Patria, septembrie 1934 (Anul 16, nr. 199-224)

1934-09-01 / nr. 199

Anul al XVI-la No. 199 . DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA:­­ Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. TELEFON: 13—31. if" ABONAMENT: . , "/ (Dela 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 700.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 60.— Pentru funcţionari, anual — — — Lei 600.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 50.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 45.— PL autorităţi, instituţii, bănci, etc., an. L. 1000.— In străinătate dublu. Lei 2­8 Sâmbătă, 1 Sept. 1934 Organ, al Partidului Naţionale­ Ţărănesc Prelungirea masărilor erceptionale In urma discursului dela Tg.-Jiu a primului-ministru, pen­tru cercurile politice, s’a desprins un singur lucru: menţinerea stării de asediu şi a cenzurii. Cunoscută fiind eşirea dela Timi­şoara a dlui Dinu Brătianu pe chestiunea aceasta, se credea că guvernul în cele din urmă se va dispensa totuşi de măsurile excepţionale, mai ales că nici un fel de agitaţie şi nici o eşire a or­dinei din cadrul legii nu le mai justifică. Informaţii din locuri competente dau ca sigură însă prelun­girea stării de asediu care expiră în Septemvrie, pe un termen de încă şase luni de zile. Ştirea această, — care cunoscute fiind metodele liberale, nu mai uimeşte, — este confirmată de altfel şi prin atitudinea dlui Al Mavrodi, care anunţând mai demult că dela 1 Septembrie cenzura va fi ridicată, acum când s’a întors din concediu a refu­zat să o reprimească între atribuţiile sale la preşidenţie, aban­donând-o complet în mâinile dlui Inculeţ. Ne întrebăm însă că dacă în Austria după tulburările grave dintre guvern şi muncitorime, după asasinarea lui Dollfuss, sta­rea de asediu s’a ridicat îndată ce ordinea a fost restabilită, ce mare interese de stat cer în România prelungirea măsurilor ex­cepţionale tinzând spre permanentizarea lor? Ori o guvernare liberală nu poate fi nici măcar închipuită fără cenzură şi stare de asediu? Sau crede d. Tătărăscu, că prin sistemul măsurilor excep­ționale se poate înlocui o autoritate, pe care guvernul nu o are nici de la propriul său partid și nici din faptele de guvernare? Conferinţa economică a Micei Antante se va ţine la Belgrad în 24 Septembrie (Serviciul nostru special). BELGRAD, 31 (Telor). — Corespon­dentul nostru special ne informează că contrar ştirilor de până acum conferin­ţa economică a Micei Antante nu se va întruni la Fraga, ci la Belgrad în zilua I de 24 Septembrie. Problema cea mai importantă pe care o va discuta conferinţa este atitu­dinea Micei Antante faţă de pactul de la Roma, precum şi condiţiile de aderare la acest pact. Congresul ecumenic e nemulţumit de opera pa­cifistă a Ligii Naţiunilor COPENHAGA, 31 (Rador). — Con­gresul ecumenic al bisericilor creştine a adoptat trei rezoluţii prin ca­re regretă eşecul epocei de pace şi­ imposibilitatea Legiu­l Naţiunilor de a ajunge la rezulta­ta pozitive în ceea ce priveşte dezarma­­rea. Congresul a militat împotriva războiu­lui şi a luat act cu satisfacţie de faptul că unele ţărril, în loc să cheme pe liberi sub arme, le ebre să prostese un servi­ciu civil, în interesul colectivităţii! n­nalnicfrnl ■IIIHIOIB 1----fannntrii« iiwiA vy’»m fnfifa _J I UJIIU _ _ crede că „deocamdată“ nu spnn motive serioase pentru un râsboi ruso-japonez — Râsboiul cu China este un Joc permanent — La Tokio se aşteaptâ denunţarea acordului naval de la Washington — BUCUREŞTI, 31 (SIR). — Ministrul plenipotenţiar al Japoniei la Bucureşti­­. Fujita a­cordat unui­ redactor al zia­rului „Credinţa” un interview în care des­minte svonurile despre un apropiat răsiboiu ruso-japonez. Dsa a declarat că nici un motiv nu împinge deocamdată imperiul japonez l­a o astfel de acţiune şi nici nu există vre­un conflict serios care să nu poată fi rezolvat pe cale amiabilă-In privinţa celor 60 de funcţionari sovietici cari au fost arestaţi în Man­ciuria d- Fujita declară că aceştia fă­ceau propagandă comunistă. D. Fuji­ta crede că svonurile despre un apropiat răsboiu în extremul­ortient simt puse în circulaţie de către puterile europene cari vreau în acest f®l să întoarcă pri- vitrile mulţimilor de la problemele locale suficent de grave. In ceea ce priveşte atitudinea Angliei d. Fujita declară că ea urmează şi acum politica ei tradiţională menţinându-se în espectativă. Nu este adevărat că ar exista o înţelegere anglo­japoneză pen­tru cazul unui viitor răsboiu. Faptul că China a comandat arma­ment în Italia nu trebuie luat în serios, deoarece răsboil dintre China şi Japo­nia a dat acum caracterul unui joc- Si­ngura problemă gravă care preocu­pă acum Japonia este conflictul cu Sta­tele Unite- La Tokio se aşteaptă cu mul­tă circumspecţie denunţarea pactului naval de la Washington. Expediţia germană din Himalaia a sosit la Calcutta LONDRA, 31 (SEN)­ .— Expediţia germană care a încercat să escaladeze munţii Himalaia a sosit la Calcutta. Exploratorii au declarat că încep de pe acum întinse pregătirii pentru o nouă expediţie care va avea loc anul viitor, când se va încerca din nou să se atin­­gă piscul Nanga Parpath­ condiţiile imprumurilui intern — Conversiunea va fi aplicată — Sta­bilizarea monetară rămâne — fiefu­rile funcţionarilor nu vor fi reduse ! — Expozeul ministrului de finanţe — BUCUREŞTI, 31 (Rador). — Mina­­­strul de finanţe Slăvescu a primit ieri pe reprezentanţii presei cărora le-a dem­eterat în esenţă următoarele: Prima­ mea grijă şi cea mai serioasă este executarea bugetului. Până azi mi­­am respectat angajamentele cu punctua­litate aşa după cum au fost trecute în decretele legale lunare. La­ sfârşitul ve­rii, incasările sunt fotal mai reduse dar odată cu venirea toamnei intrăm în pe­­rioada de Încasări mai masive. Sunt partizanul păcii fiscale. Ne apropiem de sfârşitul campaniei agricole şi Mă­dăjdues­c că contribuabiliii agricultori îşi vor împlini datoria lor către fisc. De altfel pentru toate categoriile de contri­buabili este acum epoca cea mai­ bună­ pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Am dat organelor de încasări ordine ca­tegorice pentru activarea incasărilor. Fac apel la contribuabili ca să-şi facă datoria căci n’aş vrea să fie silit a re­curge la măsuri de constrângere, forma unei­ loterii. In fine, împrumutul va mai prezenta şi alte a­van­tagii pe ca­re le voi vu comunica la timpul oportun. Subliniez în mod deosebit faptul, căi îm­prumutul se lansează în moneta stabili­zată de astăzi şi că nici un factor şi­ nici un element nu poate clinti guvernul şi pe min© personal de la hotărirea de a păstra şi consolida mai departe actua­la ordine monetară- Afirm di­n nou în cunoştinţă de cauză, că moneda noastră se poate menţine pe baza principilor stabilite în legea monetară din 1929. In consecinţă, asigur opinia publică ară­tând că avem la dispoziţia noastră toa­te mijloacele de a menţine şi apăra ac­­­tuala ordine monetară­ In continuare d. ministru Slăvescu vorbeşte apoi d© greutăţile prezente şi de asigurări privitoare la ameliorarea balanţei noastre externe arătând că ser­viciul datoriei externe pe octombrie a fost acoperit cu devizele transferabile conform acordurilor recent încheiate, împrumutul intern împrumutul intern va fii lansat la tim­pul său în două tranşe. Prima va cu­prinde o operaţie de credit public în nu­merar cu destinaţia de a acoperi nevoi­­­le Statului în legătură cu apărarea na­ţională. Tranşa a doua va avea ca scop con­solidarea datoriei flotante a statului sub formă de bonuri de tezaur, ordonanţân­­du-se plata în restanţă şi bonuri de im­pozite­ Sunt con­vin­s că avantagii de cari este însoţit acest împrumut, vor fi apreciate de public şi în consecinţa sco­purile împrumutului vor fi pe deplin atinse. împrumutul va fi emis şi lefi­gur aşa cum sunt definiţii prin legea monetară dela 7 Februarie 1929, adică lei stabilizaţi- El va fi scutit de orice impozit elementar, supracotă şi succe­siuni în p­rezen­t şi viitor. Prin trai­eri la sorţi se vor face rambursări periodi­ce la capitalul subscris. De asemenea subscrii­torul va participa la o serie de premii ce se vor acorda trimestrial sub " # Azi la 12 noaptea începe marea grevă din Statele Unite 800.000 d­e muncitori au aderat până acum la grevă — Condu­cătorul grevei, Francis Gorman a organizat un adevărat stat major in jurul său instalându-și telefon propriu cu 500 linii — (Serviciul special ,,Patria”) NEW-YORK, 31 (Telor). - Tratati­­vele duse de către grupul fabricanţilor şi de către reprezentanţii muncitorilor nu au ajuns la nici un rezultat astfel că azi noapte la orele 12 urmează să se declare greva generală la care vor par­ticipa 800.000 de muncitorii. Deocamdată se mai încearcă evitarea acestei­ greve prin intervenţiile pe care le va face astăzi pe lângă muncitori preşedintele Roosevelt în persoană- Şanse de înţelegere sunt însă puţine conducătorul grevei! d. Francis Gorman Şi-a constituit un formidabil stat ma­jor cu 500 de linii telefonice proprii prin care se menţine în permanent con­tact cu toate centrele de grevişti. Reprezentanţii muncitorilor grevişti formulează următoarele pretenţii pen­tru a reîncepe lucrul: 1) Introducerea săptămânei de mun­că de 34 de ore. 2) Recunoaşterea sindicatelor munci­toreşti. 3) Reprimirea muncitorilor eliminaţi din fabrici. 4) Menţinerea salariilor fără nici o scădere în viitor.­­ , NEW-YORK, 31 (SEN).­­ Comitetul general al grevei a dat ordonanţa prin care toţi muncitorii din industria tex­tilă sunt invitaţi ca începând de mâine, Sâmbătă, orele 6 d­­m. să proclame greva generală. . Numărul greviştilor se cifrează la 890 mii şi încetarea lucrului va paraliza complect activitatea a 1500 fabrici. Comitetul grevist are asigurarea ca Luni si muncitori­ din industria mă­tăsii, a mătăsii artificiale si bumbacu­lui, vor adera la grevă. In felul acesta întreaga industrie textilă americană va înceta lucrul. , - -&v.. ANTRENORUL de ZENNO FAUR — Cine a venit, îl întrebă el pe Zilzi, care se apropia gâfâind. — Domnişoara Dorothy Sharkey. — Vrea să joace? — Da, a spus să o aşteptaţi pe tere­nul Nr. 2. — Bine puştule, spunem­i că o aştept. Dorothy Sharkey îşi lăsă auto­turis­mul în garajul clubului, se duse în ves­tiar şi, după câteva minute se reîntoar­se cu două rachete sub braţ. Pe o bancă de pe marginea terenului Nr- 2 Lucian Dreiw o aştepta. Când Dorothy se apropie la câţiva paşi, el se ridică ,i­nch­inându-se uşor şi se prezen­tă: — Lucian Dreiw, antrenor. Ea se opri în faţa lui nehotărită. Nu știa dacă trebue sau nu sări întim­zir­ea­Terenurile Lawn-Tennis-Club-urilir­ erau pustii. îngrijitorul lor se căznea să întindă filet­urile și făcea în gând pronosticuri­ meteorologice­„Va ploua“, se gândea el, privind ce­rul îndoliat. Câţiva picuri repezi îi­ confirmară precizările. Vântul însă îl contrazise. Norii se risipară încet şii odată cu ei şi pronosticurile barometrului ambulant. Priiţi poarta larg deschisă se strecură o maşină tip sport. La volan, o domni­şoară. — Sărut mâinile, declamă respectu­os un băeţaş de vreo 14 ani, de profe­siune strângător de mingi, care-i ieşi­ în întâmpinare şi se agăţă de scara maşinii. Bună ziua, Zilzi, mai e cineva aici? — Nu, domnişoară, numai domnul I­na unu­i antrenor, de aceea se mulţumi Lucian, noul antrenor al clubului — Comunică-i, te rog, să mă aştepte pe terenul Nr. 2-Zizi sări de pe scara mașinii și se îndreptă spre vestiar. Auzind uruitul motorului, Lucian Dreiw, noul antrenor al Lawn-Tenni­s- Club-ului ieși din vestiar chiar în clipa când mașina despărți în garaj, acesta trebue să aibe o altă personali­tate decât aceea pe care i-o develo­pează masca antrenorului. Pare să fiu victima unea­ d­esamăgiri . — Poftiţi, domnişoară, în partea a­­ceasta nu aveţi soarele în ochi. — Mulţumesc. Ca un paravan impudic se ridică în­tre ei firet­ul şi pe deasupra lui gându­rile lor se uneau prin traiectoriile de­scrise de nenumăratele mingi cari ani­mau jocul- I U i — Prea scurt jucaţi, duduie şi prea Ea se indiană puţn faţă de această J la centru. încercaţi şi colţurile. ^ Aşa, indiferenţă, apoi, se potoli şi îl privi pe furiş. , I a Era înalt, aproape slab. Faţa-d bron­zată bătea în culoarea­ şocolatei alimen­tare- Ochii negri pătrunzători contras­tau cu privirea blândă și indiferenta. Purta un sweater negru cam vechiu, din care se răsfrângea gulerul unei că­măşi albe, pantaloni de tennis și pan­tofi cari au fost cândva albă. In mână ținea o rachetă „Scien­tifique“, care a­­vea mai multe corzi adăugate. Dorothy era o fată simpatică, aproa­pe frumoasă, una dintre acele domni­şoarei contemporane, care în­ portarul teatrului vede un fost artist căzut în disgraţiie, iar pe antrenorii de tennis îi consideră nobilii rataţi. . „Interesant — se gândi ea — îmbră­cămintea şi calitatea lui contrastează vădit cu distincţi­unea figurii sale. Omul asta a fost bună. Incă odată, vă rog. Bine, foarte bine. Intermitent coardele celor două ra­chete vibrează sub presiunea lovituri­lor energice’. — La Holley faceţi greşală că loviţi... Nu trebue decât să ţineţi racheta în fa­ţa mingii, i­mprimându-i o mişcare îna­inte. Mai mult împins decât isbit... Isbind schimbaţi direcţia mingii.... Ve­niţi mai aproape de Met. Aşa..­. încă odată... bine... încercaţi şi la revers­.. Nu... nu aşa... piciorul stâng mult îna­poi... ceva mai bine... încă odată-- bine. — Am obosit, gemu ea extenuată, trebue să odihnesc puțin. îmi dai voe? — Pofti­ţi!­ I i 1 — Zizi! adu două siropuri și ia și tu unul. Se așeză pe bancă scoase din poşetă oglinda, se privi tamponându-și fața­ ca să răspundă: — Dorothy Sharkey. Când îl privi însă mai de aproape îşi dete seama că a comis o impoliteţe, înfăţişarea lui trăda o distincţiune, ca­re se vedea clar că provine dintr’un­­ contact­ mai intim cu lumea decât acel­a pe care ţi-1 ofere modesta funcţiune de­­ antrenor.­­ — Domnişoara , începătoare? — Nu!!.... I-a dat acest răspuns tăios pentru că întrebarea i se păru jignitoare. „Nu se ştie cine sunt“, îşi zise ea lup­tând cu dorinţa de a-şi declina calita­tea. I J J , 'I : *1 .••*— Din ace­astă luptă ieşi învingător or­goliul. j — Sunt campioana Lawn-Tennis-Club-ului. * , I t Nici nu se arătă și nici nu era sur­prins o batistă minusculă, apucă cu două de­gete rouge-ul, se răsgândi punându-1 la loc, apoi se ridică îndreptându-se spre Zizi, care aducea pe o tavă cele două siropuri. La câțiva pași Lucian Dreiu își plim­ba tristețea în lungul careurilor pentru service. — Domnule Lucian, i se adresă­ ea, vrei să-mi faci plăcerea­ să i­a­ un sirop cu mine? — Dacă într’adevăr vă face plăcere, nu vă refuz, deși calitatea de antrenor ar trebui să mă determine să interzic elevilor consumul lichidelor în timpul efortului. Au băut siropurile și Zizi s’a reîntors cu paharele goale înapoi la buffet. Ea se așeză din nou pe bancă și îl privi. — Cine eștii dumneata? întrebă ea intrigată. — Antrenorul Lucian Dreiu, răspun­se el, prefăcându-se că nu a înțeles sen­sul întrebării­— Iartă-mi indiscreția, dar curiozita­tea mă obsedează și nu sunt îndeajuns de ipocrită ca să-ți ascund că-mi pari foarte interesant și nu pot să cred că ai fost întotdeauna un antrenor. — Urmărind legea progresului, natu­ral, aveți dreptate, mai înainte­.... Tăcu. își lăsă privirea în jos, apoi adaus© jenai» Tipografia Națională S. A. Cluj Str. Regina Maria 36.______ Exemplarele legale. TAXA POȘTALĂ PLĂTITĂ ÎN NUMERAR No. 11178/1929 VSOC.pt. Cultura și literatura poporului Roman A "Tv v I 1 exemplar. SIBIU irit din Perpîgnian a luptat două ore jandarmii, rănind iv 30 de persoane Paris 31 (Telor). — In orăşelul Perpignian din Franţa s’a întâmplat ori o mare nenorocire. In drumul spre abator 50 de tauri au reuşit să scape de sub vigilenţa păzitorilor şi să o ia în cavalcadă pe Bdul Clemenceau întâlnind în calea lor oameni care le-au opus rezistenţă şi buimăciţi de au­tomobile, de vitrinele prăvăliilor şi de intervenţia politiei taurii s’au sălbă­tăcit complect realizând devastatiuni teribile. Au fost sparte toate vitrinele prăvăliilor de pe aceasta stradă, un automobil a fost răsturnat iar 30 de per­soane au fost grav rănite aşa încât au trebuit să fie transportate cu salvarea la spital. Pentru potolirea taurilor a fost nevoie de intervenţia jandarmeriei care a avut de lucru mai multe ore până ce­­ a putut împuşca pe toţi. Acum la­ începutul toamnei — con­tinuat de ministru Slăvescu — este la scadență primul termen pentru plata datoriilor în legătură cu conversiunea. Nu știu cum să a­ccenturez mai catego­ric hotărirea guvernului de a nu admi­te nici un fel de păsuire pentru plata primei­ rate de conversiune. Nici­ un con­siderent de nici un ordin nu poate aba­­teAOTvornit! de la, aceasta, hotărâre. Par­lamentarii au fost rugaţi să comunice aceasta hotărîre tuturor alegătorilor, iar autorităţile administrative să o co­munice cercurilor săteşti pentru ca să nu poată prinde propaganda ce se mai face în legătură cu amânarea primei scadenţe-Situaţia agricultorilor debitori către stat sau comună a fost uşurată printr’o serie de măsuri cari le dă putinţa ca să se elibereze prin munca în natură! socotiniduli-se 200 lei ziua de muncă cu căruţa şi lei 60 ziua de muncă cu bra­ţele- ln felini acesta pot fi lichidate toa­te datoriile către comună i­ar cele către stat trebuiesc însă achitate în numerar-la încheiere, d. ministru Slăvelscu­ a desminţit categoric zvonul privitor la o nouă reducere de salarii. I. Maxim Gorki este con­fi­scat în Germania ! BERLIN, 31 ('Rador). — In confor- 1 mitate cu ordonanța prezidențială din 4 Februarie 1933, politia criminală a hotărît ca toate operele marelui scriitor rus, Maxim Gorki, traduse în limba ger­mană, să fie imediat confiscate. ■ ... " MAXIM GORKI întrevederea dlui luliu Maniu cu d. Mihai BUCUREŞTI, 31 (SIR). — In cursul zilei de ieri d- Mihai Popoviciiu, care se știe că a vizitat pe d- Vai da la G­lo­derte a avut la hotelul Athene Palace din București o întrevedere cu d- luliu Manu, întrevedere care a durat până la orele 2 din noapte. In cursul acestei În­trevederi! d- Mihai Popovici l-a pus în curent pe d- Maniu cu cele discutate de­­ dsa la Glodenil cu d. Vaji­da. I _­0. Mihai Popoviciu a plecat apoi I ieri la Constanţa, unde va avea­ intreve­­i­deri cu ceilalţi fruntaşi ai partidului­ Trai rafivere franco-belgiene ^ BRUXELLES, 31. — Ministrul de ex­terne belgian Hymans va pleca mâine la Paris. După ştirile ziarelor belgiene dsa va avea mai multe întrevederi cu diferiţi membrii ai­ guvernului francez în scopul unei­ întăriri a relaţiilor poli­tice şi economice franco-belgiene. împrumutul va fi subscris intre 15—20 Octomvrie BUCUREŞTI, 31 (SIR).­­ In confe­rinţa care a avut loc ieri la ministerul de finanţe sub presidenţiă dlui Slăves­­cu s-a hotărât ca proiectul de emisiu­ne al împrumutului intern să fie pu­blicat la 5—6 Septembrie, iar subscrie­rile între 15—20 Octombrie. —'—oxo-—­

Next