Patria, martie 1935 (Anul 17, nr. 60-76)

1935-03-13 / nr. 60

LITERARE—CULTURALE Opera Română Operetă în 3 acte de Francisc Lehar — Premieră — Acum 30 de ani.... Atunci eram co­piii sau cel mult adolescenți și fredo­nam cu toții melodiile vesele și șlage­­rele de pe acele vremuri. Dar le fredo­na toată lumea, mic și mare, sărac și bogat, pe stradă, în cafenele și în sa­loane.... Oamenii și vrem­ur le era­u mai senine­, plăcerile vieții mai inten­se și mai bine organizate. Lumea știa să trăiască, să pretindă de la viață mai multă distracție și hrană sufletească. Cu aceasta, epocă coincide­ premie­­ra operetei „Văduva vesela“ a lui Le­har (30 Dec. 1905), care, asemenea lui Offenbach, a știut să răspundă ce­rințelor vremii și să alimenteze dorul după distracții ușoare a contimpora­nilor săi. Acțiunea și muzica operetei „Văduva veselă“ sunt croite după structura sufletească și gustul mulți­mei antebelice, ușor inflamabilă, ama­toare de aventuri galante, gata ori­când pentru distracții și plăceri Un vals sentimental sau îndrăcit predis­punea lumea la reverie dulce sau la exhuberanță. In opereta Lui Lehar se reflectează toată mentalitatea unei e­­poci senine și mai puțin frământată de grijile vieții. Ce rezonanță a găisit in sufletele spectatorilor, cari au asistat în ziua de 8 Martie a. c. la premiera clujană a ,,Văduv­ei“ vesele’“? Refrenul ,,Acum treizeci de ani!“... Melancolia unei amintiri a vremurilor frumoase, ce nu vor mai reveni nici­odată! Cine s‘a simțit electrizat de melodiile lui Lehar? Cine a plecat ve­sel de la reprezentația de Vineri seara? Sala a primit cu sentimente mixte această prmieră și a părăsit teatrul cu aprecieri foarte divergente. Iar noi punem întrebarea: De Ce alegerea Di­recțiunii a căzut chiar pe „Văduva ve­sela" și nu pe altă lucrare mai aproa­pe de operă, mai potrivită cu exigen­țele și rangul unui mare teatru liric? De ce nu s-a ales spre exemplu „Țara surâsului“, o încântătoare lucrare muzicală, care ocupă un loc de mij­loc între operă și operetă? Operetă înseamnă de fapt operă mică și erau vremuri când comediile muzicale, operele comice purtau acest nume minor. In realitate opereta este ultima treaptă în jos a genului de ope­ră, cu conținut burlesc, ironizând și caracterizând anumite obiceiuri și per­soane, tratând diferite aventuri galan­te, presărate cu picanterii și adesea cu frivolități, în care abundă situațiile neverosimile și­ fanteziste. Opereta nu rezistă comparației cu muzica serioa­să și tocmai de aceea opera s-a des­părțit de mult de sora ei minoră. Teatrele lirice serioase fac și astăzi această distincție, respectând ordinea tradițională de a nu reprezenta­ ope­rete. Pentru acestea din urmă au lu­at ființă mari teatre de operetă, anga­jând un mare număr de căntăreți spe­cialiști, dansatoare, coriști, etc., cari au crescut în modul operetei, tutu­ror artiștilor, statiștilor ,și aurarullu­­rilor li se cer multă mobilitate, vioi­ciune, și calități deosebite, inclamate de structura și tehnica operei. Are Opera Română asemenea e­­le­mente și forțe? Vom răspunde, foarte puține, prea puține pentru reprezentarea unei ope­rete în stil mare. Dintre interpreții rolurilor principa­le, exceptând personalul dela dramă, numai d-ra Ana Rozsa, d na Istrate și d. Andreescu Mărgărint au oarecare aptitudini pentru genul de operetă. Scenele, ansamblurile, etc. pareau greoaie, forțate, tărăgănate și quasi co­mice. A lipsit atmosfera jovială, leje­­ritatea și ritmul viciu, care formează esența comediilor muzicale. Persona­lul artistic al Operei nu poartă nici o vină pentru factura acestei premiere, în care a predominat diletantismul. Oricâtă osteneală și-a dat d. M. Să­­veanu la pupitru, mai mult nu a putut obține de la ansamblul pestriț și insu­ficient sudat, decât a prestat. Artiștii Operei Române au fost în serviciu co­mandat Impresia puțin favorabilă nu a putut fi împrăștiată nici de sketchuil dlui Papilian. Un fel de operetă în operetă, acest sketch, care a reclamat o mobilizare generală a personalului artistic de la operă și dramă, nu a prea avut mult rost, decât doar să prelun­gească în mod inutil actul III. In on­ce carz efortul este lăudabil, nu-i gă­sim insă justificare. Văduva veselă — Glavari, întruchi­pată de d-ra Ana Rozsa cu talent și vervă a plăcut mai mult publicului. In ordine urmează d. Andreescu Margarint (contele Danilowitsch) cu reale aptitudini de bonvivant, apoi d-na Florică Istrate, T. Spătaru și d-ra Pite­iu-Georgescu. Artistul cel mai popular și aclamat al serii a fost insă d. Vanciu (N­egus), a cărui realizare reușită a descrețit toate frunțile. D. M. Săveanu a condus bine or­chestra și s‘a dovedit a fi stăvân­ pe materie. Iu­d-sa s‘au contopit, fericit dirigentul și cântărețul, ceea ce s‘a mainifestat in decursul reprezentației­ când se străduia să imprime un ritm mai vioi personagiilor de pe scenă, ansamblurilor și întregii acțiuni. Poate că după 20—30 de reprezen­tații „Văduva veselă“ va intra în rit­mul normal, fluid, caracteristic geniu­lui. — Și până atunci îl dorim multe succese I. MARTALOGU. -•­v-te, Miercuri 13 Marti­e. Anul XVII. Nr. 6« tc=ii­CE Norocoșii jucă­tori au­ colectu­­rei principale1N$ÎI­ UTU­L COMERCIAL RE CREDIT $­ A din Cluj iar au câștigat la tragerea clasei a IV l.0OO.0OO lei cu lotul anexa Nr. 299,517 100.000 : „ „ Nr. 294.515 Loturi norocoase pentru noua loterie s’au pus în vânzare. 105 — Joi, 14 c. se va relua la T. N. C. comeida „Unchiul din Provincie" cu Silvia Jipescu-Ho­­doș, Aurelia Vasiliu, Neam­țu Ottonel, S. Vasi­­lescu, I. Tălvan. — Silvia Tiron va cânta astă seară la Opera din București în „Tosca". Parteneri: P. Ștefă­­nescu Goangă, Gâlman și Secăreanu. — Luni, 18 c. la Teatrul Național din Buc. va avea loc premiera „Dri­din“ de I. Cantacu­­zino, în regia Soare Z. Soare și cu concursul ci­nei Maria Ventura. — In „luna Bucureștilor" se va da de că­tre Teatrul National, pe Stadionul C. N. E. F., un spectacol cu „Oedip Rege" de Sofocle. Tony Bulandra va juca rolul titular. — Jeanne Delvair și Ferdinand Ledo de la Comedia Franceză vor juca la 31 iulie la Teat­rul antic al cetății Carcassonne în „Lucrece Borilla“, pentru comemorarea cinci antenarului morții lui V. Hugo. „Federația Societăților de Popiei din Româ­nia“ aduce la cunoștință tuturor membrilor s­o­­cietăților de popiei, că toate carnetele de legu­­mere se vor schimba, începând cu data de 10 Febr. a. c. Pentru cei cari nu au făcut viza, c­­ i­ietelor până la 1 Febr., după cum prevăd statutele Fe­derației, viza se prelungește până la dl .,iai­ie a. c. cu obligațiunea de a schimba a chizii car­nete. Celor cari au făcut viza carnetelor, dăm termen de preschimbare, până la 30 Aprilie După hotărârile Comitetului Central, "in 12 —19 Ianuarie 1935, taxa noilor carnete este: 40 lei pentru noui legitimați, 30 K­i F3­ ti.ru transferări, 20 lei pentru preschimbare. In pre­țul de mai sus stabilit nu se va înțelege și viza vechilor carnete pentru care se va plăti câte 10 lei de fiecare carnet. REZULTATE. Cluj: Hercules—Vulturul, 224 —183, 17 juc.; F.T.G.—Palma,­­40—130, 11 iuc.; Avram Iancu—Meteor, 313—351, 15 iuc-; Im Tokio au avut loc mari festivități cu prilejul aniversării de 5595 de ani de la fondarea imperiului. Zaharia Bârsan și Tenorul Piccaver O scenă de toată nostimatia s‘a pe­trecut zilele trecute în selectul Club „U“ din Cluj. După reprezentația de gală de la O­­pera Română, unde a cântat vestitul tenor de la Opera din Viena, Alfred­­ Piccaver, în Bal Mascat, — d-si cu soția au fost invitați să ia masa la­­ a­­cest Club. Răsfățatul tenor al Vien­ei s'a sim­­­­țit foarte bine în societatea româneas­ca și a rămas la Club până după ora 1 ; 4 dimineața. Pe la ora, 3 dan. directorul Teatru­­­­lui Național din Cluj, d. Zaharia Bâr­­­­san, care ședea la altă masă cu altă societate, spune scriitorului acestor­­ rânduri: — Condu-mă la masa lui Piccaver. Voiu să-l cunosc și să-i aduc elogii me­ritate. Zis și făcut. Și atât cât știe nenea Zaharie nem­țește, a fost adorabil, în felul cum a ales cuvintele pentru a caracteriza a­­cest cântăreț. Transcriu întocmai: — Ești un mare artist, fiindcă ai cântat și jucat atât de, sobru, atât de simplu, fără gesturi mari, fără artifi­cii. Pe când unii tenori ai noștri, când vor să ia nota cea mai înaltă, par­că anunță înainte cu gesturi largi: — Băgați de seamă, acum ii dau drumul notei celei mai de sus. — d-ta, maestre Piccari­, chiar când ai cântat nota cea mai înaltă, ai stat cu­­ mâinele lăsate jos, ca un modest șco­lar, care fără fasoane își spune loc-Și eu sunt actor bătrân și nu mi-au plăcut niciodată artificiile, ci numai simplitatea, fără să dau din mâini După aceste zise, maestrul Zaharia Bârsan s-a sculat și l-a pupat pe maes­trul Piccaver, ca un semn de adâncă dragoste colegială. Scena aceasta a impresionat pe ma­rele oaspe al Vi­enei, dar și întreaga­­ su­steniță de la Clubul „U“. tineretul lumii. Este inscripția pe care o poartă clo­potul care va da semnalul inaugurării jocurilor olimpice de la Berlin. Ce puteam face altceva? Am tăcut malconț. Maiorul Ghiczy tremură cuprins de vngun. NI luăm între noi și-l încălzim cu trupurile noa E dimineața la ora trei. Abia se creapă de ziuă, când primim ordinul să ne retragem la fundul văii, unde vom fi apărați de obuze. Ne coborîm în vale fără cuvânt și foarte atenți. Ra­zele soarelui străbat până la noi. — Deasupra aeroplane­uluiesc, obuze, bombe cad în dosul nostru. Suntem apărați însă. Stăm îngândurați și plini de spaimă. Obuze sguduie pământul, schije și pietricele isbesc coifurile de oțel. Stăm culcați pe iarba umedă și rece. i) Un sublocotenent e grav bolnav. E vânăt la față, la fiecare isbitură de obuz se cutremură și plânge. Ii mângăem ca pe un copil în fașă. Doi răniți trec prin fața noastră, în spinare cu mitraliere capturate azi noapte de la italieni. In urma lor sanitarii duc pe targă un ofițer ita­lian, grav rănit. Chiar în fața noastră se întâlnesc cu alți sa­nitari, cari aduc pe brațe un ofițer rănit, de al nostru. Ofițerul italian e scos repede din targă, iar în locul lui îl pun pe ofițerul nostru. Italianul e așezat pe iarbă în groaznicele-i chinuri. Toată după amiaza ascultăm îngroziți vac­­•tele înfiorătoare ale nenorocitului rănit. Soarele Bi^^insectele îi ard trupul istovit. Ii trimit un apa ca să-i astâmpăr barem setea. — putem mișca din loc, că ne văd ita­■patru după ami­azi primim următo­­rentul Superior al Armatei Bat­a ocupat­ t-a «b­alulu­> uit­lbnu B m B Ofensiva este suspendată. Pozițiile câștigate vor fi menținute și întărite. Se vor ridica bariere de sârmă ghimpată în fața șanțurilor“. Seara la ora nouă facem schimbul cu Regi­mentul 32 Infanterie, care a suferit pierderi pes­te patruzeci de procente. Extenuați de încordare, de sete și­ de foame, trebue acum să mai intrăm și în linia de foc. — Membrele îmi sunt amorțite, piciorul drept sclin­tit, la fiecare­ mișcare simt dureri cumplite. Când se inoptează, plecăm să facem schim­bul. Eu conduc compania de pioneri. Dureri atroce îmi sfâșie articulațiile și stomacul, urcăm mai mult în brânci prăpastia piezișă, abia pot ieși pe coastă cu ajutorul ordonanței. Ne târîm încet și fără sgomiot pe o potecă până la drumul pietruit, care șerpuiește pe lângă Piave. Dru­mul e plin cu gropi de obuze. Obuzele cad mereu. Se aud îngrozitor șuie­răturile în aer și exploziile de granate. Pâlnii uriașe se ridică din alb­a apei, în clocot. Pe lângă drum se întind șiruri de salcâmi tineri. Ne târîm aproape inconștienți pe sub spinii lor ne Încolțesc și ne sângerează fața­­ ochii și cu fața însângerată, exteAye­ste De­, Da Dominic Stan ca­­rea supraomenească ne târlm trupurile obosite. Drumul se ridică în sus pe deal, la stânga apei. Cu gâtul uscat, sufocați, ne tragem tot mai sus pe deal. In sfârșit se observă în noapte conturul unei case și o îngrăditură de piatră. De după în­grăditură se aud glasuri de oameni. Sunt gropa­rii Regimentului 32 Inf., cari îngroapă morții. Sute de cadavre zac în șiruri, iar groparii însăl­­bătăciți ne poftesc și pe noci acolo. Trecem pe lângă edificiul ruinat și luându-o înainte, ajun­gem la poziție. Siluete omenești se văd prin în­tuneric. Ne așezăm pe jo­s apărați de o mică ridicătură de pământ, începem schimbul. Italienii au observat mișcarea în pozițiile noastre. Un foc violent de artilerie începe pe aripa noastră stângă și pe frontul Regimentului 9 Husari. Focul crește în intensitate dintr’un mo­ment într’altul. E foc de baraj în dosul liniei noa­stre, la o mică depărtare de noi, pentru a im­piedeca rezerva de-a veni în front. Spectacolul e îngr­­zitor. Mii de obuze sueră in aer și cad vertiginos cu vițel asurzitor la pământ. Noi sun­­apărați de o dijmă, culcați și lipit prin ’ și văgăuni, unii sunt ascunși prin caver­­n Jete rămase­­ bila italieni. Explozii groaz­nice scutură pământul, grămezi de pământ, piet­re, arbori sunt asvârlite în aer, ca și când ar fi ridicate de o mână nevăzută și afurisită. Totul e fum, praf și pământ răscolit. Troznește pămân­tul din încheeturi, pârâie, geme și se clatină sub noi. Răcnete, strigăte se aud în sgomotul asurzi­tor. Nervii nu ne mai biruie. Simțim că ne ples­nește inima și creerul, in stanga, lângă noi, in Regimentul 9 lin­iari, unde se concentrează focul de baraj, e sfâr­șitul lumii. Nu se mai vede nimic in pârăiaia groaznică, numai trombe uriașe de pământ și ae fum ridicate in aer. Dunga dealului fierbe în bătaia miilor de obuze. Oamenii sunt trântiți la pământ și sfârticați în sute și mii de bucățeie. Locotenentul medic R. este cuprins subit de un șoc nervos. Se aruncă afară din cavernă și-și a­­runcă de pe cap coiful de oțel și începe să dan­seze ca un nebun în fața adăpostului în ploaia groaznică de proectile. Din gură îi iasă răcnete înfiorătoare, tremură, se trântește la pământ apoi iar se ridică și începe dansul macabru al morții. Fața îi este desfigurată. Soldații se uită buimăciți și îngroziți la dânsul, abia îl pot tân cu mare greutate și după o luptă grea, legând­­ cu curele de mâini și de picioare. Nenorocita medic nu se liniștește, stă lungit pe vatra umedă și năclăioasă a cavernei și caută cu privire de nebun spre ieșirea îngustă a cavernei prin gura căreia se vede slab o mică porțiune din albastrul cerului. Țipă­ și răcnește mereu. Afară bombar­damentul continuă cu furie nebună, pare că s-ar prăpădi pământul. Apa Piavei este ridicată în sute și mii de trombe uriașe ca și când ar clocoti sub ea forțe suzerane și satanice. In cavernă doctorul R. cântă cântări religioase, ochii lui au o privire stranie și mereu se sbate sub legătura strânsă. (Urmează:) Dintre două fronturi Pe frontul Italian — COLTUL VESEL — Eu iubesc mult caii.... — înțeleg acum, de ce iu atunci, când călă ești îmbrățișezi necontenit aâUelul calului..­. — Despre amor s'a vorbit mait, mult.... •— Ce folos? Mie nu mi-a vortit nimeni încă.... /Tatal: De-mai ști Și tn, ce fericit tace pa om munca! Fiul: Eu prefer o viață fără fericire­.. — Principiul meu e punctualitatea. Când nu pot să plătesc întreagă datorie, mai bucuros nu plătesc nici un leu decât să fac plăți par­țiale.... — Câte mi-ai promis înainte de căsătorie! Și nu ți-ai împlinit cuvântul—. — De pildă.... — Ai zis, că întreg pământul îl pui sub pi­­cioaerle mele.... — Dragă, promisiunea aceasta am împli­nit-o... Ți-o jur.... — Acum să cunosc secetu­l, d­ie doctor! Onorariile d voastre Învie diier și pe un mort... n­econvalescentul­­ către șofer.: Mână mai repede, băieței ȘtU, medial mi-a ordonat miș­care cât mai repede și mna multă... Scriind o nouă piesă, Prandello a tratat cu Max Reinhardt problema reprezentării aces­teia, pe scenele teatrelor­­ armane. Max Rein­hardt a declarat însă, că pe el nu-l interesea­ză decât partea primă a Hesei: — Aceasta e cu neputiță! — Exclamă Pi­randello, necăjit. — De ce să fie cu neptință? O întreabă Reinhardt.... — Pentru că nici d-tale nu­­ i-e permis să­­ iviți vechea eîoală: Auditur et altera altora pars.... — Chelner, adă-i­i o stea cu lapte, dar fără spumă.... — Spumă mici n‘avem.­ioi să vă aduc însă una.... fără lapte..... Bărbatul vrea, ca femeiele să fie închise, iar femeia ar vrea să fie deschise. La urma urmelor, triumful e al bisatului. — Ah, ce aer stricat, exclamă femeia, disperată. — Și-apoi. — • Uniți est bărbat­ul. _ Con­form datelor statistice e i­t mai mare nu­mărul celor înghețați de ,a> decât al celor înăbușiți din cauza aerul­» stricat.... Femeia: ț’vei să-mi ajurpă duc cele două geamantanul la gară? Bărbatul: la ți, dragă, chiasină. De ce sa fie despărțirea noastră nAl­ grea? Advocatul X.: Felicitării mele! Am auzit că înstărțit ai fi tu­m­ pt?*.... Advocatul Y procesuat: croi­torul. Anul IV . No­tei IO - Numă PURICITATE cartier de vile, 5 min. de la Opera, o­c­a­z r excepțională. SIMON, Cluj, J. Tunarilor 6 pOâD 929, perfectă standi cauciucuri din­­ care două noui, șase i, toate sculele, de vânzare din cauza plecăi 25.000 lei. Strada Ana Mureșianu 26. C’a pierdut o brățară a gint iiligramat la­­ balul Bănățenilor găirui este rugat al preda Adm. ziarului prima bună recompensă, r­e­vânzare sufrageri implectă din nuc. Adresa la adm. ziarul 146 V­ Pt ban de casă, ieftinizat, vinuri din Aiud­­ și Dragușani la restantul .Transilvania“ Piața Mihai Viteazul 27opr. Farcaș. r toamnelor perdhesiuni au­b­ur elegante nu­mai la Kiste Pi^ts» I« i Q­iQfi mai la Kiss, Piața Iii 13.___________138 AUTOBUSE DE VÂTRE în foarte bună ** stare de funcționare.în­caziile următoare: Ford, Chevrolet—Trucks­roen și Dodge. Se vând și separat atât șir cât și caroserii. Informațiuni se pot prim: S. A. de Autobuse Mer­a et Co. Cluj, Cal. I Ferdinand 62. Or A TENȚIUNEI Se pun­ânzare diferite scule cu Preț ieftin și Imre foarte bună, nc­­esare antreprenorilor și elora cari construesc. Matei Gavrila, Str. Avr­lancu 40. Ch­rys­acturlat pe 1 un apartament constâ­­­­cător din 3 camere tot comfortul, o ca­­meră are intrare separs precum și prăvălii în curte. Deasemenea e înhiriat pe imediat o cameră cu intrare separ, nemobilată. La Na­ționala Cluj, Regina M. 6/8. 604 Se caută pentru imed angajare un maestru pentru fiertul Săpuns ne­ralp rnirUA Oferte­i pentru fiertul săpuns pe cale caldă. Oferte la Agenția de publicits.Memento“ Cluj, Str. Regina Maria 16. 604

Next