Patria, mai 1935 (Anul 17, nr. 100-121)

1935-05-01 / nr. 100

Rezultatele sportive din ţară Şi Universitatea dispune de Chinezul CAO învinge pe România — Beogradski reuşeşte o victorie la limitat față de Unirea-Tricolor ii pierde In fata Venusului — Germania bate la scor pe Belgia, iar la saltul cu prăjina s’a bătut recordul mondial „Universitatea"—Chinezul 3:2 (0:1) Elanul extraordinar al studenţilor a răpus prună in Imparţialita­tea revoltătoare a arbitrului Ţunea, un fost mare suporteur al u­niversit&ffl — Clujenii au prestat un joc de factură superioară dominându-şî de departe adversarul care fiind protejat de ar­bitru, a terminat partida cu un rezultat mai mult decât satisfă­cător. Insă nu şi onorabil . Universitarii au fost privaţi de două penalty-uri. In schimb au zguduit barele timişorenilor, produ­când momente de emoţie chiar şi Ului­cir Ţunea, care la un mo­ment dat era pe punctul sa şi înghită magicul fluer Publicul sportiv de zile mari al Ti­mişoarei, care a populat până la ulti­mul loc arena Banatului, a avut încă odată ocazia să savureze jocul splen­did furnizat de universitarii clujeni, mai fecund adversar: „arbitrul”.­­ Cu tot handicapul suportat in tot­­ decursul matchului, universitarii pres­­’­tând un joc de factură excelentă şi cu un elan extraordinar, au reuşit să ol) întâlnind într’o partidă oficială pe ’ ţină cele două puncte cari i-au ridicat Chinezul, studenţii au ştiut să recolte­ze o semnificativă victorie, al cărei rezultat nu oglindeşte nici pe departe fizionomia partidei. Raportul de forţe s’ar fi putut con­cretiza prin cel puţin două goaluri în avantajul lor, dacă nu intervenea cel la locul doi în clasamentul divizionar. Recentul succes de la Timişoara, a fost pentru cinstita, grupare clujeană un frumos cadou de Paşti şi o binemeri­tată recompensă faţă de toţi acei care îşi dau preţiosul concurs pentru pro­păşirea sportului universitar. 2. 35 Orza reuşeşte egalarea printr-o bombă formidabilă care-l lasă rece pe Bulgakoff. 2.2­ Momentul fatal pentru Chinezul se produce în n. 43 când Cain lansând pe Năsturel care printr’un demaraj impresionant centrează şi Orza reia direct marcând goalul victoriei bine meritate 3:2 p. „17”­ Cum au jucat universitare efort pentru Toţi jucătorii echipei au depus maximum de obţinerea victoriei. Gain a fost cel mai bun depe tereuri urmat de Orza, Ploeşteanu, Surlaşiu, David, Năsturel şi Şepci. Dela Chinezul s’au impus: Bulga­koff, Balász, Glasz şi Demetrovici. „U”: Şepci, Borgea, Iancovici, Şte­­fănescu, Gain, David, Năsturel, Ploeş­­teanu, Tabac, Orza, Surlaşiu. Chinezul: Bulgakoff, Hetzer, Kohl, Nagy, Zelenák, Demetrovics, Szillárd, Balász, Glau, Török, Grain. Cum a decurs partida In prima repriză „U“ este superioară, nu i se i­coda însă un penalty — vompele studenţilor im­inense barete adver­sarului care reuşeşte sa marcheze un goal Jocul se începe cu atacuri alternati­ve presărate cu r­aze finimoase şi deja în nr. 7 Chinezul ia conducerea mar­când prin Balász din pasul lui Török. 1­0 p. Chinezul. ,,U” reacţionează promt prin acţiu­ni energice şi în nr. 32. Ploeşteanu este faultat in careu de Hetzer, dar arbitrul nu sancţionează. In m­. 41 un atac în trombă al clujenilor se termină­ cu o bombă a lui Orza care zguduie bara transversala a timişorenilor. In repriza doua, Chinezul marchea­ză al doilea goal dintr’o poziţie clasi­că de off-side, însă finisch-ul impresio­nant al studenţilor le aduce trei goa­­luri, iar adversarul complectamente ■ surclasat, se retrage într’o defensivă disperată şi numai datorit barelor şi părtinirei arbitrului, reuşesc să scape­­ de la o înfrângere la scor. Al doilea timp este la discreţia uni­versitarilor cari dictează un tempo formidabil. Totuşi în m. 14 Nagy lan­sează pe Glasz care din poziţie mare de off-side, marchează al doilea goal pentru vişinii — 2­0 p. Chinezul. Apă­rarea universităţii la semnalele dispe­rate ale arbitrilor de tuse se opreşte, iar arbitrului conducător i se opreşte respiraţia! Timp de 30 minute „U” pironeşte în careul de 10 pe Chinezul. Ploeşteanu, Orza şi Surlaşiu obţin consecutiv câte o bară. Se joacă numai la o poartă­ şi în minutul 30 Tabac trecut pe margi­ne, centrează şi Ploeşteanu marchea­ză. 2:1 p. Chinezul. Finish-ul lui „U” este decisiv şi in Maghiarilor cu Jidaniii, ea se dă contra Iudeo-Maghiarilor. Dacă alte popoare se încrucişează, se păstrează cele mai adeseori calităţile morale, iar unele de-­­ fecte dispar. Prin încrucişare e­i Jida- , nii nu se transmit decât în mod poten-­­ ţat defectele iudaice. Dragostea înflă- » cărată pentru neam s‘a transformat la Jidano-Maghiari într-un­ şovinism ori­­b­il. In Ungaria domneşte o ură neîm­­brăcată împotriva tot ce este german. Ungaria nu vede în Tripla Alianţă de­cât un instrument de fobie faţă de Ru­sia. In fruntea ministerului de externe se află un Pioton, care face politică filo­­.engleză şi r­isofobă. Interesele noastre reclamă o politică externă îndreptată* contra Angliei, chiar dacă­ uneori ar trebui să ajutăm Rusia. Intre la aceste două imperii vor izbucni odată ostili­tăţi şi d­acă Învinge Anglia, Germania va fi împinsă pe fete moartă. Austria trebue să sprijinească Germania, pen­tru că atât Austria, cât şi Germania va fi eliminată de către An­glia de pe pie­ţele mondiale. O politică, care nu se inspi­ră decât din ura de la Világos (aici a fost înfrântă Ungaria de către Rusia, n. n.), nu treb­ue susţinută/1. Ca încheiere, Hans THz a­ citit urmă­toarea rezoluţiune: Adunarea Ligii­ Politice a Gern­anilor Naţionali, care a avut loc, in ziua de 19 Mai­­ a. c., în sala Wimnberger, la Viena, aduce contra- serbărilor milena­re ale statului maghiar următoarea re­­zoluţiune: Având în vedere că întreaga civiliza­­ţiune a poporului­ maghiar, dela apari­­ţiunea sa până în zilele noastre, nu s‘a manifestat decât în strădania, favori­zată de împrejurări, de a-şi însuşi în­suşii în mod nedrept şi a de­sch­ii mod violent, bunurile spiritua­le şi materiale ale contimporanilor săi, luând în considerare că spiritul de e­­chitate al unu­i popor, care vrea să se întituleze popor de cultură, impune să recunoască in mod franc şi public in­fluenţa culturilor streine la formarea propriei sale culturi de a nu prezentai cu solemnitate şi de a sărbători crea­­ţiile altor popoare ca pe ale sale pro­prii, că, dimpotrivă, poporul maghiar (sa­u treace se numeşte astfel), se com­porta, altfel, luând în chip intolrat şi megaloman poziţie împotriva a tot ce este nemaghiar, şi în special împo­­triva poporului­ german, căruia trebue să-i mulţumească cel mai mult c­ărei, cari la timpul său au fost pe aceeaş treaptă cu Hunâii şi Avarii şi au fost combătuţi şi dispreţuiţi, ca şi aceştia­, au devenit un popor civilizat în adevă­­r'Satul înţeles­ei cuvântului, căruia, i­-am sacrificat mii de fii ca să facem dintrio hoardă nomadă şi de jaf un popor se­dentar şi care trebue să fie recunoscă­tor faptelor de arme ale Germanilor, graţie cărora ţara dintre Dunăre şi Tisa nu este şi astăzi provincie turcească; având în vedere că Maghiarii au fost aliaţi în repeţite rânduri cu Turci, în luptă cu civi­lizaţiuniea occidentală, lu­ând în considerare că Austria ar trebuit să suporte pe cheltuiala sa prosperita­tea şarlatanească a culturii maghiare, Liga German­ilo­r­ Naţ­ional­i d­e Austria, precum şi oaspeţii ei socot ca o dato­rie de demnitate de a lua atitudine îm­potriva aşaziselor serbăr­i milenre şi­ să adreseze către toţi Germanii, caii repr­obă ,această batjocură ungurească, apelul de a absenta dela a­şazisele festi­vităţi milenare ale statului maghiar şi de a manifesta prin aceasta ideia că nu consideră poporul maghiar în rându­rile popoarelor civilizate din Europa“. — VA URMA. — PATH LA Drul Ţunea în calitate de arbitru, a reeditat penibila impresie de la ma­terial CAO—„U” când a reuşit să de­monstreze: „cum trebue să fie un ar­bitru parţial şi de rea credinţă. Şi pen­­tru ca opinia publică sportivă să cu­noască antecedentele sportive ale ace­stui venerabil domn care probabil că şi-a găsit în fine o sursă destul de ren­tabilă din asemenea maniere de ar­bitraj. In lipsă­ de altă ocupaţie, afir­măm că: „timp de 9 ani cât a frecven­tat facultatea juridică din Cluj, a fost unul dintre cei mai fanatici drucken universitari şi când juca „U” dea obiş­nuia dintr’un spirit de prudenţă să se garnisească şi cu o pereche de chiloţi impermiabili”. Se vede că epoca materialismului­­ a supus unei radicale metamorfoze psihologice, iar memorabilii chiloţi au lăsat în cabina lui CAO sau a Chi­nezului în semn de recunoştinţă". Universitatea­ Vulturli- Textila 1:0 (1:0) LUGOJ: A doua zi de Paşti „U" fiind invitată la Lugoj de către grupa­rea locală Vulturii, a susţinut o parti­dă amicală pe care a câştigat-o după" un joc demonstrativ prin goalul mar­cat de Orza în n. 14 al primei reprize. Peste 2000 de spectatori au ţinut sa aplaude factura de joc a studenţilor clujeni cari au prezentat o formaţie fără câţiva titulari, Şepcii, Borgea, Iancovici, Sârbu, Gain, David, Năsturel, Ploeşteanu, Fritsch, Orza, Baciu, (Ionaş). Au plăcut: Şepci Gain, David şi Fritsch, iar de la Vulturii: Maier I şi II. La Cluj C. A. O. învinge România cu 4:1 (3:1) — 2500 spectatori — OAC a fost ifisatâ sâu şl practice In linişte Jocul bAu «.pacific d­e cAtr« România care nu a avut dec&t In c«l doi fundaşi elemente ce au corespuna Lăudabila iniţiativă din partea con­du­cerei României de a aduce de Paşti pentru un match amical pe valoroasa echipă orădeană, merită toate consi­deraţiile publicului sportiv clujean, ca­re a venit în număr mare la susnumi­­ta partidă şi care în aceeaşi proporţie a plecat decepţionat întrucâtva de fac­tura de joc produsă în special de clu­jeni. Linia lor de atac nu a dat satis­facţie nici un moment, fiind o pradă uşoară pentru apărarea orăidenilor, iar linia de tralfi a fost de astă dată tot timpul depăşită de acţiunile echi­pei lui Bodola şi numai Doci şi în spe­cial Felecan­­ care a făcut o partidă magistrală, au dat deplină satisfacţie. De aceea, CAO privată de serviciile lui Covaci, Barta și Krausz, a lăsat la un moment dat impresia că se plimba pe teren, marcând ,fără prea mare difi­cultate patru goaluri,­­iar România ne­­fiind capabilă să transforme măcar un penalty din cele două acordate de ar­bitru. A fost o partidă apatică în toa­tă concepţia cuvântului şi pentru unii jucători un ultim examen de verifica­re a aptitudinilor footballistice. Spe­răm că prin reintrarea lui Fărcăşan şi Feraru, România va putea redeveni acelaş team din sezonul trecut, când a realizat performanţe excelente. CAO a arătat acelaş joc tehnic însă greşit preconizat, linia de atac combi­nă tot cu pase laterale în stilul ungu­resc, care azi este falimentar şi de a­­ceea nu vor obţine niciodată rezultate satisfăcătoare, mai ales în campionat cu toată superioritaea teritorială, ce nu face decât să satisfacă ochii publi­cului naiv. Ori, footballul este un sport care se bazează mai mult prin evidenţierea calităţilor fizice şi pe al doilea plan vine spectaculozitatea do­zată cu tot felul de acrobaţii. Fazele acestui match, le găsim inu­tile de a le reda. Au marcat: Bodola 3 şi Kocsis şi Nistor p. România. S'au impus cu autoritate: Bodola, Juhász, Chiroru­ şi Mosko dela CAO şi dela România: Felecan I care a fost po­ate cel mai bun om de pe teren. CAO: David, Ghiroiu, Sarkady, Spi­elmann, Juhász, Feuerstein, Tache, Glanzmann, Bodola, Mosko, Kocsis. ROMANIA: Chendreanu I, Doci, Felecan I, Muntean I, Criza­­Pop, Mu­reşan, Chendreanu, Pop, Nistor, Fele­can II, Căpuşan. Arbitrajul dlui Mitică Constantines­­cu a fost punctul forte al partidei. Prin maniera cum dsa a ştiut să con­ducă recenta partidă, se clasează prin­tre puţinii arbitri buni din Cluj. A sancţionat just şi cu promptitudine orice infracţiune, reuşind să delecteze publicul cu o excelentă demonstraţie de arbitraj, care pentru linii a fost o bună şi reuşită lecţie pentru prezent şi viitor. Casambinul Di­viziei Naţionale A 1. Ri­tensia 16 113 2 51:26 25 2.Universitatea 15 100 5 25:20 20 3.C. A. D 169 1 6 34 22 19 4Chinezul 168 3 5 45:36 19 5.Venus 148 1 5 3625 17 Ő. Crişana 157 2 6 34.34 16 7.România 146 3 5 19 21 15 8. Gloria 175 5 7 30:46 15 9.CFR 167 0 9 26:32 14 10.Unii.­ Trie. 164 6 7 35:36 13 11.Juventus 153 3 9 19:319 12.AMEFA­ 152 112 18:399 A APĂRUT MILENIUL de SEVER STOICA PREŢUL 10 c*Miercuri 1 Mai, Anul XVII, Nr. 100. Alte rezultate din tată BRAŞOV . ~ , r­v ACFR-Sipka Sokol (Vama) 4:0 (1:0). Muncitorii — Suburbia 4:2 (3:1) comp. SFT. GHEORGHE Muncitorii—Venus (Braşov) 4:1 (3:1). PETROŞANI SAC (Sobot­ca)—Parângul 31 (2:0). Jilul—CFR (Soneria) 5:1 (2:1). REŞIŢA Muncitorii—Slavia (Vârşeţ) 6:1 (2:1) ARAD CAT—Gloria 3:2 (1:2).­­ AMEFA—RGMT 4:1 (3:1). Tricolor—Titanus 2:1 (1:0. LUPENI Ol­mpia (Arad)—Minerul 21 (0:0). EONI A . Mihai Viteazul (Alba-Iulia)—CS Bonia • 4:4 (3:0). _­­ ORADEA Stăruinţa— CFR 4:1 (0:1) BRAD Progresul—JuVentus 7:3 (4:1).­­ SATU-MARE Olimpia—Barehohba 7:0 (4 0). TG .-MUREŞ Cri­şana—Mureşul 2:1 (0:1). REŞIŢA Muncitorii—SGA 2 0 (1:0). UDR-Slavia (Vârşeţ) 9:0 (4:0). ARAD Gloria—RGMT 3:0 (0:0). AMEFA­CAT 4:0 (2:0). TIMIŞOARA Rapid—Fratella 2:2 (1:1). Vulturii—Freidorf 2:2 (2:1). ORADEA Macabi — Stăruinţa (Salonta) 2:0­­ (2:0). Camp, districtual . SIBIU Muncitorii (Lugoj)—Muncitorii (Si­­­­biu) 1:0 (1:0). '­­ Muncitorii (Lugoj)—SGS 1­0 (0:0). ? 1 x 4 București Duminecă 28 Turneul Pascal de la București a dat până acum rezultate puțin scontate, deoarece Beogradski a o­binut o victorie deficita față de Unirea-Tricolor, iar­ Venusului i-a cedat - Beogradski*Uid­rea*Tricolor 4:3 (0:3) — Campioana Iugoslaviei care numă­ră multe nume consacrate a lăsat im­presia că nu vrea să se întrebuinţeze serios pentru a câştiga la scor faţă de oboreni, deoarece mai are de jucat în­că două matchuri intr’un scurt inter­val de timp. . . De aceea Unirea are ocazia să condu­că prima repriză cu 2:0 prin goalurile marcate de: Seifert şi Schileriu. La re­luare, iugoslavii forţează alura şi reu­şesc să marcheze prin: Timonici 2 şi Bozovici 2 iar Jinescu pentru Unirea. A condus d. Bârsu. Rezultate din străinătate BRUXELLES Germania—Belgia 6:1 (2:1). In faţa a 30.000 spectatori, germanii au învins cu un mare scor pe belgieni la ei acasă, dovedind a fi unul dintre cele mai bune teamuri continentale. A condus Van Marsel (olandez). BUDAPESTA Ferencváros—Hungaria 3:1 (1:0). Kispest—Budai 2:2 (El). Phöbus—Atilla 5:0 (2:0). Soroksár—Somogy 2:1 (1:1). Sieghed—Cart III 2:1 (0:1). PR­AGA Boem­ians—DEC. 0:0 Slavia—Celie Karlin 5:1). SC Pilsen—Corect TFG 1:1). Zidenice—Prostojov 2 2 Kladnos—Victoria Pilsen 2:1. Spártai— Kolin 5:0. VIENA Hakoah—Vienna 5:2 (2:1). Admöra—Austria 7:0 (4:0). tWAC—Libertás 3:2 (1.0). Rapid-FC ÄVien 2:0 (0:0). Ideia „Frontu­lui Valah“ Urmări 1 »«C. D «, coloul B. românească. Ţăranii şi­ fiii de ţărani îşi găsesc plasare şi existenţă sigură în marile întreprinderi şi fabrici din ţara românească, se înviorează, mica indus­trie valahă, sprijinita şi susţinută e­­fectiv de toţi românii de bine, comer­ţul valah sub toate aspectele lui, pe a­­locarea aproape inexistent, ajutat, sub­venţionat şi îndrumat de o nouă şi Înţelegătoare conducere, ia un cuvânt mare şi nebănuit, concurând, cu tâlc, comerţul strein pus în declin de noua milşcare valahă, iar miile de tineri şo­meri intelectuali, intră şi ei în dreptu­rile lor de existenţă onorabilă şii bine­­meritată. Lată, cum se conturează ma­rea problemă, valahă, ridicată şi Cris­talizată de d. Alexandru Vaida-Voevod, problemă în faţa­ căreia se topesc , trebue să se topească toate asperităţile şi cu atât mai mult interesele mărunte de ordin personal sau politic. Nu­­­indi­vizii, ci marea colectivitate valahă, nu interese meschine de cluburi politice, Ci binele obştei româneşti. Va fi obiec­tivul luptei declanşate pentru unirea tuturor forţelor naţionale în mareun „Front Valah"­ făuritor de stări noui şi excepţional de demne pentru orice român conştient. Nu comercializarea ideei ne trebueş­­te­, ci aplicarea ei grabnică pe teren, pe terenul naţional vast şi multilateral, care ne oferă prilej eficace, pentru de­seem­narea valorilor pe baze de merite câştigate în luptă efectivă, iar nu pe bază de legături sau clici cointeresate şi condamnate de opinia publică con­ştientă. Faţă de târgurile respingătoare şi compromisurile incompatibile cu sfin­ţenia şi dreptatea cauzei valahe, vom răspunde cu concentrarea armonică,­­ă forţelor de luptă mobilizând tot ce are neamul valah mai preţios, experienţa folositoare, judecata chibzuită şi cal­mă, avântul­­şi însufleţirea tinereasca, pentru triumful judeiei întru care va in viu şi se va preamări întreg poporul românesc. I I 1. Prof. GHEORGHE TARNAVEANU Venu­s-Deogrfidski (Jugoslavin) 2:0 (2:0) — 10,000 spectatori — Venus a câştigat cu mare noroc şi cu arbitru de casă — Jugo­­slavii au fost superiori iar către finele partidei Sfera și ttârbuiesim au boxat pe Timnovici Beograski) a jucat foarte frimos, do­minând pe Venus mai ales în repriza doua cum au vrut. In min. 7 Eisenheuser transforma, un penalty imaginar. In min. 34 dintr'un corner executat de Vogel, Petea mar­chează cu cepul al dodea goal. La reluare iugoslavii desfășoară un joc splendid, dominând ci autoritate, însă apărarea negrilor rezistă, mai cu Picioru, mai cu pumniil şi astfel oas­peţii au fost nevoiţi să părăsească a­­rena suprapopulată în învinşi pe ne­drept la football, însă pe drept la box. Riscul meseriei! A arbitrat­­ Petrescu ca: ,,E mama acasă!’­ . . şi v Ştiri sportive BUCUREŞTI.­­ Pe ONEF a avut loc un match internaţional­ de Rugby între ASPTT (Paris) şi PTT (Bucu­reşti) terminându-se cu rezultatul de 7­6 p. francezi. * î­­ — La Santa Barbara (California) atletul Bill Gruber a bătut recordul mondial la săritura, cu prăjina cu 440 cm.» — Germania, a învins Ungaria la gimnastică cu 343 la­ 332 La indivi­dual primul s­i a clasat câmp., mondial Peile István. — Concursul internaţional de tennis de la Budapesta­, a dat următorul clasa­ment: Gabrovitz, Bawarowski Palmieri •* — Cupa de scrimă, Viola a câştigat-o Clubul All Cluj. — Campionatul naţional al Ungariei de floretă a revenit lui GneVieh. Citiţi „Patria* Corespondenţa pentru ziarul nostru se adresează pe numele dlui SEVER STOICĂ, banii pe numele dlui DIODOR DURE am adisinistraţia ziarului nostru.

Next