Patria, iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)

1934-06-01 / nr. 123

2 BUCUREŞTI, 31. — Ju­cătarii bucu­­reşte­ni cari au făcut parr­te din lotul na­ţional care s’a deplasat la Trieste, s’au în­tors aseară în capitală. Dintre ofi­ciali ei n’au fost însoţiţi decât de d- Costel Rădulescu-Dini Luchide şi Nae Lub­escu au ră­mas în Italia, unde vor asiste, la desfă­şurarea Campionatelor mondiale. Cu a­­ce­st prilej secretarul general al Federiar­ţiei va căuta să întocmească programul de toamnă al echipei­ naţionale şi va perfectua tratativele în vederea angajă­rii unui antrenor federal-D- Nae Lukcescu în schimb va intra în tratative cu marile echipe italiene, in­tenţionând să angajeze pentru mai mul­te jocuri în România­, pe Ambosiana sau pe Juventus. Papa Trieste D. Luchide caută să întocmească programul de toamnă al echipei naţionale matchurile eliminatorii pentru campio­natul Ligii de Nord CLUJ, 31. — Liga de Nord în ultima ei şedinţă s’a ocupat de problema cam­pionatului Ligii, care conform dispozi­­ţiunilor Biroului Federal trebue să se închege cât mai curând posibil. Având în vedere că atât Districtul de Satu- Mare, cât şi ace­l din Sighet, au termi­nat campionatele locale. Liga a desem­nat prima întâlnire eliminatorie între campioanele acestor două Districte: Olympia GFR din Satu-Mare şi ,,Astra” din Sighet. Matchul a fost fixat la Sighet pentru Dumineca viitoare comisia de arbitri de pe lângă Ligă, delegând cu conduce­rea marchului re­d. dr Teofil Morariu din Oradea- SATU-MARE, 31­ — Luni, 28 Mai, a avut loc în locali­tate disputa amicală din football, dintre echipele: Olimpia GFR şi SK Hust din Cehoslovacia. Jo­cul ia decurs într’un tempo lin, păstrând eleganţai unui adevărat match amical- " Gazdele au câştigat cu uşurinţă, oaspe­­­­ţii fiind obosiţi după matchul de Dumi­necă cu Phonix-ul din Ba­i Mare. A ar­bitrat de Pobozsny. Echipele au jucat în următoarele formații: Olimpia: Baros— Sikola, Petrovan (Szabó)—Szerémi I, I Vajda I, Rokosny—Dragoner, Szerémi II, Pop, Szerémi III, Ghiş. SK HUST: Dobisenszky—Schmid, Harstein—Neuman, S¥ok, Weintraub— Akkermann, Csik, Apony, Tikkel, Fü­redi- Au marcat: Szerémi III (3), Szerémi II (2), Pop, Csik şi Füredi- Cei maii buni oameni de pe­ teren au fost fraţii Szerémi de la Olimpia iar de­ la SK Hust cei doi mărginaşi­ Sportul In provincie Un match international die foot­bail la Satu-Mare Olympia CFS-S- C. Húst (Cehoslovacia) 0:2 (3:2) Preşedintele Federaţiei de lapte recunoaşte că s’au tocmit dinainte ca italienii asupra rezultatului concursurilor din Sardinia Antrenorul Schenker In loc să se disculpe« acuză pe lugojeni că sunt şovlişti LUGOJ, 31­ — Destăinuirile pe cari leau făcut luptătorii Clubului „Vultu­rii” din Lugoj, in legătură cu cele pe­trecute la campionatele Europei de lup­tei greco-romane de la Roma dar mai fi­res condiţiunile­ ruşinoase ale turneului luptătorilor români în Sardinia, au provocat indignarea tuturor cercurilor sportive româneşti. Pimul care a reacţionat a fost bine­înţeles d. Camil Mancik, preşedintele Federaţiei de lupte, singurul răspunză­tor de cele întâmplate în Italia- Care în loc să-şi recunoască greşala încearcă o penibilă explicaţie în Marele ungu­­resc din Oradea, şi confirmă tot ceea ce au afirmat luptătorii lugojeni. Textual d- lManuilă declară că a dat îndrumări luptătorilor să se lase bătuţi în concur­surile din Sardinia, pentrucă aşa ce­reau interesele propagandei româneşti-0 afirmaţie mai riscată nici nu pu­tea să facă d. C. Manoilă, căci prin ceeace a spus a mărturisit mai mult chiar decât i s’a pus în sarcină-Declaraţiile preşedintelui Manoilă au fost secondate însă şi de cele ale antre­norului Schenker, care polemizează cu lugojenii şi în ultimă instanţă noi putân­­duTe, găsi nici o vină îi denunţă presei ungureşti, ca şovin®şti incorigibili- După cele petrecute, a sosit credem­ , timpul ca d. Man­oli­a să-şi dea seama că cu sfătuitorii pe cari îi are nu poate, lucra în interesul sportului românesc- Daică vrea să conducă şi pe mai depar­te Federaţia a cărei preşedinte este, să-şi remanieze sfetnicii şi concepţiile despre sport- Ce înseamnă la noi, de exemplu, cre­area unei industrii cu filatura bumba­cului? In această industrie, munca u­­mană are astăzi un rol foarte redus. Nu poate fi vorba, deci de o valorifica­re a braţelor de muncă. Rolul maşinei în­torcăturii est© maximal. Şi-atunci, nu rămâne în afară de orice sănătoasă justificare încurajarea ce se acordă a­­cestei industrii prin noul regim al con­­tingentării, care scoate bumbacul ne­­tors din contingentare, iar pe de altă parte, suprataxează toate categoriile de fire de bumbac? Aceasta, evident, poa­te fi in interesul țesătoriilor noastre mari. Industria mijlocie însă şi indus­tria ţărănească, ies împovărate depe urma acestui regim. Am fi dispuşi să acceptăm pentru greşala definită de acest exemplu ter­menul de vinovată ignorare a indus­triei noastre ţărăneşti, dacă nu s’ar fi scos din contingentare, între altele, ur­mătoarele articole: pâslă ordinară (de păr de bou), uleiul de ricină, hameiul, iuta pieptănată și tot felul de fire de iută, toate materiile tanante (silvicul­tura noastră n’are nimic de zis?), apa­ratele de lemn pentru gimnastică (pa­ralele, fusuri, sănii, schiuri, etc.), pă­mântul, argilele şi tot felul de marne brute şi semifabricate. Dar ne întrebăm: bumbacul poate fi tors în ţară, iar iuta nu poate fi piep­tănată, toarsă şi răsucită la noi? In definitiv, ea poate fi înlocuită cu alte textile indigene. (Olandezii au creat o industrie fină a inului; noi să nu pu­tem realiza o industrie ordinară a inu­lui şi a cânepei?). Aceasta ar fi în fa­voarea industriei noastre casnice, care dispune de o forţă latentă mult mai ma­re şi mai folositoare decât forţele indus­triei noastre mari. Ea satisface nevoile ■ a 80%­ din populaţia ţării!­­ Să analizăm celelalte produse scoase de sub regimul contingentării? Subli­nierea făcută şi parantezele deschise în înşirarea lor ne dispensează de ori­ce comentariu. Din ele se desprinde o păgubitoare neglijare a unor importan­te ramuri agroindustriale. Este o neglijare care dovedeşte că autorul contingentării actuale a avut privirea aruncată mai mult în turnul scheletului nostru industrial. * In vieaţa economică se impun, ca în toate domeniile de vieaţă, anumite a­­devăruri limpezi, cari rămân punc­te permanente de orientare în haos. In haosul actual, economia ţărăneas­că, la noi, este un punct cardinal. Ea trebue aşezată, cu tot capitalul ei ma­terial şi uman, în perspectiva vremii, ca obiectiv al naţionalismului nostru economic. Numai în acest aspect ţărănesc, con­­­tingentarea sau, dacă vreţi, contingen­­­­tarea noastră autarhică trece de la efec­tele de circumstanţă la efectele perma­nente pe cari trebue să le urmărim stă­ruitor, întotdeauna, în folosul econo­miei noastre naţionale. AL. BARBAT. / ” ■' -----OXO----­ Concursuri naţionale de Tenis Clubul sportiv Universitatea or­ganizează Concurs naţional de Tennis, care se va ţine în zilele de 1, 2 şi 3­1 Iunie a. c. pe terenurile de tennis din Parcul Oraşului cu următoarele com­­­­petiţiuni: Clasa I: Simplu Domni, sim­­­­plu Doamne, dublu domni, dublu mixt. PATEIA plu Doamne, dublu domni, simplu Do­amne, dublu Domni, dublu mixt. Cla­sa III: Simplu Domni, simplu Doam­ne, dublu domni, dublu mixt. Simplu iuniori. Până la 18 ani. Simplu iu­­nioare. Până la 18 ani. Taxele de par­ticipare: pentru clasa I: pentru simplu lei 80, pentru dublu lei 110. Clasa II: pentru simplu 55 lei, pentru dublu 90 lei. Clasa 111: pentru simplu lei 55, pentru dublu lei 90. Juniori şi junioa­­re lei 30. înscrierile se fac deodată cu achitarea taxelor la Arena Sportivă, la vestiarul „U“, până Joi 31 Mai ora 5 p.m. Participarea la concurs este ad­misă numai membrilor legitimaţi în Cluburi. Concursurile se vor juca cu mingi „Dunlop“. Concursurile vor fi premiate cu medalii: I, II, III. Trage­rile la sorţi se vor face la Bufetul de la Arena Sportivă Joi, 31 Mai orele 0 p. m. Pentru onoratul public spectator bilet permanent lei 60, individual a­­dulţi lei 20. Elevii, studenţii lei 5. Preşedintele şi secretarul comi­­siunii de arbitri din Oradea sus­pendaţi pentru negligenţă în serviciu Tinem să arătăm că între timp la Echipa Americei la campionatele mondiale de football In cadrul campionatului mondial de football, s-a jucat Duminecă la Roma, matchul dintre selecţionata Italiei şi a Statelor Unite. A învins echipa Italiei cu 7:1. Instantaneul de sus a fost prins pe teren înainte de începerea matchu­lui şi reprezintă echipa Statelor Unite adunată în jurul antrenorului care dă ultimele instrucţiunii jucătorilor. ------------ D. Ministru Hr Angelescu fiinţeze Facultatea de Drept din­ Oradea Eld ORADEA, 31. — Cu ocazia participării La ser­bările comemorative de 150 ani ale şcoalei for­male române unite din Oradea, d. dr. C. Anghe­vizitâr­d CLUJ, 31­ — Comisiunea de arbitri de pe lângă L­iga de Nord, constatând repetate neglijenţe la Comisia, distric­tuală de arbitrii din Oradea, a deschis cercetări disciplinare, împotriva prese-­­ instrucţiunii publice, dintelui Fulop şi a secretarului Vancu,­­ ş­i localitatea a vizitat căminul studen­cari au condus pana acum cateva Zile z­ile la Facultatea fle Drept din acest oras. Cu agente Comisia. | „»i. «*, *­-#«■ »"■ In­ baza carcetart­or făcute de.diHt N. a ă FaoolM.a d, D„,i ji» Birieiscu. maior Baieanu si Mmon, Co" ; "at pe "• ? Q .. be. misia din Cluj a suspendat pe fostul ! Oradea TM h "TlZâZ presedinte Fülöp pe 2 luni, iar pe se- * cuta la Cla,­‘ ’ “1S ' las S­e­creta­rul Vancu pe 3 luni, în care timp «le: Eu nu vreau sa desființez Facultatea ce le-a fost interzisă orice activitate.­­ Drept din Oradea, dar profesorii d-voastre o cer. Dealtfel eu am vrut să fac aici o Universitate da Oradea s’a instalat o Comisie interimar­ă Vest, pentru care am găsit local potrivit, în care ră, în frunte cu d. dr Teofil Morariu-­­ se află actualmente Divizia 17 Ini­____ _ Vizitând localul Facultăţii, d. Ministru, in faţa corpului profesoral şi deputatului dr. Nerva Tra-­­­ian Cosma »‘a declarat din nou pentru menţine-­­­rea Facultăţii de Drept din Oradea. Declaraţiile dini Ministru dr. Anghelescu, au­­ produs o liniştire în rândurilor studenţilor, cari în ultimul timp au trăit intr'o continue agitaţie, I­nsştiind dacă facultatea Lor rămâne sau va fi desfiinţată şi trecut­ă la Facultatea din Cluj. I festial francez la Şcoala Superioară Comerciala de fete - O Impresionanta manifestaţie şcolarii — CLUJ. 31. — In seara zilei de 28 Mai a avut loc, la Şcoala Comercială Superioară de zeşte, a unei eleve care a mulţumit organizator-un festival francez dat de eleve, din iniţiativa şi sub conducerea profesoarei Gomelia Haseba­., nul. Venitul a fost destinat Bibliotecei france­ze ce a fost întemeiat acum doi ani de către il.a profesoară Haşeganu şi numără astăzi peste 200 de volume. Festivalul a fost deschis cu un cântec fran­cez, după care a urmat cuvântarea dnei profe­­soare Haşeganu, care a expus rostiri festivalul­ui Elevele au reprezentat o scenă din Albailie, fru­moasa tragedie a lui Racine. Au urmat apoi câteva cântece populare franceze, cari au fost îndelung aplaudate, două eleve au executat un prof. Angi Eghy şi cu o cuvântare, în franţu­lei festivalului pentru munca ce a depus-o pen­tru instruirea lor Remarcăm cu această ocazie că şcoala nu are o sală mai mare pentru serbări. Totuşi ce­i existente, datorită dnei directoare, au fost ini­mos decorate cu plante şi covoare. In sala de desen profesoara G. Haţieganu a organizat o bogată expoziţie de desene a elevilor, iar can­e­laria a fost împodobită cu tablouri grafice,­ exe­­cutate la orele de birou comercial al dnei Po­­pescu Voiteşti.­­Ne-a impresionat, în mod plăcut, cunoştinţele de limba franceză ale elevelor. Au participat dans, s-a recitat mai multe poezii, s'au cântat­­ şi membrii corpului didactic din localitate, pâ­­din chitară şi balalaică, serbarea încheindu- e p­ri­nţii elevelor, studenţi şi elevi, cu­­un frumos menuet pus la punct de dspa :'. . O frumoasă serbare religioasă culturală în ţara Moţilor — S’a constituit cercul protopopesc al Familiei din Lupşa — CLUJ, 31­ — Frăţia Ortodoxă română, secţia date, profesorul I. Racoţa, conferenţiin­d despre Cluj, a organizat, în zilele de Rusalii, cu spri­jinul corului Academiei teologice, de sub condu­cerea dlui prof. V. Petraşcu, o frumoasă serifie religioasă culturală în Valea Arieşului, din ţara Moţilor, în prima zi vizit­tndu-se comunele Sîl­­ciua şi Lupşa, iar în ziua a doua Baia de Arieş. Pentru aceasta s-au deplasat dela Cluj dd. dr Lazăr Chirilă, dir. Şcoalei comerciale de băeţi, dr. Galaction Munteanu, prof la Academia Teo­logică şi Ion Gorvu, duhovnicul Academiei. Programul a cuprins coruri bărbăteşti religioa­se, balade în legătură cu marele tribun Avram Iancu, precum şi o şezătoare literari şi un concert popular al „Casei de citire Gheorghe Cr­oş­­buc“. Din operele poetului ţărănimii s-au cântat mai multe bucăţi, cari au fost îndelung apriu­„Viaţa şi opera lui Gheorghe Goşbuc“. In cadrul acestor serbări a mai ţinut o inspi­rată conferinţă profesorul Galaction Munteanu, tratând despre „Idealul Creştin“. Tot cu această ocazie s'a constituit corul pro­­topopesc al T. O. R.-ului pentru protopopiatul Lupşei. Alegerea s'a efectuat în Baia de Arieş. Noul cerc numără 16 membrii şi an comitet compus din dd.: Dr. Lazăr Chirilă, preşedinte; Gr. Alexandrescu, vicepreşedinte; N. Fodorea 11 casier şi Virgil Rancea secretar. Aceste serbări au fost primite cu mare în­sufleţire de către populaţia românească, ele echi­valând cu o adevărată recreaţie sufletească de sfintele sărbători ale Rusaliilor. Arcliidncele Engen de Habsburg la cancelarul Dollfuss ducă, exerciţii la cal, sul, paralele şi Arhiducele Eugen de Habsburg, care s’a reîntors de curând în Austria a fost primit în audienţă de cancelarul Dolfuss, cu care a avut o lungă intrere-­­ Reuşita acestei serbări se datoreşte dere, care a fost viu comentată de cercurile politice, dlid profesor Teodor Chirica. Manifestaţia meseriaşilor români la Alba-n­oia ALBA-IULIA, 30. — In ziua de au- a dus vii mulţumiri tuturor membrilor de faţă, şi în special dlui dr Augustin Raţiu, preşedintele Reuniunii meseria­şilor români din Turda. Seara meseriaşii din Turda, au dat în sala Teatrului, un frumos festival cu un program, cuprinzând numeroase cântece naţionale, reprezentându-se şi piesele „Soacra dlui profesor" şi „Flo­rin şi Florica". Organizaţia meseriaşi­lor din Turda îşi va continua opera de Înfrăţire şi consolidare făcând vizite şi în alte oraşe ardelene, sălii, a avut loc în localul palatului Re­uniunii meseriaşilor români din Alba- Iulia, un mare congres al breslaşilor. La acest congres a participat şi Reu­niunea meseriaşilor din Turda. La ca­tedrala încoronării, corul Reuniunii meseriaşilor din Turda, a cântat răs­punsurile la liturghie. Dela catedrală , mulţimea participanţilor a plecat la­­ sediul Reuniunii unde s’a dat o masă I comună. La masă a vorbit d. dr Ioan ■ Pop, fost subsecretar de stat, care a a- Abuzuri administrative sancţionate de justiţie­­ In Martie 1933 d. dr Aurel Vasiu a fost numit şeful serviciului financiar al judeţului Sibiu. Deşi numirea s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor le­gale, clubul liberal din Sibiu a apelat această numire. Procesul a ajuns până la Comitetul Central de revizuire Bu­cureşti, care a dat câştig de cauză dlui dr Vasiu. Dar imediat după venirea liberalilor la putere prefectul de Sibiu M. Reg­m­an, nesocotind hotărîrea consiliului judeţean şi a înaltului for de la Bucu­reşti a îndepărtat din serviciu în mod abuziv şi n­egat pe d­. d­r Vasiu. Acesta a apelat decizia anuzivului prefect, du­pa o sabotare de 6 luni de zie în care prelactul Regnean­u a voit să trimită dosarul la Comitetul local de Revizuire pentru a nu se putea ţine despuierea acesta a axat o noua d­esbaiere dând câştig de cauză dlui dr A. Vasiu şi a­­n­intiu decizia prefectului Regmnan. Justiţia şi-a făcut datoria înfierând actele ilegale ale unuia din cei mai sa­mavolnici şi mai abuzivi prefecţi pe care i-a avut şi îi are ţara noastră. r un mit Lugoj CONCERT. Corul învăţătorilor din Bucureşti, sub conducerea maestrului Nicolae Oancea — Sibiu, a concertat ,­ a doua zi de Rusalii. Un comitet în frunte cu revizorii şcolari Cornel Mir­­­­cea şi Tiberiu Stan, au întocmit un săr­bătoresc program in cinstea oaspeţilor bucureşteni. Concertul ascultat de un.i numeros public, a înregistrat o frumoa­să reuşită. BIBLIOGRAFIE. A apărut în editura autorului, volumul de poezii „Vieaţa" de Grigore Mihaiuţu. — Pentru firava­­­teratură bănăţeană, volumul este bine venit. Se obsearvă continuitatea liniei trase în mişcarea literară bănăţeană, de către Mia Cerna, Constantin Miu- Lerca, Doina Peteanu şi Mihail Novac. Examenul de gimnastică de la liceul „M. Eminescu“ din Saia-Mare Luni s-a ţinut şi curtea liceului „M­­Embrescu­” o serbare sportivă de sfâr­şit de an la care a asistat, pe lângă cor­pul profesoral, şi un public numeros• Programul a fost compus din exerc­­­i­ţi libere, exerciţii cu bastoane şi moi exerciții atletice. VINERI, 1 Iunie, anul XVI, Nr. 12­. un­e cuvinte. — LITVINOV, ministrul de externe al So­vietelor, este azi cel mai urît om în Anglia. A­­ceasta din cauză că încercând să introducă Ru­sia în Liga Naţiunilor se bănueşte că unelteşte împotriva Angliei. — TOGO, amiralul japonez decedat, va fi îngropat cu funeralii naţionale. — KEMAL PAȘA, a ordonat sporirea bugetului ministerului armatei otomane. — HENRY KÖ­NIG, renumitul radiolog englez a decedat la Do­ver. ■ Bibliografie BULETINUL DEMOGRAFIC AL RO­MANIEI, de pe luna Mai, Nr. 5, cuprin­de mişcarea populaţiei în luna Ianuarie 1934 şi cifrele anuale provizorii In 1933. A apărut şi s-a pus în vânzare la toate libră­riile din ţară, numărul pe Mai al revistei „Azi“, cu următorul sumar: Traian Herseni: Sociolo­gia spiritului; George Gregorian: Mereu spre fi­ne; Neagu Rădu­lescu: Mahalaua cu Dumnezeu şi nebunii; Cicerone Theodorescu: Titanul; R. Han: Ci­n­a de lac roşu; C. I. Şidloveanu: Trei poeme; Ton Th. Rea: Semnal; Petru Manoliu: Romantismul american; Al. Robot: Vedeniile li­nei nopţi; Isaia Răcăciuni: Ecaterina Ivanovna; Horia Stamatu: Epitaf; Octav Şuluţiu: Noutate şi originalitate; Vlaicu Râme: Pată din ţara mea; Simion Stolnicu: Perină cu chei de cristal; Anton Helban: Oameni feluriţi; Horia Groza: Elemente; Corneliu Albu­: Compozitorul Jack Mureşianu. Cronica literare: C. Noica despre Petru Comarnescu; M. Rosenkranz despre V. Voiculescu; M. Dan despre Tristan Tzara; V. Da­­maschin despre G. Bacovia; Octav Şuluţiu despe - Camil Balthazar şi Ion I. Pillat. — Un exemplar de 120 pagini. 10 lei. Revista „Azi“ e cea mai bună și cea mai iaf­tină revistă literară românească. Să nu lipsească din nici o casă. Reorganizarea partidului naţional-tarănesc pe Valea Bârgâului... BISTRIŢA, 31. — Luni în 28 Mai din­ Victor Moldovan şi Tudor Dan au cutrierat mai multe­ comune de pe Valea Bârgăului. Cu acest pri­lej comitetele Locale au ţinut şedinţe plenare, aducând importante hotărâri în legătură cu co­n­trnuiţia operei de reorganizare a partidului na­­ţional-ţăranesc. Sătenii au primit pretutindan­i cu multă însufleţire pe delegaţii veniţi din cu­­ttul judeţului. La Prundul Bârgăului, unii delegaţi au găsit poporul cuprins de indescriptibilă amărăciune. După obiceiul anilor trecuţi şi pe baza unuu drept câştigat, sătenii şi-au trimis şi în acest an oile în păşunea statului. Inginerul, Prapescu insă a interzis păşunarea, trimiţând turmele oameni­lor acasă. In drum spre sat un mare număr de oi s'au îmbolnăvit şi au murit. Amărâţi până l­a extrem, sătenii au atacat pe inginer, înjurând,­­1 şi ameninţându-l cu moartea. S-a evitat o neno­rocire graţie intervenţiei delegaţilor partidului naţional-ţărănesc. Aceştia au expediat dlui mi­­nistru Sassu o telegramă, cerându-i să încinsna direcţia silvică la mai multă prudenţă, plus, transferarea iperselosului inginer. REGIA AUTONOMA CFR Nr. 68520 RA/934 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală, că In ziua de Luni 25 Iunie 1934 orele 11 se va ţine o licitaţie publică la sediul Inspecţiunei de Mişcare Oradea, Bule­vardul Ferdinand Nr. 77 pentru concesio­narea bufetului din staţia Baia Mare fără locuinţă. Concesiunea se dă pe termen de 3 ani cu prețul la libera orm­ă. Ofertele închise și sigolate vor fi în­soţite de următoarele acte: 1. Recipisa de garanție provizorie de cel puțin 5 la suta din valoarea ofertei. 2. Actele prevăzute la art. 2 și 3 din cadtul de sarcini tip ce se poate consulta la sediul oricărei inspecţiuni de Mişcare din ţară. 3. O declaraţie că se obligă a face pe cont propriu eventualele repara­­ţiuni ale localului. 4. Act doveditor cât are vârsta de cel puţin 25 ani şi servi­ciu­ militar satisfăcut. 5. O declaraţie că a luat cunoştinţă şi acceptă condiţiunile contractului tip. 6. Foştii şi actualii con­cesionari ai Regiei Autonome Cir. nu vor fi admişi la licitaţie ae,âi dacă dovedesc cu acte in regulă că au achitat complect toate datoriile către Cir. Actualii concesionari vor prezenta nu­mai chitanţa de garanţie provizorie, cer­­t­ficatul medical şi declaraţia de la punctul 3 şi 5. Instalarea la exploatarea acestei con­cesiuni se va face începând de la data de când va deveni liberă prin evacuarea ac­tualului concesionar. 5 Cereţi la toate chioşcurile de ziare, „IPATIŢIA“. Pu­blică cele mai proaspete ştiri, întrecând cu 20 de ore ziarele din capitală*

Next