Patria, iunie 1935 (Anul 17, nr. 122-123)
1935-06-01 / nr. 122
Ripensia eliminând pe Venus cu 4:2 (3:1) s'a calificat pentru finala Cupei României Susmenţionata partidă s-a disputat pe arena Electrica în faţa a 1500 spectatori. Jocul se începe cu superioritatea Ripensiei, care reuşeşte a conduce în m. 12 prin patul marcat de Bindea, în m. 28 Beke. Venus reacţionează şi Dumitrescu reduce în m. 33 handicapul, ca apoi Dobay în m. 38 să marcheze al 3 lea goal. La reluare Venus are avantajul şi Petea reuşeşte al doilea goal în m. 16, iar Dobay în m. 26. De la Ripensia au jucat bine: Bindea, Ciolac, Burger, Dobay şi Schwarz, iar de la Venus, linia de halfi dl. Oraveţ a condus formaţile: In pensia: Pavlovici—Burger— Agner, Lazăr—Deheleanu—Hocksáry—Bindea, Beke, Ciolac— Schwarz—Dobay. Venus: Burdan—Sfera—Albu, Bărbucescu— Eisseinberger—Constantinescu, Dumitrescu—Voladea—Sepi— Petea—Mohoroi, Orza şi Munteanu I, convocaţi la trial Jucători Orza (U) şi Munteanu I. (B) au fost convocaţi de către comisia de selecţie la trialul cu echipa Vienei. Primul va juca o repriză ca interdreapta în selecţionata B, iar secundul ca half stânga. -3V'’ 1 ’ " Belgrad -Germania B 4:3 (3 1) Germania , care a fost învinsă la Sofia cu 2:0 de reprezentativa Bulgariei, a jucat în nocturnă cu selecţionata Belgradului care a învins la mare luptă. Echipa franceză Racing Strassbourg va juca la Bucureşti trei partide. La 9 iunie cu reprezemtativa României. La 11 Iunie în noturnă cu Unirea—Tricolor și la 12 iunie cu o combinată Venus—Ripensia. Noi recorduri mondiale la atletism Cu ocazia unui meeting atletic, care a avut loc în America, negrul Owens a bătut recordul mondial la saltul în lungime cu 8,13 metri, iar Locke a egalat recordul mondial la 100 yards în timpul de 9 sec. 4. Universitatea a făcut match nul cu AC. F. R. „U“— A. C. F. R. 1:1 (0,0) 1200 spectatori. Studenţii deplasându-se la Braşov, au jucat nedecis cu A. C. F. R. Draw-ul obţinut se datoreşte efortului depus în cele trei partide consecutive pe care le-au susţinut studenţii în interval de 3 zile. Gazdele reuşesc să ia conducere în nr. 26 printun goal din poziţie de off side marcat de Csomag. După 3 minute „U“ egalează prin Baciu. La reluare „U“ modifică formaţia însă nu reuşeşte să mai marcheze. A condus dl. Puiu. „U“ a jucat în formaţia următoare: Sepa—Borgea—Iancovici (Orza)—Sârbu—Gain, David— Năsturel—Orza (Fritsch), Giurgiu II.—Surlașiu, Baciu. Lupte greco-romane la cinema Edison In ziua de 2 iunie a. c. la orele 10 a. m. clubul sportiv al muncitorilor din Cluj organizează în sala cinematografului Edison un mare concurs de lupte greco romane cu caracter selectiv pentru concursul naţional de lupte care va avea loc în Bucureşti în ziua de 9 iunie a. c. Concursul se va desfăşura pe şase categorii de greutăţi între 24 de luptători. învingătorii vor reprezenta culorile oraşului nostru la concursul naţional. La concursul naţional de lupte care a avut loc acum două săptămâni la Oradea luptătorii clubului muncitoresc din Cluj au cucerit locul al treilea între cele 8 societăţi sportive care au concurat. Au dispus cu uşurinţă de luptătorii din Bucureşti, Oradea, Satu-Mare şi Baia Mare. Intrarea la aceste lupte costă 17 și 27 lei inclusiv taxele de impozit. * A. S. R. Principele Nicolae la concursul automobilistic de la Oradea Azi are loc la Oradea un concurs automobilistic la care participă și A. S. R. Principele Nicolae, care a plecat în acest scop din Bucureşti azi dimineaţă la orele 6 cu un avion Junkers. Principele a aterizat pe aerodromul Flotilei de gardă de la Someşeni, de unde după un scurt popas şi a reluat drumul spre Oradea, însoţit de mai multe avioane militare Bibliografie A apărut: „Domniţa Stana„ o icoană din vremea năvălirii maghiare în Ardeal, dramă istorică în 4 acte de Ilariu Albu, cu o prefaţă de V. Beneş. Acţiune captivantă şi versul plin de simţie românească. * Au apărut: „Cărticica de seară" versuri de Tudor Arghezi, în editura „Cultura Naţională“ cu preţul 40 lei. ,,Făgăraşul sub Domnii munteni“ monografie de preotul Octavian Popa. Căsătoriile în Germania au început să se facă după obiceiurile vechilor Germani Ziarul „Frankfurter Zeitung* publică următoarea informaţie: Zilele trecute a avut loc câsătoria unui şef din secţiile S. A. şi asta pentru întâia oară, după obiceiurile vechilor germani. De asemeni, pentru întâia oară în sudul Germaniei, ceremoniile nunţii au avut loc în sala comunală, care a fost în acest scop frumos decorată. Un verde de sărbătoare umplea pereţii de sus până jos, iar în faţa drapelului hitlerist se afla o secţie de onoare. In mijlocul sălii se afla o masă nupţială pe care stătea scris cu caractere runice numele celor doi tineri. Tot pe masă se mai afla pe un fond albastru un soare construit din flori galbene. Un cor a deschis ceremonia intonând melodii din „Lohengrin*. Reprezentantul noilor ceremonii, membru la S. W. Elling, a ţinut o cuvântare sărbătorească care a vorbit despre „Edde“, Sigiun, ş. a. In urmă au mai vorbit şi alţi delegaţi. Apoi celor doi li s’a dat să mănânce păine şi sare (pâinea reprezintă bogăţia pământului, iar sarea închipue curăţenie, pudoare). In fine, la urmă, tinerilor li s’au oferit inelele după obiceiul vechiu german. Mica publicitate Cuvântul, publicat o singură dată 2*— lei. Cu litere mai grase 4— lei, Cel mai mic anunţ 20 — lei Cereri de serviciu 1‘— leu cuvântul, S’A PIERDUI cartea de lucru a lui Trif Alexandru — brutar — eliberat de Corporaţia Industrială Cluj, cite ce declară de nulă şi fără valoare în meoiie oricui s’ar afli.________131 C’A PIERDUI1 cartea de lucru pe ^ numele Bitay Edmond — cheine — cu No. 245/1922 pe care o declar nulă și fără valoare în mânile oricui s’ar afla. _____________________tSj? EHVCHERIAT cameră și bucătărie în strada Oswu No. 91. 133 ^VWWWWWVAAAAAA/W^ PATRIA Premiile deecernate de Academia Română BUCUREŞTI, 31. — In şedinţa de eri a Academiei Române s’au decernat premiile pentru lucrările prezentate în acest an. Premiul Hamangiu de 100 mii lei, a fost acordat dlui Lucian Blaga pt. opera sa dramatică şi politica, în ultimii şapte ani. Premiul Eliade Rădulescu de 50 mii lei a fost acordat lui Stelan Pasca pentru manuscrisul „Nume de persoane şi nume de animale in Tara Oltului“. Premiul Constantin Kiriţescu de 25 mii lei a fost acordat lui Victor Ioan Popa pentru romanul „Floare de aţei“. Premiul Victor Babeş de 20 mii lei dlui dr. Dimitrie Ionescu pentru lucrarea: Turbarea la om și animale. Au fost acordate încă 15 premii mai mici. AVIZ Aviaţia Civila „Aeroportul Cluj“ aduce la cunoştinţa publicului reînceperea curselor aeriene regulate între Bucureşti—Cluj— Praga, cu începerea din ziua de 3 iunie 1935, cu legătură directa la Karlsbad, Marienbad, Pustian şi Viena, având următorul itinerar LUNI, MIERCURI, VINERI de la Praga—Cluj spre Bucureşti, cu sosirea la Cluj la orele 14.30 şi plecarea din Cluj spre Bucureşti la orele 13.45. MARŢI, JOI, SÂMBĂTĂ de la Bucureşti—Cluj spre Praga, cu sosirea la Cluj la orele 12.15 şi plecarea spre Praga la orele 12.30. Orarul curselor noi anunţate se va publica ulterior. Informaţiuni la Aeroport telef. 12.36 şi 13.77 sau la Oficiul de voiaj „ECONOMIA“ Piaţa Unirii 23, tel. 4.77 116 Enervarea zadarnică a generalului Gömbös Venirea, acum câţiva ani, la cârmă a generalului Gömbös a însemnat înscrierea oficială a politicei revizioniste în programul guvernului maghiar. Contele Bethlen şi contele Iuliu Karolyi au fost, înaintea lui, în acest punct mult mai prudenţi. Cel puţin în formă, căci sprijinul oficial pe care l-a dat guvernul maghiar falsificatorilor de monetă străină în scopul finanţării propagandei revizioniste este tot atât de cunoscut, ca şi chestiunea transporturilor de muniţii din Italia prin Austria. E adevărat că venirea generalului Gömbös în fruntea trebilor publice a coincis, în politica internaţională, cu abandonarea pacifismului briandist; echilibrul unui rece raport de forţe redevenise preocuparea esenţială a cabinetelor europene. Şi guvernul maghiar a crezut că poate condiţiona orice colaborare la crearea unui echilibru de acest soiu de satisfacerea revendicărilor sale împotriva tratatelor de pace. Această metodă nu era nouă; toate guvernele germane de după războiu au întrebuinţat-o, Stresemann fiind iniţiatorul şi naţional socialiştii continuatorii ei. Socoteala era savantă, dar avea şi are un mare cusur pentru Ungaria: că fondarea pontiusului ei drept se face exclusiv în durerea unui popor pentru spulberarea unui vis grandilocvent şi în dorinţa aceluiaşi de a reveni în situaţia de a reface firul acestui vis. In Europa naţiunilor revendicările Ungariei răsună pentru oricine este puţin orientat, în gol şi stranii. Ungurii cerşesc după lucruri cari nu li se cuvin sub nici un alt titlu. De această situaţie s-au dat şi principalii propagandişti ai revizionismului seama, de aceea toată străduinţa oficialităţii guvernamentale a fost de a se încadra la un loc care să ofere maximum de şanse în noua regrupare a forţelor europene. Generalul Gömbös a crezut şi susţinut că axa politicei europene în decadela ce vin va avea cei doi poli la Roma şi Berlin. Ori, întâia desminţire a venit prin faptul că ieşirea din impas nu s’a produs printr’o colaborare între Italia şi Germania, ci mai degrabă în sensul unui real antagonism intre cele două politici dictatoriale. Pactul dela Roma a legat Ungaria, cu populaţia germană până la Budapesta, de Italia, ceeace însemnează că la lichidarea legăturilor dintre fascişti şi naţional socialişti Ungaria urma pe cei dintâi. Acest pact lega însă Ungaria şi Austria mai strâns de Italia numai pentru a da ducelui o situaţie cu prestigiu sporit în tratativele cu Franţa. Roma şi Parisul erau, astfel, în măsură de a discuta mai eficace problema Europei centrale care formează şi va forma punctul sensibil al oricărei politici europene. D. Laval fiind purtătorul de cuvânt şi al Micei Antante, iar d. Musolini fiind autorizat să vorbească şi pentru Austria social creştină şi Ungaria orice înţelegere era menită să fie fecundă pentru pacea din bazinul dunărean. Ungaria trebuia să constate însă că momentul politic îi impune o considerare realistă a posibilităţilor şi deci o temperare a zelului revizionist. Şi este cunoscută polemica ce s’a deslănţuit între reprezentanţii politicei maghiare pe această chestiune. Dnii Echard, Gömbös şi Contele Bethlen s’au angajat personal în dispută. Realist cum gândeşte, contele Bethlen a cerut cel dintâi ca de acum problema minorităţilor să fie aşezată în centrul revendicărilor maghiare, vremea pentru orice revizionism fiind încă departe. Intre timp a urmat conferinţa dela Veneţia. Dar apele par a nu fi fost lăsate să se canalizeze într’o alvie normală. Germania, ameninţată cu izolarea complectă, era numai norma să încerce să exploateze decepţiunea unor cercuri maghiare. Italia ocupată în Abisinia va trebui în mod fatal să renunţe pentru un timp la orice acţiune prea expusă în Europa; o colaborare generală cu Franţa, având bunăvoitoarea aprobare a Angliei, pare din ce în ce singura cale de urmat pentru cabinetul de la Roma.Aceasta nu va însemna desigur o renunţare la poziţiile ce deţin zvonurile ce"Circulă, în ultima vreme, în această privinţă, se vor dovedi, suntem siguri, absurd, dar principala preocupare va rămânea tot mai mult aceea de a realiza o colaborare fecundă cu toţi factorii hotărâţi să apere pacea. In această situaţie nu va mira deci dacă spiritele neastâmpărate ale revizionismului maghiar se vor opri la anumite avansuri germane. Probabil că, în această privinţă, trebuie văzut şi în trecutul premierului maghiar însuşi ecoul unei astfel de maniere de a gândi, de altfel generalului Gömbös îi place — aceasta convine temperamentului său de om avizat şi mândru — să arate constant că-i stau mai multe căi de ales, la dispoziţie. Când se ocupă oameni de rând de un joc similar, jocul se numeşte şantaj... Politica ridică însă prestigiul multor metode dezaprobate în raporturile dintre particulari.... In fond Ungariei i se va pune alternativa de a alege între a păstra ceea ce i-a mai rămas sau a pierde tot, căci Germania, refăcută şi mai gata ca oricând de a se revanşa organizat într’o expansiune de proporţii, va trece, fără să vrea întâi de toate peste Ungaria. Acesta este adevărul Europei, zilelor noastre şi a decadelor ce vor urma: viaţa statelor naţionale se poate menţine numai într’o permanentă autodefinire în gardă — o opoziţie n’o socotim în mod necesar trebuincioasă cu cea mai puternică, fiindcă dispune de cea mai formidabilă capacitate de absorbire şi expansiune, naţiune europeană, cu naţiunea germană pentru care Statul a fost transformat într’un instrument de bărbătească şi exclusivă servire a unui destin naţional ce şi-l vrea neobicinuit în istoria universală. Ion Daneș SÂMBĂTA, 1 Iunie, Anul XVII. Nr. 122. Marti are loc circuitul aviatic al României pentru Cupa Regele Carol 11. Ruta cursului este de 1700 km. Participă la concurs zece echipagii cu 70 de adutori, între cari se află şi căp. Radu de la Cluj. Zboruri de noapte şi de zi. Anul trecut Cupa a fost câştigată de cap. Radu, CLUJ 1. In cursul zilei de marţi are loc circuitul aviatic al României, pentru Cupa Regele Carol II. Concursul aceasta, la care participă cei mai de seamă piloţi ai armatei române, contează ca un examen de forţă, de vigoare, de curaj şi de înaltă pregătire al sburătorilor noştri. Faptul acesta nu este numai un eveniment sportiv ci şi unul de ordin naţional. El este menit să ne arate posibilităţile de care dispune aviaţia noastră pentru îndeplinirea celor mai grele misiuni. Circuitul aviatic al României este cea mai grea şi cea mai periculoasă probă a prioţilor români. La executarea lui participă câte un avion de fiecare Flotilă, cu cel mai bun pilot şi cu cel mai priceput observator. In anul trecut concursul a fost câştigat de către căp. Radu, un simpatic ofiţer ardelean al Flotilei de gardă de la Someşeni. Astfel Cupa Regelui Carol II se află actualmente la Flotila de la Someşeni şi dacă ea va fi câştigată şi în acest an de către căp. Radu, atunci ea va rămâne definitiv la Cluj. In circuitul aviatic al României, concurenţii trebue să dispună de curaj mult, de technică de sbor, de multă regularitate şi de cele mai optime condiţiuni de antrenament, pentru executarea sborurilor de noapte şi a sborurilor fără vizibilitate. Toate avioanele care participă la acest circuit sunt „botezuri“ de acelaşi tip şi cu acelaşi motor. CONCURENTUL ARDEALULUI Singurul pilot ardelean care participă la acest concurs este căpitanul Radu de la Flotila de gardă Someşeni, câştigătorul Cupei în anul trecut. Căpitanul Radu este un plop de român, absolvent al şcolilor secundare din Blaj, fost revoluţionar în 1918, fost infanterist în campania de la Tisa iar azi unul dintre cei mai buni piloţi militari ai armatei noastre. Căpitanul Radu, care este un om tăcut, un ardelean tenace şi un sburător temerar, a câştigat până acum pe seama Flotilei de gardă de la Cluj trei troieie: Cupa Regele Carol II, Cupa I. A. R. şi Cupa Inspectoratului aeronautic de la Bucureşti. Evident realizatorii de mari performanţe aviatice, ofiţerii cari îşi pun în balanţa norocului viaţa, când execută sboruri de acest fel, nu se bucură în ţara noastră de reclama pe care o are un footbalist. De aceea căpitan Radu, cu a cărui silentă înaltă şi elegantă clujenii sunt atât de obişnuiţi nu prea este cunoscut în calitatea sa de campion. S’a oferit chiar dânsul de reclamă cu o timiditate inexplicabilă. Anul trecut când a câştigat circuitul României şi a fost asaltat de reporterii ziarelor din Capitală cu întrebarea cum a decurs sborul etc., etc. căp. Radu le-a răspuns : —„ Vedeţi vă mă băieţi de treabă! Fiţi serioşi mă! Lăsaţimă în pace cu gazetele fraţilor! “ CONDIŢIILE CONCURSULUI In anul acesta regulamentul circuitului aviatic a stabilit câteva condiţiuni noi cari fac ca această probă să fie mult mai grea decât în anul trecut. Toate avioanele participante la circuit trebuie să fie prezente duminică la orele 8 la Bucureşti, unde se va face tragerea la sorţi şi cântărirea lor. In cursul zilei de luni, concurenţii vor pleca la Buzău, de unde se face startul. Cursa începe cu un sbor de noapte. Ruta integrală este următoarea: Buzău—Galaţi—Constanţa (cu aterizare)—Balcic— Bucureşti (cu aterizare)—Craiova—Turnu Severin (aterizare)— Lugoj (aterizare)—Oradea—Cluj (aterizare)—Bucureşti. Avioanele vor pleca de la Buzău din trei în trei minute, marţi noapte la orele 2. Se ţine cont în efectuarea acestui sbor, de viteză şi de regularitate. Pe distanţa dintre Turnu Severin şi Lugoj, avioanele trebuie să ia înălţimea de 4000 metri, cel puţin pe timp de zece minute. Partea cea mai grea a circuitului aviatic este în partea finală de la Oradea până la Bucureşti. Astfel între Oradea şi Cluj, s’a des un teren fortuit de aterizare, desemnat printr’un avion care staţionează acolo. Terenul acesta este secret. Avionul care se află pe el reprezintă, aterizarea forţă a M. Sale Regelui Carol cu ocazia întoarcerii Lui în ţară. Concurenţii trebuie să descoperă terenul acesta cu avionul simbol şi să aterizeze pe an moment. „ In cazul când sborul va decurge normal şi timpul va fi frumos, concurenţii vor fi la Cluj începând cu orele 12 ale zilei de marţi. Ei vor face o staţionare la Cluj până în spre seară. Vor porni apoi la Bucureşti în acelaşi timp în care a pornit şi M. Sa Regele cu căp. Opriş, atunci când s’a întors în ţară, astfel încât trecerea Carpaţilor se va face în fapt de seară, iar sborul dela Sinaia până la Bucureşti, pe lotulerec. Pentru această parte a circuitului se acordă 20 de puncte acelui pilot care va ajunge mai repede în Capitală. DISPUTĂ APRIGĂ PENTRU CUPĂ Intre toţi concurenţii la acest circuit nuai căp. Radu este ardelean. Dânsul este însă şi câştigătorul Cupei în anul trecut. Conform regulamentului, dacă o va câştiga şi în anul aceasta, atunci Cupa rămâne definitiv la Flotila de gardă de la Someşeni. Date fiind aceste condiţiuni, disputa pentru câştigarea circuitului este foarte aprigă. Dar această dispută este în acelaşi timp şi foarte periculoasă. Concuraţii vor avea să execute sboruri de noapte, sboruri peste munţi şi desigur că nu vor întâlni pretutindeni timp frumos. In afară de acestea, etapa Cluj— Bucureşti este de viteză. Or pentru a se realiza un maximum de viteză pe acest parcurs, piloţii trebue să sboare cu motorul în plin, iar deasupra Carpaţior să nu urce prea mult, pentru că la o altitudine mai mare viteza avionului este mai mică. * Păsările de metal se ridică în aer. Voinţele concurenţilor strunesc motorul spre maxim randament. In zarea drumului pe care nu se lasă urmă, sburătorili văd fluturând fructele dulci cari se pârguiesc în parfumul succesului. Pentru M. Sa Regele, sburători înainta! El cu spada tăioasă a sufletului său întreg. Cezarul cu suflet neastâmpărat a hotărât astfel, pentru gloria Lui și a voastră. l. jr. Blajul se ataşeaza Frontului Romanesc . Alex Vaida-Voevod, conducătorul Frontului Românesc, a primit următoarea scrisoare de adeziune din Blaj: Subsemnaţii cetăţeni ai Blajului — cetăţuie neînvinsă a naţionalismului şi patriotismului neprecupeţit, embrionul României Mari, altar la care necontenit stau aprinse luminile culturii şi a tradiţiilor româneşti, garnizoana cea mai puternică a tuturor marilor acţiunii naţionale amânaţi de amintirea istoriei lui năvădită în toate mişcările de afirmare şi aparare a crezului naţional, adânc mişcaţi şi impresionaţi de puterea năvalnică cu care aţi pornit şi rostogolit mişcarea naţională a lui Numerus Valachicus peste interesele mărunte de persoane şi partid, ne alăturăm marei acţiuni patriotice îndrumată de Domnia-Voastră. In lupta începută vom fi în rândurile prime, ale Frontului Românesc şi vă rugăm să contaţi în toate împrejurările pe fanaticul nostru devotament. Cu vie admiraţie: Dr. Ioan Bianu, avocat, fost deputat şi senator; dr. Victor Ciufudeanu, avocat; Ştefan Dragoşin, fost primar; Alimpiu Aron, comerciant; Popa Vasile, preot; Puşcaş Ioan, econom; Faina Victor, prof.; Faina Virgil, student; Ovidiu Bianu, s. a. D. prof. dl. Filip aderă la Frontul Românesc D. dr. Alex. Vaida Voevod a primit următoarea scrisoare: Domnule Preşedinte! Ravagiile crizei generale au evidenţiat mai mult decât orice, inferiorizarea peste măsură a elementului autohton, înlăturat aproape complect de la orice activitate economică sau profesională şi aruncat în ghiarele şomajului, prin forţa materială şi solidaritatea elementelor minoritare, cari au găsit la noi, porţile larg deschise pentru întronarea unei hegemonii economice şi apoi pentru subjugarea forţelor politice conducătoare într’o aşa măsură, incât orice tentativă de emancipare, sau de neconceput. In această atmosferă de prelungită umilinţă şi apăsător şomaj, inerentă unui trecut vinovat şi agravată prin efectele unei crize fără precedent şi fără de sfârşit, era imposibil ca inimoasa dv. acţiune pornită cu atâta prestigiu şi cu atâta tact în sensul unei normalizări mai mult sau mai puţin proporţionale, să nu a fost interpretată ca o izbucnire în consensul unanim la naţiei, dornică de eliberarea ei de sub o tutela umilitoare devenită astăzi cu adevărat insuportabilă şi purtătoarea celor mai primejdioase posibilităţi de revoltă în ordinea socială şi naţională. De aceia, cu tot entuziasmul, mă raliez şi eu acestei mişcări de emancipare a elementului autohton, fiind hotărît să activez în special pentru ocrotirea intereselor ţărănimii, lovite în mod deosebit de bătaia crizei şi de supremaţia elementelor minoritare în desfăşurarea vieţii economice şi politice a ţării, în conştiinţa că proporţia ei covârşitoare în sânul populaţiei majoritare, o identifică cu însăşi fundamentul şi destinele naţiei, în cadrul ideologiei Statului naţional preconizat de Frontul Românesc constituit sub puternicul dv. impuls. Primiţi vă rog, domnule preşedinte, asigurarea deosebitului meu devotament. M. FILIP Profesor secundar Bucureşti, Olari 3. Audienţa dlui I. Mihalache Ziarul „ D. .Curentul“ scrie: Ion Mihalache, şeful partidului naţional ţărănesc, a fost primit Marţi după amiază în audienţă de Rege. Fel cum s’a produs aceasta audienţa a surprins pe cei neiniţiaţi şi a amplificat svenul cafenelei politice S’a aflat, bineînţeles,că d. Ion Mihalache a fost chemat telefonic la Bucureşti şi că „pentru a se putea prezenta în timp util la Palat, s-a întrerupt conferinţa pe care o ţinea la Chişinău, în momentu comunicării telefonice. Dar mai puţini au fost aceia cari au aflat că d. Mihalache a cerut să fie primit în audienţă imediat după congresul general al partidului naţional-ţărănesc — adică acum o lună şi mai bine de zile — şi că data audienţii solicitate a fost fixată pentru ziua de eri. D. Mihalache, prezentând moţiunea votată de către congresul general naţional ţărănesc, a informat, totodată, pe Suveran asupra obiectivelor urmărite prin campania de întruniri naţionalţărăniste. După ce ia eşit dela Palat, d. Ion Mihalache a fost vizitat de mai mulţi fruntaşi naţionalţărănişti, faţă de cari nu s’a arătat optimist.* Asupra acestei audienţă, ziaarul „Porunca Vremii“, scrie: D. Ion Mihalache a cerut încă dela 1 Aprilie — adică de acum o lună şi jumatate — o audienţă Regelui, carea fost acordată abia acum. Comunicarea Mareşalantului Palatului s’a făcut la locuinţa d-sale, în timp ce d. Mihalache era la Chişinău. Devotaţii săi de la Bucureşti i-au transmis telegrama la Chişinău, de unde d. Mihalache, pentru a nu pierde audienţa, a plecat precipitat.