Patria, noiembrie 1934 (Anul 16, nr. 250-275)
1934-11-01 / nr. 250
Anul al XVI-Iea No. 250 DIRECTORI Dr. AUREL BUTEANU, REDACȚIA fi ADUIMI8TRAȚIAi Cin], Strada Regine Maria Mi. 3A T E L E F O M s 1»—ii. Lei 2 Joi, 1 Noemvrie 1934 Organ al Partidului Naţional Ţărănesc ABONAMENT: (Dal« 1 Aprilia 1834). Abonament anual — _ _ _ Lai Tff--. Fiac(iuni da in. Innir — — Lai 60.— Pentm funcţionari, iinar —. — Lai 800.—« Fracţiuni da an, lunar — — — — Lai Bol-Preoţi, invăţători, inndanţi, tirani, an. Lai 500._, Fracţiuni da an, lunar — — _ _ Lai 45— Ft. autoritaji, inauuntii, bândi, ate., an. L. 1000.— In străinătate dublu. ne, ca un nou element de ţinere în puterea lui a funcţionarilor ţării. Dacă se poartă aşa cum convine regimului, ei sunt declaraţi trecuţi la examen, dar rezultatul nu li se comunică încă. Dacă sunt recalcitranţi faţă de legea partidului liberal, li se publică rezultatul, eventual teza în scris, şi simt concediaţi ca incapabili. barguinţa personala a funcţionaru lui? , i tea . . .I*.) ■ A»ii i: ;! ■ * ’ Partidul liberal a guvernat totdea-. funcţionăresc de partid, ci die stat. Faptul acesta nu putea sa convină sistemelor de guvernare ale partidului liberal. Dar nici aruncarea pe drumuri a funcţionarilor nu mai mergea aşa de uşor, pentru că legile ţării nu mai admii luau intervenţia nejustificată a bunului plac de parid. In felul acesta, guvernul liberal s’a trezit în faţa unei probleme pe care nu a putut-o rezolva nici pană azi. O parte din funcţionarii de stat, cari nu erau înscrişi în cluburile lor, au fost puşi numai în disponibilitate, penau alţii sau căutat însă mijloace quasilegale, de a ni îndepărta din funcţiuni dintre acestea mijloace, puţin machiavelice, de lupta politică, — pentrucă Machiaveli nu făcuse niciodată apologia laşităţii, se află şi seria de examene aplicate titraţilor şi ne- Examenele comisarilor de poliţie Una sută treizeci de comisari ai poluat comanda, nu asupra unui aparat liţier din Ardeal, au fost concentraţi pe ziua de ieri la Cluj, pentru a supune unui examen profesional de definitivare, în faţa comisiuni guvernamentale, prezidată de d. Sergiu Dimitriu, abilul secretar general al Ministerului de Interne. , După examenele chestorilor titraţi universitari, cari în majoritate au refuzat să se supună acestei distracţii didactice a Ministerului de Interne, iată-i acum pe bieţii comisari, dintre cari mulţi sunt netitraţi, în febra şcolărească a unui examen. Examinarea a mers repede. Până seara, toţi comisarii îşi dăduseră dovada capacităţii lor. Abia a părăsit d. Sergiu Dimitriu sala de examinare, s’a şi aflat, — ce nu se află la poliţie! — că au fost trecuţi toţi candidaţii. Urmează acum să ne întrebăm, toţi aceia, cari privim cu legitimă îngrijorare evoluţia organelor administrative W tltraîllor din Palldle S1 siguranţăale statului, ce rost au avut aceste e- ^^nieie. uu ^ei cari xamene? Pentruce se provoacă toti se auPuu inseamna că IiU au curajul deauna friguri slujbaşilor ţării, pen- ne attse opune uegalitâtii guvernumi '-uce gustul de provizorat al guvernu-, asl el PoL 11 feiunzap prin ponta m lui, mărește în fiecare zi desgustul nn- 1 aid’ a nepunneam îezmarului, stabilităţii, în sufletele miilor de cetă- ' i la felUA acesta’. tinenul înţeni ? troduce spaima şi încă zilei de mai-Doi din acei membrii ai comisiunei examinatoare, nu dispun de nici o calificaţie specială pentru a putea fi la un moment dat examinatori ai titraţilor şi ai netitraţilor din poliţia şi siguranţa statului. Constatarea care se impune este prin urmare, că aceste examene, nu au avut nici un rol profesional. Să vedem atunci, care este rostul lor po-i lui, spintin sau de sacrificiu şi de anegapune, devotamentul său pentru _____ _ _______ ____ binele obştesc, notările şefilor îerarma prin teroare fizică sau psiholo- gici, acestea nu contează nimic. fiimică, înainte de război, în România trăieşte în permanent provizorat şi Mică, ţara era guvernată în alte mani depinde de servilismul pe care îl mâţă, de partidul liberal şi conservator, mfestează faţă de regimul liberal. Odată cu schimbarea regimului, se1 este un semn de accadenţă statală schimbat aproape toţi slujbaşii ţării, acesta. Instabilitatea regimului politic In anii de după război, până la prim a fost trecută şi asupra cadrelor peima guvernare a partidului naţional- imanente ale funcţionărimii, prin aceţărânesc, viaţa politica a ţării a fost stea ca functic vagi şi speciale, preziuastăpânită de tirania şi de bunul place de ministerul de interne, al partidului liberal ! Am relevat această stare de lucruri Din 1929 lucrurile s’au schimbat puţin. Concepţia democratică a partidului naţional-ţărănesc, a adus cu sine principiul stabilităţii în funcţiuni, caa nu f/vi'f îmnunpnnmnto domon_ Ui UU xv/oc VU vauthvíte pregătite, o regenerare se vădise din primul an în toate domeniile vieţii pentru că primul pas al îndreptării unui rău, constă în cunoaşterea lui. Napoleon spunea: „Franţa nu a fost niciodată învinsă. Ea a fost totdeauna trolof.” Nici România nu este o ţară de dezordine. Dar ea este în permanenţ administrative de stat. Când au venit iță dezorganizată de partidul liberal, anul trecut liberalii la putere, au pre- ' . începuteroarea electorală la județul someş DEJ, 31. — In ziua de 8 Noembrie urmează să aibă loc în judeţul nostru alegerile pentru Consilul judeţan. Cum partidul naţional ţărănesc, a că, mi listă are în frunt© numele dlui dr ALEXANDRU VAIDA VOEVOD, preşedintele organizaţiei judeţene, deţine unanimitatea simpatiei popular® care-i asigură o strălucită biruinţă la aceste alegeri, — prefectul judeţului d. dr Olteanu, a început pe toate căie terorizarea şi intimidarea alegător.**, însoţit de agenţii clubului liberal, prefectul Olteanu, cutreeră toate satele, ameninţând pe notari că îi va muta şi îi va scoate din servicii dacă nu vor face în aşa fel ca să asigure reuşita listei liberale. Pe de altă parte, reţinând până acuma sumele alocate de guvern ,pentru ajutorarea şcoalelor din judeţ, împarte după sprânceană aceste sume, crezând că va putea câştiga în acest mod simpatia alegătorilor pentru lista liberală ai cărei candidaţi sunt urgişţi de populaţie, toate încercării® liberale însă sunt respinse de dârzenia vrednicilor alegători someşeni, cari vor şti să-şi manifeste sentimentele lor pentru partidul naţional-ţărănesc, spre a da judeţului un consiliu compus din oameni cari au muncit şi muncesc efectiv pentru binele acestui ţinut sărac, şi spre a alunga din locurile de conducere pe fariseii liberali, cocoţaţi acolo fără merite şi fără pricepere. Procesul protocoalelor Sforului Protocoalele au fost falsificate de poliţia rusă BERNA, 31 (Rador). Procesul protocoalelor Sionului a continuat şi azi Juristul rus Schlossberg, care sub regimul ţarist a fost consierul juridic al Ministerului de Externe din Petrograd, a declarat că cercetând caracterul protocoalelor, s’a convins că ele au fost falsificate pentru folosiţi propagandei antisemite din Rusă. Crede că pol Iţia secretă rusă a participat la falsificare- A fost audiat apoi Matei Elemr den Cernăuţi care a participat la con- ‘ ■ - * gresul sionist ţinut în Bazei în anul 1897 Martorul a declarat că niciodată n’a fost vorba acolo de protocoale secrete sau vreun plan de dominaţie evreiască. Martorul Mitlukov, fost minîstru de externe în guvernul Kerensky a decla- [ rat că protocoalele sun false urmărin- * du-se cu ele programurile sângeroase Se crede că desbaterile vor fi terminate în cursul acestei săptămâni, când se va rosti şi sentinţa TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 fixemplarele legale. Tipografia ^°n“l“ia 36. A. Cluj exempt Cultura şi literatura P°Porului Itovian SIB1« a descoperit mijlocul Imflerit morțiior , savant rus a Înviat un sinucigaş la trei ceasuri după moarte Moscovit 31 (Telor). — Ziarele sovietice publică ştirea senzaţională că Jun savant rus, conducator al unei instituţii de cercetări medicale, care de mai mulţi ani a făcut cercetări pentru învierea animalelor moarte, în cursul zilei de eri. Marţi, a reuşit să învieze un om mort prin strangulare. Omul spânzurat era mort deja de trei ceasuri, când savantul rus i-a aplicat metodele sale, iar după înviere mai trăit vreme de două minute. ATENTAT contra Regelui Boris? Locomotiva trenului tn care călătorea Regele a luat foc. Sub tender s'a descoperit o bombă — Mecanicul locomotivei a fost salvat de însuși regele — — Serviciul nostru special — SOFIA, 31 (Telor) — Regele Boris al Bulgariei a trăi ieri câteva ceasuri de deosebită aventură în timp ce călătorea cu un tren regal dela Sofia spre Varna- Aproape de staţiunea Strezar de l 'Pe Inia Sofia—Varna, trenul regelui s’a opri brusc■ Privind pe fereastră spre a vedea ce s’a întâmplat, regele a a observat că locomotiva trenului era în flăcări-Fără a sta un minut pe gânduri, regele Bots a sărit din vagonul său de dormir, a alergat la locomotivă și s’a urcat în mijlocul flăcărilor, reuşind să îl salveze pe mecanicul locomotivei, pe care cu hainele arzând pe el și grav răftit de arsuri, l-a transportat In vagonul său de dormit. Regele a condus apoi locomotiva până la un rău din apropiere şi a adus apă pentru a stinge începutul de incendiu iscat pe locomotivă şi trecut şi asupra tenderului. După stingerea incendiului, Regele a condus personal până la Varna, locomotiva tronului săuAMĂNUNTELE SENZAŢIONALE ALE PRESEI ENGLEZE LONDRA, 31 (Telor). — Ziarul „Daily Maily” publică asupra acestei întâmplări a regelui Boris al Bulgariei, un reportagiu care arată altfel lucrurile-Ziarul englez are știrea, că s’ar fi încercat împotriva trenului regal un atentat focal izbucnind nu pe locomotivă ci pe tenderul de cărbuni-Regele văzând primejdia s-a urcat în locomotivă, unde şi-a aruncat mantaua sa asupra mecanicului cuprins de flăcări, reuşind să-l salveze pe acesta şi să-l ducă în vagonul său de dormit, apoi aducând apă cu locomotiva, a reuşit să stângă focul de pe tender Când a sosit trenul la Vama, la inspecţia amănunţită ce i s’a făcut de către autorităţi, între od'le tenderului s’a găsi o bombă aşezată acolo pentru a face explozie în urma incendiului. Versiunea aceasta de altfel şi ziarul englez o dă încă sub rezervă, aşteptând confirmarea ei de către cercetările vor urmace !*• r. 1 ■’ 1 i U I. Conferinţa înţelegerii Balcanice la Ankara „Testamentul celor ce mor pentru o idee este: înainte!“ ■— Dineul de la ministerul de externe otoman — — Impresionantul discurs al dlui Nicolae Titulescu — ANKARA, 31 (Rador). — Dineul o ferit aseară de guvernul turc în onoa- I rea miniştrilor de externe ai înţelegerii Balcanice, a fost prilej fericit de afir- 1 maţi© a politicei solidare şi pacifiste a acestui puternic bloc internaţional. Discursurile rostite sunt manifestările ferme ale unei acţiuni Unitare pentru pace şi respectarea ordinei internaţionale. Iui Primul a vorbit ministrul de externe otoman, d. Tevuik Ruşdi Bey, amintind durereasa incenare a Iugoslavia. A mulţumit apoi reprezentanţilor ţărilor pruetene pentru prezenţa lor la această sărbătoare a Turciei moderne. A arătat in termeni mişcători prera realizată până in prezent, susţinând că noua colabortre a statelor înţelegerii Balcanice a pornit sub cele mai bune i auspicii. : :: D. Maximov, ministrul de externe al ■ Greciei a vorbit în acelaş sens aducând omagiu memoriei Regelui Ala-\' xandru şi subliniind, că politica, acestuia va fi colamnata de Înţelegerea Balcanică. D. Titulescu, a pronunţat adevăratul discurs police al acestei manifestări, spunând între altele: Statele Balcanice’ sunt in doliu, totuşi reprezentanţii tot se întrunesc la Ankara. Aceasta dovedeşte că aceia cari printr’un josnic asasinat au fo,t să suprime persoanele cele mai reprezentative ale unei politici de consolidare a păcii şi pe care aveau tot interesul să o Împiedec, sau Înşelat amarnic în calculele lor. Ideile nu mor cu acei cari le reprezintă. Morţii sunt azi mai tari decât cei vii. Ei ne poruncesc să lucrăm ca şi cum ar fi prezenţi. Testamentul celor ce mor pentru idee este înainte. O vom face fără oprire cât vom trăi. Dar aceşti eroi cer acţiune de justiţie, iar justiţie înseamnă lumină şi sancţiune. Nu vom opri e Eforturile noastre până când nu vom obţine şi lumină şi sancţiuni. D. Titulescu, a evocat apoi puterea Turciei de azi. A arătat, că Statele Balcanice, voiesc pacea şi se organizează pentru ea. Sfera de acţiune a înţelegerii Balcanice devine tot mai largă. Acum se discută strângerea raporturilor economice, în special organizarea căilor de comunicaţie care, folosind Dunărea şi Marea Neagră, sunt chemate să activeze comerţului Statelor Balcanice şi Europei Centrale cu Asia. In acelaş sens a vorbit şi d. Puruici, delegatul Iugoslaviei. La sfârşit s’a citit un mesagiu al Ghaziului ca e că înţelegerea Balcanică este prima manifestare de realizare a concepţiei de pace, singura care poate asigura fericirea omenirii. La sfârşit muzica a intonat întâi Imnul Regal Român, apoi imnurile celorlalte naţiuni din înţelegerea Balca nică. r' Noul oferte ale lul Hitler pentru o înţelegere cu Franţa Sâmbătă Riebbentropp va expune condiţiile Germaniei pentru întoarcerea iei Conferinţa dezarmării şi la Liga Naţiunilor PARIS, 31 (Telor). — Corespondentul din Berlin al ziarului Tintransiigent, publică dintr’un izvor sigur şti- j rea, că in zalele din urmă, în cercurile guvernului german au avut loc impor- tante convorbiri, în urma cărora pre- j setunte de Hitler este aplicat să facă î noui pferte în vederea unei înţelegeri franco-germane. Date fiind împrejurările actuale, cercurile politice gaimane aşează mari nădejdi în aceste noui cercări pentru o înţelegere cu Franţa, înţelegere în urma căreia cred că se vor putea rezolva o serie de probleme economice germane, în special în ceeace priveşte aprovizionarea statului german cu materii prime. Pe de altă parte, opinia publică mondvă aşteaptă cu un deosebit de viu interes confernţa pe care urmează să o ţină Sâmbătă la radio d. Riebbentropp, trimisul special al preşedintelui Hitler la conferinţa desarmării, şi de-! care acesta va expune condiţiile persagerul diplomate al lui Hitler pe lângă guvernele apusului, conferinţă în maniei pentru o înţelegere cu Franţa în problema desarinării. O altă grevă în adâncul pământului — Serviciul nostru special — VARŞOVIA, 31 (Telor) — După senzaţionala grevă a minierilor unguri din Pécs, cari au declarat greva foamei în adâncul pământului, zilele acestea s’a declarat o nouă grevă asemănătoare în mina polonă Kleofas din ţinutul Dombrova. Minierii au opric toate maşinile, s’au închis în mine şi au refuzat alimentele ce li s’au trimis, spunând că vor a rscista chiar cu riscul morţii până când conducerea minelor nu le va satisface doleanţele pentru mărirea salarilor-BUCUREŞTI, 31 (SIR) — T) Tătărescu preşedintele consilul de miniştri a luat interimatul ministerului de externe pe tot timpul cât d- Titulescu va lipsi din ţară. Decretul va apare în Monitorul Oficial de azi- Probleme de « înfiinţarea Reposcei moldoveneşti » ,iar lupul îşi schmbă părul, da năravul bani Din cele 161 milioane, cât numără populaţia Uniunei republicelor sovietice, socialiste (U. R. S. S.), ruşi adevăraţi (ruşi mari), nu-s decât 65 mii. Restul de 96 mii. de populaţie îl formează ceilalţi membri ai uniunei, „minoritarii“ şi anume: 22 republici cf. o populaţie de 91 mii. şii 15 „teritorii autonome“ cu o populaţie de 5 mi. Republica Ucrainei intră în Uniune cu 30 mii. plus 1,5 mii. moldoveni din cari numai o parte sunt cuprinşi în Republica Moldovenească autonomă, încadrată în Ucraina. Teritoriul, pe care îl ocupă moldovenii din Ucraina, poate fi comparat cu un triunghiu, al cărui bază e pe Nistru iar vârful la Alexandria; acest teritoriu este continuarea liniei de direcţie la răsărit a Codrilor Orheiului; linia aceasta altă dată corespundea hotarului dintre Ucraina propriu zisă şi Ucraina Hanului, numită şi Olatul tătăresc. Intre Nipru şi Doneţ sunt puţine aşezări moldoveneşti; unele au fost create de împăraţii Petru cel Mare şi Ecateria a H-a pentru pază contra năvălirilor tătăreşti din Crimeia (aşezări grănicereşti); altele au fost create de moldovenii dintre Lug şi Nipru, cari s’au refugiat peste Npru în timpul domniei Ecaterinei a H-a, când era vorba ca sultanul să cedeza Rusiei acest teritoriu cu condţia stranie ca nimeni să nu-l stăpânească, nici Turcia, nici Rusia. Moldovenii dintre Bug şi Nipru, aflând despre tratativele dintrecei doi împăraţi şi temându-lee că vor rămâne fără stăpân, au părăsit „Locul Pustiu”, trecând Niprul. Dintre popoarele „minoritare” ale Uniunei sovietice numai ucrainienii, ruşii albi şi cazacii sunt de orgină slavă. Celelalte popoare nu au cu ruşii comun decât limba că ar proveni din şi ucrainieni nu mai vorbim, — ei au făcut destul ca să fie consideraţi ca numare dongohite de ruşt interesate că şi cazacii nu mai vor să se considere ruşi, spunând că nu au cu ruşii comun dcât limba, că ar proveni din amestecul antropologic al unei ramure slave — şi nu aceea din care se trag ruşii mari, — cu popoarele turcomanstatare, mai ales cu calmucii. Pe când ruşii adevăraţi ar fi un amestec antropologic al unei alte ramure slave cu popoare agro-finice. Cu alte cuvinte, un popor de 65 mii, stăpâneşte o populaţie streină de 96 mii, care vorbeşte in peste 130 de limbi şi dialecte. In aparenţă pare că n’ar fi nimic anormal: uniunea sovietică n’ar fi decât o uniune de mai multe popoare, cari la un moment dat au crezut de bine să-şi unească soarta. De fapt.... şi aici e bine să ne amintim proverbul: lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba. Autonomia republicelor şi teritoriilor este numai de formă. Mai întâiu de toate se ştie că nici unul din popoarele acestea n’a intrat în Uniune de voie bună. Chiar mai mult, au luptat contra ruşilor în 1917—1919 şi unele luptă pe faţă încă şi astăzi. Bolşevicii nici acuma nu sunt stăpâni în aulele (satele) din munţii Caucazului, o unitate a armatei roşii, dacă nu numără cel puţin 100 de oameni, n’a. Ce căuta într’un aur, riscă să fie sfâşiată în bucăţi. In tocmai ca pe timpul, când ţarii cuceriau Caucazul, timp de 60 de ani au luptat, fiecare stâncă se opunea şi nu ceda decât atunci, când nu mai era In viaţă nime, s’o apere Şi Caucazul n’a ’ndoit genunchii înaintea tronului moscovit, decât atunci, când a perdut pe cel mai strălucit dintre fii, pe eroul Şamil. Regretăm Că spaţiul nu ne permite să ne extindem asupra împrejurărilor cari au determinat sau au favorizat a doua îngenunchere a Caucazului, faţă de bolşevicii Aşadar, nime n’a ’ntrat în uniunea sovietică de voie bună. Nici autonomie n’a cerut nime! Totul s’a făcut forţat. . . Y i I % Pe timpul ţarismului nimeni nu îndrăznea se vorbească despre autonomie, dar procesul de rusificare se făcea foarte lent. Acuma, când este autonomie, acest proces se face cu paşi giganţii Limba maternă se preda (vad, cum se predă!) numai în primii 2 ani în şcoalele primare. Corespondenţa şi (Continuare pe pag. II col. 3)