Patria, aprilie 1935 (Anul 17, nr. 77-99)

1935-04-02 / nr. 77

2 Rezultatele din țara și străinătate Universitatea a cedat Ripensiei cu un scor prea sever — Unirea* Tricolor a ob­­inut o victorie categorică asupra Juventusului — a Învins net pe AMEFA — CFR un câștigător norocos iar Venus a făcut maid­i nul cu Gloria — Cmlul a fost privat ori de foot­ball calitativ Principalele centre sportive din­­a- ■ nu poată alcătui o formaţie compati­vă au găzduit ieri matchuri oficiate pentru Divizia A şi B. Punctul de atracţie de zilei era incontestabil Ti­mişoara unde Ripensia primea repli­ca Universităţii. Dat fiind eticheta ce o poartă ambele teamuri, precum şi locurile ce le deţin în clasamentul di­vizionar, acolo în capitala Banatului erau îndreptate privirile întregei opi­nii publice sportive. Timişorenii au învins de astă dată însă cu un­ scor prea sever, luându-şi cu această oca­zia revanşa din toamnă. Calculele hâr­tiei indicau pe Ripensia favorită, de­oarece „U” trece actualmente nu nu­mai printr-o eclipsă de formă, dar mai cu seamă complexul de împreju­rări vitrege i-a obligat pe studenţi să ailă cu reputaţia câştigată în decursul ultimilor ani. Au lipsit din formaţia lor elemente de bază în apărare, iar unii din cei ce au luat parte, nu au putut fi în plenitudinea mijloacelor fi­zice. Numai astfel se poate explica scorul la o aşa diferenţă apreciabilă, deoarece în condiţii normale rezulta­tele anterioare erau concretizate prin scor­uri minime şi oscilatorii după par­tide strânse. Acest eşec prevăzut în parte, nu va putea influenţa cu nimic pe albi-negri, fiind convinşi că strân­­gându-şi rândurile şi după minuţioa­se pregătiri vor recupera în timpul Cel mai scurt tot ce-i posibil, pentru renu­­mele sportului universitar clujean. Ripensia-Universitatea 5:1 (2:0) — Arena Electrica — 2500 spectatori Tied Iliescu Arbitru afirma că scorul este departe de concretiza fizionomica partidei, deoa­rece o bună parte din timp studenţii au făcut joc egal cu timişorenii şi în special prima repriză când au avut numeroase acţiunii frumoase, dar fă­ră rezultat. In orice caz Ripensia a meritat victoria, însă nu la aşa scor. Dela învingători s'au evidenţiat. Ro-In prima repriză jocul este egal cu | După relatările telefonice putem atacuri alternative. Câteva situaţii sunt ratate de înaintarea studenţilor care nu este în zi bună. In m. 4 Dobay lansat marchează de aproape „U” nu se descurajează ■ şi înaintarea susţinută excelent de li­nia de halfi combină până în careul advers unde Bürger şi Hocksary de­gajează terenul. Ripensia are câteva acţiuni frumoase şi în m. 21 Dobay . ^ , marchiază al doilea goal. O reluare ^ * ®mdf timişorenii sunt în front şi în na. 63 Dobay transformă un penalty. Studen­ţii îşi revin şi atacă periculos, iar ca ,U”, Orza, Gain şi David, adică linia de halfi cari au făcut o partidă bună. RIPENSIA: Pavlovici, Bürger, Hock­sâry, Deheleanu, Kotormány, Lakatos, urmare obţin un penalty transformat Bindea, Lazăr, Ciolan, Schwarz, Dó­dé Gain, bay. Ripensia începe să-și afirme supe­­ „U”: Şepci, Borgea lancovici, Orza, rioritatea marcând încă două goaluri : Gain, David, Sârbu, Ploeșteanu, Pău­­prin Dobay în nr. 71 și Bindea nr. 80. E­nescu, Surlasiu, Baciu. CFR.­Ch­in­ezul 3:2 (0:2) — 3000 spectatori — Arena „Venus” — Partida oficială s-a disputat pe un vânt grozav, ceea ce a împiedicat mult spectaculozitatea. Chinezul după ce a dominat majori­tatea timpului și a condus la pauză cu 2:0, a fost capabil să piardă în mod stupid matchul. Se poate spune că Chinezul a jucat şi CFR a câştigat cu un noroc extraordinar. Au marcat: m. 19 Szillard, m. 41 Glass, m. 69 Medve la o învălmăşeală, m. 88 un fundaş al Chinezului şi m. 89 Boblea adr­ee punctul câştigător.­­­D. Sen­ceanu a arbitrat excelent. VenuS'Gloria 1:1 (1:0) - 2SOO spectatori - Arbitru ţunea — La Arad pe arena Gloriei, campio­nii naţionali au reuşit un penibil ma­tch nul faţă de o echipă care acum o săpt, a cedat Prahovei pe acelaş teren , în m. 51, cu 2:0. Probabil autoîncredarea privat pe negri de două puncte. A marcat in m. 36 Vogel si Mereea Unirea-Tricolor - Juventus 4:1 (1:1) —­­4000 spectatori — ONEF — Pe teren propriu Juventus a suferit ca neaşteptate o înfrângere la diferen­ţă de 3 goaluri de la oboreni cari au făcut o partidă bună revenindu-şi în formă, iar adversarul a prezentat o echipă lipsită de omogenitate. In repriza ITa oborenii au jucat ex­celent dominând cu autoritate. Au marcat Schileru­l Sony și Cârjan de­la Unirea și Zăinescu dela Juventus. Matchul s’a jucat Sâmbătă. A condus excelent de Xilando. in einem Köpfe, Praxis, was in vielen köpfen ist. Was viele Köpfe eint, macht Masse, macht sich breit und damit Platz in der Welt“. („Teorie este ceeace este într’un singur cap, practică ceeace este vii mai multe ca­pete. Ceea ce uneşte mai multe capete constitue massa, îşi face drum şi loc în lume“.­ Massa nu este capabilă să gesteze idei şi concepţii politice. Ideia este aruncată în sânul massei de că­tre personalităţi puternice ci calităţi de conducător. Ideile ce nu sun­t fră­mântate şi însuşite de massa m­are a poporului, rămân teorii, fără conse­­cinţe practice. Ideologii nu sunt capa­bili să samene ideile politice inn sânul poporului. Ei au adeseori urt dispreţ suveran faţă de vulg. — Odi profanum vulgus. Ei nu destind din tumul de ivoriu al splendidei lor izolări Ei ră­mân ideologi, masturbaţi ai idegei. N­um­ai omul de acţiune, conducătorul posedă însuşirea de a sămăna ideile sale in­ gloata mulţimei, recoltând spornice adeziuni. Această lege, acest raport constant între conducător şi massa, este plastic conturată de Iisus Christos în parabola sămănătorului Iisus* Christos rămâne expresia supre­mă a conducătorului. El n’a fost, însă ideolog, ceea ce Românul ar traduce pitoresc palavragiu al ideilor. In car­tea sa „Geschichte das Nationalsozia­lismus“, marxistul Konrad Heiden ^ ce o ramarcă judicioasă, accentuând că succesul unei mișcări politice cu .. 1 !, I : • 7**a F* ifTPH 7) Konrad Heiden: „Geschict« des National­­socialismua*1, paj. 7, Rowohlt, Berlin, 1838. perioritatea­­mulţimei, nu forţa brută a massei guvernează lumea, ci superi­oritatea spiritului şi puterea organiza­tă”. Omul a dobândit supremaţia asupra animalelor pritm a urma mâinilor sale, a subjugat natura prin uneltele lui. Egemonia omului asupra omului se realizează prin cuvânt, cea mai subti­lă armă a spiritului. Cuvântul convin­ge, fascinează, hipnotizază, cucereşte. Pe ecranul unui cinematograf am tră­it proiecţiunea unor lupte dramatice dintre unele animale dintr-o colonie africană franceză. Unul dintre anima­le îşi câştigă prada, fascinându-şi şi subjugându-şi prin hipnoză, adversa­­rii Avea o blană superbă talie sveltă şi sprintenă, ochii mari de jar, hipno­tici. Prăzile lui cu minune mare se minunau de frumuseţea lui boreală. Când adversarii erau turmentaţi de frumuseţea lui de soare, hipnotizaţi de fascinaţia lui,­ un salt sprinten şi bietul admirator imobilizat de­ beţia splendoarei estetice dispărea in es­­fa­gul minunatei făpturi. Când văd de­magogii marxişti, fără dragoste de na­ţiune şi de Dumnezeu, perorând şi fas­cinându-şi mulţimile, retrăiesc’ înfio­rat drama groaznică a acestei animale africane, căzute pradă admiraţiunei hipnotice. — Va urma. — , .,. se datoreşte ideologiei. ,,Naţional-so­­ţ Gentz, — un adevăr etern că nu so­cialismul, — scrie Konrad Heiden, — ca putere spirituală este opera unor intelectuali din anii 1926—28, îndeo­sebi din Germania de Nord. Lipsa de program, — cele 25 puncte celebre nu constitue un program serios — sunt doar un truc de succes, calculate pe lenea de gândire a timpului nostru. — Naţional-socialist­ul se întemeiază pe recunoaşterea că o mişcare izvorăşte din cauze, nu din obiective şi că oame­nii se simt mai mult­ ataşaţi de condu­cători decât de norme de conduită“.7). In această notaţie, justă este istumat reliefarea rolului primordial al indivi­dualităţii politice. Această judicioasă observaţiune a acestui marxist este, însă, antimarxistă, ceea ce este marxist în rândurile lui, este eroare. Indivi­dualităţile politice, conducătorii dau conţinut moral şi spiritual masselor. Fără directiva capilor politici, massa este amorfă, neputincioasă, dezordo­nată. Napoleon, acest practician poli­tic, a formulat aforisma justă: „Popo­rul e ca apa, care ia forma oricărui vas în care e turnat, dacă nu este tur­nat nici într’un vas, curge fără obiec­tiv şi fără a cop­ini toate părţile ’. — Massa este ca limusina, drumul ei e direcţionat de şoferul ei, omul politic. „Rămâne, — spunea ’ Frederic von PATRIAMART!, 2 'Aprilie, Saul XVII Mr. 71. Ki CAD­ AMEFA 3.0 (0,0) 2500 spectatori — Arb. Ceaureanu Arena Carol. Muncitorii din Arad nu au putut ţine piept orădenilor de­cât o repriză. In a doua parte a partidei clasa şi a r. . . U­ ,, spus cuvântul când alb-verzii au mai­­a­nvin?l Fabian şi Horvath, cat de 3 ori prin Mosco în nr. 49 din Arbitrul d. Farkas slab de fizic și penalty și Covaci în n. 69 și 90. de îngerii- Divizia B. In­­ară ORADEA: Ceramica--CFR 4:3 (0:2). BAIA MARE: Phönix—Stăruinţa 0:0. BRAŞOV: ACFR­(0:1).­­Sportul Studenţesc 2:1 SIBIU: SGS­—Sticla 2:0 (1:0). GALAŢI: ASCAM—Dacia! Unirea 3:0 (0:0). BRAILA: Franco-Româna—D VA 2:0 (1:0). TIMIŞOARA: RGMT-UDR 2 2 (1:1). PETROŞANI: i Jiul—Voituri! 3:1 (2:1). Campionate TIMIŞOARA: Electrica—Kadima 3:1 (3:0). Unirea—Freidorf 2:2 (2:0). Fratelia Rapid 4:2 (3:0). JIMB0LIA SSJ—Herta 3:1 (2:1). ARAD: Olimpia—Unirea 3:1 (0:1). SATU MARE: Barcohiba—Kolping 4:1 (1:0). TG.-MUREŞ:­­ Clubul Sportiv (Reghin) 1:0 (0:0). Mureş—Victoria Divizia Naţională B Tricolor (Baia-Mare) — Clubul Atletic (Cluj) Din cauza timpului nefavorabil şi valoarea combatanţilor, partida oficia­lă s-a disputat în faţa unui public re­dus. In prima repriză a fost joc egal în câmp cu puţine faze clare. Repriza II Tricolorul atacă mult mai pericu­los şi chiar în m. 5 Matei în urma unei acţiuni individuale marchează de la 18 m. ca un shoot de toată fru­museţea. In restul timpului se mai re­marcă câteva acţiuni ale băimărenilor printre cari se intercalează momente de durităţi ceea ce face ca jocul să degenereze. Tricolor a meritat victoria pentru că a știut să atace mult mai periculos chiar decât d. dr Laczy Tatar. De la învingători și cel mai bun de pe teren a fost Matei vechiul jucători a lui „U”. Cupa Bolohan .Un avangarda- Cl. Ath­letic B. 1:1 (1:1) Rezervele lui „U“ lipsite de unele eiemerite ce a­u plecat la Tiimişoara au făcut match nul, ca rezervele clu­bului atletic. Contribuţia lui Giurgiu II, nu a fost de un real folos, deoarece nu a avut parteneri cari să­­ înţeleagă decât în Negrău. A cre­at în prima repriză situaţii splendide de marcat, dar In zădar. Goalul marcat de ei nie-a adus aminte de valorosul îna­intaş de pe vremuri. Peste puţin timp vom avea ocazia să aplaudăm pe un Muchi redivivus. S’au mai dis­tins Pătrunjel, Negrău şi Balzan II U. E. C.—Reuniunea 1:0 (1:0). Avram Iancu—Napoca 2:1 (1:0). Rezultate din străinătate AMSTERDAM:­­ Olanda—Belgia 4:2 (1:2).­­ PARIS: Paris—Viena 2:1 (2:1), VIENA Viena—Pozsony ales 6:2 (2 0). BUDAPESTA: 1.­­ Soroksár—Hungária 2:1 (0:0). Ferencváros—Attila 5:0 (2:0). Újpest—Cart. HI. 5:1 (0:0). Bocskay— Samaghy 3:0 (0 0).­­Phöbus—Budai 11 1:1 (1:1). Seghedin FC—Kispest 2:2 (1:1). Ştiri sportive — Consiliul Fed­eral s-a întrunit Sâmbătă seara şi a hotărât în unani­mitate ca, în echipa naţională de foot­ball ce va face deplasarea la Sofia să figureze cel puţin 8 jucători români. Organizaţia din Gherla a P.N Ţ. refuză să ia act de abera­ţiile delegaţiei permanente­ a dlui Ion Mihalache GHERLA. 1. — Organizaţia partidu­lui naţîonal-ţărănesc din oraşul Gher­la, Întrunită în adunare a examinat si­tuaţia din partid şi in consecinţă a trimis dlui Ion Mihalache următoarea telegramă: _____. Domniei-Sale Domnului ION MIHALACHE, preşedintele P.N.Ţ. Organizaţia Partidului Naţional­ Ţâ­­rărasc din oraşul Gherla cu legitimă indignare refuză să ia la cunoştinţă revoltătoare şi ruşinoasa faptă a De­legaţiei Permanente a P. N. Ţ., care a demis în mod volnic şi abuziv pe ma­rele luptător român, dr. Alexandru Vaida Voevod, atât de la preşidenţia organizaţiei regionale din Ardeal şi Bănat, cât şi de la preşidenţia organi­zaţiei judeţene Someş. Noi, neglijând această aberaţie a Delegaţiei Permanente a P. N. Ţ„ de­clarăm, că recunoaştem şi pentru mai departe preşidenţia dlui dr. Alexandru Vaida Voevod atât la organizaţia re­gională a Ardealului şi Bănatului, cât şi la organizaţia judeţeană Someş şi totodată ne declarăm solidari cu idei­le preconizate de Domnia­ Sa în „nu­merus valachicus”. Nici Delegaţia Permanentă şi nici Comitetul Central Executiv al P.N.Ţ. nu ne vor putea constrânge niciodată, ca să le acceptăm orice act nesocotit luat contra intereselor vitale ale Ro­mânilor şi în consecinţă cerem, ca programul partidului să fie complec­tat cu desideratele pronunţat naţiona­liste ale dlui dr Alexandru Vaida- Voevod, sintetizate în „numerus vala­chicus“, să fie expuse Congresului ge­neral al partidului şi totodată Organi­zaţia Centrală a P. N. Ţ. să dea depli­nă satisfacţie marelui luptător naţi°' ‘nai, dr. Alexandru Vaida Voevod, pent­­ru a salva unitatea partidului. Gherla, la 22 Martie 1935. Preşedinte: V. Pop, directorii şco­lii primare; secretar: dr. Lazar Marţi­­an, advocat, dr. Iosif Orza advocat, dr., L. Horea advocat, A. Pop revizor în pensie, Semproniu Mihali profesor, V. Moldovan învăţător, Alexandru Con­­iţu, Dumitru Ioan, Eliseu Sigiartea profesor, Benţa Alexandru, Tit Pop în­văţător, loan Cocorva, dr. Cociaşiu ad­vocat, Dumitru Coste, loan Pop, Mişca Augustin, Paşca Mihail, etc. etc.­ ­ , BUCUREŞTI. asistent al Clinicei de nas, gât şi urechi fost operator al clinicei prof. H. Neumann din Viena consultă zilnic după masă între orele 3—5. CLUJ Strada Baba Novac Nr. 9/a parter stânga D. Georgescu-Bârlad aderă la acflanea dlui al. Vaida Ziarul ,,Naţional a, Nou1" scrie: „Gruparea politică de sub conduce­rea dlui Vasile Georgescu-Bârlad, a a­­derat la acţiunea întreprinsă de d. dr. Alexandru Vaida Voevod. Comitetul executiv judeţean al gru­­parii naţional-ţărăniste din Tutova s’a întrunit în localul clubului, sub preşe­dinţia dlui Georgescu-Bârlad. Au luat cuvântul d-nii: Georgescu- Bârlad, Stelian­­Paşcariu, maior Gh. Leatrois, Gh. V. Gâlcă, av. Sion, Dorin şi av. Paul Nicola. Se citeşte apoi o moţiune şi două legramă semnată de dnii dr. Aurel Voevod, votată în unanimitate ce cei prezenți,­­ ... Adunarea generală a Societăţi „Principele Mircea“ sec. Cluj CLUJ, 1.­­ Societatea d­e binefa­cere, ,,Principele Mircea“, filiala Cluj, a ţinut ieri o adunare generală în sala festivă a primăriei, la care a parti­cipat un mare număr de intelectuali din localitate. Adunarea a fost deschisă la orele 12, de către dna Marcela Fabius, pre­sidenta societăţii, care după ce a sa­­lutat asistenţa, a făcut o amplă expu­nere asupra activităţii societăţii, în cursul anului trecut. Luând apoi cuvântul d. prof. univ. Ionaşcu, dsa a arătat importanţa pe care o prezintă Principele Mircea pentu societate, prin creşterea şi e­­ducarea copiilor, insistă n­. apoi asu­pra activităţii rodnice depusă de So­cietate. Dnai Mirculescu, presidenta secţiei dentistice, a arătat activitatea din cursul anului trecut, realizată de a­ceastă secţiune, care din lipsă de fon­­­duri a trebuit să fie desfiinţată. Luând cuvântul în această chestiu­ne, dna Fabius, dna a arătat că a fost forţată să desfiinţeze această secţiunie din lipsă de fonduri, dar că s-a inter­venit la forurile competente, astfel că în curând această secţiune îşi va pu­tea relua activitatea. Dna Moga, casiera societăţii a făcut raportul casei, cerând descărcarea. S’a ales apoi o comisiune, compusă diri d. general Mehedinţi, dna Meteş şii dna Ghidionescu, care verificând con­tul de gestiune pe exerciţiul 1934—35, au dat descărcarea, aprobată de adu­nare. La sfârşit dna Fabius, a mulţumit tuturor pentru concursul dat, şedinţa luând sfârşit la ora 12.25. Ocrotirea mânei de lucru româneşti La noi chestiunea migraţiunii lor­ nu a prezentat un interes deosebit înain­te de război. După alipirea provincii­lor surori şi mai ales după 1920, Ro­mânia devine o ţară de emigrare, şi imigrare. In 1921 se constitue o comi­sie consultativă pe lângă minister­ul de interne pentru a stabili normele de echilibrare a paşapoartelor de emigra­re şi funcţionarea agenţiilor lor de na­vigaţie*.­­ 3 Până în 1925 noi nu aveam un re­gim legal al imigrării, iar legea pen­tru controlul străinilor din 1915 r­u a­­ducea nici o restricţie la intrarea, sau eşirea din ţară, ci se opupa doar de controlul acestora. Aplicarea legii imigraţilor din 1915 a dat rezultate relativ mulţumitoare, căci de unde în 1926 erau in ţară 46.607 salariaţi şi 10.808 patronii stră­ini capi de familie, în 1929 se găseau 28.819 salariaţi şi 10.854 patroni Ac­centuarea condiţiilor nefavorabile ale ferţe­r muncii, a impus Ministerului Muncii să vină în 1930 cu o nouă le-­ ge, legea pentt­ru proteguirea muncii indigene. La revizuirea străinilor din 1930, au obţin­ut prelungirea pe timp de un an, 28.149 salariaţi, 6110 patroni şi 8.254 neexercitând nici o profesie. De asemenea, s-au eliberat livrete de exercitarea profesiei refugiaţilor ruşi şi armeni cu certificate Nansen, elibe­rate de Direcţia generală a poliţiei în baza convenţiilo­r internaţionale, la un număr de 8.774 refugiaţi, din­ cari 6.512 exercitând o profesie şi 2.262 neexercitând nimic. Operaţiile de revizuire continuiaân-‘ du -se în fiecare an, în toamn­a anului trecut au obţinut dreptul de şedere în ţară 14.961 salariaţi, 5426 patroni şi 6905 neexercitând nici o profesie. In afară de Nansem­işti şi cei autorizaţi de Ministerul de Interne. Ca o măsură pozitivă Ministerul Muncii, în cursul acestui an, pentru a pregăti elemente româneşti a alcă­tuit un­­ regulament, în baza căruia du­pă o strictă triere, se vor trimite în străinătate pentru specializare, în me­seriile unde nevoia de specialişti, este mai resimţită, un număr deocamdată restrâns de lucrători români califi­caţi. I . 1 In inched­ere, conferenţiarul face câ­teva propuneri: 1. Legea migraţiunilor să fie modifi­cată în sensul avizelor comisiei şi să fie definitive. . i it.. r.. i i..i j 2. Ministerul de justiţie să păşească neîntârziat la modificarea legei pen­tru dobândirea şi pierderea naţionali­tăţii române din 1924. 3. Ministerul de interne să gă­sească mijloace de transport pentru străinii cari trebue să părăsească ţara. 4. Ministerul de industrie, ministe­rul de interne şi dir. generală a poli­ţiei să colaboreze strâns şi mai efi­cace. In ciclul comunicărilor organizate de Secţia de Politică Socială a Institutu­lui Social Român, privitor la „Proble­me actuale de politica socială’, d. Al. Missir, director în Ministerul Muncii a ţinut o comunicare despre „Ocroti­rea mânei de lucru româneşti’’. Citiţi „Patria“ Ziarul „PATRIA“ se ocupă de cele mai multilaterale probleme cari interesează toate catego­­riie sociale. Din toate colţurile Ardealului ,PaTRIA“ publica corespondenţele cele mai interesante, iar ştirile de senzaţie le publica pe baza rela­­ţiunilor telefonate zilnic de nume­roşii sai corespondenţi. Presa româneasca din Ardeal lupta cu mari greutăţi. Daţi zil­nic tributul vostru pentru cel mai vecin ziar românec al Ar­dealului. CITIŢi „PAIRIA" mica Publicități g**g!!Ș­­­­ : J— — ■» L—— . Se caută o bucătă­reasa perfecta ro­mânca. Aureau la a um. ziarului J^c­lub­‘nl 3 camere, accesorii, Sir. Mico 20 și caută casier cu 25.100 lei garanție, salar 2 SOO*— Ici. Adresa la ziar. Ue v&a/Miv una casa compusa am 2 camere, Oue-toile sau gradina 90u mp. atrada han­­taneiei 03.______________________________ | vânzare scări elegante din gorun pentru hol, de asemenea un bufet cu patru scaune btr. Pasteur 3. A muut. Ștefan Chendea a pierdut brevetul de re­industrie cu Nr. 176—934 istalator de apa-­­ duet, canalizare și încălziri centrale. A APĂRUT MILENIUL DI SEVER STOICA PREŢUL 40 LEI

Next