Patria, aprilie 1936 (Anul 18, nr. 74-96)

1936-04-01 / nr. 74

Durerile reumatice vă împiedică în munca Dv*) Durerile reumatice şi nevralgice mereu vă împiedică în munca Dv. cam­ din când în când reapar. Vă leagă de pat şi vă face incapabil de muncă, încercaţi cu spirtul DIANA. Funcţionaţi-vă corpul cu acest preparat şi veţi avea un efect surprinzător. Conmpoziţiile acestui preparat, pe de o par­te accelerează circula­ţia sângelui, pe de altă parte calmează, şi prin aceasta face să dispară durerile nevralgice şi reuma­tice. Deoarece In vremea din urmă s’a observat falsificări după produsele noastre, atragem atenţia cumpărătorilor sâ ceară In mod expres adevăratul spirt DIANA. *) Funcționați-vă părțile reumatice cu spirtul Diana. s­port Mâine Universitatea­­ Electrice» pentru Miercuri In 1 Aprilie se rejoaia la Cluj matchul Universitatea--Electrica­­pentru Cupa României terminat la e­­galitate, Dumineca trecută la Timişoa­­ra. Redutabila echipă timişoreană are la activul «i două succese răsunat­oara in Cupa României, în fazia preparati­­vei a competiţiunii reuşind să elimine pe CAT şi RGMT ambele echipe de mare valoare. Electrica deplasează la Cluj formaţia completă cu care a luat lupta în mit­­chul de la Timişoara­. Din această for­­maţi­e se remarcă în special calbitaţiile jucătorilor Calin, Giurgiuţi* Butoiu, Gali crări ar put­ea să figureze liniştit !* oftfeare formaţie divizionară. Universitatea în schimb va face­ anu­mite modificări în echipă, modificării menite să sporească eficacitatea îna­intării, care în ulti­m­tai, matehul, n‘a dat satisfacţie. Matchul de mâine, începe la d­m 4 d. m. precis, dat fiind posibilitatea li­nei noui prelungiri, în­ caz de egalitate. Gruparea organizatoare a fixat preţuri de intrare moderate. Echipa care va învinge şi matchul de Miercuri, va juca pe teren propriu cu Dragoş Vodă din Cernăuţi ,­are a eliminat din Cupă pe AMEFA. Preţul vectorei este mare n© putem aştepta deci la o luptă strânsă şi la un joc spectaculos. Hupa «victoria» Juventusului — Ce declară conducătorii Universităţii — Gu laccelibratul de aseară au sosit în localitate jucătorii universitar care au înfruntat Duminecă pe terenul Venus atacul murdar, al publicului buc­ureiş­­tean. Atât jiuicătorii cât şi conducătorii arată conciţiunile anormale în cari au­ fost obligaţi să joace. De la început şi până la sfârşit echipa a fost huiduită­­şi bombardată cu pietre. In asemenea împrejurări, ne decla­ră jucătorii, ne mirăm că Juventus ia reuşit să câştige la un scor atât de re­dus. Orice acţiune a ’Universităţii ia fost oprită apoi de arhitru, care a stat tot timpul sub teroarea publicului, însuşi delegatul Jejdenail a trebuit să recunoască că pentru prim­ia oar a unei echipe din Ardeal i - a făcut­ din par­tea publicului bucureştean ceea ce i s’a făcut Universităţii. Faţă de această situaţie, d. dr. Aurel Buteanu, vice-preşedintele grupării u­­niversitere a făcut presei următoarele declaraţii: „Jocul nu s’a desfăşurat pentru e­­chipa noastră in condiţiuni normale. Dela sosirea echipei in apropierea a­­renei, am constatat din semne cari nu sufereau desminţire, câteva pietre a­­runcate, în automobilul nostru. Acea­sta pronostica primirea ce era rezer­vată echipei noastre de către o mino­­ritate de spectatori. Tot aceasta a fost cauza pentru care jucătorii noştri au fost demoralizaţi. Ţin să mulţumesc acelei părţi a pu­blicului care nu s’a lăsat influenţată de porniri pătimaşe şi nejustificate, întrucât publicul şi clubul nostru n’a fost vinovat cu nimic de faptele lui Sfera dela Cluj, care a adus suspenda­rea sa din parte organelor federale. Maniera acestei părţi a­­publicului va fi o preţioasă amintire pentru noi. Şi acum nu regret. Regret vitorul sportului românesc, dacă asemenea procedee se vor inten­sifica şi generaliza. Pietrele cu care am fost bătuţi pe teren şi la plecarea noastră din arenă, nu ne vor determina, de a proceda la fel cu autorii morali ai acestui fel de manifestaţie. . Pentru un singur motiv: noi facem sport şi numai sport”. ştiri sportive — In matchul cu Electrica pentru Cupa Romanţei, care se rejoacă Mier­curi la Cluj, u­niversitatea va încercai o noua formaţie. Ploeşteanu va fi în­cercat in postul de centruhalf, Gani va juca half dreapta, ia­r in înaintare va fi introdus Păunescu. In felul a­­cesta universitarii c­red că vor mări eficacitatea liniei de înaintare.­­ Atleţii Clujeni şi-au reluat activi­tatea. Antrenamentele au fost reluate pe pistă şi sunt văzuţi lucrând mai ales intens atleţii Clubului Atletic şi studenţii din cadrul organizaţiei „Şoi­mii Carpaţilo­r” de sub conducerea dii­ prof. I. Haţieganu. — Internatorial'lul Burdan, fostul goalkeeper al Vemisului, angajat de curând de Victoria, nu ştia putut o­­cupa incă locul în echipă. Motivul es­te că Munteanu II, vechiul portar al Victoriei a arătat în ultimele matchuri o formă atât de convingătoare încât nimeni nu-şi asumă răspunderea înlo­cuirii lui. — Eugen Konrad, noul antrenor al Ru­pensiei şia început activitatea la matchul pe care Lau susţinut timişo­renii cu Victoria. Indicaţi­unilor tacti­ce primite de la noul antrenor pot mul­țumi în mare parte campionii, victo­­ria pe care au repurtat-o la Cuj. BARUL Boli Norssoo dansuri internaţionaleneria zapiaiek Pop Flaru 1 Trio sombray Dno Orrber Lala Cerne Trio Emilia cântăreaţăî dansuri naţionale * *■ N­celebri dansatori de step parodii şi mutaţii dans comic diseusa dansuri, „ voce, V­ egilibrist ASPECTE — SPORT — LITERATURĂ— ARTĂ — REPORTAJ Miercuri, 1 Aprilie ap. XVIII, nr. 74. » Un reuşit festival şcolar Duminică după întaişăl elevele clasei IV de la Şcoala Normala de fete din Cluj au organizat o inimoasă serbare şcolară in prezenţa unui numeros public. Corul clasei, condus de eleva Ti­ti­na Vasi­liu, a cântat cu mult farmec cân­tecele bătrâneşti „Eu mă duc” şi „Cimpoia­­şul“. Poezii au reci­talt, secerând furtunoase aplauze elevele Viorica Ciocaş şi Cecilia Io­nescu. A fost frenetic aplaudat monologul „Iutim­u Angheluşa“, predat de Mătrcuţa Felea. Cuviinţe de laudă avem pentru debutul la pian al elevelor Li­via Sabo şi Lucia Câm­pean. Tot astfel pentru cele două dansuri româneşti la ale elevelor, îmbrăcate în frumoase costume naţionale, apoi pentru dansurile „Că­­zăroasei” şi „Şcolarul­­ şi şcolăriţa“, executate cu neîntrecută artă de Alexandrina Moldo­van, Livia Gavriş şi Melania Bojan. Pentru dansul lor frumos mai amintim şi pe elevele Mariana Pil­escu, Hortensia Părcăşan şi Maria Pop. Dialogul „Ţiganul la telefon“, predat de elevele Constanţa .Tipa şi Hortensia Ţicău a produs, nespus h­az, i­ari debutantele au fost răsplătite cu furtuni de aplauze. Serbarea s-a încheiat spre mulţumirea întregului pu­blici cu piesa „O şezătoare la ţară“, foarte bine jucată, do­l.'­ eleve. Afară de cele amin­tite în rândurile de mai sus, în­­piesa aceststa au debutat cu mult succes elevele: Sabina Stan, Lenuţa Bog­ăteanu, Misdrioara Cioban, Elena 11 o­ros, Cecilia Ionescu, Veturia Șofan, Norica Popa și A­mița Roman. AZI LA CLUJ OPERA Miercuri, M. Butterfly, TEATRU Marţi, Câinii. CINEMATOGRAFE SELECT: Căpitanul Blood URANIA: Dominoul verde ROYAL: Nopţi de­Mai Antonia CAPITOL: Tarras Bulba EDISON: I. Soţul ideal. II. Far­mecul Melodiilor. PLECAREA TRENURI­LOR DIN OARA CLUJ Spra Teluş*Braşov«Buc. Tr. pers.: 133, 643, 13-45,17-56. , acc.: 12 29, 20-30, 21-23. , rapide: 9T4. Spra H­uedin-Ciucau* Oradea Tr. pers.: 2-30, 6*30, 1340,16 29 , acc. B-25,1921. , rapide: 23*20. Spre Daj Tr. automotoare: 15,43 3*55,5'E5 9-28,14-22, 1652, 1840, 21-35 Spra Dej-Satu Mare Tr. pers.: 7-15, 13T5. AVIOANE DE PASAGERI Miercuri 1 APRILIE CALENDAR R CiiV'o­sa Marta Egipteanca Sf. martir Gerontie şi Vasilid A. Sf. Hugo. CLIPE $I VEACURI In această zi, anul Plecări: Luni, Miercuri, Vineri orele 10.16 Sosiri ■ Marţi, Joi, Sâmbăta orele 9.15 1866, înfiinţarea Acade*­miei Romane. La propunerea lui C. A Rosetti locotenenta dom­nească in ziua de 1 Aprilie 1866 ap­obă regulamentul, prin care se Înfiinţează această înaltă so­cietate, al cărei prim scop era fixarea ortografiei române, edi­tar­ea unei gramatici şi a unui dicţionar. Primi academicieni ar­deleni şi bănăţeni au fost: Ti­­motei Cipariu/Gheorghe Bariţiu, Gavril Munteanu, Andrei Mo­­cioni şi Vincenţiu Babeş. 1633. Începutul domniei lui Miron Barnovschi in Moldova. 1830. Naşterea lui Alexandru Ion Cura.­­ RADIO Mercuri 1 Aprire Bucureşti 13 05 Concert de prânz. In pauză ştiri sportive şi radio jurnal. 15.00 Ultimele ştiri. 1800 Concert de muzică disti­nctivă 19.00 Intre Înţelepciune şi inte­ligenţă, note de psihologie. 20.00 Radio Jurnal. 20,05 Apărarea îm­potriva secetei 20 20 Concert de muzică uşoară. 21 55 Japonia şi China în muzică. 23 45 Jurna­lul pentru străinătate şi ultimele ştiri. 24.00—1.00 Concert noc­turn. FARMACII DE SERVICIU 28 Martie—3 Aprilie Unicorn, P. Unirii no. 9 Somlea Mihai, C. R. Ferd. no. 32 Dr Cseresznyés I. M. Foch no 38 Suc. Dr Nagy Arpad, Moţilor BIBLIOTECI. MUZEE EXPOZIŢII: Biblioteca Universității: a. m. 8—1 p. m. 3—8 Bibliote­ca populară: p. m. 3—9. Mu­zeul de antichități. Pinaco­teca Cioftac: a. m. 9—11. Muzeul Botanic: a. m.7—12; p. m. 2—6. Muzeul etnogra­fic : a. m. 9— 1 p. m. . 3—6. Grădina Botanică: a. m 7—12 Mişcarea populaţiei din oraşul Cluj „Buletinul Sanitar al Municipiului Cluj“ pu­blica o statistică, arătând scăderea populaţiei municipiului Cluj. In luna Noemvrie 1935 se observă un deficit mare, care se­ datoreşte natalităţii extrem de reduse. O natalitate care să se apropie de ci­fra atinsă în aceasta­­lună, nu s-a mai întâlnit în­ cursul anilor. ^ Iată: un tablou al născuţilor şi morţilor pe neamuri, din luna Noemvrie 1935: născuţi­: ro­mâni 39, maghiari 44, evrei 8, germani —; morţi: români 37, maghiari 45, evrei 12, ger­mani 3. * 1t| Luna Noemvrie a adus un record trist­: 10.4 născuţi şi 11.0 morţi la mia de locuitori. După neamuri, vedem că românii au reuşit sa dea şi în această lună un excedent modest, maghiarii simt în echilibru, în schimb cele­lalte neamuri ne dau deficite categorice. De­­cesele nu au fost m­a­i frecvente decât în alte luni, ba am avut chiar o reducere oarecare a cotei. Mortalitatea infantilă ne dă, cifre foarte mulţumitoare: 8­ 7 decedaţi sub 1 an la 100 născuţi. Cu aproape cinci lat sută mai puţin decât în luna precedentă, nu totul au decedat numai 8 copii sub 1 an, din­t­re cari 4 de, boli ale aparatului digestiv. In luna Octomvrie 1935 se întâlneşte o re­ducere accentuată a natalităţii: 15.6 născuţi şi 11.6 morţi la mia de locuitori. Născuţi şi morţi pe neamuri în Octomvrie 1933: nă­scuţi români 57, maghiari 65, evrei 15, germani 1; morţi: români 35, maghiari 48, evrei 17, germani 2. Reducere», naşterilor se observă atât la ro­mâni cât şi la maghiari, pa când evreii au ră­mas la cifra lor obişnuită. In schimb, cifra morţilor in această lună e binişor mai mare la maghiari, aşa încât precedentul romftuilo şi de data aceasta e mai mare decât al lor*. In ce priveşte cauzele deceselor, bolile apa­­­­ratului digestiv conduc în această lună, fiind f urniţite în rând de bolile aparatului circula­tor, apoi cancer şi boli infecţioase. Mortalitatea inf­antilui este din nou în creş­tere: 13.1 faţă, de 12.5 din luna Septemvrie a aceluiaşi an. Si in luna Octomvrie 1935 conduc îmbolnăvi­rile intestinale, carc­ dau ele singure jumătate din toate­­cazurile de deces sub vârsta de 1 an. Aceasta se explică prin temperatura relativ ridicată a lunei Octomvrie care cauzează bo­l­­­iile aparatului digestiv la copiii mici. »»»»♦♦»♦♦♦♦»♦♦♦■»»»»»»♦♦»»♦»00000 CONVOCARE Banca Comercială și Industriala S. A. K­ut-'din va­mîri, conform art- 30 al Sta­tutelor a XXVIIa, adunare generală, or­dinară la 19 Aprilie lunie, ora 11 a­­m. Str. General Mosoîu No. 7- la car© se invită cu onoare toţi aer­ona­rii» Ordinea de zi: 1. Raiport­ul Consil­u­­lui die Admiinstraţie d­spre gest­unea anului 1935. 2- Raportul cenzorilor. 3. Aprobarea bilanţului. 4.­­ Eventuala li­chidare a băncii. 5. Alegerea, membri­lor Cons. de Adm. şii Gemsorlor. 6. Eventu­ale propuneri. Cons. de Adm. Cantul Bilanţ: Ac­tive Numerar 10.000, Portofoliu de scornt 32.000, Deb­iori girant cu titlu 3.666, Debitorii bene­­ficiind de legea lichid, da­torilor 120-166, Pierderi 17.029, Total 183.171. Pasive: Capital social 75.000, Fond de rezervă 36000, Fond de a­mortizment 14.480, Depuneri gofflei fructificare 41.257, Contul acoperitrii pierderilor dir. conv. 9.077, Dividend© neridicate 1.945, Conturi tranzitorii 5.412, Total 183-171. Contul de profit și pierdere: Debt: Report 4875, Salarii 6.000, Di­verse chelt. 12.738, Impozite 1018, To­tal 24.631. Credit: Dobânzi încasat© 5.751, Comisioane L851 Pierderi 17­ 029, Total 24.631.­­ 1380 129 capi de familie din Cluj renunţă la cetăţenia romană CLUJ, 31. — După un tablou de la Primăria municipiuluiu Cl­uj, consta­tăm c­ă, din anul 1926—1935, au re­nunţat la cetăţenia română 129 per­soane capi de familie din oraşul no­stru, optând pentru naţionalitate stră­ină. ,­­ v . j*I ajua in majoritate a­ce­ste persoane sunt unguri, apoi iugosilavi, polloni, ger­mani, turci şi francezi. Miuilţi dintr­e ei erau cu serviciul militar nefăcut, aşa că una din cauzele renunţării la cetă­ţenie ar fi sustragerea de la s©r­­otul militar. Tot de pe acel tab­lou constatăm că alte 538 persoane capi de familie din Cluj, cari au cerut cetăţenia română, au fost respinşi de organele prevăzute la art. 19 şi 20 din regulamentul legii pentru dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române. Aceştia vor putea face, apel la Tribunal ,şi Curtea de Ca­saţie, d­­isaponailitatea acestora este la lei cu a omor cari au renunţat la cetăţe­nia­ romană, atura,­­unguri, poloni, iu­goslav­i, evrei, turci, germani şi fran­cezi. îvuotUveie pentru cari au fost res­pinşi sunt ele îonnă şi de fond. i alji/oui acestor persoane a fost tri­mis­­siguranţei, care ii va provoca să se decidă, e.i nu vor mai putea cere decât naturalizare, iar situaţia lor va fi reglementată conform l­egii c­ont­ro­lului străinilor. i pupucului «:ngl«z Conferința­­Lui profesor Ion Vascfc CLUJ, 31. — In cadrd© conferin|ca for orgcUiizata da Societatea, oilodoră­­•»atâonaui *a fem­eilor ro­mane d. piui. teol. ion. Vasca, a vorbit despre relă­­g­ozL.at'-*a poporului »aagrez,­, demon­strând, că însăși, temria imperiului britanic e idea creştină. După o scurtă repruvare historicâ asuprp inorastinirii acest­ui popor, distinnsul conf­erinţiar e­­xa­mineiaza ma/nj alest/aa^a sentimientului relegi­os în (Meritele domenii ale vie­ţa pi­obice 'i­ngleze. în 1 Itenmvitura şi arta in­­gieză nu găsim pornografia, ci rasu­mau! sufletului creştin al poporului, in I şcoală educaţia relig­ioasa e factor O-sepţial. La Uni­versităţi studenţii tutu­­ror facultâţilor învaţă morală, dreptul lsuricesc şi exegeza, iar uneora­ fac uv­­sionansm arestaru In special, d­­eounereaiţiar a asistat asuprta opireior carjitatUVe), relevâ­nd apoi felul, cu­m poporul englez .. tă Dun ineoa şi sărbător le. In aceste zile, nici-un loc de distracţia nu e des­chis. Oraşul englez pare un uriaş cu­fundat în tăd­ere die mormânt. Diiep( condrzie conferenţ.­arul şva exprimat dorinta, ca de această relig­o­­zitate să fie pătruns şi poporul ro­mân. Reintru­larhul kribda­dsai-i expu­nere a fost văr şi călduros aplaudat şi felicitat. ­ Absolvenţii liceului ,,­Titu Maio­­rescu“ din Amd, seria 1925—1926, sunt rugaţi să-şi am­uinţe adresele dlui dr. Constantin Hogea, ziarist, Cluj, str. N. Iorga 2, spre­­a li se face comu­nicările necesare în legătură cu întâl­nirea de 10 ani de­ la absolvirea liceu­­ lui. " Doamnelor, pălăriile Carmen sunt cele mai fru­moase și mai ieftine. Calea Regele Ferdinand Nr. 2—4 1 99 când dormiţi , şi când cel mai mic efort va produce o oboseală foarte mare ; când digeraţi greu, aceasta înseamnă câ func­ţionarea organelor interne este tulburată. In nouă din zece cazuri, aceste simp­­tome trădează un început de intoxicare şi prudenţa vă sfătueşte de a face cât mai curând o cură de Urodonal. Proprietarile terapeutice ale produsului URODONAL sunt incomparabile Graţie compoziţiei sale ba­zată pe date ştiinţifice de: ____________ prim ordin, el dizolvă şi elimină în mod perfect otră­vurile organismului şi deşeurile nutriţiunii. El des­congestionează organele, repară uzura vitală şi restabileşte repede metabolismul bazal. La farmacii şi drofaurii Adunarea generala a Societăţii de binefacere “ Sâmbătă a vin­t loc adunarea generală anu­ală a Societăţii de binefacere „Caritatea“. Dna presidentă Olivia dr. Deleu constată a­­dunarea legal constituită şi declară şedinţa deschisa. Propune secretar de şedinţă pentru întoc­mirea procesului verbal pe d. Peteanu şi pen­tru verificare pe d-nele: Sofia Meteş şi L. Boilă. D-na prezident« ie cuvântul şi face un mic istoric al Societăţii „Caritatea“, care fiinţează de 15 ani. Constată cu regret că munca depusă pentru desăvârşirea operei grandioase elatre formează scopul societăţii, nu este întotdea­una răsplătită cu monedă corespunzătoare. Printre altele menţionează cu durere scăderea subvenţiei, de la 300.000 lei la 150 mii anual. Pentru viitor dna prezidentă D. dr. Deleu îşi formulează dorinţa de a putea da societăţii posibilitate de extindere a activităţii de bine­facere, nu numai în Colibiţa, dar şi în oraşul nostru. Indice aducând mulţumiri presei pentru în­curajarea acordată­ societăţii Mai mulţumeşte călduros doamnelor din comitet, care au lu­crat alături de dsa cu dragoste şi devotament. Se dă cuvântul dnei Ghilda Beşa, care face un raport amănunţit asupra activităţii so­cietăţii la Colibiţa. Dşa face cunoscut adunării tot ce s'a reali­zat in­­ultimul an la Colibiţa. Cumpărarea a 4 jug­n­tre de teren, care nivelat­­şi plantat a mă­rit şi a înfrumuseţat domeniul societăţii, îm­prejmuirea acestuia cu un gard nou prevăzut cu o splendidă poartă un stil românesc. Apoi complectarea serviciului de nrişă pentru 100 persoane şi celor necesare bucătăriei, precum şi cumpărarea şi reînoirea lingeriei de pat, piliturilor şi saltelelor. Menţionează ca o bine­facere excepţională şi extren de avantajoasă captarea apei prin rezervor de beton armat şi conducerea ei prin­­pacinete In sălile de spălat. S'au creiat fişe personala pentru fiecare vi­zitator, pentru a se putea controla numărul şi profit­­l celor ce au beneficiat de ocrotirea so­­ cietăţii. I­I ..Mi Astfel în vara anului 1935 s-a constatat că Sanatoriul din Corbiţa a oferit ospitalitate unui număr de 220 persoane. Nu uită să aducă frumoase şi binemeritate laude d-nei Elena Puşcariu, directoarea Sana­toriului, sub a cărei supraveghere plină de dragoste şi devotament se desfăşoară îngriji­rea ocrotiţilor de la Colibiţa. Termină invitând pentru data de 31 Mai un număr cât mai mare de persoane la Colibiţa, pentru a lua parte la sărbătorirea celor 15 ani de muncă devotată şi neprecupeţită, depusă de dna prezidentă Olivia dr. Deleu în serviciul soc. „Caritatea“. .iz-J Dna Tibi Manu citeşte lista donatorilor şi celor ce au colectat în folosul societăţii un to­tal de 381.340 lei şi mulţiuuindu-le, face un călduros apel pentru viitor. Se dă cuvântul daci Tantzy dr. Buteanu, care face lui raport asupra rezultatelor mate­riale aduse de festivităţile date de societate în­ folosul ei. Vorbeşte despre reuşitul bal mascat din iarna aceasta, despre spectacolul pe care Opera l-a acordat în beneficiul socie­tăţii, despre fest­­i­valurile, petrecerile şi tom­bola de la C­olibiţa, precum­ şi despre selectele întruniri de Miercuri seara de la „Cassina“. !! Toata acestea au adus societăţii un beneficiu I de 53.540 lei. Dna Tantzy dr. Buteanu, închee exprimând recunoştinţa in numele societăţii tuturor ce­lor ce au ajutat prin preţiosul d-lor concurs. Dna A­uni Pop citeşte raportul asupra aju­toarelor băneşti date de societate, din care reese că a eşit o sumă de 31.542 lei d­in cassa societăţii, care a servit la ajutorarea unui nu­măr de studenţi, artişti, elevă, văduve, şo­­m­euri ş. a. , , I i ... . I ii Ali Dna Nuşi Pop nu uită săi releve bun&tartaa şi mărimea sufletului cinei prezidente), făcând promisiunea de a conlucra întotdeauna cu dragoste faţă de dsa. Dna Maia Dragomir dă lista de intrare şi eşite, iar d. Nicolae Mund­­iu­ citeşte bilanţul societăţii: , , Se procedează apoi la întregirea comitetului prin complectarea celor patru locuri rămase vacante cu d-nele: Lucia Ionaşcu, Valy Poruţ, Zoie Marinescu şi Maia Pop. D. dr. Iuliu Haţieganu în cuvinte sincere şi frumoase îşi exprimă­ toată consideraţia şi ad­miraţia inspirată de grandioasa activitate a societăţii „Caritatea“, această familie ocroti­toare, ce răspândeşte bunătate în mijlocul tineretului universitar. Constată cu regret — din, numărul asistenţi­lor — că o f­aptă­ frumoasă, superioară este sărbătorită de puţini.; j j | In numele Senatului Universitar mulţumeşte societăţii pentru binefacerile răspândite prin­tre studenţi şi o asigură că oricând îi va da ajutorul şi sprijinul din tot sufletul. Dna Sofia Meteş adresează dnei prezidente cuvinte frumoase şi pline de mult meritată laudă, pentru activitatea societţii. Se aduc deasemenea mulţumiri societăţii în numele studenţilor ocrotiţi, de către d. Mir­­cea Grigore, student în drept. Cu acestea, şedinţa adunării generale a societăţii „Ca­ritatea“ ia sfârşit. Pentru toţi acei ce au avut plăcerea să ia parte la adunarea generală a societăţii „Cari­tatea“, rapoartele întregei activităţi a socie­tăţii au reprezenta­t dovada unei opere măreţe de muncă incomensurabilă şi superioară. Mica Publicitate — —«OOMB—■ PREIAU cu 20.000 lei prăvălie de deli­catese frumoasă şi bine introdusă. In­formaţii Calea Moţelor 49, în localul croitoriei. 1381 1—2 AM PIERDUT cartea de lucru eliberată de Autoritatea industrială sub No. 17/928 pe numele Nagy Iosif de me­serie strungar. O declar nulă şi fără valoare.________________1379 PRĂVĂLIE cu locuinţă de închiriat. Str. Oaşanu No. 10. nr. 5—5 DRAPELURI din casmir de lână con­fecţionează în diferite mărimi Fabrica de Basmale Schul, Cluj, str. Călugă­riţelor No. 11/a. Culorile noastre sunt rezistente la spălat pastrându-şi nu­anţa garantat. Ele nu sunt cusute laolaltă, ci ţesute dintr-o singură bu­cată. 1093 2—4 1 buc. Bască 1 „ Cravată 1 „ Inel I „ Bluză I . Centură 1 * Pantaloni 1 per. Ciorapi Cal III. Lei 365 Cal. II. Lei 465 Cal. I. Lfl 565 numai la Magazinul importiv Cluj Calea Reg. Ferdinand 12 l­a comenzi colective pentru școli pre­­ţuri avantajoase. La cerere trimitem cu reprezentantul nostru. ^ 25 R. M. C.

Next