Patria, aprilie 1935 (Anul 17, nr. 77-99)
1935-04-02 / nr. 77
2 Rezultatele din țara și străinătate Universitatea a cedat Ripensiei cu un scor prea sever — Unirea* Tricolor a obinut o victorie categorică asupra Juventusului — a Învins net pe AMEFA — CFR un câștigător norocos iar Venus a făcut maidi nul cu Gloria — Cmlul a fost privat ori de football calitativ Principalele centre sportive dina- ■ nu poată alcătui o formaţie compativă au găzduit ieri matchuri oficiate pentru Divizia A şi B. Punctul de atracţie de zilei era incontestabil Timişoara unde Ripensia primea replica Universităţii. Dat fiind eticheta ce o poartă ambele teamuri, precum şi locurile ce le deţin în clasamentul divizionar, acolo în capitala Banatului erau îndreptate privirile întregei opinii publice sportive. Timişorenii au învins de astă dată însă cu un scor prea sever, luându-şi cu această ocazia revanşa din toamnă. Calculele hârtiei indicau pe Ripensia favorită, deoarece „U” trece actualmente nu numai printr-o eclipsă de formă, dar mai cu seamă complexul de împrejurări vitrege i-a obligat pe studenţi să ailă cu reputaţia câştigată în decursul ultimilor ani. Au lipsit din formaţia lor elemente de bază în apărare, iar unii din cei ce au luat parte, nu au putut fi în plenitudinea mijloacelor fizice. Numai astfel se poate explica scorul la o aşa diferenţă apreciabilă, deoarece în condiţii normale rezultatele anterioare erau concretizate prin scoruri minime şi oscilatorii după partide strânse. Acest eşec prevăzut în parte, nu va putea influenţa cu nimic pe albi-negri, fiind convinşi că strângându-şi rândurile şi după minuţioase pregătiri vor recupera în timpul Cel mai scurt tot ce-i posibil, pentru renumele sportului universitar clujean. Ripensia-Universitatea 5:1 (2:0) — Arena Electrica — 2500 spectatori Tied Iliescu Arbitru afirma că scorul este departe de concretiza fizionomica partidei, deoarece o bună parte din timp studenţii au făcut joc egal cu timişorenii şi în special prima repriză când au avut numeroase acţiunii frumoase, dar fără rezultat. In orice caz Ripensia a meritat victoria, însă nu la aşa scor. Dela învingători s'au evidenţiat. Ro-In prima repriză jocul este egal cu | După relatările telefonice putem atacuri alternative. Câteva situaţii sunt ratate de înaintarea studenţilor care nu este în zi bună. In m. 4 Dobay lansat marchează de aproape „U” nu se descurajează ■ şi înaintarea susţinută excelent de linia de halfi combină până în careul advers unde Bürger şi Hocksary degajează terenul. Ripensia are câteva acţiuni frumoase şi în m. 21 Dobay . ^ , marchiază al doilea goal. O reluare ^ * ®mdf timişorenii sunt în front şi în na. 63 Dobay transformă un penalty. Studenţii îşi revin şi atacă periculos, iar ca ,U”, Orza, Gain şi David, adică linia de halfi cari au făcut o partidă bună. RIPENSIA: Pavlovici, Bürger, Hocksâry, Deheleanu, Kotormány, Lakatos, urmare obţin un penalty transformat Bindea, Lazăr, Ciolan, Schwarz, Dódé Gain, bay. Ripensia începe să-și afirme supe „U”: Şepci, Borgea lancovici, Orza, rioritatea marcând încă două goaluri : Gain, David, Sârbu, Ploeșteanu, Păuprin Dobay în nr. 71 și Bindea nr. 80. Enescu, Surlasiu, Baciu. CFR.Chinezul 3:2 (0:2) — 3000 spectatori — Arena „Venus” — Partida oficială s-a disputat pe un vânt grozav, ceea ce a împiedicat mult spectaculozitatea. Chinezul după ce a dominat majoritatea timpului și a condus la pauză cu 2:0, a fost capabil să piardă în mod stupid matchul. Se poate spune că Chinezul a jucat şi CFR a câştigat cu un noroc extraordinar. Au marcat: m. 19 Szillard, m. 41 Glass, m. 69 Medve la o învălmăşeală, m. 88 un fundaş al Chinezului şi m. 89 Boblea adree punctul câştigător.D. Senceanu a arbitrat excelent. VenuS'Gloria 1:1 (1:0) - 2SOO spectatori - Arbitru ţunea — La Arad pe arena Gloriei, campionii naţionali au reuşit un penibil match nul faţă de o echipă care acum o săpt, a cedat Prahovei pe acelaş teren , în m. 51, cu 2:0. Probabil autoîncredarea privat pe negri de două puncte. A marcat in m. 36 Vogel si Mereea Unirea-Tricolor - Juventus 4:1 (1:1) —4000 spectatori — ONEF — Pe teren propriu Juventus a suferit ca neaşteptate o înfrângere la diferenţă de 3 goaluri de la oboreni cari au făcut o partidă bună revenindu-şi în formă, iar adversarul a prezentat o echipă lipsită de omogenitate. In repriza ITa oborenii au jucat excelent dominând cu autoritate. Au marcat Schilerul Sony și Cârjan dela Unirea și Zăinescu dela Juventus. Matchul s’a jucat Sâmbătă. A condus excelent de Xilando. in einem Köpfe, Praxis, was in vielen köpfen ist. Was viele Köpfe eint, macht Masse, macht sich breit und damit Platz in der Welt“. („Teorie este ceeace este într’un singur cap, practică ceeace este vii mai multe capete. Ceea ce uneşte mai multe capete constitue massa, îşi face drum şi loc în lume“. Massa nu este capabilă să gesteze idei şi concepţii politice. Ideia este aruncată în sânul massei de către personalităţi puternice ci calităţi de conducător. Ideile ce nu sunt frământate şi însuşite de massa mare a poporului, rămân teorii, fără consecinţe practice. Ideologii nu sunt capabili să samene ideile politice inn sânul poporului. Ei au adeseori urt dispreţ suveran faţă de vulg. — Odi profanum vulgus. Ei nu destind din tumul de ivoriu al splendidei lor izolări Ei rămân ideologi, masturbaţi ai idegei. Numai omul de acţiune, conducătorul posedă însuşirea de a sămăna ideile sale in gloata mulţimei, recoltând spornice adeziuni. Această lege, acest raport constant între conducător şi massa, este plastic conturată de Iisus Christos în parabola sămănătorului Iisus* Christos rămâne expresia supremă a conducătorului. El n’a fost, însă ideolog, ceea ce Românul ar traduce pitoresc palavragiu al ideilor. In cartea sa „Geschichte das Nationalsozialismus“, marxistul Konrad Heiden ^ ce o ramarcă judicioasă, accentuând că succesul unei mișcări politice cu .. 1 !, I : • 7**a F* ifTPH 7) Konrad Heiden: „Geschict« des Nationalsocialismua*1, paj. 7, Rowohlt, Berlin, 1838. perioritateamulţimei, nu forţa brută a massei guvernează lumea, ci superioritatea spiritului şi puterea organizată”. Omul a dobândit supremaţia asupra animalelor pritm a urma mâinilor sale, a subjugat natura prin uneltele lui. Egemonia omului asupra omului se realizează prin cuvânt, cea mai subtilă armă a spiritului. Cuvântul convinge, fascinează, hipnotizază, cucereşte. Pe ecranul unui cinematograf am trăit proiecţiunea unor lupte dramatice dintre unele animale dintr-o colonie africană franceză. Unul dintre animale îşi câştigă prada, fascinându-şi şi subjugându-şi prin hipnoză, adversarii Avea o blană superbă talie sveltă şi sprintenă, ochii mari de jar, hipnotici. Prăzile lui cu minune mare se minunau de frumuseţea lui boreală. Când adversarii erau turmentaţi de frumuseţea lui de soare, hipnotizaţi de fascinaţia lui, un salt sprinten şi bietul admirator imobilizat de beţia splendoarei estetice dispărea in esfagul minunatei făpturi. Când văd demagogii marxişti, fără dragoste de naţiune şi de Dumnezeu, perorând şi fascinându-şi mulţimile, retrăiesc’ înfiorat drama groaznică a acestei animale africane, căzute pradă admiraţiunei hipnotice. — Va urma. — , .,. se datoreşte ideologiei. ,,Naţional-soţ Gentz, — un adevăr etern că nu socialismul, — scrie Konrad Heiden, — ca putere spirituală este opera unor intelectuali din anii 1926—28, îndeosebi din Germania de Nord. Lipsa de program, — cele 25 puncte celebre nu constitue un program serios — sunt doar un truc de succes, calculate pe lenea de gândire a timpului nostru. — Naţional-socialistul se întemeiază pe recunoaşterea că o mişcare izvorăşte din cauze, nu din obiective şi că oamenii se simt mai mult ataşaţi de conducători decât de norme de conduită“.7). In această notaţie, justă este istumat reliefarea rolului primordial al individualităţii politice. Această judicioasă observaţiune a acestui marxist este, însă, antimarxistă, ceea ce este marxist în rândurile lui, este eroare. Individualităţile politice, conducătorii dau conţinut moral şi spiritual masselor. Fără directiva capilor politici, massa este amorfă, neputincioasă, dezordonată. Napoleon, acest practician politic, a formulat aforisma justă: „Poporul e ca apa, care ia forma oricărui vas în care e turnat, dacă nu este turnat nici într’un vas, curge fără obiectiv şi fără a copini toate părţile ’. — Massa este ca limusina, drumul ei e direcţionat de şoferul ei, omul politic. „Rămâne, — spunea ’ Frederic von PATRIAMART!, 2 'Aprilie, Saul XVII Mr. 71. Ki CAD AMEFA 3.0 (0,0) 2500 spectatori — Arb. Ceaureanu Arena Carol. Muncitorii din Arad nu au putut ţine piept orădenilor decât o repriză. In a doua parte a partidei clasa şi a r. . . U ,, spus cuvântul când alb-verzii au maianvin?l Fabian şi Horvath, cat de 3 ori prin Mosco în nr. 49 din Arbitrul d. Farkas slab de fizic și penalty și Covaci în n. 69 și 90. de îngerii- Divizia B. Inară ORADEA: Ceramica--CFR 4:3 (0:2). BAIA MARE: Phönix—Stăruinţa 0:0. BRAŞOV: ACFR(0:1).Sportul Studenţesc 2:1 SIBIU: SGS—Sticla 2:0 (1:0). GALAŢI: ASCAM—Dacia! Unirea 3:0 (0:0). BRAILA: Franco-Româna—D VA 2:0 (1:0). TIMIŞOARA: RGMT-UDR 2 2 (1:1). PETROŞANI: i Jiul—Voituri! 3:1 (2:1). Campionate TIMIŞOARA: Electrica—Kadima 3:1 (3:0). Unirea—Freidorf 2:2 (2:0). Fratelia Rapid 4:2 (3:0). JIMB0LIA SSJ—Herta 3:1 (2:1). ARAD: Olimpia—Unirea 3:1 (0:1). SATU MARE: Barcohiba—Kolping 4:1 (1:0). TG.-MUREŞ: Clubul Sportiv (Reghin) 1:0 (0:0). Mureş—Victoria Divizia Naţională B Tricolor (Baia-Mare) — Clubul Atletic (Cluj) Din cauza timpului nefavorabil şi valoarea combatanţilor, partida oficială s-a disputat în faţa unui public redus. In prima repriză a fost joc egal în câmp cu puţine faze clare. Repriza II Tricolorul atacă mult mai periculos şi chiar în m. 5 Matei în urma unei acţiuni individuale marchează de la 18 m. ca un shoot de toată frumuseţea. In restul timpului se mai remarcă câteva acţiuni ale băimărenilor printre cari se intercalează momente de durităţi ceea ce face ca jocul să degenereze. Tricolor a meritat victoria pentru că a știut să atace mult mai periculos chiar decât d. dr Laczy Tatar. De la învingători și cel mai bun de pe teren a fost Matei vechiul jucători a lui „U”. Cupa Bolohan .Un avangarda- Cl. Athletic B. 1:1 (1:1) Rezervele lui „U“ lipsite de unele eiemerite ce au plecat la Tiimişoara au făcut match nul, ca rezervele clubului atletic. Contribuţia lui Giurgiu II, nu a fost de un real folos, deoarece nu a avut parteneri cari să înţeleagă decât în Negrău. A creat în prima repriză situaţii splendide de marcat, dar In zădar. Goalul marcat de ei nie-a adus aminte de valorosul înaintaş de pe vremuri. Peste puţin timp vom avea ocazia să aplaudăm pe un Muchi redivivus. S’au mai distins Pătrunjel, Negrău şi Balzan II U. E. C.—Reuniunea 1:0 (1:0). Avram Iancu—Napoca 2:1 (1:0). Rezultate din străinătate AMSTERDAM: Olanda—Belgia 4:2 (1:2). PARIS: Paris—Viena 2:1 (2:1), VIENA Viena—Pozsony ales 6:2 (2 0). BUDAPESTA: 1. Soroksár—Hungária 2:1 (0:0). Ferencváros—Attila 5:0 (2:0). Újpest—Cart. HI. 5:1 (0:0). Bocskay— Samaghy 3:0 (0 0).Phöbus—Budai 11 1:1 (1:1). Seghedin FC—Kispest 2:2 (1:1). Ştiri sportive — Consiliul Federal s-a întrunit Sâmbătă seara şi a hotărât în unanimitate ca, în echipa naţională de football ce va face deplasarea la Sofia să figureze cel puţin 8 jucători români. Organizaţia din Gherla a P.N Ţ. refuză să ia act de aberaţiile delegaţiei permanente a dlui Ion Mihalache GHERLA. 1. — Organizaţia partidului naţîonal-ţărănesc din oraşul Gherla, Întrunită în adunare a examinat situaţia din partid şi in consecinţă a trimis dlui Ion Mihalache următoarea telegramă: _____. Domniei-Sale Domnului ION MIHALACHE, preşedintele P.N.Ţ. Organizaţia Partidului Naţional Ţârărasc din oraşul Gherla cu legitimă indignare refuză să ia la cunoştinţă revoltătoare şi ruşinoasa faptă a Delegaţiei Permanente a P. N. Ţ., care a demis în mod volnic şi abuziv pe marele luptător român, dr. Alexandru Vaida Voevod, atât de la preşidenţia organizaţiei regionale din Ardeal şi Bănat, cât şi de la preşidenţia organizaţiei judeţene Someş. Noi, neglijând această aberaţie a Delegaţiei Permanente a P. N. Ţ„ declarăm, că recunoaştem şi pentru mai departe preşidenţia dlui dr. Alexandru Vaida Voevod atât la organizaţia regională a Ardealului şi Bănatului, cât şi la organizaţia judeţeană Someş şi totodată ne declarăm solidari cu ideile preconizate de Domnia Sa în „numerus valachicus”. Nici Delegaţia Permanentă şi nici Comitetul Central Executiv al P.N.Ţ. nu ne vor putea constrânge niciodată, ca să le acceptăm orice act nesocotit luat contra intereselor vitale ale Românilor şi în consecinţă cerem, ca programul partidului să fie complectat cu desideratele pronunţat naţionaliste ale dlui dr Alexandru Vaida- Voevod, sintetizate în „numerus valachicus“, să fie expuse Congresului general al partidului şi totodată Organizaţia Centrală a P. N. Ţ. să dea deplină satisfacţie marelui luptător naţi°' ‘nai, dr. Alexandru Vaida Voevod, pentru a salva unitatea partidului. Gherla, la 22 Martie 1935. Preşedinte: V. Pop, directorii şcolii primare; secretar: dr. Lazar Marţian, advocat, dr. Iosif Orza advocat, dr., L. Horea advocat, A. Pop revizor în pensie, Semproniu Mihali profesor, V. Moldovan învăţător, Alexandru Coniţu, Dumitru Ioan, Eliseu Sigiartea profesor, Benţa Alexandru, Tit Pop învăţător, loan Cocorva, dr. Cociaşiu advocat, Dumitru Coste, loan Pop, Mişca Augustin, Paşca Mihail, etc. etc. , BUCUREŞTI. asistent al Clinicei de nas, gât şi urechi fost operator al clinicei prof. H. Neumann din Viena consultă zilnic după masă între orele 3—5. CLUJ Strada Baba Novac Nr. 9/a parter stânga D. Georgescu-Bârlad aderă la acflanea dlui al. Vaida Ziarul ,,Naţional a, Nou1" scrie: „Gruparea politică de sub conducerea dlui Vasile Georgescu-Bârlad, a aderat la acţiunea întreprinsă de d. dr. Alexandru Vaida Voevod. Comitetul executiv judeţean al gruparii naţional-ţărăniste din Tutova s’a întrunit în localul clubului, sub preşedinţia dlui Georgescu-Bârlad. Au luat cuvântul d-nii: Georgescu- Bârlad, StelianPaşcariu, maior Gh. Leatrois, Gh. V. Gâlcă, av. Sion, Dorin şi av. Paul Nicola. Se citeşte apoi o moţiune şi două legramă semnată de dnii dr. Aurel Voevod, votată în unanimitate ce cei prezenți, ... Adunarea generală a Societăţi „Principele Mircea“ sec. Cluj CLUJ, 1. Societatea de binefacere, ,,Principele Mircea“, filiala Cluj, a ţinut ieri o adunare generală în sala festivă a primăriei, la care a participat un mare număr de intelectuali din localitate. Adunarea a fost deschisă la orele 12, de către dna Marcela Fabius, presidenta societăţii, care după ce a salutat asistenţa, a făcut o amplă expunere asupra activităţii societăţii, în cursul anului trecut. Luând apoi cuvântul d. prof. univ. Ionaşcu, dsa a arătat importanţa pe care o prezintă Principele Mircea pentu societate, prin creşterea şi educarea copiilor, insistă n. apoi asupra activităţii rodnice depusă de Societate. Dnai Mirculescu, presidenta secţiei dentistice, a arătat activitatea din cursul anului trecut, realizată de această secţiune, care din lipsă de fonduri a trebuit să fie desfiinţată. Luând cuvântul în această chestiune, dna Fabius, dna a arătat că a fost forţată să desfiinţeze această secţiunie din lipsă de fonduri, dar că s-a intervenit la forurile competente, astfel că în curând această secţiune îşi va putea relua activitatea. Dna Moga, casiera societăţii a făcut raportul casei, cerând descărcarea. S’a ales apoi o comisiune, compusă diri d. general Mehedinţi, dna Meteş şii dna Ghidionescu, care verificând contul de gestiune pe exerciţiul 1934—35, au dat descărcarea, aprobată de adunare. La sfârşit dna Fabius, a mulţumit tuturor pentru concursul dat, şedinţa luând sfârşit la ora 12.25. Ocrotirea mânei de lucru româneşti La noi chestiunea migraţiunii lor nu a prezentat un interes deosebit înainte de război. După alipirea provinciilor surori şi mai ales după 1920, România devine o ţară de emigrare, şi imigrare. In 1921 se constitue o comisie consultativă pe lângă ministerul de interne pentru a stabili normele de echilibrare a paşapoartelor de emigrare şi funcţionarea agenţiilor lor de navigaţie*. 3 Până în 1925 noi nu aveam un regim legal al imigrării, iar legea pentru controlul străinilor din 1915 ru aducea nici o restricţie la intrarea, sau eşirea din ţară, ci se opupa doar de controlul acestora. Aplicarea legii imigraţilor din 1915 a dat rezultate relativ mulţumitoare, căci de unde în 1926 erau in ţară 46.607 salariaţi şi 10.808 patronii străini capi de familie, în 1929 se găseau 28.819 salariaţi şi 10.854 patroni Accentuarea condiţiilor nefavorabile ale ferţer muncii, a impus Ministerului Muncii să vină în 1930 cu o nouă le- ge, legea penttru proteguirea muncii indigene. La revizuirea străinilor din 1930, au obţinut prelungirea pe timp de un an, 28.149 salariaţi, 6110 patroni şi 8.254 neexercitând nici o profesie. De asemenea, s-au eliberat livrete de exercitarea profesiei refugiaţilor ruşi şi armeni cu certificate Nansen, eliberate de Direcţia generală a poliţiei în baza convenţiilor internaţionale, la un număr de 8.774 refugiaţi, din cari 6.512 exercitând o profesie şi 2.262 neexercitând nimic. Operaţiile de revizuire continuiaân-‘ du -se în fiecare an, în toamna anului trecut au obţinut dreptul de şedere în ţară 14.961 salariaţi, 5426 patroni şi 6905 neexercitând nici o profesie. In afară de Nansemişti şi cei autorizaţi de Ministerul de Interne. Ca o măsură pozitivă Ministerul Muncii, în cursul acestui an, pentru a pregăti elemente româneşti a alcătuit un regulament, în baza căruia după o strictă triere, se vor trimite în străinătate pentru specializare, în meseriile unde nevoia de specialişti, este mai resimţită, un număr deocamdată restrâns de lucrători români calificaţi. I . 1 In inchedere, conferenţiarul face câteva propuneri: 1. Legea migraţiunilor să fie modificată în sensul avizelor comisiei şi să fie definitive. . i it.. r.. i i..i j 2. Ministerul de justiţie să păşească neîntârziat la modificarea legei pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 1924. 3. Ministerul de interne să găsească mijloace de transport pentru străinii cari trebue să părăsească ţara. 4. Ministerul de industrie, ministerul de interne şi dir. generală a poliţiei să colaboreze strâns şi mai eficace. In ciclul comunicărilor organizate de Secţia de Politică Socială a Institutului Social Român, privitor la „Probleme actuale de politica socială’, d. Al. Missir, director în Ministerul Muncii a ţinut o comunicare despre „Ocrotirea mânei de lucru româneşti’’. Citiţi „Patria“ Ziarul „PATRIA“ se ocupă de cele mai multilaterale probleme cari interesează toate categoriie sociale. Din toate colţurile Ardealului ,PaTRIA“ publica corespondenţele cele mai interesante, iar ştirile de senzaţie le publica pe baza relaţiunilor telefonate zilnic de numeroşii sai corespondenţi. Presa româneasca din Ardeal lupta cu mari greutăţi. Daţi zilnic tributul vostru pentru cel mai vecin ziar românec al Ardealului. CITIŢi „PAIRIA" mica Publicități g**g!!Ș : J— — ■» L—— . Se caută o bucătăreasa perfecta românca. Aureau la a um. ziarului J^club‘nl 3 camere, accesorii, Sir. Mico 20 și caută casier cu 25.100 lei garanție, salar 2 SOO*— Ici. Adresa la ziar. Ue v&a/Miv una casa compusa am 2 camere, Oue-toile sau gradina 90u mp. atrada hantaneiei 03.______________________________ | vânzare scări elegante din gorun pentru hol, de asemenea un bufet cu patru scaune btr. Pasteur 3. A muut. Ștefan Chendea a pierdut brevetul de reindustrie cu Nr. 176—934 istalator de apa- duet, canalizare și încălziri centrale. A APĂRUT MILENIUL DI SEVER STOICA PREŢUL 40 LEI