Patria, martie 1935 (Anul 17, nr. 60-76)
1935-03-13 / nr. 60
LITERARE—CULTURALE Opera Română Operetă în 3 acte de Francisc Lehar — Premieră — Acum 30 de ani.... Atunci eram copiii sau cel mult adolescenți și fredonam cu toții melodiile vesele și șlagerele de pe acele vremuri. Dar le fredona toată lumea, mic și mare, sărac și bogat, pe stradă, în cafenele și în saloane.... Oamenii și vremur le erau mai senine, plăcerile vieții mai intense și mai bine organizate. Lumea știa să trăiască, să pretindă de la viață mai multă distracție și hrană sufletească. Cu aceasta, epocă coincide premiera operetei „Văduva vesela“ a lui Lehar (30 Dec. 1905), care, asemenea lui Offenbach, a știut să răspundă cerințelor vremii și să alimenteze dorul după distracții ușoare a contimporanilor săi. Acțiunea și muzica operetei „Văduva veselă“ sunt croite după structura sufletească și gustul mulțimei antebelice, ușor inflamabilă, amatoare de aventuri galante, gata oricând pentru distracții și plăceri Un vals sentimental sau îndrăcit predispunea lumea la reverie dulce sau la exhuberanță. In opereta Lui Lehar se reflectează toată mentalitatea unei epoci senine și mai puțin frământată de grijile vieții. Ce rezonanță a găisit in sufletele spectatorilor, cari au asistat în ziua de 8 Martie a. c. la premiera clujană a ,,Văduvei“ vesele’“? Refrenul ,,Acum treizeci de ani!“... Melancolia unei amintiri a vremurilor frumoase, ce nu vor mai reveni niciodată! Cine s‘a simțit electrizat de melodiile lui Lehar? Cine a plecat vesel de la reprezentația de Vineri seara? Sala a primit cu sentimente mixte această prmieră și a părăsit teatrul cu aprecieri foarte divergente. Iar noi punem întrebarea: De Ce alegerea Direcțiunii a căzut chiar pe „Văduva vesela" și nu pe altă lucrare mai aproape de operă, mai potrivită cu exigențele și rangul unui mare teatru liric? De ce nu s-a ales spre exemplu „Țara surâsului“, o încântătoare lucrare muzicală, care ocupă un loc de mijloc între operă și operetă? Operetă înseamnă de fapt operă mică și erau vremuri când comediile muzicale, operele comice purtau acest nume minor. In realitate opereta este ultima treaptă în jos a genului de operă, cu conținut burlesc, ironizând și caracterizând anumite obiceiuri și persoane, tratând diferite aventuri galante, presărate cu picanterii și adesea cu frivolități, în care abundă situațiile neverosimile și fanteziste. Opereta nu rezistă comparației cu muzica serioasă și tocmai de aceea opera s-a despărțit de mult de sora ei minoră. Teatrele lirice serioase fac și astăzi această distincție, respectând ordinea tradițională de a nu reprezenta operete. Pentru acestea din urmă au luat ființă mari teatre de operetă, angajând un mare număr de căntăreți specialiști, dansatoare, coriști, etc., cari au crescut în modul operetei, tuturor artiștilor, statiștilor ,și aurarullurilor li se cer multă mobilitate, vioiciune, și calități deosebite, inclamate de structura și tehnica operei. Are Opera Română asemenea elemente și forțe? Vom răspunde, foarte puține, prea puține pentru reprezentarea unei operete în stil mare. Dintre interpreții rolurilor principale, exceptând personalul dela dramă, numai d-ra Ana Rozsa, d na Istrate și d. Andreescu Mărgărint au oarecare aptitudini pentru genul de operetă. Scenele, ansamblurile, etc. pareau greoaie, forțate, tărăgănate și quasi comice. A lipsit atmosfera jovială, lejeritatea și ritmul viciu, care formează esența comediilor muzicale. Personalul artistic al Operei nu poartă nici o vină pentru factura acestei premiere, în care a predominat diletantismul. Oricâtă osteneală și-a dat d. M. Săveanu la pupitru, mai mult nu a putut obține de la ansamblul pestriț și insuficient sudat, decât a prestat. Artiștii Operei Române au fost în serviciu comandat Impresia puțin favorabilă nu a putut fi împrăștiată nici de sketchuil dlui Papilian. Un fel de operetă în operetă, acest sketch, care a reclamat o mobilizare generală a personalului artistic de la operă și dramă, nu a prea avut mult rost, decât doar să prelungească în mod inutil actul III. In once carz efortul este lăudabil, nu-i găsim insă justificare. Văduva veselă — Glavari, întruchipată de d-ra Ana Rozsa cu talent și vervă a plăcut mai mult publicului. In ordine urmează d. Andreescu Margarint (contele Danilowitsch) cu reale aptitudini de bonvivant, apoi d-na Florică Istrate, T. Spătaru și d-ra Piteiu-Georgescu. Artistul cel mai popular și aclamat al serii a fost insă d. Vanciu (Negus), a cărui realizare reușită a descrețit toate frunțile. D. M. Săveanu a condus bine orchestra și s‘a dovedit a fi stăvân pe materie. Iud-sa s‘au contopit, fericit dirigentul și cântărețul, ceea ce s‘a mainifestat in decursul reprezentației când se străduia să imprime un ritm mai vioi personagiilor de pe scenă, ansamblurilor și întregii acțiuni. Poate că după 20—30 de reprezentații „Văduva veselă“ va intra în ritmul normal, fluid, caracteristic geniului. — Și până atunci îl dorim multe succese I. MARTALOGU. -•v-te, Miercuri 13 Martie. Anul XVII. Nr. 6« tc=iiCE Norocoșii jucători au colecturei principale1N$ÎI UTUL COMERCIAL RE CREDIT $ A din Cluj iar au câștigat la tragerea clasei a IV l.0OO.0OO lei cu lotul anexa Nr. 299,517 100.000 : „ „ Nr. 294.515 Loturi norocoase pentru noua loterie s’au pus în vânzare. 105 — Joi, 14 c. se va relua la T. N. C. comeida „Unchiul din Provincie" cu Silvia Jipescu-Hodoș, Aurelia Vasiliu, Neamțu Ottonel, S. Vasilescu, I. Tălvan. — Silvia Tiron va cânta astă seară la Opera din București în „Tosca". Parteneri: P. Ștefănescu Goangă, Gâlman și Secăreanu. — Luni, 18 c. la Teatrul Național din Buc. va avea loc premiera „Dridin“ de I. Cantacuzino, în regia Soare Z. Soare și cu concursul cinei Maria Ventura. — In „luna Bucureștilor" se va da de către Teatrul National, pe Stadionul C. N. E. F., un spectacol cu „Oedip Rege" de Sofocle. Tony Bulandra va juca rolul titular. — Jeanne Delvair și Ferdinand Ledo de la Comedia Franceză vor juca la 31 iulie la Teatrul antic al cetății Carcassonne în „Lucrece Borilla“, pentru comemorarea cinci antenarului morții lui V. Hugo. „Federația Societăților de Popiei din România“ aduce la cunoștință tuturor membrilor societăților de popiei, că toate carnetele de legumere se vor schimba, începând cu data de 10 Febr. a. c. Pentru cei cari nu au făcut viza, c iietelor până la 1 Febr., după cum prevăd statutele Federației, viza se prelungește până la dl .,iaiie a. c. cu obligațiunea de a schimba a chizii carnete. Celor cari au făcut viza carnetelor, dăm termen de preschimbare, până la 30 Aprilie După hotărârile Comitetului Central, "in 12 —19 Ianuarie 1935, taxa noilor carnete este: 40 lei pentru noui legitimați, 30 Ki F3 ti.ru transferări, 20 lei pentru preschimbare. In prețul de mai sus stabilit nu se va înțelege și viza vechilor carnete pentru care se va plăti câte 10 lei de fiecare carnet. REZULTATE. Cluj: Hercules—Vulturul, 224 —183, 17 juc.; F.T.G.—Palma,40—130, 11 iuc.; Avram Iancu—Meteor, 313—351, 15 iuc-; Im Tokio au avut loc mari festivități cu prilejul aniversării de 5595 de ani de la fondarea imperiului. Zaharia Bârsan și Tenorul Piccaver O scenă de toată nostimatia s‘a petrecut zilele trecute în selectul Club „U“ din Cluj. După reprezentația de gală de la Opera Română, unde a cântat vestitul tenor de la Opera din Viena, Alfred Piccaver, în Bal Mascat, — d-si cu soția au fost invitați să ia masa la acest Club. Răsfățatul tenor al Vienei s'a simțit foarte bine în societatea româneasca și a rămas la Club până după ora 1 ; 4 dimineața. Pe la ora, 3 dan. directorul Teatrului Național din Cluj, d. Zaharia Bârsan, care ședea la altă masă cu altă societate, spune scriitorului acestor rânduri: — Condu-mă la masa lui Piccaver. Voiu să-l cunosc și să-i aduc elogii meritate. Zis și făcut. Și atât cât știe nenea Zaharie nemțește, a fost adorabil, în felul cum a ales cuvintele pentru a caracteriza acest cântăreț. Transcriu întocmai: — Ești un mare artist, fiindcă ai cântat și jucat atât de, sobru, atât de simplu, fără gesturi mari, fără artificii. Pe când unii tenori ai noștri, când vor să ia nota cea mai înaltă, parcă anunță înainte cu gesturi largi: — Băgați de seamă, acum ii dau drumul notei celei mai de sus. — d-ta, maestre Piccari, chiar când ai cântat nota cea mai înaltă, ai stat cu mâinele lăsate jos, ca un modest școlar, care fără fasoane își spune loc-Și eu sunt actor bătrân și nu mi-au plăcut niciodată artificiile, ci numai simplitatea, fără să dau din mâini După aceste zise, maestrul Zaharia Bârsan s-a sculat și l-a pupat pe maestrul Piccaver, ca un semn de adâncă dragoste colegială. Scena aceasta a impresionat pe marele oaspe al Vienei, dar și întreaga susteniță de la Clubul „U“. tineretul lumii. Este inscripția pe care o poartă clopotul care va da semnalul inaugurării jocurilor olimpice de la Berlin. Ce puteam face altceva? Am tăcut malconț. Maiorul Ghiczy tremură cuprins de vngun. NI luăm între noi și-l încălzim cu trupurile noa E dimineața la ora trei. Abia se creapă de ziuă, când primim ordinul să ne retragem la fundul văii, unde vom fi apărați de obuze. Ne coborîm în vale fără cuvânt și foarte atenți. Razele soarelui străbat până la noi. — Deasupra aeroplaneuluiesc, obuze, bombe cad în dosul nostru. Suntem apărați însă. Stăm îngândurați și plini de spaimă. Obuze sguduie pământul, schije și pietricele isbesc coifurile de oțel. Stăm culcați pe iarba umedă și rece. i) Un sublocotenent e grav bolnav. E vânăt la față, la fiecare isbitură de obuz se cutremură și plânge. Ii mângăem ca pe un copil în fașă. Doi răniți trec prin fața noastră, în spinare cu mitraliere capturate azi noapte de la italieni. In urma lor sanitarii duc pe targă un ofițer italian, grav rănit. Chiar în fața noastră se întâlnesc cu alți sanitari, cari aduc pe brațe un ofițer rănit, de al nostru. Ofițerul italian e scos repede din targă, iar în locul lui îl pun pe ofițerul nostru. Italianul e așezat pe iarbă în groaznicele-i chinuri. Toată după amiaza ascultăm îngroziți vac•tele înfiorătoare ale nenorocitului rănit. Soarele Bi^^insectele îi ard trupul istovit. Ii trimit un apa ca să-i astâmpăr barem setea. — putem mișca din loc, că ne văd ita■patru după amiazi primim următorentul Superior al Armatei Bata ocupat t-a «balulu> uitlbnu B m B Ofensiva este suspendată. Pozițiile câștigate vor fi menținute și întărite. Se vor ridica bariere de sârmă ghimpată în fața șanțurilor“. Seara la ora nouă facem schimbul cu Regimentul 32 Infanterie, care a suferit pierderi peste patruzeci de procente. Extenuați de încordare, de sete și de foame, trebue acum să mai intrăm și în linia de foc. — Membrele îmi sunt amorțite, piciorul drept sclintit, la fiecare mișcare simt dureri cumplite. Când se inoptează, plecăm să facem schimbul. Eu conduc compania de pioneri. Dureri atroce îmi sfâșie articulațiile și stomacul, urcăm mai mult în brânci prăpastia piezișă, abia pot ieși pe coastă cu ajutorul ordonanței. Ne târîm încet și fără sgomiot pe o potecă până la drumul pietruit, care șerpuiește pe lângă Piave. Drumul e plin cu gropi de obuze. Obuzele cad mereu. Se aud îngrozitor șuierăturile în aer și exploziile de granate. Pâlnii uriașe se ridică din alba apei, în clocot. Pe lângă drum se întind șiruri de salcâmi tineri. Ne târîm aproape inconștienți pe sub spinii lor ne Încolțesc și ne sângerează fața ochii și cu fața însângerată, exteAyeste De, Da Dominic Stan carea supraomenească ne târlm trupurile obosite. Drumul se ridică în sus pe deal, la stânga apei. Cu gâtul uscat, sufocați, ne tragem tot mai sus pe deal. In sfârșit se observă în noapte conturul unei case și o îngrăditură de piatră. De după îngrăditură se aud glasuri de oameni. Sunt groparii Regimentului 32 Inf., cari îngroapă morții. Sute de cadavre zac în șiruri, iar groparii însălbătăciți ne poftesc și pe noci acolo. Trecem pe lângă edificiul ruinat și luându-o înainte, ajungem la poziție. Siluete omenești se văd prin întuneric. Ne așezăm pe jos apărați de o mică ridicătură de pământ, începem schimbul. Italienii au observat mișcarea în pozițiile noastre. Un foc violent de artilerie începe pe aripa noastră stângă și pe frontul Regimentului 9 Husari. Focul crește în intensitate dintr’un moment într’altul. E foc de baraj în dosul liniei noastre, la o mică depărtare de noi, pentru a impiedeca rezerva de-a veni în front. Spectacolul e îngrzitor. Mii de obuze sueră in aer și cad vertiginos cu vițel asurzitor la pământ. Noi sunapărați de o dijmă, culcați și lipit prin ’ și văgăuni, unii sunt ascunși prin cavern Jete rămase bila italieni. Explozii groaznice scutură pământul, grămezi de pământ, pietre, arbori sunt asvârlite în aer, ca și când ar fi ridicate de o mână nevăzută și afurisită. Totul e fum, praf și pământ răscolit. Troznește pământul din încheeturi, pârâie, geme și se clatină sub noi. Răcnete, strigăte se aud în sgomotul asurzitor. Nervii nu ne mai biruie. Simțim că ne plesnește inima și creerul, in stanga, lângă noi, in Regimentul 9 liniari, unde se concentrează focul de baraj, e sfârșitul lumii. Nu se mai vede nimic in pârăiaia groaznică, numai trombe uriașe de pământ și ae fum ridicate in aer. Dunga dealului fierbe în bătaia miilor de obuze. Oamenii sunt trântiți la pământ și sfârticați în sute și mii de bucățeie. Locotenentul medic R. este cuprins subit de un șoc nervos. Se aruncă afară din cavernă și-și aruncă de pe cap coiful de oțel și începe să danseze ca un nebun în fața adăpostului în ploaia groaznică de proectile. Din gură îi iasă răcnete înfiorătoare, tremură, se trântește la pământ apoi iar se ridică și începe dansul macabru al morții. Fața îi este desfigurată. Soldații se uită buimăciți și îngroziți la dânsul, abia îl pot tân cu mare greutate și după o luptă grea, legând cu curele de mâini și de picioare. Nenorocita medic nu se liniștește, stă lungit pe vatra umedă și năclăioasă a cavernei și caută cu privire de nebun spre ieșirea îngustă a cavernei prin gura căreia se vede slab o mică porțiune din albastrul cerului. Țipă și răcnește mereu. Afară bombardamentul continuă cu furie nebună, pare că s-ar prăpădi pământul. Apa Piavei este ridicată în sute și mii de trombe uriașe ca și când ar clocoti sub ea forțe suzerane și satanice. In cavernă doctorul R. cântă cântări religioase, ochii lui au o privire stranie și mereu se sbate sub legătura strânsă. (Urmează:) Dintre două fronturi Pe frontul Italian — COLTUL VESEL — Eu iubesc mult caii.... — înțeleg acum, de ce iu atunci, când călă ești îmbrățișezi necontenit aâUelul calului... — Despre amor s'a vorbit mait, mult.... •— Ce folos? Mie nu mi-a vortit nimeni încă.... /Tatal: De-mai ști Și tn, ce fericit tace pa om munca! Fiul: Eu prefer o viață fără fericire.. — Principiul meu e punctualitatea. Când nu pot să plătesc întreagă datorie, mai bucuros nu plătesc nici un leu decât să fac plăți parțiale.... — Câte mi-ai promis înainte de căsătorie! Și nu ți-ai împlinit cuvântul—. — De pildă.... — Ai zis, că întreg pământul îl pui sub picioaerle mele.... — Dragă, promisiunea aceasta am împlinit-o... Ți-o jur.... — Acum să cunosc secetul, die doctor! Onorariile d voastre Învie diier și pe un mort... neconvalescentul către șofer.: Mână mai repede, băieței ȘtU, medial mi-a ordonat mișcare cât mai repede și mna multă... Scriind o nouă piesă, Prandello a tratat cu Max Reinhardt problema reprezentării acesteia, pe scenele teatrelor armane. Max Reinhardt a declarat însă, că pe el nu-l interesează decât partea primă a Hesei: — Aceasta e cu neputiță! — Exclamă Pirandello, necăjit. — De ce să fie cu neptință? O întreabă Reinhardt.... — Pentru că nici d-tale nu i-e permis să iviți vechea eîoală: Auditur et altera altora pars.... — Chelner, adă-ii o stea cu lapte, dar fără spumă.... — Spumă mici n‘avem.ioi să vă aduc însă una.... fără lapte..... Bărbatul vrea, ca femeiele să fie închise, iar femeia ar vrea să fie deschise. La urma urmelor, triumful e al bisatului. — Ah, ce aer stricat, exclamă femeia, disperată. — Și-apoi. — • Uniți est bărbatul. _ Conform datelor statistice e it mai mare numărul celor înghețați de ,a> decât al celor înăbușiți din cauza aerul» stricat.... Femeia: ț’vei să-mi ajurpă duc cele două geamantanul la gară? Bărbatul: la ți, dragă, chiasină. De ce sa fie despărțirea noastră nAl grea? Advocatul X.: Felicitării mele! Am auzit că înstărțit ai fi tum pt?*.... Advocatul Y procesuat: croitorul. Anul IV . Notei IO - Numă PURICITATE cartier de vile, 5 min. de la Opera, ocaz r excepțională. SIMON, Cluj, J. Tunarilor 6 pOâD 929, perfectă standi cauciucuri din care două noui, șase i, toate sculele, de vânzare din cauza plecăi 25.000 lei. Strada Ana Mureșianu 26. C’a pierdut o brățară a gint iiligramat la balul Bănățenilor găirui este rugat al preda Adm. ziarului prima bună recompensă, revânzare sufrageri implectă din nuc. Adresa la adm. ziarul 146 V Pt ban de casă, ieftinizat, vinuri din Aiud și Dragușani la restantul .Transilvania“ Piața Mihai Viteazul 27opr. Farcaș. r toamnelor perdhesiuni aubur elegante numai la Kiste Pi^ts» I« i QiQfi mai la Kiss, Piața Iii 13.___________138 AUTOBUSE DE VÂTRE în foarte bună ** stare de funcționare.încaziile următoare: Ford, Chevrolet—Trucksroen și Dodge. Se vând și separat atât șir cât și caroserii. Informațiuni se pot prim: S. A. de Autobuse Mera et Co. Cluj, Cal. I Ferdinand 62. Or A TENȚIUNEI Se punânzare diferite scule cu Preț ieftin și Imre foarte bună, ncesare antreprenorilor și elora cari construesc. Matei Gavrila, Str. Avrlancu 40. Chrysacturlat pe 1 un apartament constâcător din 3 camere tot comfortul, o cameră are intrare separs precum și prăvălii în curte. Deasemenea e înhiriat pe imediat o cameră cu intrare separ, nemobilată. La Naționala Cluj, Regina M. 6/8. 604 Se caută pentru imed angajare un maestru pentru fiertul Săpuns neralp rnirUA Ofertei pentru fiertul săpuns pe cale caldă. Oferte la Agenția de publicits.Memento“ Cluj, Str. Regina Maria 16. 604