Patria, iunie 1935 (Anul 17, nr. 122-123)

1935-06-01 / nr. 122

Ripensia eliminând pe Venus cu 4:2 (3:1) s'a calificat pentru finala Cupei României Susmenţionata partidă s-a dis­putat pe arena Electrica în faţa a 1500 spectatori. Jocul se începe cu superiori­tatea Ripensiei, care reuşeşte a conduce în m. 12 prin patul marcat de Bindea, în m. 28 Beke. Venus reacţionează şi Dumit­­rescu reduce în m. 33 handi­capul, ca apoi Dobay în m. 38 să marcheze al 3 lea goal. La reluare Venus are avantajul şi Petea reuşeşte al doilea goal în m. 16, iar Dobay în m. 26. De la Ripensia au jucat bine: Bindea, Ciolac, Burger, Dobay şi Schwarz, iar de la Venus, linia de halfi dl. Oraveţ a condus formaţile: In­ pensia: Pavlovici—Burger— Ag­ner, Lazăr—Deheleanu—Hock­sáry—Bindea, Beke, Ciolac— Schwarz—Dobay. Venus: Bur­dan—Sfera—Albu, Bărbucescu— Eisseinberger—Constantinescu, Dumitrescu—Voladea—Sepi— Petea—Mohoroi, Orza şi Munteanu I, con­vocaţi la trial Jucători Orza (U) şi Munteanu I. (B) au fost convocaţi de către comisia de selecţie la trialul cu echipa Vienei. Primul va juca o repriză ca interdreapta în selecţionata B, iar secundul ca half stânga. -3V'’ 1 ’ " Belgrad -Germania B 4:3 (3 1) Germania , care a fost în­vinsă la Sofia cu 2:0 de repre­zentativa Bulgariei, a jucat în nocturnă cu selecţionata Belgra­dului care a învins la mare luptă. Echipa franceză Racing Strass­bourg va juca la Bucureşti trei partide. La 9 iunie cu reprezem­tativa României. La 11 Iunie în noturnă cu Unirea—Tricolor și la 12 iunie cu o combinată Ve­nus—Ripensia. Noi recorduri mondiale la atletism Cu ocazia unui meeting atle­tic, care a avut loc în America, negrul Owens a bătut recordul mondial la saltul în lungime cu 8,13 metri, iar Locke a egalat recordul mondial la 100 yards în timpul de 9 sec. 4. Universitatea a făcut match nul cu A­­C. F. R. „U“— A. C. F. R. 1:1 (0,0) 1200 spectatori. Studenţii deplasându-se la Bra­şov, au jucat nedecis cu A. C. F. R. Draw-ul obţinut se datoreşte efortului depus în cele trei par­tide consecutive pe care le-au susţinut studenţii în interval de 3 zile. Gazdele reuşesc să ia­­ conducere în nr. 26 printun goal­­ din poziţie de off side marcat de Csomag. După 3 minute „U“ egalează prin Baciu. La reluare „U“ mo­difică formaţia însă nu reuşeşte să mai marcheze. A condus dl. Puiu. „U“ a jucat în formaţia urmă­­toare: Sepa—Borgea—Iancovici (Orza)—Sârbu—Gain, David— Năsturel—Orza (Fritsch), Giurgiu II.—Surlașiu, Baciu. Lupte greco-romane la cinema Edison In ziua de 2 iunie a. c. la orele 10 a. m. clubul spor­tiv al muncitorilor din Cluj or­ganizează în sala cinematogra­fului Edison un mare concurs de lupte greco­ romane cu ca­racter selectiv pentru concursul naţional de lupte care va avea loc în Bucureşti în ziua de 9 iunie a. c. Concursul se va desfăşura pe şase categorii de greutăţi între 24 de luptători. învingătorii vor reprezenta culorile oraşului nos­tru la concursul naţional. La concursul naţional de lupte care a avut loc acum două săptămâni la Oradea luptătorii clubului muncitoresc din Cluj au cucerit locul al treilea între cele 8 societăţi sportive care au con­curat. Au dispus cu uşurinţă de luptătorii din Bucureşti, Oradea, Satu-Mare şi Baia Mare. Intrarea la aceste lupte costă 17 și 27 lei inclusiv taxele de impozit. * A. S. R. Principele Nicolae la concursul automobilistic de la Oradea Azi are loc la Oradea un con­curs automobilistic la care parti­cipă și A. S. R. Principele Nico­lae, care a plecat în acest scop din Bucureşti azi dimineaţă la orele 6 cu un avion Junkers. Principele a aterizat pe aero­dromul Flotilei de gardă de la Someşeni, de unde după un scurt popas şi a reluat drumul spre Oradea, însoţit de mai multe avioane militare Bibliografie A apărut: „Domniţa Stana„ o icoană din vremea năvălirii maghiare în Ardeal, dramă istorică în 4 acte de Ilariu Albu, cu o prefaţă de V. Beneş. Ac­ţiune captivantă şi versul plin de simţ­ie românească. * Au apărut: „Cărticica de seară" versuri de Tudor Arghezi, în edi­tura „Cultura Naţională“ cu pre­ţul 40 lei. ,,Făgăraşul sub Domnii mun­teni“ monografie de preotul Oc­­tavian Popa. Căsătoriile în Germania au început s­ă se facă după obiceiurile vechilor Germani Ziarul „Frankfurter Zeitung* publică următoarea informaţie: Zilele trecute a avut loc câsăt­­oria unui şef din secţiile S. A. şi asta pentru întâia oară, după obiceiurile vechilor germani. De asemeni, pentru întâia oară în sudul Germaniei, ceremoniile nunţii au avut loc în sala co­munală, care a fost în acest scop frumos decorată. Un verde de sărbătoare umplea pereţii de sus până jos, iar în faţa drape­lului hitlerist se afla o secţie de onoare. In mijlocul sălii se afla o masă nupţială pe care stătea scris cu caractere runice numele celor doi tineri. Tot pe masă se mai afla pe un fond albastru un soare construit din flori gal­bene. Un cor a deschis ceremonia intonând melodii din „Lohengrin*. Reprezentantul noilor ceremonii, membru la S. W. Elling, a ţinut o cuvântare sărbătorească care a vorbit despre „Edde“, Sigiun, ş. a. In urmă au mai vorbit şi alţi delegaţi. Apoi celor doi li s’a dat să mănânce păine şi sare (pâinea reprezintă bogăţia pă­mântului, iar sarea închipue cu­răţenie, pudoare). In fine, la ur­mă, tinerilor li­ s’au oferit ine­lele după obiceiul vechiu ger­man. Mica publicitate Cuvântul, publicat o singură dată 2*— lei. Cu litere mai grase 4­— lei, Cel mai mic anunţ 20 — lei Cereri de serviciu 1‘— leu cuvântul, S’A PIERDUI cartea de lucru a lui Trif Alexandru — brutar — eliberat de Corporaţia Industrială Cluj, cite ce declară de nulă şi fără valoare în meoiie oricui s’ar afli.________131 C’A PIERDUI1 cartea de lucru pe ^ numele Bitay Edmond — cheine­ — cu No. 245/1922 pe care o declar nulă și fără valoare în mânile oricui s’ar afla. _____________________tSj? EHVCHERIAT cameră și bucă­­tărie în strada Oswu No. 91. 133 ^VWWWWWVAAAAAA/W^ PATRIA Premiile deecernate de Academia Română BUCUREŞTI, 31. — In şedinţa de eri a Academiei Române s’au decernat pre­­miile pentru lucrările prezen­tate în acest an. Premiul Ha­­mangiu de 100 mii lei, a fost acordat dlui Lucian Blaga pt. opera sa dramatică şi politi­ca, în ultimii şapte ani. Pre­miul Eliade Rădulescu de 50 mii­ lei a fost acordat lui Stel­­an Pasca pentru manuscri­sul „Nume de persoane şi nu­­me de animale in Tara Ol­tului“. Premiul Constantin Kiriţescu de 25 mii lei a fost acordat lui Victor Ioan Popa pentru romanul „Floare de aţei“. Premiul Victor Babeş de 20 mii lei dlui dr. Dimi­­trie Ionescu pentru lucrarea: Turbarea la om și animale. Au fost acordate încă 15 premii mai mici. AVIZ Aviaţia Civila „Aeroportul Cluj“ aduce la cunoştinţa publicului reînceperea curselor aeriene re­gulate între Bucureşti—Cluj— Praga, cu începerea din ziua de 3 iunie 1935, cu legătură directa la Karlsbad, Marienbad, Pustian şi Viena, având următorul itinerar LUNI, MIERCURI, VINERI de la Praga—Cluj spre Bucureşti, cu sosirea la Cluj la orele 14.30 şi plecarea din Cluj spre Bucu­reşti la orele 13.45. MARŢI, JOI, SÂMBĂTĂ de la Bucureşti—Cluj spre Praga, cu sosirea la Cluj la orele 12.15 şi plecarea spre Praga la orele 12.30. Orarul curselor noi anunţate se va publica ulterior. Informaţiuni la Aeroport telef. 12.36 şi 13.77 sau la Oficiul de voiaj „ECO­NOMIA“ Piaţa Unirii 23, tel. 4.77 116 Enervarea zadarnică a generalului Gömbös Venirea, acum câţiva ani, la cârmă a generalului Göm­bös a însemnat înscrierea ofi­cială a politicei revizioniste în programul guvernului ma­ghiar. Contele Bethlen şi contele Iuliu Karolyi au fost, înaintea lui, în acest punct mult mai prudenţi. Cel puţin în formă, căci sprijinul ofi­cial pe care l-a dat guvernul maghiar falsificatorilor de mo­­netă străină în scopul finan­ţării propagandei revizioniste este tot atât de cunoscut, ca şi chestiunea transporturilor de muniţii din Italia prin Austria. E adevărat că venirea ge­neralului Gömbös în fruntea trebilor publice a coincis, în politica internaţională, cu a­­bandonarea pacifismului brian­­dist; echilibrul unui rece ra­port de forţe redevenise pre­ocuparea esenţială a cabine­­telor europene. Şi guvernul maghiar a crezut că poate condiţiona orice colaborare la crearea unui echilibru de acest soiu de satisfacerea revendicărilor sale împotriva tratatelor de pace. Această metodă nu era nouă; toate guvernele germane de după războiu au întrebuinţat-o, Stresemann fiind iniţiatorul şi naţional socialiştii conti­nuatorii ei. Socoteala era savantă, dar avea şi are un mare cusur pentru Ungaria: că fondarea pontiusului ei drept se face exclusiv în durerea unui po­por pentru spulberarea unui vis grandilocvent şi în do­rinţa aceluiaşi de a reveni în situaţia de a reface firul acestui vis. In Europa na­­ţiunilor revendicările Ungariei răsună­ pentru oricine este puţin orientat, în gol şi stra­nii. Ungurii cerşesc după lucruri cari nu li se cuvin sub nici un alt titlu. De această situaţie s-au dat şi principalii propagandişti ai revizionismului seama, de a­­ceea toată străduinţa oficia­lităţii guvernamentale a fost de a se încadra la un loc care să ofere maximum de şanse în noua regrupare a forţelor europene. Generalul Gömbös a crezut şi susţinut că axa politicei europene în decadela ce vin va avea cei doi poli la Roma şi Berlin. Ori, întâia desminţire a ve­nit prin faptul că ieşirea din impas nu s’a produs printr’o colaborare între Italia şi Ger­mania, ci mai degrabă în sen­sul unui real antagonism intre cele două politici dictatoriale.­­ Pactul dela Roma a legat­­ Ungaria, cu populaţia ger­mană până la Budapesta, de Italia, ceeace însemnează că la lichidarea legăturilor dintre fascişti şi naţional socialişti Ungaria urma pe cei dintâi. Acest pact lega însă Ungaria şi Austria mai strâns de Italia numai pentru a da ducelui o situaţie cu prestigiu sporit în tratativele cu Franţa. Roma şi Parisul erau, astfel, în mă­sură de a discuta mai eficace problema Europei centrale care formează şi va forma punctul sensibil al oricărei politici europene. D. Laval fiind purtătorul de cuvânt şi al Micei Antante, iar d. Mu­­solini fiind autorizat să vor­bească şi pentru Austria so­cial creştină şi Ungaria orice înţelegere era menită să fie fecundă pentru pacea d­in bazinul dunărean. Ungaria trebuia să constate însă că momentul politic îi impune o considerare realistă a posi­bilităţilor şi deci o temperare a zelului revizionist. Şi este cunoscută polemica ce s’a deslănţuit între reprezentanţii politicei maghiare pe această chestiune. Dnii Echard, Göm­­bös şi Contele Bethlen s’au angajat personal în dispută. Realist cum gândeşte, contele Bethlen a cerut cel dintâi ca de acum problema mino­rităţilor să fie aşezată în centrul revendicărilor ma­ghiare, vremea pentru orice revizionism fiind încă departe. Intre timp a urmat confe­rinţa dela Veneţia. Dar apele par a nu fi fost lăsate să se canalizeze într’o alvie nor­mală. Germania, ameninţată cu izolarea complectă, era numai norma să încerce să exploateze decepţiunea unor cercuri maghiare. Italia ocupată în Abisinia va trebui în mod fatal să renunţe pentru un timp la orice acţiune prea expusă în Europa; o colaborare gene­rală cu Franţa, având bună­­voitoarea aprobare a Angliei, pare din ce în ce singura cale de urmat pentru cabi­netul de la Roma.­­Aceasta nu va însemna desigur o renun­ţare la poziţiile ce deţin­­ zvonurile ce"Circulă, în ultima vreme, în această privinţă, se vor dovedi, suntem siguri, absurd, dar principala pre­ocupare va rămânea tot mai mult aceea de a realiza o colaborare fecundă cu toţi factorii hotărâţi să apere pacea. In această situaţie nu va mira deci dacă spiritele ne­astâmpărate ale revizionis­mului maghiar se vor opri la anumite avansuri germane. Probabil că, în această pri­vinţă, trebuie văzut şi în tre­cutul premierului maghiar însuşi ecoul unei astfel de maniere de a gândi, de altfel generalului Gömbös îi place — aceasta convine tempera­mentului său de om avizat şi mândru — să arate con­stant că-i stau mai multe căi de ales, la dispoziţie. Când se ocupă oameni de rând de un joc similar, jocul se nu­meşte şantaj... Politica ridică însă prestigiul multor metode dezaprobate în raporturile dintre particulari.... In fond Ungariei i se va pune alternativa de a alege între a păstra ceea ce i-a mai rămas sau a pierde tot, căci Germania, refăcută şi mai gata ca oricând de a se re­vanşa organizat într’o expan­siune de proporţii, va trece, fără să vrea întâi de toate peste Ungaria. Acesta este adevărul Eu­ropei, zilelor noastre şi a de­cadelor ce vor urma: viaţa statelor naţionale se poate menţine numai într’o perma­nentă autodefinire în gardă — o opoziţie n’o socotim în mod necesar trebuincioasă­­ cu cea mai puternică, fiindcă dispune de cea mai formi­dabilă capacitate de absor­bire şi expansiune, naţiune europeană, cu naţiunea ger­mană pentru care Statul a fost transformat într’un ins­trument de bărbătească şi exclusivă servire a unui des­tin naţional ce şi-l vrea ne­obicinuit în istoria universală. Ion Daneș SÂMBĂTA, 1 Iunie, Anul XVII. Nr. 122. Marti are loc circuitul aviatic al României pentru Cupa Regele Carol 11. Ruta cursului este de 1700 km. Participă la concurs zece echipagii cu 70 de ad­utori, între cari se află şi căp. Radu de la Cluj. Zboruri de noapte şi de zi. Anul trecut Cupa a fost câştigată de cap. Radu, CLUJ 1. In cursul zilei de marţi are loc circuitul aviatic al României, pentru Cupa Regele Carol II. Concursul aceasta, la care participă cei mai de seamă piloţi ai armatei române, con­tează ca un examen de forţă, de vigoare, de curaj şi de înaltă pregătire al sburătorilor noştri. Faptul acesta nu este numai un eveniment sportiv ci şi unul de ordin naţional. El este menit să ne arate posibilităţile de care dispune aviaţia noastră pentru îndeplinirea celor mai grele mi­siuni. Circuitul aviatic al României este cea mai grea şi cea mai periculoasă probă a prioţilor ro­­mâni. La executarea lui participă câte un avion de fiecare Flo­tilă, cu cel mai bun pilot şi cu cel mai priceput observator. In anul trecut concursul a fost câş­tigat de către căp. Radu, un simpatic ofiţer ardelean al Floti­lei de gardă de la Someşeni. Ast­fel Cupa Regelui Carol II se află actualmente la Flotila de la Someşeni şi dacă ea va fi câş­tigată şi în acest an de către căp. Radu, atunci ea va rămâne definitiv la Cluj. In circuitul aviatic al Româ­niei, concurenţii trebue să dis­pună de curaj mult, de technică de sbor, de multă regularitate şi de cele mai optime condiţiuni de antrenament, pentru executarea sborurilor de noapte şi a sboru­­rilor fără vizibilitate. Toate avioanele care parti­cipă la acest circuit sunt „bote­­zuri“ de acelaşi tip şi cu acelaşi motor. CONCURENTUL ARDEA­LULUI Singurul pilot ardelean care participă la acest concurs este căpitanul Radu de la Flotila de gardă Someşeni, câştigătorul Cu­pei în anul trecut. Căpitanul Radu este un plop de român, absolvent al şcolilor secundare din Blaj, fost revoluţionar în 1918, fost infanterist în campania de la Tisa iar azi unul dintre cei mai buni piloţi militari ai arma­tei noastre. Căpitanul Radu, care este un om tăcut, un ardelean tenace şi un sburător temerar, a câştigat până acum pe seama Flotilei de gardă de la Cluj trei troieie: Cupa Regele Carol II, Cupa I. A. R. şi Cupa Inspectoratului aeronau­tic de la Bucureşti. Evident realizatorii de mari performanţe aviatice, ofiţerii cari îşi pun în balanţa norocului viaţa, când execută sboruri de acest fel, nu se bucură în ţara noastră de reclama pe care o are un footbalist. De aceea căpitan Radu, cu a cărui silentă înaltă şi ele­gantă clujenii sunt atât de obiş­nuiţi nu prea este cunoscut în calitatea sa de campion. S’a oferit chiar dânsul de reclamă cu o timiditate inexplicabilă. Anul tre­cut când a câştigat circuitul Ro­mâniei şi a fost asaltat de re­porterii ziarelor din Capitală cu întrebarea cum a decurs sborul etc., etc. căp. Radu le-a răs­puns : —­­„ Vedeţi vă mă băieţi de treabă! Fiţi serioşi mă! Lăsaţi­­mă în pace cu gazetele fraţilor! “­­ CONDIŢIILE CONCURSU­LUI In anul acesta regulamentul circuitului aviatic a stabilit câteva condiţiuni noi cari fac ca acea­stă probă să fie mult mai grea decât în anul trecut. Toate avioa­nele participante la circuit tre­buie să fie prezente duminică la orele 8 la Bucureşti, unde se va face tragerea la sorţi şi cântări­rea lor. In cursul zilei de luni, concurenţii vor pleca la Buzău, de unde se face startul. Cursa începe cu un sbor de noapte. Ruta integrală este ur­mătoarea: Buzău—Galaţi—Con­stanţa (cu aterizare)—Balcic— Bucureşti (cu aterizare)—Craio­va—Turnu Severin (aterizare)— Lugoj (aterizare)—Oradea—Cluj (aterizare)—Bucureşti. Avioanele vor pleca de la Bu­zău din trei în trei minute, marţi noapte la orele 2. Se ţine cont în efectuarea acestui sbor, de viteză şi de regularitate. Pe distanţa dintre Turnu Se­verin şi Lugoj, avioanele trebuie să ia înălţimea de 4000 metri, cel puţin pe timp de zece mi­nute. Partea cea mai grea a circui­tului aviatic este în partea finală de la Oradea până la Bucureşti. Astfel între Oradea şi Cluj, s’a des un teren fortuit de aterizare, desemnat printr’un avion care staţionează acolo. Terenul acesta este secret. Avionul care se află pe el reprezintă, aterizarea for­­ţ­­ă a M. Sale Regelui Carol cu ocazia întoarcerii Lui în ţară. Concurenţii trebuie să descoperă terenul acesta cu avionul simbol şi să aterizeze pe an moment. „ In cazul când sborul va de­curge normal şi timpul va fi­­ frumos, concurenţii vor fi la Cluj începând cu orele 12 ale zilei de marţi. Ei vor face o staţio­nare la Cluj până în spre seară. Vor porni apoi la Bucureşti în acelaşi timp în care a pornit şi M. Sa Regele cu căp. Opriş, atunci când s’a întors în ţară, astfel încât trecerea Carpaţilor se va face în fapt de seară, iar sborul dela Sinaia până la Bucu­reşti, pe lotulerec. Pentru această parte a circui­tului se acordă 20 de puncte acelui pilot care va ajunge mai repede în Capitală. DISPUTĂ APRIGĂ PENTRU CUPĂ Intre toţi concurenţii la acest circuit nu­­ai căp. Radu este ardelean. Dânsul este însă şi câştigătorul Cupei în anul trecut. Conform regulamentului, dacă o va câştiga şi în anul aceasta, atunci Cupa rămâne definitiv la Flotila de gardă de la Someşeni. Date fiind aceste condiţiuni, disputa pentru câştigarea circui­tului este foarte aprigă. Dar această dispută este în acelaşi timp şi foarte periculoasă. Con­curaţii vor avea să execute sbo­ruri de noapte, sboruri peste munţi şi desigur că nu vor întâlni pretutindeni timp frumos. In afară de acestea, etapa Cluj— Bucureşti este de viteză. Or pentru a se realiza un maximum de viteză pe acest parcurs, piloţii trebue să sboare cu motorul în plin, iar deasupra Carpaţior să nu urce prea mult, pentru că la o altitudine mai mare viteza avionului este mai mică. * Păsările de metal se ridică în aer. Voinţele concurenţilor stru­nesc motorul spre maxim randa­ment. In zarea drumului pe care nu se lasă urmă, sburătorili văd fluturând fructele dulci cari se pârguiesc în parfumul succesului. Pentru M. Sa Regele, sburători înainta! El cu spada tăioasă a sufletului său întreg. Cezarul cu suflet neastâmpărat a hotărât astfel, pentru gloria Lui și a voastră. l. jr. Blajul se ataşeaza Frontului Romanesc­ ­. Alex Vaida-Voevod, conducătorul Frontului Ro­mânesc, a primit următoarea scrisoare de adeziune din Blaj: Subsemnaţii cetăţeni ai Bla­jului — cetăţuie neînvinsă a naţionalismului şi pa­triotismului neprecupeţit, em­brionul României Mari, al­tar la care necontenit stau aprinse luminile culturii şi a tradiţiilor româneşti, gar­nizoana cea mai puternică a tuturor marilor acţiunii na­ţionale a­mânaţi de amin­tirea istoriei lui năvădită în toate mişcările de afirmare şi aparare a crezului naţional, adânc mişcaţi şi impresionaţi de puterea năvalnică cu care aţi pornit şi rostogolit miş­carea naţională a lui Nume­rus Valachicus peste interesele mărunte de persoane şi par­tid,­­ ne alăturăm marei acţiuni patriotice îndrumată de Domnia-Voastră. In lupta începută vom fi în rândurile prime, ale Fron­tului Românesc şi vă rugăm să contaţi în toate împreju­rările pe fanaticul nostru de­votament. Cu vie admiraţie: Dr. Ioan Bianu, avocat, fost deputat şi senator; dr. Victor Ciufudeanu, avocat; Ştefan Dragoşin, fost primar; Alimpiu Aron, comerciant; Popa Vasile, preot; Puşcaş Ioan, econom; Faina Victor, prof.; Faina Virgil, student; Ovidiu Bianu, s. a. D. prof. dl. Filip aderă la Frontul Românesc D. dr. Alex. Vaida Voevod a primit următoarea scrisoare: Domnule Preşedinte! Ravagiile crizei generale au evidenţiat mai mult decât orice, inferiorizarea peste măsură a elementului autohton, înlăturat aproape complect de la orice ac­tivitate economică sau profesio­nală şi aruncat în ghiarele şo­majului, prin forţa materială şi solidaritatea elementelor mino­ritare, cari au găsit la noi, por­ţile larg deschise pentru întro­narea unei hegemonii economice şi apoi pentru subjugarea forţe­lor politice conducătoare într’o aşa măsură, incât orice tentativă de emancipare, sau de necon­ceput. In această atmosferă de pre­lungită umilinţă şi apăsător şo­maj, inerentă unui trecut vinovat şi agravată prin efectele unei crize fără precedent şi fără de sfârşit, era imposibil ca inimoasa dv. acţiune pornită cu atâta pres­tigiu şi cu atâta tact în sensul unei normalizări mai mult sau mai puţin proporţionale, să nu a fost interpretată ca o izbuc­­nire în consensul unanim la na­ţiei, dornică de eliberarea ei de sub o tutela umilitoare devenită astăzi cu adevărat insuportabilă şi purtătoarea celor mai primej­dioase posibilităţi de revoltă în ordinea socială şi naţională. De aceia, cu tot entuziasmul, mă raliez şi eu acestei mişcări de emancipare a elementului autohton, fiind hotărît să activez în special pentru ocrotirea inte­reselor ţărănimii, lovite în mod deosebit de bătaia crizei şi de supremaţia elementelor minori­tare în desfăşurarea vieţii econo­mice şi politice a ţării, în con­ştiinţa că proporţia ei covârşito­­are în sânul populaţiei majoritare, o identifică cu însăşi fundamen­tul şi destinele naţiei, în cadrul ideologiei Statului naţional pre­­conizat de Frontul Românesc constituit sub puternicul dv. im­puls. Primiţi vă rog, domnule pre­şedinte, asigurarea deosebitului meu devotament. M. FILIP Profesor secundar Bucureşti, Olari 3. Audienţa dlui I. Mihalache Ziarul „ D. .Curentul“ scrie: Ion Mihalache, şeful partidului naţional ţărănesc, a fost primit Marţi după amiază în audienţă de Rege. Fe­­l cum s’a produs aceasta audienţa a surprins pe cei neiniţiaţi şi a amplificat svenul cafenelei politi­ce S’a aflat, bineînţeles,că d. Ion Mihalache a fost chemat tele­fonic la Bucureşti şi că „pentru a se putea prezenta în timp util la Palat, s-a întrerupt conferinţa pe care o ţinea la Chişinău, în momentu comu­nicării telefonice. Dar mai puţini au fost aceia cari au aflat că d. Mihalache a cerut să fie primit în audienţă imediat după congresul general al partidului naţional-ţărănesc — adică acum o lună şi mai bine de zile — şi că data audienţii solicitate a fost fixată pentru ziua de eri. D. Mihalache, prezentând mo­ţiunea votată de către congre­sul general naţional ţărănesc, a informat, totodată, pe Suveran asupra obiectivelor urmărite prin campania de întruniri naţional­­ţărăniste. După ce ia eşit dela Palat, d. Ion Mihalache a fost vizitat de mai mulţi fruntaşi naţionalţără­­nişti, faţă de cari nu s’a arătat optimist.* Asupra acestei audienţă, ziaa­rul „Porunca Vremii“, scrie: D. Ion Mihalache a cerut încă dela 1 Aprilie — adică de acum o lună şi juma­­tate — o audienţă Rege­lui, care­­a fost acordată abia acum. Comunicarea Mareşalan­tului Palatului s’a făcut la locuinţa d-sale, în timp ce d. Mihalache era la Chişi­nău. Devotaţii săi de la Bu­cureşti i-au transmis tele­­grama la Chişinău, de un­­de d. Mihalache, pentru a nu pierde audienţa, a ple­cat precipitat.

Next