Patria, ianuarie 1936 (Anul 18, nr. 1-24)
1936-01-01 / nr. 1
Anal ti XVIIMe« No. 1 J^f 2 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA r CLUJ, Str. Redna Muia No. 36. TELEFON: 13—31. ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1933): AlaaanMat anual — *----------— Lei 700.Fracţiuni da an, lunar-------------Lei 1O.— Pentru funcţionari, anual — — — Lei 300— Fracţiuni de an, lunar — — — —• Lei 56.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Lei 500.—Fracţiuni de an, lunar — — —. — Lei 48.— Pt* autorităţi, instituţii, bănci etc., an L. 1000— In străinătate imblu- TJkXA POŞTALA PLAXCTA IN NUMEBAB Na UUfl/lttS Miercuri 1 Ianuarie 1936 PATRIA Organ al Partidului național țărânesc 'v6*~i Puncte de orientare VALERIU MOLDOVAN, vinei/roşcuiii, at F. ÎS. T. de .Vestim cu bucurie, ca am reuşit a grupa m juitui „maiuuea ’ — începând cu noui iaul — un manunchiu ne pubncişti promţi, can -se vor peranoa cu articolie nine ganate şi senulate iu aşa iei, ca pupucuti ceritor să se aleagă cel puţin de nouă an pe suptamânii, cu o mamă politică şi cu o îndrumare asupra celor mai variate chestiuni şi probleme de obşte. Gestul „Jianică” nu-i decât o revenire la vecii ae tradiţii ardeleneşti şi bânăţenie, când fiecare prefectual, îm ZASurat cu Olarul de aşi aşterne pe hârtie gânduri curate, îşi dădea contribuia intru a lumina, încuraja şi însufleţi pe cei angajaţi la iliupta de eliberare a neamului. In nume cadre de viaţă colectivă, în România mare şi presa s-a adaptat in mod fartat contingenţelor şi realităţilor social-poetice esenţial schimbate. Insiunea giongisa a presei române din timipm stapanirei streine, de avantgabuâ şi de aparateUne curajoasă a patrunon-iuhii naţional, a căzut în ţara întregită pe pianul al doilea. Nimeni nu aşteaptă azi dela presă, ca In faţa tuturor gesturilor şi ţipetelor răguşite şi disparate ,ale revizioniştilor de dincolo de Tisa să se dasfăşure insinii de bătae şisă-şi piardă vremea cu respingerea lor. Nu se trage cu Inimii în vrăbii Gazetele noastre .au să se preocupe ins linia primă de complicatele şi arzătoarele probleme ale politicei noastră interne contribuind astfel la consolidarea şi progresullental patriei întregite. Cum însă purtătorii de cuvânt şi diriguitorii acestor probleme sunt partidele politice şi presa — înţeleg pe cea din Ardetd — s’a transformat între presă de partid. Să nu ne lăsăm amăgiţi de faţadele goale ale aşa- numitei prese independente, da nu coinstitue o excepţie. In dosul „independenţei” i pe care o afişează se ascund, — mai mult sau mai puţin mascate — ,anumite interese de partid, ele clasă socială sau de tagma profesională. Primul punct cardinal de orientare pe care ţinem să-l subliniem, este deci, că „Patria” a fost şi rămâne organ al Partidului naţional-ţărănesc şi iu deosebi al organizaţiei lui regionale, pentru Ardeal şi Banat. Din aceasta punere la punct rezultă două concluziuni, esenţiale şi categorice: Întâi, că toate problemele de interes general regional sau local, cari sunt şi vor fi susţinute în coloanele „Patriei”, trebuesc privite, studiate şi rezolvite exclusiv prin prizma ideologiei şi programului Partidului ntaţionid-ţărănesc. De la acest postulat nu se admitte nici o abatere. In locul ,al doilea, că intre limitele progranmatice ale partidului, „Patria” va da preferinţă problemelor speciale ale Ardealului şi Banatului,, iar pe cele de ordin general încă le va examina din punct de vedere regional, adică al intereselor speciale alle acestor provincii. Conform art. 30 al. c. al noului Statut al F. N. T. organizaţia regională are şi atribuţia de: "&) a sigura nevoile generale cu caracter reginal in vederea încadrării lor in programul de partid". „Fativa" cund organul organizaţiei regionale de dincoace de Carpaţi va tace „regionalism”, dar exclusiv în sensul şi între Umiitele fixate prin Statutul partidului. Ar fi deci un regionalism constructiv sănătos şi util pentru că nu va avea altă ţintă decât să formuleze astfel nevoile cu caracter regional, ca ele să poată fi oncând încadrate in unitatea superioară a intereselor generale urmărite de întregul partid. După aceste declaraţii de ordin tactic şi programatic să examinăm pe scurt şi aspectul, ceva mai delicat, al „metodelor", al „practicilor” îndeosebi de ordin moral, cari ne vor călăuzi în scrisul nostru. Declarăm înainte de toate că ne vom menţine pe linia veche a tradiţii ardeleneşti: onestitatea. Onestitatea înseamnă două ‘hicruri credinţă şi bunăcuviinţă. Preferim o erezie isvoirâtă din o adâncă convingere, unui adevăr rostit numai de pe Duze. I In Luptele poetice chestiuni personale sunt admise numai întrucât apele pot să arunce o lumină asupra activităţii publice a cuiva Civilizaţi în formă dar severi in fond vom supune unor critici drepte şi obiective pe toţi aceiia cari sau abatiut aeia tran deţine şi condaita uioşterntă dela înaintaşii noştri. Trauipo şi spiruuu ,ardelenesc au dat şi pana acului o couamniţie reală hattuiutiva şi consoluarea nomanei întregite. Unionia noastră este, ca şi pe vuitor să oferim întreg aportul sunetesc şi moral al provincior de dincoace de Garpaţi, pentru că poporul român întreg, să-şi găsească formula cea mai proprie a mea evoluţii paşnee şi mereu ascendente. Aceasta evoluţie este azi tulburată prin neastâmpărul luncii ambiţioşi, cari voi' să ne îenceiască cu metode şi lozinci de împrumut, asupra cărora istoria încă nu şi-a rostit verdictul definitiv. , , Ibcrisul nostru al celor grupaţi în jurul „Patriei” se va inspira din pilda de idealism şi altruism al marilor energii din trecetul Ardealului şi Banatului, cari s’au închinat şi au luptat pentru două obiective, împletite indisolubil întriun singur mănunchiu: libertate naţională şi tibertăţi cetăţeneşti. Nu ne vom aboate însă nici delia cea de-a treia poruncă care ne desprinde din paginile trecutului nostru, de-a munci din puteri şi pentru o renaştere morală a poporului nostru, în duhul Evangheliei creştine, independenţa naţională în spre afiară, instituţui şi libertăţi democratice în lăuntru şi primenirea morală !— iată sfânta troiţă, indispensabilă, pentru că neamul nostru, atât de înzestrat, să-şi poată îndeplini mislunea lui istorică şi civilizatorică aici pe pă mânt. /Iav.Licar Deputatul american Prignano a fost ucis şi prădat NEW-YORK, 31 (Radar). Albert Prignano, deputat în parlamentul statului Illinois, a fost ucis azi noapte şi prădat. Poliţia are indicii, că şi de data aceasta, ca şi acum 8 zile, este vorba de o crimă politică. Sărbătoarea începutul unui nou an, toate popoarele culte ale lumii îl sărbătoresc acum în ziua de 1 Ianuarie. Trecutul nu prea îndepărtat ne prezintă însă în privinţa aceasta o ciudată lipsă de uniformitate, uneori chiar şi înlăuntrul aceleiaş ţări, la popoare de aceeaş religie. Daltfel ,Anul Nou l-au sărbătorit toate ipopolatele în toate timpurile. Chiar şi sălbatecii din Africa, incluşiv canibali, prăznuesc această sărbătoare, după cum ne asigură Stanley şi alţi călători prin întunecimea acestui continent, dar bineînţeles, nu la aceiaş dată. Pentru zaua de Anul Nou canibalii pun anume la îngrăşat an număr însemnat de prizonieri ca astfel praznicul să fie în adevăratul înţeles al cuvântului, praznic. La vechii Evrei, proorocul Moise a rânduit, ca prima lună a anului săre Nissan (Martie—Aprilie), adică luna eliberării acestui popor dim robia Egiptului. E interesant, că tocmai In timpul robiei babdoniene în puternica împărăţie a Babilonului s+a făcut Diforma calendarului Babiloniu şi-au însuşit obiceiul Evmior de a prăznui Anului Nou de SEPTIMI IX POPA Anul Nou în prima zi a Iurtei Nissan, împrumutând dela Evrei chiar şi numele unora dintre cele 12 lunii ale anului. Vechii Perşa, cari ştiau p vădt împărăţia pe ruinele Babidaniului au menţinut întrudatva obiaa lul împrumutat dela Evrei, sărbătorind Anul Nou în ziua echinocţiului de primăvară şi facându-se în această za diferițiie cadouri, mai ales ouă. Duipă reîntoarcerea dwi robia, babloneană. Evreii și-au reformat din nou calendarul (o reformă cu caracter mai mult redigios decat astronomic). De atiinca el sărbătoresc Anul Nou in prima zi a lunea Tischin (Septemvrie— Octomvrie). Greaii dinui veichime începeau anul în zia, când după solstiţiul de vară se ivea luna plină. Reminiscenţele acestei, sărbători s-au păstrat până târziu la popoarele europeaie. Oamenii, aşteptăm, cu înfrigurare visul, ce o să-l viseze în noaptea Sânzienelor (Naşterea, Sf. Ion Botezătorul, 24 iunaie), în crediiţa, că de acest vis depinde vitorul lor. Chiar şi la Român, ziua Sânzienelor îşi are deosebita eui importanţă. In ipreseara -.arpătorii se împletesc cununi de exu ziane, aruncându-se pe acoperişul casei, câte una de fiecare cap de om. Rău«ramanet cununa pe acoperi la om,. aruncatuia, aceasta iiseamna, că omul cu pnana va avea noroc, iar ia caz ponu'air, acel om se poate aştepta la oaie știe ce nenoroc«a, cnwr sa ta moarte. rininezii cu străvechiul lor calendar sărbătoresc începutul anului vni ziua, când d upă intrarea soarelui în zona var-săturului de apă, se iveste pe cei luna nouă (adică, intre 20 ianuarie si Februarie). Fană în anul l6rz și Japonezii urmau randurile paiaidarului chmnez, iar in acest an ei au priit calendarul gregorian. Până în timpul lui Iuliu Caesar, Rautoiua, cei vecini sarbătorieau miu» Nou la 1 Martie. Acesta « motivul, că chiar şi în zilele noastre a noua lună a lanulii se numeşte Septemvrie, a zecea: Octomvrie, etc. E interesant, că până la anul 1250 chiar şi Ruşii începeau anul la 1 Martie. Iuliu Caesar însă, cum ştii, a reformat calendarul. Ela rânduit, ca anul nou să nu se înceapă în luna marelui zeu al războiului, ci in prima zi a zeului lanus (Ianuarie), zeul începutului şi sfârşitului, portarul cerului. Porţile marelui templu al zeului lanus în vreme de pace erau închise. Probabil, prin măsurile luate în legătură cu sărbătorirea Anului Nou, Iuliu Caesar a voit să-şi arate dorinţa de a inaugura o epocă a păcii binecuvântate. De-acum, la Roma ziua de Anul Nou se prăznuiia în cadrele unor înălţătoare festivitaţi, trei obişnuaţi să însingureze Anul Nou cu gândul la zeul războaielor, aduceau acum jertfe zeului păcii, organizau fel de fel de serbări, la cari participau şi caesarii, îşi doreau unii altora tot binele şi toată fericirea. Cu alte cuvinte, lui Iuliu Caesar îi revine meritul de-a fi introdus obiceiul felicitărilor de Anul Nou. Sărbătoarea introdusă de Iuliu Caesar mai târziu şi-a avuit părţile ei umbroase. Patronii în această zi aşteptau dă d la clienţii lor anumite cadouri. Tot astfel împăraţii dela fruntaşii imperiului. Lipsa cadoului avea consecinţe destul de grave pentru sărmanul client, ori pentru tot atât de... sărmanul fruntaş... " ! .P. Abisinieinii sărbătoresc Anul Nou în ziua de 1 August. Nu ştiu, ce poate să lege pe Abisinieiii şi pe ceilalţi creştini-copţi de această zi. Probabil, ei îşi vor fi având motivele lor religioase, climaterice, ori de alt senn, pentru că orice sărbătoare îşi are însemnătatea el Germania Evului Mediu a fost împărţită în diferite state, stătuleţe şi... diceze. Se poate spune că fiecare stat ori stătuleţ îşi avea „Amd Nou” deosebit de cel al altor state şi stătuleţe. Uneori, chiar şi două dieceze Învecinate se deosibeau în ce priveşte sărbătoarea Anului Noui. De la 25 Martie până la 1 Ianuarie când ici, când colo, se făcea începutul unui nou an. Don Jmanii acelor vremuri, după ce plămuiau Anul Nou la ei acasă, cutreierau şi celelalte state, stătuleţe şi dieceze aie Germaniei, ca să participe mereu la strălucitele serbări. Erau supranumiţi „tineri de Anul Nou” (Neujahrsjünglingen). Abia la anul 1550 s-a controdus în toată Germanie obiceiul de a sărbători începutul Anului Nou la 1 Ianuarie, după discuţii înverşunate, care au durat aproape a jumătate .-la scooL Tot pe urma unor discuţii aprinse s-a introdus sărbătorirea Anului Nou la 1 Ianuarie în Franţa (1563), Olanda (1575), Lotharingia (1579), Florenţa (1740),Anglia (1753) şi Veneţia (1797) Biserica răsăriteană încă în timpul lui Justinian a introdus obiceiul de-a face începutul anarui la 1 Septemvrie, in imperiul bizantin chiar şi începutul anului civil se făcea în această zi. Saxarul din Monei, de la 1 Septemvrie, ne spune, că „intru aceasta zi a făcut Dumnezeu lumea”. Punctul de vedere al Bizantinilor de altfel era destul de raţional. Principalul aliment al omenilor, grâul, se seamănă de obiceiu toamna și prin urmare era firesc, ca anul să se înceapă de-odată cu sămănatul grâului. E de însemnat, căla în Muzeul Asociaţiunii Grattát An nou fericit, urăm tuturor sprijinitorilor, colaboratorilor, abonaţilor şi cititorilor ziarului *. Lichidarea mişcării vaiachiste ' , ■ , , i f-, ^FrorifulJRoiriiTLrBese" fuge de alegerile parţiale - Dnit O. tt. loanifescu, Tilea şi Anghelescu se orientează spre d. Goga? -Nafionăi-creştinii nu pot candida lui Hunedoara ~~ Succesul P. N. J. la alegerile comunale — — Adevăratele indicaţii ale ţării — BUCUREŞTI, 31. (Dela coresp. nostru particular.) — Blocul parlamentar gogisto-vaidist s'a defectvat după ce n’a reuşit să facă altceva de cât câteva ruşinoase scandaluri parlamentare. Sfârşitul lui se datoreze în bună parte n©înţelegerii de-a se ajunge la impartel electoral, în vederea alegerilor parţiale. Căci teoretetanii urei şi ai violenţei, amatori aventurilor de dictatură, nu şi-au putut aduce la numitor comun nici ambiţiile nici intrigi©. Am arătat din timp în ziarul nostru dificultăţile „Frontului Românesc” şi ale partidului naţional-creştin în preajma fixării candidaturilor pentru alegerile parţiale. Suprat p© toţi colaboratorii săi, dar mai ales decepţionat de insuccesul tot mai vădit al mişcării pe care a pornit-o, d. Vaida Voevod a hotărât (după efecia tratativelor avute, ca Frontul Românesc să nu participe la rtici una din alegerile parţiale. In acest mod gruparea valachistă îşi recunoaşte ea însămi neputinţa şi lipsa de viabilitate. Pentru că această fugă de angerile parţiale — căci e o adevărată fugă — se face nu din principal că „se învrăjbesc elementele româneşti“, ci pentru că dupa cum a arătat şi alegerea de la Mehedinţi, se prevede o cădere dezastruoasă a candidaţilor valaihişti. In urma acestei hotărâri a dini Vaida, precum şi în urma declaraţiilor defetiste făcute de dsa după audienţa vaumat Mmsmsmmimmm&ümrzmmämm ce a avut-o la Suveran, mişcarea «la chist» este în plină desagregare. Cercurile poliice bine informaite vorbesc acum tot mai insistent despre orientarea dlor D. R. bajuţescu, V. V. luca şi Ivngneescu inspi« partidul naţionalucreştin de sub conducerea duor Cuza şi Yoga. Pe de altă pane unii dintre fruntaşii valachişti au sondat, caii ar fi pos.uiptaine unei rviniuarcen iu organizap-le partidului prin care nu plecat. Încă puţină vreme şi Iihidarea miş. cării vaiaciste va fi compnecta, destinului împlinindu-se înainte de a i se împlini anul. de altă parte, situaţia nu e câtuşi mai puţn bună nici la naţional-creştini. Dacă d. Vlad nu îndrăzneşte sa candideze la Hunedoara, unde s’a ales încă pe vremea Ungurilor, d. Goga nu se încumetă nici dsa să-şi depună candidatura în Ardealul a cărui sensibilitate l-a respins mereu, în mod sistematic şi constant. Hotărârea guvernului da a candida la toate alegerile parţiale a adus o adevărată desorientare în tabăra dlor Goga şi Guza, cari contau pe sprijinul necondiţionat al guvernului şi partidului liberal. In rezumat situaţia Frontului Romanesc şi a grupării dlui Goga a ajuns in aşa hat, meat neavand spionii ei diat ai guvernului, nu îndrăznesc să se prezinte in faţa corpului electoral. După cum se vede o popularitate vrednică de invidiat In timp ce lasă matadorii curentelor extremiste nu au curajul să se prezinte în faţa alegătoriilor, partidul naponal- țirănesc pumeşta o nouă dovadă a încrederii masselor. In Prahova, unde partidul naţionalţărănesc a candidat la alegerile comunale din 26 comune iar partidul liberal în 30 comune, partidul naţional-ţârănesc a ales 136 consilieri, iar liberală cu toate ingerinţele, ma traipazlâcurila Şi metodele arhicunoscute, 179 eposibieri. Din totalul de 10440 voturi exprimate, guvernul a aluat 4781. Iar opoziţia 5669. In 5 comuna partidul naţional-ţărănesc a întrunit majoritatea absolută a voturilor iar In 4 comune a fost în paritate de voturi cu guvernul. In timp ce în consiliile comunal® au intrat 136 consilieri naţionalţărănişti, valachiştii au obţinut numai 23 mandate de consilieri, iar georgiştii numai 13. Iată indicaţiile adevarate ale ţării. Şi iată şi raporturile de forţă —(IMI) Novi colaborări la patria" Anunţăm cu deosebită plăcere,parcepana cu noul an, coloanele ziarului nostru se îmbogăţesc cu o serie eujiaiunui ae preţuiesc colaporan, autoruri unora ambe cele ma ajunse figuri aie partiaum naţional-ţăranesc, tircoul aq fond al „fainei", va aduce aproape zi de zi, contribuţia de gândire a unora dintre fruntaşii şi puuvciştii noştri cei mai competenţi, cari îşi vor spune cuvântul de îndrumare din cadrele ideologice ale partidului naţional-ţărănesc, — asupra tuturor problemelor de la ordinea zilei. Putem anunţa de pe acuma, colaborarea constantă a dlor: dir. Valeriu Moldovan, prof. univ. şi vicepreşedinte al partidului naponal-ţărănesc, Ghiţă Pop, fost ministru, prof. unv. Vladimir Ghidionescu, dr. Ioneli Pop, deputat, Adonis Popov, secretar al org. regionale din Ardeal şi Banat al P. N. Ţ. Prof. dr. Augustin Popia, secretar al org. regionale, dr. M. Kernbach, prof. im.v., prof. Petre Sucui, prof. dr. V. Jinga prof. dr. Gh. Dragoş, etc. Distinsele colaborări cari i-au fost„ asigurate ,patriei” vor da o nouă czjjigoare şi im nou avânt acestui ziar re reprezintă tradiţia vechei presii ardelene, şi care a rezistat tuturor greutăţior cu cari a avut de luptat. întâiul articol al acestei preţioase colaborări, semnat de d. prof. dr. Valeriu Moldovan, vice-preşedinte al P. N. Ţ., apare, în numărul nostru de azi. Cu puteri noul, patria" intră azi În al 18-lea an de luptă și de apariție. A murit sft cel de al doilea aviator francez rfl* * tt In accidentul din Sudan CAIRO, 31 (Rador). — Aviatoru francez Klein, grav rănit și din accidemiul de avion de la Uadigalfa, dh Sudaarul egiptean a murit raza Klein și Phairabod, au încercat să parcurgă în cel mai scurt timp posibil Paris—Tannawaride, însă avionul a adpotat 1 r-1-'A.JB Pharabod a murit pe loc. Colonelul Lindberg îşi va petrece Revelionul la Londra LIVERPOOL, 31 (Rador). Colonelul Lindberg, dimpreimnă cu familia sa a sosit ieri în localitate. Nici o rudă sau prieteni de ai celebrului aviator nu se afla în port spre a-l primi. Lindberg nu şi-a rezervat nici o locuinţă la nici unul din hotelele din localitate așa că se crede că de Anul Nou el va fi la Londra.