Patria, iulie 1934 (Anul 16, nr. 148-173)

1934-07-01 / nr. 148

2 Universitatea la Braşov Cu rapidul de azi dimineaţa echipa Universităţii a plecat la Braşov. Studen­ţii vor juca Duminecă Ultimul lor match cu Braşovia, in vederea căruia s’a de­plasat următoarea echipă: Şepci, Iancovici—Sfera, Ştefănescu— Ghilezan—David, Sârbu—Pleşteana— I­onaş—Su­laşiu—Tab­ac. Cu echipa au plecat ca rezerve Or­ga şi Borgia, apoi un mărginaş stânga, ca­re în vizorul sezon va apre în culorile Universităţii. Rezervele sunt necesare în vederea matehurilor din Sf. Gheorghe şi Sighişoara, pe care le vor susţine uni­versitarii Luni şi Marţi după materiul de la Braşov. Schipa este însoţită de d- Gh. Giurgiu şi managerul AL Cosma. Rezultatul concursului nostru sportiv din 24 Iunie Nici un concurent n’a indicat mai mult de un rezultat exact Despuierea scrutinului concursului sportiv din­ 24 Iunie ne'a adus o sur­priză. Anume din cele peste 300 de bu­letine, n’am găsit macăi* unul singur care se indice mai mult de un rezultat exact. Concurenţii noştrii şi-a­u pierdut se vede darul profeţiei, sau ultimul ga­lop al Diviziei cu formidabila răsturna­re a valorilor, i-a derutat. Cel mai mare număr de concurenţi (care dealtfel nici nu este aşa de mare, în realitate fiind abea 11) au ghi­cit rezultatul matchului Universitatea— Tricolorul, urmează apoi în ordine ma­­tchul Ripensia—Juventus pe care l-au indicat exact 6 concurenţi, iar cea mai grea problemă pe cea a matchului Amer­ia—CFR, n’au deslegat-o decât 2 concu­renţi. Dăm mai jos numele acelora cari vor participa la tragerea la sorţi a premii­lor noastre din 24 iunie-Universitatea—Tricolorul: Romi Blo­­tor, Iepure loan, frt. Croi­toru loan, Ale­xandru A. Borza, Werner Holz, Costică C. Serbu, Ioan Zăgreanu, Mircea Pop, Gh. Ardeleanu, Olteanu Oliver, Gh. Fraincu-Ripensiar—Juventus: Ivan Mircea, Hogea Florian, Nicolae Cristea, Neoref­­ lescu Nicolae, Emil Ione,sen. Negulescu I­­ancu-Amefa—CFR: Gh. Frâncu si Mureșan­­ Alexandru. Dumineca se joacă la Satu-Mare finala pentru campionatul Ligii de Nord CLUJ, 30.­­ In ultima şedinţă a Li­­gili de Nord, s-a discutat problema fina­lei Ligii de Nord, care­ urmează să se­ joace între Stăruinţa din Oradea şi Olympia CFR din Satu-Mare. Liga a fixat matchul de finală irevo­cabil pe ziua de 1 Iulie la Satu-Mare, cu arbitrarea matchului fiind delegat de Gregoru SeUceanu din Cluj- Cine conduce matchul Cri­șan­a—CFR FRF­A a delegat ca arbitru al matchu­lui de divizie Crișana—CFR, pe d. Er­nest Iacobi• Excelentul arbitr­u clujan e plecat de ieri în nordul Ardealului în intensul Fabricei de bere „Ursus” a că­rui angajat este, astfel că telegrama cu delegarea nu i-a putut mir veni. FRF­A a fost încunoştinţată în telegrafie despre acest lucru ea urmând să delege un alt arbitru­, în locul dlui Iacobi, indisponi­bil. O importantă consfă­tuire a cluburilor divi­zionare la Cluj Consfătuirea a fost convocată de grupările din Arad şi Timişoara CLUJ, 30.­­ Cluburile divizionare din Cluj, au fost încunoştinţate ieri, prin d. N. Birăescu, preşedintele Ligii de Nord, că pe z­iua de 30 iunie s’a convocat la Cluj o consfătuire a tutu­ror cluburilor de Divizie din Ardeal şi Banat, întrunirea a fost iniţiată de grupările din Arad şi Timişoara, care îşi vor trimite delegaţi la Cluj. Obiectul acestei consfătuiri va fi problema viitoarei formule a Diviziei­ Naţionale. Grupările ardelene găsesc că felul în care încearcă Federaţia să soluţioneze problema Diviziei este dă­unătoare intereselor cluburilor ardele­ne şi cer o grabnică intervenţie pen­­tru modificarea proectului în ches­tiune. Inaugurarea sezonului de Nataţie Luni: Matchul de water polo CFR.­­Bucureşti-Unirea CLUJ, 30­ — Luni se va inaugura, se­zonul de nataţie­­din Cluj, printr’un match de water polo de mare atracţie. Cu mari sacrificii universitarii au reu­şit să angajeze pentru o singură întâl­­nire excelenta echipă a CFR-ului din București, care se află în turneu prin Ardeal.­­?F! Bucur­eștenilor, clujenii vor opune o echipă complet reformată, compusă din tinerele elemente ce s’au antrenat în se­zonul actual sub conducerea campionu­lui Ziegler. Matchul va avea­ loc Luni după masă la Strand. Ştiri sportive — Matchul de tennis România—Germania pentru Cupa Davis se va juca în Germania, de­oarece dreptul de a alege terenul a revenit Ger­maniei. — In finala campionatului european Tî­rabie s-au calificat Gaudini,, Pinton, Erdélyi, Kir­sanyi Kabos, Segda şi Dobrowszky. — Concursul de nataţie dotat cu „Grani Prix de Paris“ va avea loc Duminecă la Pars şi se va disputa o distanta de 100 de metri . — Nu se ştie încă dacă matchul Admira - FC Neapoli, va putea avea loc Duminecă la Zürich. In. S cuvinte, ZORO AGA, cel mai bătrân om din lume, a murit ieri la Constantinopol în vârstă de 165 de ani — VALUL DE CĂLDURĂ a omorît, la New-York 20, de persoane, în Ilinois termo­metrul a arătat 45 de grade la umbră. — PRIN­ȚUL CONSORT al reginei Olandei s-a îmbol­năvit grav. — TEATRELE DIN PRAGA au de­cis ca în viitoarea stagiune să introducă cât mai multe bucăţi vesele. — TIRANA: Guvernul albanez a dat un comunicat prin care stabileşte că vizita flotei italiene de război în portul Du­­razzo s-a făcut fără consimţământul guvernului albanez. — SANTIAGO DE CHILI: Muncitorii comunişti au devastat mai multe magazine din oraş. Intervenind armata au fost împuşcaţi mai mulţi muncitori. — NEW-YORK: Statele Unite sunt bântuite de un val de căldură de pe urma căruia s-au înregistrat până acum zece persoane moarte de insolaţie. Bibliografie A apărut: „Cuvântul Adevărului“, Nr. 7—8—9 pe lunile Iulie, August, Septembrie, cu un cu­prins bogat şi instructiv. Păr canonic Nicolae Brânzeu publică un articol, tratând chestiunea­ catehetică, una dintre cele mai importante che­stiuni ale zilelor noastre. Predicile, pentru Du­minecile şi sărbătorile celor trei luni, sunt bune şi potrivite, aşa încât revista aduce preoţilor­­predicatori servicii reale. Aceleaş cuvinte le a­­vem pentru predica la cununie şi pentru cele două cuvântări funebrale. Interesante sunt ru­bricile : Viaţa Păstorului, Viaţa liturgică şi cro­nica revistei. Credem, că această preţioasă pu­­blicaţiune periodică nu poate lipsi din casa nici­­un­ui preot român unit. E condusă de prea-cu­­cernicii călugări ai mănăstirii dela Bixad, jud. Satu-Mare. Reînvie vechea Eladă In fiecare an şcolile din Atena or­ganizează mari festivităţi cu care oca­zie se execută pe ruinele falnice ale metropolei de altă dată, dansuri cla­sice şi costume antice. Aceste festivi­taţi sunt adevărate serbători pentru populaţia Atenei, care se adună în nu­măr mare pentru a admira dansurile și frumoasele obiceiuri ale strămoșilor. PATRIA Zile medicale la Cluj | Preocupări actuole in terapie — Cursul de perfecţionare al Asoc. Docenţilor Universitari — Ziua 4-a După lucrările practice executate în­­ de unde ultra scurte, serviciile clinice, d. prof. dr. Tătaru i D docent dr. Daniello în conferinţa expune partea a doua a problemei tra-­­ dsale s’a ocupat de tratamentul tuber­­tamentuluii antă sifilitic: procedeul de­­­culozei pulmonare cu ajutorul săruri­­urmat şi dozele de administrare ale­­ lor de aur cari întrebuinţate cu socotea preparatelor novarsenobenzolice, mora­lă pot aduce simţitoare ameliorări în vindecarea acestei boale care trebue să ne ocupe pe toţi în permanenţă. D. docent dr. T. Popovici a vorbit despre cel mai­ actual tratament al funcţiunei insuficiente a ovarului la femee cu profan şi foliculină, menite să restabilească de multe ori un echi­libru perturbat. Se constată o dorinţă unanimă foar­te lăudabilă a participanţilor la cursul de perfecţionare, organizat de Asocia-­­­ţia Docenţilor Universitari de la Făcul-­­ tatea de Medicină din Cluj, care­ ţin neapărat a asista şi colabora efectiv la , toate lucrările practice angajate în di­feritele clinici, de unde organizatorii deduc, că indicaţiunile precise de ter­rapeutică practică sunt cele mai nime­­rit­ie să umple anumite goluri întâlnite de cursiişti în practica lor profesio­­curiale, biismatice pe cale intravenoa­­să, în muşchi, pe gură, fricţiuni etc., declarându-se între altele chiar pentru necesitatea exciziunei şancrului primar în faza când se poate practica încă tra­tamentul abortiv, sau de sugrumare a infecţiei sifilitice înainte de complec­­ta-i generalizare. D. prof. dr. Minea prezintă bolnavi din serviciul da sub conducerea dsale, suferinzi de diferite acţiuni degenera­tive ale sistemului nervos ca: polinev­­rite, paralizia nevrului facial, paraple­­gii sifilitice ,etc. şi car­ trataţi după me­toda personală a dsale şi cu serul pre­conizat de dsa şi preparat în colabora­re cu dr-ul Benetato — plecând de la­­ hi­poteza fermentaţiei produsă de a­­­­gentul infecţios — au înregistrat vin­decări, remisiuni ori ameliorări simţi­toare. Procedeul clinicei neurologice din Cluj facilitează producerea remi­­siunilor spontane accentuându-se efec­tul, extinderea întrebuinţării lui, auto­rul, care a mai fost confirmat în des­­coperirile sale şi prin cercetările unor autori americani, o vede indicată în cele mai variate afecţiuni începând cu scleroza în plăci, trecând prin pa­ralizia generală şi ajungând până la encefalitele ce se prezintă mai nou în­tr’un număr tot mai mare de copii du­ ___________ la vaccinarea antivariolică și diferite­ . sit în Suedia 145.258 automobile de p­rsoane Sl ----- 1 autocamioane. Cu alte cuvinte fiecare al 42-lea le boaie infecţioase. D. dr. Beraniu face o punere la punct asupra tratamentului cu undele ultra­scurte, cam­ şi în sensul cercetă­rilor de până acum pot fi întrebuinţate cu mult succes în afecţiunile, al căror agent patogen sunt: streptococul, stafi­­lococul şi pneumococul. Este regreta­bil ca Institutul de Radiologie din Cluj nu dispune încă de un astfel de aparat nală. ________________ _ E­COURI Numărul automobilelor Suediei în comparaţie cu celelalte ţări Oficiul de Statistică Suedeză abia acum a ter­minat statistica automobilelor pe anul 1933. Conform datelor oficiale, în anul 1933, stau­da-suedez a posedat un automobil. In Danemarca­­ fiecare al 32-lea locuitor, în Norvegia fiecare al 61-lea şi în Finlanda tot a 94-lea persoană are automobil. In anul 1933 în America s-au găsit 26,7 mi­lioane de automobile, adică aproximativ tot al 5-lea american a posedat atunci un atomobil, în Franţa au fost 157.000 automobile, adică tot al 27-lea locuitor era acolo proprietar de automo­bil, până când In Anglia tot al 30-lea cetățean­ C orn cursul sportiv al ziarului „PATRIA1 « Cupon Nr. IO pentru matchurile de divizie din 1 Iulie CAO.—Juventus. ...) Braşovia—Universitatea CFR.—Crişana.....(..... ) (Numele și adresa exactă). începe sezonul Casinourilor Pretutindeni! în staţiunile climaterice şiii balneare s’a inaugurat sezonul Casinourile îşi aşteaptă cu braţele deschi­se mosafiriii. Mesele de joc şi rule­tele sunt puse din nou în funcţiune, mii şi sute de mii îşi vor schimba în curând stăpânii. cereţi la toate chioşcurile Rezultatele examenului de ziare, „PATRIA“. Pu­blică cele mai proaspete ştiri, întrecând cu 20 de ore ziarele din capitală. EVOCĂRILE ARDEALULUI VECHIU După patruzeci de ani, bătrânul profesor reciteşte catalogul... . „ In loc de copii bălai, răspund elevi cărunţi­­ ! Impresionanta întâlnire a absolvenţilor Preparandiei"din Gherla, de acum 45, 40, 30 şi 26 ani (De la trimisul nostru special). GHERLA, 30. — Vechiul centru de carte şi s­imţiire românească, Gherla, a trăit ieri clipe de impresionante e­­vocări. Din toate colţurile Ardealului s’au întrunit între zidurile bătrâniei, „preparandii“ dn­ezecano, ca la o mai­că dulce, un număr de aproape 100 în­văţători, absolvenţi de-acum 45—40— 35—30 şii 25 de ani ai acestui aşeză­mânt, din care ea dintr’un stup har­nic, an de an au ieşit roiuri de albine muncitoare în ogorul cărţii şi sufletu­lui românesc. Tinerii absolvenţi de pe vremuri, azi aproape cu toţii bunici cărunţii, au venit încă odată să-şi evo­ce amintirile şi să se simtă tineri in clasele pline încă de ecoul zumzetului şcolar. Emoţionanta întrunire colegială a fost­­iniţiată de d. dir. şcolar pensio­nar Nu­rculiţă Pop, din Cluj, la apelul­­ căruia a răspuns şi singurul supravie­­­­ţuitor dintre profesorii absolvenţilor , de acum 40 de ani ai preparandiei din­­ Gherla, rev. d. Mariu Boroş, vicar e­­­­piscopesc al Maramureşului. IN CIMITIR ŞI IN BISERICA Dimineaţă, foştii absolvenţi au de­pus coroane de flori pe mormintele foştilor profesori Vasile Suciu, Ion Pa­­piu, Lazăr Huza şi alţii. A avut loc a­­poi o liturgie solemnă, servită de Dar. vicar Boroş, păr. canonic Vaida şi preot Emil Măhăleanu, după care s’a celebrat un parastas pentru colegii morţi ai celor întruniţi. Storcând la­crimi în ochii tuturora, profund emo­ţionat, d. vicar Boroş în eredi­ca zalei despre apostolii Petru şi Pavel a sub­liniat munca apostolicească a atâtor generaţii de dascăli întruniţi azi la Gherla, pentru ca împreună cu fostiţi lor profesori să mulţumească lui Dum­nezeu pentru ceea ce au înfăptuit. ACOLO UNDE A ZBURDAT TINEREŢEA... In sala bătrânei Şcoale normale, în care şi-au luat diploma acum 40 de ani, veteranii învăţători s-au aşezat apoi elevi cărunţi, în bănci, spre a-şi evoca vechile ore de clasă. D. Alexan­dru Pop, fost revizor şcolar, adresân­­du -se dlui vicar Ilariu Boroş, căruia îi mulţumeşte în numele colegiilor săi pentru munca şi râvna ce a depus-o ca preot, ca profesor şi ca părinte su­fletesc la pregătirea atâtor serii de das­căli azi îmbătrâniţi, îi cere să prezi­deze această întrunire. Luându-şi locul la catedră, venera­bilul vicar Boroş îi salută pe cei pre­zenţi şi pe oaspeţi, şi dă cuvânul ac­tualului director al Şcoalei Normale d. CUVÂNTUL PROFESORULUI VETERANILOR „Mergând învăţaţi toate popoarele“,­­ îşi în­cepe emoţionant cuvântarea către foştii săi elevi fostul profesor... Voi aţi mers şi aţi învăţat poporul în împrejurările grele, când aveaţi doi stăpâni : statul care vă cerea să învăţaţi ungu­reşte odraslele neamului nostru, şi protopopul care vă da zor cu cele româneşti. Era vorba pentru voi de pâine pe de o parte şi de şcoală, ca să nu v-o închidă, pe de alta. Nu cunosc însă niici o şcoală care să se fi maghiarizat, dar ştiu munca mare ce a­ţi săvârşit-o pentru ţi­nerea trează a conştiinţei naţionale. La această şcoală bunul Dumnezeu ne-a ajutat să creştem, caractere bune. Buni elevi a­ţi fost, şi nu ştiu cum să mulţumesc pentru mângâierea pe r­are o am la amurgul vieţii mele că nu m-am în­­şelat în elevii mei, şi că sămânţa bună în pă­mânt roditor a căzut. Apoi bătrânul profesor rosteşte o admirabilă parabolă despre munca şi răspulata dascălului vrednic, încheind cu urmă­toarei® : Cu numele lui Dumnezeu aţi început, cu numele lui aţi lucrat şi cu numele Dom­nului aţi sfârşit. Aduc mulţumiri celui ce mi a dat şi mie şi vouă tăria să ajungem până aici. Mergând învăţaţi popoarele,­­ a zis Domnul, iar voi bună muncă aţi muncit. Nu-s vrednic să am fericirea de azi, ca pe elevii mei pe care-i socoteam încă copii, să-i văd aici astăzi cu plete albe, în coliba aceasta din care a răsărit atâta lumină Una aşi dori, a încheiat lăcrămând bătrânul profesor,­­ ca atunci când bunul Dum­nezeu mă va lua la sine, în rugăciunile voa­stre să vă aduceţi şi de mine aminte, prin câte un „Tatăl Nostru“, schiţat cu un remarcabil talent de hu­mor biografia, a propus o nouă întru­nire colegială peste 5 ani. D. Graur, citeşte o serie de date is­torice cu privire la ţinutul diecezei Gherla, arătând că cea mai mare par­te a foştilor nobili unguri din acest ţinut era de origină românească. CATALOGUL ELEVILOR CĂ­RUNŢI ■ ■. A. Pop. Acesta aducând omagiile şi salutul bătrânei preparandii diecezane faţă de fostul eii profesor Boroş şi faţă de foştii ei, elevi, arată că gestul im­presionant al veteranilor învăţământu­lui, este gestul fiilor recunoscători faţă de maica lor. In numele promoţiei de acum 25 de ani, vorbeşte d. N. Moga, după care d. Iuliu Dandiu, citeşte impresionant o poezie de bun venit, închinata rev. d. vicar Variu Boroş, ca răspuns la ca­re bătrânul profesor îşi îmbrăţişează şi sărută pe bătrânul său elev. In numele absolvenţilor de acum 10 de ani, d. Niculiţă Pop, evocă in cu­vinte­­impresionante memoria foştilor profesori şi foştilor elevi, insistă.-.ti a­­supra trecutului clasei acestor vete­rani ai şcolii. Dşa a reîmprospătat, când duios când spiritual, clipele şco- Incepe apoi partea cea mai emoţio- j lare de acum 4 decenii şi după ce şi-a­mantă a acestei întrunind, ora de clasă, cu evocări intime şi calde, cu lacrămi în colţii tuturor ochilor. Bătrânul profe­sor trecând cu buretele peste cei 40 de ani cari sau despărţit de ultima oră de clasă, îşi vede elevii încărunţiţi tansfi­­guraţi iarăşi în copii şi începe citirea catalogului: — Aurel Bugnariu, Petru Bot, Ban­­ciu Iuliu, Nechită Griţiu, — întâii pa­tru, prezenţi în ordine. Aurel Cociş, — întâiul mort... Şi tot aşa urmează ca­talogul până la sfârşit pentru mai multe serii de absolvenţi, cu tăceri pioase şi des repetate, cu câte un creştinesc „Dum­­­nezeul să-l ierte”, rostit în picioare pen­tru ostaşii cărţii morţi la datoria cate­drei sau căzuţi în fruntea rândurilor, pe câmpul de onoare. La g­roasa comună care a urmat în restaurantul „Crişan", unde s-au întrunit şi absolventele de acum 10 ani ale Şcoalei Normale de fete, din Gherla, în frunte cu dşoara directoare Suciu, d. vicar Iuriu Boroş, a toastat pentru M. S. Regele şi P. S. S. Episcopul Iuliu Hossu, d. Constantin Manu, vorbind cu un deosebit talent a arătat că bătrânii învăţători s-au întrunit la Gherla pentru a întineri încă odată, d. Alexan­dru Pop, a vorbit în numele bătrânilor pentru învăţătorii mai tineri, d. Ştefan Pop, a adus recunoştinţa elevilor pentru d. fost profesor Tia­­riu Boroş şi soţia dsale, iar d. Miclea a adus omagii dşoarei directoare a Şcoalei Normale de fete, fica fostului prof. Suciu, D. I. Danciu, sa­lutând la această întrunire presa reprezentată prin primul nostru redactor d. Teofil Bugnariu, fiul fostului absolvent de acum 40 de ani, Au­rel Bugnariu,­­ evocă în cuvinte calde acti­vitatea fostului profesor d. Ilariu Boroş, ca re­dactor al revistei pedagogice „Şcoala poporală“ apărută în Aprilie 1893. Dşoara directoare Suciu aduce omagiul şi salutul Şcoalei Normale de fete din Gherla pentru veteranii învăţământ­ului pri­mar, şi apoi adresându-se către fostele dsale eleve le îmbrăţişează cu căldura unei emoţio­nante cuvântări. D. Iuliu Danciu, propune re­dactarea unei broşuri închinate dlui Bar­u Bo­roş de către foştii săi elevi, venitul căreia să servească fond de ajutorare pentru elevii să­raci ai vechei „preparandii“. Mai vorbesc apoi­­ did. C. Manu, A. Bugnariu, o reprezentantă a absolventelor de acum 10 ani, d. Moga, etc.,­­ după care toţi cei prezenţi s‘au fotografiat.. De la­ această întrunire colegială, o delegaţie­­ s-a prezentat la văduvă fostului prof. v. Luciu, aducându-i omagiul recunoştinţei lor. RÂNDUL FOŞTILOR PREPA­­RANZI... AMINTIRI LA MASA ALBA Dumineca, 1 Iulie, Anul XVI. Nr. 148. scripturistic de baca­laureat în Cluj CLUJ, 30. „ Ieri la ora 1s 1 p. m. s’a publicat rezultatul examenului scripturistic de bacalaureat la comisia I din Cluj. La această comisiie s’au prezentat 99 candidaţi, dintre cari, 32 dela liceul „Gheorghe Bariţiu“, 13 dela „Seminarul Pedagogic Universitar“, 35 de la liceul „Regina Maria“, 14 de la li­ceul „Principesa Ileana“ şi 5 înscrişi prin inspectorat. Au reuşit în total 76 (76.76 pro­­­cente), respinşi fiind 23 (23.24 pro­­­­cente). De la liceul „Gheorghe Bariţiu“ au fost admişi la oral 23 (71.88 procente) şi respinşi 9 (28.12 procente... Dela Seminarul Pedagogic Universi­tar, admişi 8 (61.54 procent­e), respinşi 5 (38.46 procente). Dela liceul de fete „Begina Maria“, admise 30 (85.72 procente), respinse 5 14.28 procente). Dela liceul de fete „Principesa Ilea­na” admise 13 (92.87 procente), respin­­să 1 (7.13 procente). Dintre cei înscrişi prin inspectorat admişi, 2 respinşi 3. Dintre 49 fete au fost admise 43 (87.76 procente) şi respinse 6 (12.24 procente). Dintre 50 băieţi au fost admişii 33 (66 procente) şi respinşi 17 (34 pro­cente). Examenul oral s-a început azi la o­­rele 8 a. m., cu absolvenţii liceului „Gheorghe Bariţiu“. De la fraţii dir­ America In zilele trecute s‘a făcut instalarea nou­lui preot al bisericei române­ unite „Sf. Treime“ din Cleveland, păr. Gheorghe Băbuţiu. La so­lemnitatea instalării au participat toţi credin­cioşii, precum şi numeroşi delegaţi ai Români­lor din alte oraşe americane. Seara s-a orga­nizat o frumoasă producţiune teatrală, jucându­­se piesa „A fost odată“. * — Românii din Indiana—Harbor au serbat în ziua de 30 Mai amintirea marilor eroi români: Gheorghe Pornuţ şi Nicolae Dunca. Cel dintâi a fost general, iar celalalt căpitan în armata Statelor Unite. La serbare au participat şi re­prezentanţii autorităţilor americane. In ziua de 30 Mai de altfel la toate bisericile româneşti din America s-a făcut pomenirea marilor eroi. ARANJAȚI-VĂ CONCEDIUL DE PE ACUM! pentru a lua parte la unul din următoarele 2 voiaje pe mare: 30 IULIE—15 AUGUST: TRIESTE—RAGUSA—PALERMO—TUNIS­­TRIPOLI—INSULA R H O D O S—ATENA— CATTARO—SPLIT—TRAU cu marele transatlantic de lux „OCEANIA“ de 20.000 tone. 9—29 AUGUST: TRIESTE—RAGUSA—TAORMINA—MALTA — TUNIS — ALGER —TANGER -TETUAN —CADIX—MALAGA—CANNES — GENOVA MILANO—VENEZIA cu faimosul transatlantic „VULCANIA“ de 30000 tone. Participând la unul din aceste minunate 2 voiaje petreceţi vacanţa Dvs. în cel mai de­săvârşit lux, confort şi eleganţă, înscrieri şi In­­formaţiuni la: COSULICH LINE Bucureşti, Cal. Victoriei 53, TIMIŞOARA IV, Str I. C. Brăt­anu 18 şi la Biroul de voiaj ING. ERDES, Bucureşti, Calea Victoriei 168 precum şi la toate agenţiile din ţară ale Companiei.WAGONS-LITS/COOK.

Next