Patria, iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)
1934-06-01 / nr. 123
2 BUCUREŞTI, 31. — Jucătarii bucureşteni cari au făcut parrte din lotul naţional care s’a deplasat la Trieste, s’au întors aseară în capitală. Dintre oficiali ei n’au fost însoţiţi decât de d- Costel Rădulescu-Dini Luchide şi Nae Lubescu au rămas în Italia, unde vor asiste, la desfăşurarea Campionatelor mondiale. Cu acest prilej secretarul general al Federiarţiei va căuta să întocmească programul de toamnă al echipei naţionale şi va perfectua tratativele în vederea angajării unui antrenor federal-D- Nae Lukcescu în schimb va intra în tratative cu marile echipe italiene, intenţionând să angajeze pentru mai multe jocuri în România, pe Ambosiana sau pe Juventus. Papa Trieste D. Luchide caută să întocmească programul de toamnă al echipei naţionale matchurile eliminatorii pentru campionatul Ligii de Nord CLUJ, 31. — Liga de Nord în ultima ei şedinţă s’a ocupat de problema campionatului Ligii, care conform dispoziţiunilor Biroului Federal trebue să se închege cât mai curând posibil. Având în vedere că atât Districtul de Satu- Mare, cât şi acel din Sighet, au terminat campionatele locale. Liga a desemnat prima întâlnire eliminatorie între campioanele acestor două Districte: Olympia GFR din Satu-Mare şi ,,Astra” din Sighet. Matchul a fost fixat la Sighet pentru Dumineca viitoare comisia de arbitri de pe lângă Ligă, delegând cu conducerea marchului red. dr Teofil Morariu din Oradea- SATU-MARE, 31 — Luni, 28 Mai, a avut loc în localitate disputa amicală din football, dintre echipele: Olimpia GFR şi SK Hust din Cehoslovacia. Jocul ia decurs într’un tempo lin, păstrând eleganţai unui adevărat match amical- " Gazdele au câştigat cu uşurinţă, oaspeţii fiind obosiţi după matchul de Duminecă cu Phonix-ul din Bai Mare. A arbitrat de Pobozsny. Echipele au jucat în următoarele formații: Olimpia: Baros— Sikola, Petrovan (Szabó)—Szerémi I, I Vajda I, Rokosny—Dragoner, Szerémi II, Pop, Szerémi III, Ghiş. SK HUST: Dobisenszky—Schmid, Harstein—Neuman, S¥ok, Weintraub— Akkermann, Csik, Apony, Tikkel, Füredi- Au marcat: Szerémi III (3), Szerémi II (2), Pop, Csik şi Füredi- Cei maii buni oameni de pe teren au fost fraţii Szerémi de la Olimpia iar de la SK Hust cei doi mărginaşi Sportul In provincie Un match international die footbail la Satu-Mare Olympia CFS-S- C. Húst (Cehoslovacia) 0:2 (3:2) Preşedintele Federaţiei de lapte recunoaşte că s’au tocmit dinainte ca italienii asupra rezultatului concursurilor din Sardinia Antrenorul Schenker In loc să se disculpe« acuză pe lugojeni că sunt şovlişti LUGOJ, 31 — Destăinuirile pe cari leau făcut luptătorii Clubului „Vulturii” din Lugoj, in legătură cu cele petrecute la campionatele Europei de luptei greco-romane de la Roma dar mai fires condiţiunile ruşinoase ale turneului luptătorilor români în Sardinia, au provocat indignarea tuturor cercurilor sportive româneşti. Pimul care a reacţionat a fost bineînţeles d. Camil Mancik, preşedintele Federaţiei de lupte, singurul răspunzător de cele întâmplate în Italia- Care în loc să-şi recunoască greşala încearcă o penibilă explicaţie în Marele unguresc din Oradea, şi confirmă tot ceea ce au afirmat luptătorii lugojeni. Textual d- lManuilă declară că a dat îndrumări luptătorilor să se lase bătuţi în concursurile din Sardinia, pentrucă aşa cereau interesele propagandei româneşti-0 afirmaţie mai riscată nici nu putea să facă d. C. Manoilă, căci prin ceeace a spus a mărturisit mai mult chiar decât i s’a pus în sarcină-Declaraţiile preşedintelui Manoilă au fost secondate însă şi de cele ale antrenorului Schenker, care polemizează cu lugojenii şi în ultimă instanţă noi putânduTe, găsi nici o vină îi denunţă presei ungureşti, ca şovin®şti incorigibili- După cele petrecute, a sosit credem , timpul ca d. Manolia să-şi dea seama că cu sfătuitorii pe cari îi are nu poate, lucra în interesul sportului românesc- Daică vrea să conducă şi pe mai departe Federaţia a cărei preşedinte este, să-şi remanieze sfetnicii şi concepţiile despre sport- Ce înseamnă la noi, de exemplu, crearea unei industrii cu filatura bumbacului? In această industrie, munca umană are astăzi un rol foarte redus. Nu poate fi vorba, deci de o valorificare a braţelor de muncă. Rolul maşinei întorcăturii est© maximal. Şi-atunci, nu rămâne în afară de orice sănătoasă justificare încurajarea ce se acordă acestei industrii prin noul regim al contingentării, care scoate bumbacul netors din contingentare, iar pe de altă parte, suprataxează toate categoriile de fire de bumbac? Aceasta, evident, poate fi in interesul țesătoriilor noastre mari. Industria mijlocie însă şi industria ţărănească, ies împovărate depe urma acestui regim. Am fi dispuşi să acceptăm pentru greşala definită de acest exemplu termenul de vinovată ignorare a industriei noastre ţărăneşti, dacă nu s’ar fi scos din contingentare, între altele, următoarele articole: pâslă ordinară (de păr de bou), uleiul de ricină, hameiul, iuta pieptănată și tot felul de fire de iută, toate materiile tanante (silvicultura noastră n’are nimic de zis?), aparatele de lemn pentru gimnastică (paralele, fusuri, sănii, schiuri, etc.), pământul, argilele şi tot felul de marne brute şi semifabricate. Dar ne întrebăm: bumbacul poate fi tors în ţară, iar iuta nu poate fi pieptănată, toarsă şi răsucită la noi? In definitiv, ea poate fi înlocuită cu alte textile indigene. (Olandezii au creat o industrie fină a inului; noi să nu putem realiza o industrie ordinară a inului şi a cânepei?). Aceasta ar fi în favoarea industriei noastre casnice, care dispune de o forţă latentă mult mai mare şi mai folositoare decât forţele industriei noastre mari. Ea satisface nevoile ■ a 80% din populaţia ţării! Să analizăm celelalte produse scoase de sub regimul contingentării? Sublinierea făcută şi parantezele deschise în înşirarea lor ne dispensează de orice comentariu. Din ele se desprinde o păgubitoare neglijare a unor importante ramuri agroindustriale. Este o neglijare care dovedeşte că autorul contingentării actuale a avut privirea aruncată mai mult în turnul scheletului nostru industrial. * In vieaţa economică se impun, ca în toate domeniile de vieaţă, anumite adevăruri limpezi, cari rămân puncte permanente de orientare în haos. In haosul actual, economia ţărănească, la noi, este un punct cardinal. Ea trebue aşezată, cu tot capitalul ei material şi uman, în perspectiva vremii, ca obiectiv al naţionalismului nostru economic. Numai în acest aspect ţărănesc, contingentarea sau, dacă vreţi, contingentarea noastră autarhică trece de la efectele de circumstanţă la efectele permanente pe cari trebue să le urmărim stăruitor, întotdeauna, în folosul economiei noastre naţionale. AL. BARBAT. / ” ■' -----OXO---- Concursuri naţionale de Tenis Clubul sportiv Universitatea organizează Concurs naţional de Tennis, care se va ţine în zilele de 1, 2 şi 31 Iunie a. c. pe terenurile de tennis din Parcul Oraşului cu următoarele competiţiuni: Clasa I: Simplu Domni, simplu Doamne, dublu domni, dublu mixt. PATEIA plu Doamne, dublu domni, simplu Doamne, dublu Domni, dublu mixt. Clasa III: Simplu Domni, simplu Doamne, dublu domni, dublu mixt. Simplu iuniori. Până la 18 ani. Simplu iunioare. Până la 18 ani. Taxele de participare: pentru clasa I: pentru simplu lei 80, pentru dublu lei 110. Clasa II: pentru simplu 55 lei, pentru dublu 90 lei. Clasa 111: pentru simplu lei 55, pentru dublu lei 90. Juniori şi junioare lei 30. înscrierile se fac deodată cu achitarea taxelor la Arena Sportivă, la vestiarul „U“, până Joi 31 Mai ora 5 p.m. Participarea la concurs este admisă numai membrilor legitimaţi în Cluburi. Concursurile se vor juca cu mingi „Dunlop“. Concursurile vor fi premiate cu medalii: I, II, III. Tragerile la sorţi se vor face la Bufetul de la Arena Sportivă Joi, 31 Mai orele 0 p. m. Pentru onoratul public spectator bilet permanent lei 60, individual adulţi lei 20. Elevii, studenţii lei 5. Preşedintele şi secretarul comisiunii de arbitri din Oradea suspendaţi pentru negligenţă în serviciu Tinem să arătăm că între timp la Echipa Americei la campionatele mondiale de football In cadrul campionatului mondial de football, s-a jucat Duminecă la Roma, matchul dintre selecţionata Italiei şi a Statelor Unite. A învins echipa Italiei cu 7:1. Instantaneul de sus a fost prins pe teren înainte de începerea matchului şi reprezintă echipa Statelor Unite adunată în jurul antrenorului care dă ultimele instrucţiunii jucătorilor. ------------ D. Ministru Hr Angelescu fiinţeze Facultatea de Drept din Oradea Eld ORADEA, 31. — Cu ocazia participării La serbările comemorative de 150 ani ale şcoalei formale române unite din Oradea, d. dr. C. Anghevizitârd CLUJ, 31 — Comisiunea de arbitri de pe lângă Liga de Nord, constatând repetate neglijenţe la Comisia, districtuală de arbitrii din Oradea, a deschis cercetări disciplinare, împotriva prese- instrucţiunii publice, dintelui Fulop şi a secretarului Vancu, şi localitatea a vizitat căminul studencari au condus pana acum cateva Zile zile la Facultatea fle Drept din acest oras. Cu agente Comisia. | „»i. «*, *-#«■ »"■ In baza carcetartor făcute de.diHt N. a ă FaoolM.a d, D„,i ji» Birieiscu. maior Baieanu si Mmon, Co" ; "at pe "• ? Q .. be. misia din Cluj a suspendat pe fostul ! Oradea TM h "TlZâZ presedinte Fülöp pe 2 luni, iar pe se- * cuta la Cla,‘ ’ “1S ' las Secretarul Vancu pe 3 luni, în care timp «le: Eu nu vreau sa desființez Facultatea ce le-a fost interzisă orice activitate. Drept din Oradea, dar profesorii d-voastre o cer. Dealtfel eu am vrut să fac aici o Universitate da Oradea s’a instalat o Comisie interimară Vest, pentru care am găsit local potrivit, în care ră, în frunte cu d. dr Teofil Morariu- se află actualmente Divizia 17 Ini____ _ Vizitând localul Facultăţii, d. Ministru, in faţa corpului profesoral şi deputatului dr. Nerva Tra-ian Cosma »‘a declarat din nou pentru menţine-rea Facultăţii de Drept din Oradea. Declaraţiile dini Ministru dr. Anghelescu, au produs o liniştire în rândurilor studenţilor, cari în ultimul timp au trăit intr'o continue agitaţie, Insştiind dacă facultatea Lor rămâne sau va fi desfiinţată şi trecută la Facultatea din Cluj. I festial francez la Şcoala Superioară Comerciala de fete - O Impresionanta manifestaţie şcolarii — CLUJ. 31. — In seara zilei de 28 Mai a avut loc, la Şcoala Comercială Superioară de zeşte, a unei eleve care a mulţumit organizator-un festival francez dat de eleve, din iniţiativa şi sub conducerea profesoarei Gomelia Haseba., nul. Venitul a fost destinat Bibliotecei franceze ce a fost întemeiat acum doi ani de către il.a profesoară Haşeganu şi numără astăzi peste 200 de volume. Festivalul a fost deschis cu un cântec francez, după care a urmat cuvântarea dnei profesoare Haşeganu, care a expus rostiri festivalului Elevele au reprezentat o scenă din Albailie, frumoasa tragedie a lui Racine. Au urmat apoi câteva cântece populare franceze, cari au fost îndelung aplaudate, două eleve au executat un prof. Angi Eghy şi cu o cuvântare, în franţulei festivalului pentru munca ce a depus-o pentru instruirea lor Remarcăm cu această ocazie că şcoala nu are o sală mai mare pentru serbări. Totuşi cei existente, datorită dnei directoare, au fost inimos decorate cu plante şi covoare. In sala de desen profesoara G. Haţieganu a organizat o bogată expoziţie de desene a elevilor, iar canelaria a fost împodobită cu tablouri grafice, executate la orele de birou comercial al dnei Popescu Voiteşti.Ne-a impresionat, în mod plăcut, cunoştinţele de limba franceză ale elevelor. Au participat dans, s-a recitat mai multe poezii, s'au cântat şi membrii corpului didactic din localitate, pâdin chitară şi balalaică, serbarea încheindu- e prinţii elevelor, studenţi şi elevi, cuun frumos menuet pus la punct de dspa :'. . O frumoasă serbare religioasă culturală în ţara Moţilor — S’a constituit cercul protopopesc al Familiei din Lupşa — CLUJ, 31 — Frăţia Ortodoxă română, secţia date, profesorul I. Racoţa, conferenţiind despre Cluj, a organizat, în zilele de Rusalii, cu sprijinul corului Academiei teologice, de sub conducerea dlui prof. V. Petraşcu, o frumoasă serifie religioasă culturală în Valea Arieşului, din ţara Moţilor, în prima zi vizittndu-se comunele Sîlciua şi Lupşa, iar în ziua a doua Baia de Arieş. Pentru aceasta s-au deplasat dela Cluj dd. dr Lazăr Chirilă, dir. Şcoalei comerciale de băeţi, dr. Galaction Munteanu, prof la Academia Teologică şi Ion Gorvu, duhovnicul Academiei. Programul a cuprins coruri bărbăteşti religioase, balade în legătură cu marele tribun Avram Iancu, precum şi o şezătoare literari şi un concert popular al „Casei de citire Gheorghe Croşbuc“. Din operele poetului ţărănimii s-au cântat mai multe bucăţi, cari au fost îndelung apriu„Viaţa şi opera lui Gheorghe Goşbuc“. In cadrul acestor serbări a mai ţinut o inspirată conferinţă profesorul Galaction Munteanu, tratând despre „Idealul Creştin“. Tot cu această ocazie s'a constituit corul protopopesc al T. O. R.-ului pentru protopopiatul Lupşei. Alegerea s'a efectuat în Baia de Arieş. Noul cerc numără 16 membrii şi an comitet compus din dd.: Dr. Lazăr Chirilă, preşedinte; Gr. Alexandrescu, vicepreşedinte; N. Fodorea 11 casier şi Virgil Rancea secretar. Aceste serbări au fost primite cu mare însufleţire de către populaţia românească, ele echivalând cu o adevărată recreaţie sufletească de sfintele sărbători ale Rusaliilor. Arcliidncele Engen de Habsburg la cancelarul Dollfuss ducă, exerciţii la cal, sul, paralele şi Arhiducele Eugen de Habsburg, care s’a reîntors de curând în Austria a fost primit în audienţă de cancelarul Dolfuss, cu care a avut o lungă intrere- Reuşita acestei serbări se datoreşte dere, care a fost viu comentată de cercurile politice, dlid profesor Teodor Chirica. Manifestaţia meseriaşilor români la Alba-noia ALBA-IULIA, 30. — In ziua de au- a dus vii mulţumiri tuturor membrilor de faţă, şi în special dlui dr Augustin Raţiu, preşedintele Reuniunii meseriaşilor români din Turda. Seara meseriaşii din Turda, au dat în sala Teatrului, un frumos festival cu un program, cuprinzând numeroase cântece naţionale, reprezentându-se şi piesele „Soacra dlui profesor" şi „Florin şi Florica". Organizaţia meseriaşilor din Turda îşi va continua opera de Înfrăţire şi consolidare făcând vizite şi în alte oraşe ardelene, sălii, a avut loc în localul palatului Reuniunii meseriaşilor români din Alba- Iulia, un mare congres al breslaşilor. La acest congres a participat şi Reuniunea meseriaşilor din Turda. La catedrala încoronării, corul Reuniunii meseriaşilor din Turda, a cântat răspunsurile la liturghie. Dela catedrală , mulţimea participanţilor a plecat la sediul Reuniunii unde s’a dat o masă I comună. La masă a vorbit d. dr Ioan ■ Pop, fost subsecretar de stat, care a a- Abuzuri administrative sancţionate de justiţie In Martie 1933 d. dr Aurel Vasiu a fost numit şeful serviciului financiar al judeţului Sibiu. Deşi numirea s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale, clubul liberal din Sibiu a apelat această numire. Procesul a ajuns până la Comitetul Central de revizuire Bucureşti, care a dat câştig de cauză dlui dr Vasiu. Dar imediat după venirea liberalilor la putere prefectul de Sibiu M. Regman, nesocotind hotărîrea consiliului judeţean şi a înaltului for de la Bucureşti a îndepărtat din serviciu în mod abuziv şi negat pe d. dr Vasiu. Acesta a apelat decizia anuzivului prefect, dupa o sabotare de 6 luni de zie în care prelactul Regneanu a voit să trimită dosarul la Comitetul local de Revizuire pentru a nu se putea ţine despuierea acesta a axat o noua desbaiere dând câştig de cauză dlui dr A. Vasiu şi anintiu decizia prefectului Regmnan. Justiţia şi-a făcut datoria înfierând actele ilegale ale unuia din cei mai samavolnici şi mai abuzivi prefecţi pe care i-a avut şi îi are ţara noastră. r un mit Lugoj CONCERT. Corul învăţătorilor din Bucureşti, sub conducerea maestrului Nicolae Oancea — Sibiu, a concertat , a doua zi de Rusalii. Un comitet în frunte cu revizorii şcolari Cornel Mircea şi Tiberiu Stan, au întocmit un sărbătoresc program in cinstea oaspeţilor bucureşteni. Concertul ascultat de un.i numeros public, a înregistrat o frumoasă reuşită. BIBLIOGRAFIE. A apărut în editura autorului, volumul de poezii „Vieaţa" de Grigore Mihaiuţu. — Pentru firavateratură bănăţeană, volumul este bine venit. Se obsearvă continuitatea liniei trase în mişcarea literară bănăţeană, de către Mia Cerna, Constantin Miu- Lerca, Doina Peteanu şi Mihail Novac. Examenul de gimnastică de la liceul „M. Eminescu“ din Saia-Mare Luni s-a ţinut şi curtea liceului „MEmbrescu” o serbare sportivă de sfârşit de an la care a asistat, pe lângă corpul profesoral, şi un public numeros• Programul a fost compus din exerciţi libere, exerciţii cu bastoane şi moi exerciții atletice. VINERI, 1 Iunie, anul XVI, Nr. 12. une cuvinte. — LITVINOV, ministrul de externe al Sovietelor, este azi cel mai urît om în Anglia. Aceasta din cauză că încercând să introducă Rusia în Liga Naţiunilor se bănueşte că unelteşte împotriva Angliei. — TOGO, amiralul japonez decedat, va fi îngropat cu funeralii naţionale. — KEMAL PAȘA, a ordonat sporirea bugetului ministerului armatei otomane. — HENRY KÖNIG, renumitul radiolog englez a decedat la Dover. ■ Bibliografie BULETINUL DEMOGRAFIC AL ROMANIEI, de pe luna Mai, Nr. 5, cuprinde mişcarea populaţiei în luna Ianuarie 1934 şi cifrele anuale provizorii In 1933. A apărut şi s-a pus în vânzare la toate librăriile din ţară, numărul pe Mai al revistei „Azi“, cu următorul sumar: Traian Herseni: Sociologia spiritului; George Gregorian: Mereu spre fine; Neagu Rădulescu: Mahalaua cu Dumnezeu şi nebunii; Cicerone Theodorescu: Titanul; R. Han: Cina de lac roşu; C. I. Şidloveanu: Trei poeme; Ton Th. Rea: Semnal; Petru Manoliu: Romantismul american; Al. Robot: Vedeniile linei nopţi; Isaia Răcăciuni: Ecaterina Ivanovna; Horia Stamatu: Epitaf; Octav Şuluţiu: Noutate şi originalitate; Vlaicu Râme: Pată din ţara mea; Simion Stolnicu: Perină cu chei de cristal; Anton Helban: Oameni feluriţi; Horia Groza: Elemente; Corneliu Albu: Compozitorul Jack Mureşianu. Cronica literare: C. Noica despre Petru Comarnescu; M. Rosenkranz despre V. Voiculescu; M. Dan despre Tristan Tzara; V. Damaschin despre G. Bacovia; Octav Şuluţiu despe - Camil Balthazar şi Ion I. Pillat. — Un exemplar de 120 pagini. 10 lei. Revista „Azi“ e cea mai bună și cea mai iaftină revistă literară românească. Să nu lipsească din nici o casă. Reorganizarea partidului naţional-tarănesc pe Valea Bârgâului... BISTRIŢA, 31. — Luni în 28 Mai din Victor Moldovan şi Tudor Dan au cutrierat mai multe comune de pe Valea Bârgăului. Cu acest prilej comitetele Locale au ţinut şedinţe plenare, aducând importante hotărâri în legătură cu contrnuiţia operei de reorganizare a partidului naţional-ţăranesc. Sătenii au primit pretutindani cu multă însufleţire pe delegaţii veniţi din cuttul judeţului. La Prundul Bârgăului, unii delegaţi au găsit poporul cuprins de indescriptibilă amărăciune. După obiceiul anilor trecuţi şi pe baza unuu drept câştigat, sătenii şi-au trimis şi în acest an oile în păşunea statului. Inginerul, Prapescu insă a interzis păşunarea, trimiţând turmele oamenilor acasă. In drum spre sat un mare număr de oi s'au îmbolnăvit şi au murit. Amărâţi până la extrem, sătenii au atacat pe inginer, înjurând,1 şi ameninţându-l cu moartea. S-a evitat o nenorocire graţie intervenţiei delegaţilor partidului naţional-ţărănesc. Aceştia au expediat dlui ministru Sassu o telegramă, cerându-i să încinsna direcţia silvică la mai multă prudenţă, plus, transferarea iperselosului inginer. REGIA AUTONOMA CFR Nr. 68520 RA/934 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală, că In ziua de Luni 25 Iunie 1934 orele 11 se va ţine o licitaţie publică la sediul Inspecţiunei de Mişcare Oradea, Bulevardul Ferdinand Nr. 77 pentru concesionarea bufetului din staţia Baia Mare fără locuinţă. Concesiunea se dă pe termen de 3 ani cu prețul la libera ormă. Ofertele închise și sigolate vor fi însoţite de următoarele acte: 1. Recipisa de garanție provizorie de cel puțin 5 la suta din valoarea ofertei. 2. Actele prevăzute la art. 2 și 3 din cadtul de sarcini tip ce se poate consulta la sediul oricărei inspecţiuni de Mişcare din ţară. 3. O declaraţie că se obligă a face pe cont propriu eventualele reparaţiuni ale localului. 4. Act doveditor cât are vârsta de cel puţin 25 ani şi serviciu militar satisfăcut. 5. O declaraţie că a luat cunoştinţă şi acceptă condiţiunile contractului tip. 6. Foştii şi actualii concesionari ai Regiei Autonome Cir. nu vor fi admişi la licitaţie ae,âi dacă dovedesc cu acte in regulă că au achitat complect toate datoriile către Cir. Actualii concesionari vor prezenta numai chitanţa de garanţie provizorie, certficatul medical şi declaraţia de la punctul 3 şi 5. Instalarea la exploatarea acestei concesiuni se va face începând de la data de când va deveni liberă prin evacuarea actualului concesionar. 5 Cereţi la toate chioşcurile de ziare, „IPATIŢIA“. Publică cele mai proaspete ştiri, întrecând cu 20 de ore ziarele din capitală*