrală, care urmează a se compune din preşedintele, vice-preşedinţii, secretarul general, casierul partidului şi reprezentanţii comitetelor provinciale, aleşi din sânul comitetului central în proporţia: 3 pentru Vechiul Regat, 2 pentru Ardeal şi câte unul pentru Basarabia şi Bucovina, precum şi din preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, când partidul este la guvern şi preşedintele Sfatului parlamentar, când este în opoziţie. Reorganizarea şi întărirea perfidului Acesta este cadrul general de organizare. Ritmul în care trebue să se procedeze la acţiunea de reorganizare şi întărire a partidului, nu poate să ne fie indiferent în circumstanţele actuale. De aceea, în interesul accelerării şi intensificării organizării, socotim necesar a se da puteri conducerei organizaţiilor de sus în jos, pentru a da însărcinări speciale acolo unde necesitatea o va cere, unor persoane active, pentru a desăvârşi organizaţia acolo unde va lipsi diligenţa necesară a organelor statutare respective. Astfel, în caz de dizolvare sau când nu s-a putut forma un comitet local provizoriu sau organizarea locală definitivă din iniţiativă proprie sau când organizaţia locală nu activează, conducerea judeţeană are căderea să desemneze un număr de bărbaţi de încredere pe un timp limitat, care să se ocupe cu organizarea; aceluiaş scop îi servesc şefii de sectoare, în cadrul organizaţiilor judeţene; de asemenea conducerea centrală are dreptul să trimită delegaţi pe lângă organizaţiile judeţene, fie pentru a îndruma şi a intensifica organizarea, fie pentru a supraveghea mersul organizării. MASURILE DISCIPLINARE O atenţiune deosebită s’a dat măsurilor disciplinare absolut necesare pentru a se asigura disciplina şi unitatea de acţiune a partidului în toate împejurările. Pentru toate vinovăţiile de ordin politic, hotărârea de excludere se va pronunţa de Comitetul judeţean cu drept de apel şi de recurs în ultima instanţă la Comitetul central executiv, rezervându-se însă conducerii centrale dreptul de iniţiativă. Deasemenea conducerea centrală este împuternicită de a înlocui pe orice conducător de organizaţie, care se dovedeşte a fi pierdut prestigiul şi autoritatea sa sau nu corespunde răspunderilor ce şi-a asumat. In ce priveşte excluderea din partid a “celor ce sa’r abate de la obligaţiile de onoare, ea se va face pe baza unui aviz al furiilor de onoare, instituite în caz de necesitate de către organizaţia judeţeană, provincială sau centrală şi va fi pronunţată de către Preşedinţii organizaţiilor judeţene sau provinciale sau direct de către Preşedintele Partidului. Desvoltarea acţiunii de partid necesită o colaborare şi o utilizare a tuturor forţelor generaţiilor şi profesiunilor. In acest scop s-a prevăzut că pe lângă organizaţiile propriu zise ale partidului, se vor întocmi şi vor funcţiona organe auxiliare, luându-se însă măsuri pentru ca acţiunea lor să aibă loc din iniţiativa proprie şi cu o conducere autonomă dar in numele programului, în cadrul tacticei partidului şi în deplin acord cu Preşedintele organizaţiei politice respective. TINERETUL Intre aceste organe auxiliare, locul de frunte îl ocupă tineretul naţional-ţărănist, care are menirea să pregătească generaţia tânără în ideolog Gontinua,re în pagina 2-a coloana 6 .) In partea informativă a ziarului nostru cititorii au văzut interesanta intervenţie făcută de d. Octavian Goga dela tribuna Camerei în legătură cu desfiinţarea Gărzii de Fier şi cu arestări ilegale care s’au făcut pe întreg cuprinsul ţării, după asasinarea fostului prim-miinistru, I. G. Duca. Nu încape nici o îndoială că d. Octavian Goga a exprimat un adevăr atunci când a taxat faptele guvernului ca nişte vădite „călcări de lege“, din punctul de vedere al dreptului şi ca nişte „greşeli fatale“ din punct de vedere politic. De asemenea nimeni nu va nega titui subsecretar de stat V. Iamandi, recunoaşterea, că a avut un succes oratoric, atacând pe d. Goga, dar că a fost lamentabil de slab atunci când a trebuit să răspundă la acuzaţiile precise aduse guvernului. Partidul naţional-ţărănesc a privit aceasta luptă, cu seninătatea izvorâtă din conştiinţa împlinirii datoriei. Noi am afirmat întotdeauna credinţa noastră în metodele legale. Şi d. Octavian Goga şi d. Victor Iamandi fac parte din partide cari au dispreţuit aceste metode. Incăerarea lor în discuţia asupra respectului legalităţii nu a fost deci — pentru noi — lipsită de savoare... Aspectul estetic al şedinţei de idii dela Cameră a fost însă întrecut de senzaţionalul desvăluirilor cari s’au făcut. După interpelarea dlui dr Ionel Pop asupra arestărilor ilegale dela Cluj, de care am vorbit şi vorbim în alta parte a ziarului nostru, intervenţia dlui Octavian Goga a denunţat ţării că s-au făcut „arestări de mii de persoane“. D. Iamandi a precizat că nu au fost arestate „mii de persoane“, ci numai 1700 inşi, cifră care a scăzut acum după eliberările recente la 1100. Cifrele acestea au fost rostite de un ministru în Camera Deputaţilor, prin urmare trebue să exprime cel puţin adevărul. Oricât i s’ar părea dlui Iamandi că 1700 sau 1100 de arestări sunt puţine, noi credem că de vreme ce ele s’au făcut fără respectarea formelor legale, dacă ar fi fost numai 17 sau 11, şi totuşi ar fi fost prea multe! Nu este îngăduit — mai ales în momentele grele — ca autoritatea de sus, să iasă din legalitate“. O altă afirmaţie senzaţională a dlui Goga, a fost că un anume Stere Ciumette a fost împuşcat cu 7 gloanţe de revolver în noaptea asasinatului lui Duca, de către poliţie şi aruncat în lacul Fundeni. D. Iamandi a întrebat pe d. Goga, dacă știe sigur acest lucru. D. Goga a răspuns : Sunt sigur! In replică deci d. Iamandi nu a mai insistat asupra acestui „caz“, mulţumindu-se să spună ca „atunci când cercetările vor fi terminate“ d. Goga va avea toate lămuririle. Desbaterile din parlament asupra chestiunei arestărilor ilegale după toate semnele vor avea ample continuări. Fără a trece la comentarii, ne rezumăm să arătăm acelora cari sunt duşmanii parlamentarismului, utilitatea acestei instituţii. Fără parlament, în aceste vremuri când presa nu poate spune tot ce ştie, unde ar fi putut fi puse în discuţie arestările în masă, făcute fără respectarea celei mai elementare proceduri legale, dacă dnii dr Ionel Pop şi Octavian Goga nu ar fi intervenit de la tribuna parlamentului? Utilitatea parlamentului D. Iamandi recunoaşte că sau operat 1700 arest intervenţia dlui dr Ionel Pop - Interpelarea dlul Oct. Poga In legătură cu arestările « flot, 11 Martie tos* siD*13 T&53: Moartea scriitorului francez Fraa,Quelais. artie 1788: Naşterea lui Gheorghe Asachi. 1 Martie 1799: Sfârşitul domniei lui Constantin Hangerli în Ţara Românească. 1 Martie 1808: In Ţara Românească guvernul rusesc Institue o cârnificanie. 1 Martie 1918: Germanii ocupa Kievul. guvernul amână dotarea noului husret Consiliul de miniştri menţine bugetul guvernului naţional-ţărânist până lai 1 Iulie BUCUREŞTI. 28. Azi la ora 9 dimineaţa s’a întrunit un consiliu de miniştri prezidat de d. G. Tătărescu, la care au asistat şi dd. Săveanu şi Leonte Moldoveanu, preşedinţii Coprurilor Legiuitoare. Primul ministru a cerut miniştrilor să depună de urgenţă proiectele ce urmează a fi votate de parlament, puntru a putea coordona munca Corpurilor Legiuitoare. D. ministru de finanţe Victor Slăvescu a cerut autorizaţia de amânare a depunerii bugetului general al statului pe exerciţiul 1934—35, până la data de 1 Iulie 1934. Veniturile şi cheltuielile statului, făcându-se până la aceea dată, prin decrete lunare în baza dispoziţiilor actuale ale bugetului. In acest sens , se va depune un proiect de lege în par- lament. Consiliul a încuviinţat amâna- rea depunerii bugetului. S-a discutat apoi problema modificării legii pentru încurajarea industriei naţonale, ministerul de industrie fiind însărcinat să întocmească proiectul de modificare care să cuprindă dispoziţiuni speciale pentru încurajarea elememtului românesc în diferitele întreprinderi partiou lar’e. S’a hotărât apoi ca dela data de 1 Martie să se înfiinţeze pe lângă fiecare minister câte, o comisiune însărcinată cu examinarea numirilor de funcţionari, d’n aceasta comune va face parte şi câte un delegat al federaţiei funcţionarilor publici. S-a hotărât deasemenea ca proectul Conversiunii să fe depus imediat pe biroul camerei. Legea conversiune! va fi depusă la 20 Martie BUCUREŞTI. 28. — Delegaţia perrmanantă a partidului liberal s’a întrunit ieri la locuinţa dlui Dinu Brătianu, preşedintele partidului. S’au discutat diferitele proecte de legi, hotărându-se ca proectul Helgii conversiunii să fie depus la Cameră cel mai târziu până la data de 20 Martie. Delegaţia s-a ocupat apoi de, chestiuni interne de partid, încredinţând conducerea organizaţiei de Satu- Mare a partidului dlui Tibu, în locul defunctului Teofil Dragoş. Camera a votat prelungirea BUCUREŞTI, 28. — In şedinţa de ieri după masă, Camera a votat proectul de prelungire a moratorului datoriilor agricole. Proectul va fi depus azi şi la Senat, urmând ca după votare să fie publicat în Monitorul Oficial. osămintelor lui V. Toncescu a fost Alin Solemnitatea tristă dela Crematorul „Eternitatea* BUCUREŞTI, 28. — Rămăşiţele hi- j cinerate ale lui Vasile Toncescu, mortul la Furiş, au fost aduse azi la Bucureşti. , In capela crematorului „Eternitatea“ I s’a oficiat azi dimineaţă un serviciu divin, pentru odihna sufletească a lui Vasile Toncescu, cenuşa lui fiind aşezată în sanctuarul crematorului. La serviciul divin au asistat dd. Ion Mihalache preşedintele partidului naţio- nal-ţărănesc, Iuliu Maniu, Virgil Madgearu, Mai Popoviciu, Armand Călănescu, D. R. Ioaniţescu, Grigore Iunian, Eduard M¥to, Trancu Iaşi, şi mulţi alţii. După serviciul divin au luat cuvântul d. Naumescu în numele Uniunii avocaţilor şi d. Virgil Madgearu în numele partidului naţional-ţătrănesc. D. Virgil Madgearu, relevând personalitatea defunctului a arătat că Vasile Toncescu s’a rideat la demnităţile care le-a deţinut în această ţară, graţie calităţilor sale profesionale şi activităţii lui neobosite. Excelent avocat, Vasile Toncescu intrând în politică, s'a dovedit şi un excelent politician, fapt carea adus demnitatea de vicepreşedinte al Camerei. Vastele lui cunoştinţe juridice l-au pus în fruntea năzuinţelor pentru unificarea legislativă, fiind ales preşedinte al comisiuni ce s’a pepat de această problemă. întreaga lui activitate a fost pătrunsă de un profund sentiment naţional, de aceea imediat după unire s-a înregimen-,tat în cadrele partidului naţional din Ardeal, fiind convins că pe aceasta cale va putea munci mai cu succes pentru desăvârşirea Unirii. Viaţa lui Vasile Toncescu poate să fi o pildă pentru generaţia de astăzi. f Dr. Victor Suda Luni dimineaţa în 26 l. c. s’a stins din vieaţă la Tg.-Mureş un vrednic luptător al acestui ţinut. A dispărut in floarea vieţii căci apa avea 49 ani. O vieaţa monestă, trăită însă din plin pentru binele şi înaintarea neamului său. Născut şi crescut în disciplina idealistă a vrednicului său tată părintele protopop Vasile Suciu din Căpuşul de Câmpie, unul dintre puţinii memorandişt în viaţă, nu şi-a precupeţit nici talentul nici energia spre a face totul pentru înaintarea cauzei româneşti în aceste ţinuturi înstreinate. In anil 1910 la înstpânirea imperiului românesc dr Victor Suciu se angajează de subprefect şi ca primul şi cel mai înalt funcţionar reuşeşte în câteva săptămâni să asigure continuarea normală a administraţiei, fără niciun incident, deşi toţi vechii slujbaşi îi refuză orice concurs şi-l sabotează. A fost în fruntea tuturor mişcărilor de cultivare şi înaintare a acestui ţinut, luând parte activă la întemeierea de cooperative săteşti, apoi la crearea federalei „Ogorul“. Gândurile nobile încercate de el dacă n’au izbutit deplin, îşi găsesc explicaţia în concepţia strâmtă şi politicianistă a vremurilor în care i-a fost dat să lupte. A fost un activ propagandist cultural la sate şi un plăcut şi miH conferenţiar al societăţii Astra. In legislatura din 1928—31 a fost senator al consiilor comunale. In toate manifestările vieţii sale a fost pătiunis de un adânc şi scrupulos simţ al răspunderii, de un devotament şi cinste cari l-au ridicat peste măsura oamenilor zilei de astăzi. In dr Victor Suchi,, cauza românească pierde un neobosit, luptător iar partidul, nostru un soldat, devotat, disciplinat şi integru. ’ Ştih