Patria, aprilie 1936 (Anul 18, nr. 74-96)
1936-04-01 / nr. 74
Durerile reumatice vă împiedică în munca Dv*) Durerile reumatice şi nevralgice mereu vă împiedică în munca Dv. cam din când în când reapar. Vă leagă de pat şi vă face incapabil de muncă, încercaţi cu spirtul DIANA. Funcţionaţi-vă corpul cu acest preparat şi veţi avea un efect surprinzător. Conmpoziţiile acestui preparat, pe de o parte accelerează circulaţia sângelui, pe de altă parte calmează, şi prin aceasta face să dispară durerile nevralgice şi reumatice. Deoarece In vremea din urmă s’a observat falsificări după produsele noastre, atragem atenţia cumpărătorilor sâ ceară In mod expres adevăratul spirt DIANA. *) Funcționați-vă părțile reumatice cu spirtul Diana. sport Mâine Universitatea Electrice» pentru Miercuri In 1 Aprilie se rejoaia la Cluj matchul Universitatea--Electricapentru Cupa României terminat la egalitate, Dumineca trecută la Timişoara. Redutabila echipă timişoreană are la activul «i două succese răsunatoara in Cupa României, în fazia preparativei a competiţiunii reuşind să elimine pe CAT şi RGMT ambele echipe de mare valoare. Electrica deplasează la Cluj formaţia completă cu care a luat lupta în mitchul de la Timişoara. Din această formaţie se remarcă în special calbitaţiile jucătorilor Calin, Giurgiuţi* Butoiu, Gali crări ar putea să figureze liniştit !* oftfeare formaţie divizionară. Universitatea în schimb va face anumite modificări în echipă, modificării menite să sporească eficacitatea înaintării, care în ultimtai, matehul, n‘a dat satisfacţie. Matchul de mâine, începe la dm 4 d. m. precis, dat fiind posibilitatea linei noui prelungiri, în caz de egalitate. Gruparea organizatoare a fixat preţuri de intrare moderate. Echipa care va învinge şi matchul de Miercuri, va juca pe teren propriu cu Dragoş Vodă din Cernăuţi ,are a eliminat din Cupă pe AMEFA. Preţul vectorei este mare n© putem aştepta deci la o luptă strânsă şi la un joc spectaculos. Hupa «victoria» Juventusului — Ce declară conducătorii Universităţii — Gu laccelibratul de aseară au sosit în localitate jucătorii universitar care au înfruntat Duminecă pe terenul Venus atacul murdar, al publicului bucureiştean. Atât jiuicătorii cât şi conducătorii arată conciţiunile anormale în cari au fost obligaţi să joace. De la început şi până la sfârşit echipa a fost huiduităşi bombardată cu pietre. In asemenea împrejurări, ne declară jucătorii, ne mirăm că Juventus ia reuşit să câştige la un scor atât de redus. Orice acţiune a ’Universităţii ia fost oprită apoi de arhitru, care a stat tot timpul sub teroarea publicului, însuşi delegatul Jejdenail a trebuit să recunoască că pentru primia oar a unei echipe din Ardeal i - a făcut din partea publicului bucureştean ceea ce i s’a făcut Universităţii. Faţă de această situaţie, d. dr. Aurel Buteanu, vice-preşedintele grupării universitere a făcut presei următoarele declaraţii: „Jocul nu s’a desfăşurat pentru echipa noastră in condiţiuni normale. Dela sosirea echipei in apropierea arenei, am constatat din semne cari nu sufereau desminţire, câteva pietre aruncate, în automobilul nostru. Aceasta pronostica primirea ce era rezervată echipei noastre de către o minoritate de spectatori. Tot aceasta a fost cauza pentru care jucătorii noştri au fost demoralizaţi. Ţin să mulţumesc acelei părţi a publicului care nu s’a lăsat influenţată de porniri pătimaşe şi nejustificate, întrucât publicul şi clubul nostru n’a fost vinovat cu nimic de faptele lui Sfera dela Cluj, care a adus suspendarea sa din parte organelor federale. Maniera acestei părţi apublicului va fi o preţioasă amintire pentru noi. Şi acum nu regret. Regret vitorul sportului românesc, dacă asemenea procedee se vor intensifica şi generaliza. Pietrele cu care am fost bătuţi pe teren şi la plecarea noastră din arenă, nu ne vor determina, de a proceda la fel cu autorii morali ai acestui fel de manifestaţie. . Pentru un singur motiv: noi facem sport şi numai sport”. ştiri sportive — In matchul cu Electrica pentru Cupa Romanţei, care se rejoacă Miercuri la Cluj, universitatea va încercai o noua formaţie. Ploeşteanu va fi încercat in postul de centruhalf, Gani va juca half dreapta, iar in înaintare va fi introdus Păunescu. In felul acesta universitarii cred că vor mări eficacitatea liniei de înaintare. Atleţii Clujeni şi-au reluat activitatea. Antrenamentele au fost reluate pe pistă şi sunt văzuţi lucrând mai ales intens atleţii Clubului Atletic şi studenţii din cadrul organizaţiei „Şoimii Carpaţilor” de sub conducerea dii prof. I. Haţieganu. — Internatorial'lul Burdan, fostul goalkeeper al Vemisului, angajat de curând de Victoria, nu ştia putut ocupa incă locul în echipă. Motivul este că Munteanu II, vechiul portar al Victoriei a arătat în ultimele matchuri o formă atât de convingătoare încât nimeni nu-şi asumă răspunderea înlocuirii lui. — Eugen Konrad, noul antrenor al Rupensiei şia început activitatea la matchul pe care Lau susţinut timişorenii cu Victoria. Indicaţiunilor tactice primite de la noul antrenor pot mulțumi în mare parte campionii, victoria pe care au repurtat-o la Cuj. BARUL Boli Norssoo dansuri internaţionaleneria zapiaiek Pop Flaru 1 Trio sombray Dno Orrber Lala Cerne Trio Emilia cântăreaţăî dansuri naţionale * *■ Ncelebri dansatori de step parodii şi mutaţii dans comic diseusa dansuri, „ voce, V egilibrist ASPECTE — SPORT — LITERATURĂ— ARTĂ — REPORTAJ Miercuri, 1 Aprilie ap. XVIII, nr. 74. » Un reuşit festival şcolar Duminică după întaişăl elevele clasei IV de la Şcoala Normala de fete din Cluj au organizat o inimoasă serbare şcolară in prezenţa unui numeros public. Corul clasei, condus de eleva Titina Vasiliu, a cântat cu mult farmec cântecele bătrâneşti „Eu mă duc” şi „Cimpoiaşul“. Poezii au recitalt, secerând furtunoase aplauze elevele Viorica Ciocaş şi Cecilia Ionescu. A fost frenetic aplaudat monologul „Iutimu Angheluşa“, predat de Mătrcuţa Felea. Cuviinţe de laudă avem pentru debutul la pian al elevelor Livia Sabo şi Lucia Câmpean. Tot astfel pentru cele două dansuri româneşti la ale elevelor, îmbrăcate în frumoase costume naţionale, apoi pentru dansurile „Căzăroasei” şi „Şcolarul şi şcolăriţa“, executate cu neîntrecută artă de Alexandrina Moldovan, Livia Gavriş şi Melania Bojan. Pentru dansul lor frumos mai amintim şi pe elevele Mariana Pilescu, Hortensia Părcăşan şi Maria Pop. Dialogul „Ţiganul la telefon“, predat de elevele Constanţa .Tipa şi Hortensia Ţicău a produs, nespus haz, iari debutantele au fost răsplătite cu furtuni de aplauze. Serbarea s-a încheiat spre mulţumirea întregului publici cu piesa „O şezătoare la ţară“, foarte bine jucată, dol.' eleve. Afară de cele amintite în rândurile de mai sus, înpiesa aceststa au debutat cu mult succes elevele: Sabina Stan, Lenuţa Bogăteanu, Misdrioara Cioban, Elena 11 oros, Cecilia Ionescu, Veturia Șofan, Norica Popa și Amița Roman. AZI LA CLUJ OPERA Miercuri, M. Butterfly, TEATRU Marţi, Câinii. CINEMATOGRAFE SELECT: Căpitanul Blood URANIA: Dominoul verde ROYAL: Nopţi deMai Antonia CAPITOL: Tarras Bulba EDISON: I. Soţul ideal. II. Farmecul Melodiilor. PLECAREA TRENURILOR DIN OARA CLUJ Spra Teluş*Braşov«Buc. Tr. pers.: 133, 643, 13-45,17-56. , acc.: 12 29, 20-30, 21-23. , rapide: 9T4. Spra Huedin-Ciucau* Oradea Tr. pers.: 2-30, 6*30, 1340,16 29 , acc. B-25,1921. , rapide: 23*20. Spre Daj Tr. automotoare: 15,43 3*55,5'E5 9-28,14-22, 1652, 1840, 21-35 Spra Dej-Satu Mare Tr. pers.: 7-15, 13T5. AVIOANE DE PASAGERI Miercuri 1 APRILIE CALENDAR R CiiV'osa Marta Egipteanca Sf. martir Gerontie şi Vasilid A. Sf. Hugo. CLIPE $I VEACURI In această zi, anul Plecări: Luni, Miercuri, Vineri orele 10.16 Sosiri ■ Marţi, Joi, Sâmbăta orele 9.15 1866, înfiinţarea Acade*miei Romane. La propunerea lui C. A Rosetti locotenenta domnească in ziua de 1 Aprilie 1866 apobă regulamentul, prin care se Înfiinţează această înaltă societate, al cărei prim scop era fixarea ortografiei române, editarea unei gramatici şi a unui dicţionar. Primi academicieni ardeleni şi bănăţeni au fost: Timotei Cipariu/Gheorghe Bariţiu, Gavril Munteanu, Andrei Mocioni şi Vincenţiu Babeş. 1633. Începutul domniei lui Miron Barnovschi in Moldova. 1830. Naşterea lui Alexandru Ion Cura. RADIO Mercuri 1 Aprire Bucureşti 13 05 Concert de prânz. In pauză ştiri sportive şi radio jurnal. 15.00 Ultimele ştiri. 1800 Concert de muzică distinctivă 19.00 Intre Înţelepciune şi inteligenţă, note de psihologie. 20.00 Radio Jurnal. 20,05 Apărarea împotriva secetei 20 20 Concert de muzică uşoară. 21 55 Japonia şi China în muzică. 23 45 Jurnalul pentru străinătate şi ultimele ştiri. 24.00—1.00 Concert nocturn. FARMACII DE SERVICIU 28 Martie—3 Aprilie Unicorn, P. Unirii no. 9 Somlea Mihai, C. R. Ferd. no. 32 Dr Cseresznyés I. M. Foch no 38 Suc. Dr Nagy Arpad, Moţilor BIBLIOTECI. MUZEE EXPOZIŢII: Biblioteca Universității: a. m. 8—1 p. m. 3—8 Biblioteca populară: p. m. 3—9. Muzeul de antichități. Pinacoteca Cioftac: a. m. 9—11. Muzeul Botanic: a. m.7—12; p. m. 2—6. Muzeul etnografic : a. m. 9— 1 p. m. . 3—6. Grădina Botanică: a. m 7—12 Mişcarea populaţiei din oraşul Cluj „Buletinul Sanitar al Municipiului Cluj“ publica o statistică, arătând scăderea populaţiei municipiului Cluj. In luna Noemvrie 1935 se observă un deficit mare, care se datoreşte natalităţii extrem de reduse. O natalitate care să se apropie de cifra atinsă în aceastalună, nu s-a mai întâlnit în cursul anilor. ^ Iată: un tablou al născuţilor şi morţilor pe neamuri, din luna Noemvrie 1935: născuţi: români 39, maghiari 44, evrei 8, germani —; morţi: români 37, maghiari 45, evrei 12, germani 3. * 1t| Luna Noemvrie a adus un record trist: 10.4 născuţi şi 11.0 morţi la mia de locuitori. După neamuri, vedem că românii au reuşit sa dea şi în această lună un excedent modest, maghiarii simt în echilibru, în schimb celelalte neamuri ne dau deficite categorice. Decesele nu au fost mai frecvente decât în alte luni, ba am avut chiar o reducere oarecare a cotei. Mortalitatea infantilă ne dă, cifre foarte mulţumitoare: 8 7 decedaţi sub 1 an la 100 născuţi. Cu aproape cinci lat sută mai puţin decât în luna precedentă, nu totul au decedat numai 8 copii sub 1 an, dintre cari 4 de, boli ale aparatului digestiv. In luna Octomvrie 1935 se întâlneşte o reducere accentuată a natalităţii: 15.6 născuţi şi 11.6 morţi la mia de locuitori. Născuţi şi morţi pe neamuri în Octomvrie 1933: născuţi români 57, maghiari 65, evrei 15, germani 1; morţi: români 35, maghiari 48, evrei 17, germani 2. Reducere», naşterilor se observă atât la români cât şi la maghiari, pa când evreii au rămas la cifra lor obişnuită. In schimb, cifra morţilor in această lună e binişor mai mare la maghiari, aşa încât precedentul romftuilo şi de data aceasta e mai mare decât al lor*. In ce priveşte cauzele deceselor, bolile aparatului digestiv conduc în această lună, fiind f urniţite în rând de bolile aparatului circulator, apoi cancer şi boli infecţioase. Mortalitatea infantilui este din nou în creştere: 13.1 faţă, de 12.5 din luna Septemvrie a aceluiaşi an. Si in luna Octomvrie 1935 conduc îmbolnăvirile intestinale, carc dau ele singure jumătate din toatecazurile de deces sub vârsta de 1 an. Aceasta se explică prin temperatura relativ ridicată a lunei Octomvrie care cauzează boliile aparatului digestiv la copiii mici. »»»»♦♦»♦♦♦♦»♦♦♦■»»»»»»♦♦»»♦»00000 CONVOCARE Banca Comercială și Industriala S. A. Kut-'din vamîri, conform art- 30 al Statutelor a XXVIIa, adunare generală, ordinară la 19 Aprilie lunie, ora 11 am. Str. General Mosoîu No. 7- la car© se invită cu onoare toţi aeronarii» Ordinea de zi: 1. Raiportul Consilului die Admiinstraţie dspre gestunea anului 1935. 2- Raportul cenzorilor. 3. Aprobarea bilanţului. 4. Eventuala lichidare a băncii. 5. Alegerea, membrilor Cons. de Adm. şii Gemsorlor. 6. Eventuale propuneri. Cons. de Adm. Cantul Bilanţ: Active Numerar 10.000, Portofoliu de scornt 32.000, Debiori girant cu titlu 3.666, Debitorii beneficiind de legea lichid, datorilor 120-166, Pierderi 17.029, Total 183.171. Pasive: Capital social 75.000, Fond de rezervă 36000, Fond de amortizment 14.480, Depuneri gofflei fructificare 41.257, Contul acoperitrii pierderilor dir. conv. 9.077, Dividend© neridicate 1.945, Conturi tranzitorii 5.412, Total 183-171. Contul de profit și pierdere: Debt: Report 4875, Salarii 6.000, Diverse chelt. 12.738, Impozite 1018, Total 24.631. Credit: Dobânzi încasat© 5.751, Comisioane L851 Pierderi 17 029, Total 24.631. 1380 129 capi de familie din Cluj renunţă la cetăţenia romană CLUJ, 31. — După un tablou de la Primăria municipiuluiu Cluj, constatăm că, din anul 1926—1935, au renunţat la cetăţenia română 129 persoane capi de familie din oraşul nostru, optând pentru naţionalitate străină. , v . j*I ajua in majoritate aceste persoane sunt unguri, apoi iugosilavi, polloni, germani, turci şi francezi. Miuilţi dintre ei erau cu serviciul militar nefăcut, aşa că una din cauzele renunţării la cetăţenie ar fi sustragerea de la s©rotul militar. Tot de pe acel tablou constatăm că alte 538 persoane capi de familie din Cluj, cari au cerut cetăţenia română, au fost respinşi de organele prevăzute la art. 19 şi 20 din regulamentul legii pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române. Aceştia vor putea face, apel la Tribunal ,şi Curtea de Casaţie, disaponailitatea acestora este la lei cu a omor cari au renunţat la cetăţenia romană, atura,unguri, poloni, iugoslavi, evrei, turci, germani şi francezi. îvuotUveie pentru cari au fost respinşi sunt ele îonnă şi de fond. i alji/oui acestor persoane a fost trimissiguranţei, care ii va provoca să se decidă, e.i nu vor mai putea cere decât naturalizare, iar situaţia lor va fi reglementată conform legii controlului străinilor. i pupucului «:ngl«z ConferințaLui profesor Ion Vascfc CLUJ, 31. — In cadrd© conferin|ca for orgcUiizata da Societatea, oilodoră•»atâonaui *a femeilor romane d. piui. teol. ion. Vasca, a vorbit despre relăgozL.at'-*a poporului »aagrez,, demonstrând, că însăși, temria imperiului britanic e idea creştină. După o scurtă repruvare historicâ asuprp inorastinirii acestui popor, distinnsul conferinţiar examineiaza ma/nj alest/aa^a sentimientului relegios în (Meritele domenii ale vieţa piobice 'ingleze. în 1 Itenmvitura şi arta ingieză nu găsim pornografia, ci rasumau! sufletului creştin al poporului, in I şcoală educaţia religioasa e factor O-sepţial. La Universităţi studenţii tuturor facultâţilor învaţă morală, dreptul lsuricesc şi exegeza, iar uneora fac uvsionansm arestaru In special, deounereaiţiar a asistat asuprta opireior carjitatUVe), relevând apoi felul, cum poporul englez .. tă Dun ineoa şi sărbător le. In aceste zile, nici-un loc de distracţia nu e deschis. Oraşul englez pare un uriaş cufundat în tădere die mormânt. Diiep( condrzie conferenţ.arul şva exprimat dorinta, ca de această religozitate să fie pătruns şi poporul român. Reintrularhul kribdadsai-i expunere a fost văr şi călduros aplaudat şi felicitat. Absolvenţii liceului ,,Titu Maiorescu“ din Amd, seria 1925—1926, sunt rugaţi să-şi amuinţe adresele dlui dr. Constantin Hogea, ziarist, Cluj, str. N. Iorga 2, sprea li se face comunicările necesare în legătură cu întâlnirea de 10 ani de la absolvirea liceu lui. " Doamnelor, pălăriile Carmen sunt cele mai frumoase și mai ieftine. Calea Regele Ferdinand Nr. 2—4 1 99 când dormiţi , şi când cel mai mic efort va produce o oboseală foarte mare ; când digeraţi greu, aceasta înseamnă câ funcţionarea organelor interne este tulburată. In nouă din zece cazuri, aceste simptome trădează un început de intoxicare şi prudenţa vă sfătueşte de a face cât mai curând o cură de Urodonal. Proprietarile terapeutice ale produsului URODONAL sunt incomparabile Graţie compoziţiei sale bazată pe date ştiinţifice de: ____________ prim ordin, el dizolvă şi elimină în mod perfect otrăvurile organismului şi deşeurile nutriţiunii. El descongestionează organele, repară uzura vitală şi restabileşte repede metabolismul bazal. La farmacii şi drofaurii Adunarea generala a Societăţii de binefacere “ Sâmbătă a vint loc adunarea generală anuală a Societăţii de binefacere „Caritatea“. Dna presidentă Olivia dr. Deleu constată adunarea legal constituită şi declară şedinţa deschisa. Propune secretar de şedinţă pentru întocmirea procesului verbal pe d. Peteanu şi pentru verificare pe d-nele: Sofia Meteş şi L. Boilă. D-na prezident« ie cuvântul şi face un mic istoric al Societăţii „Caritatea“, care fiinţează de 15 ani. Constată cu regret că munca depusă pentru desăvârşirea operei grandioase elatre formează scopul societăţii, nu este întotdeauna răsplătită cu monedă corespunzătoare. Printre altele menţionează cu durere scăderea subvenţiei, de la 300.000 lei la 150 mii anual. Pentru viitor dna prezidentă D. dr. Deleu îşi formulează dorinţa de a putea da societăţii posibilitate de extindere a activităţii de binefacere, nu numai în Colibiţa, dar şi în oraşul nostru. Indice aducând mulţumiri presei pentru încurajarea acordată societăţii Mai mulţumeşte călduros doamnelor din comitet, care au lucrat alături de dsa cu dragoste şi devotament. Se dă cuvântul dnei Ghilda Beşa, care face un raport amănunţit asupra activităţii societăţii la Colibiţa. Dşa face cunoscut adunării tot ce s'a realizat inultimul an la Colibiţa. Cumpărarea a 4 jugntre de teren, care nivelatşi plantat a mărit şi a înfrumuseţat domeniul societăţii, împrejmuirea acestuia cu un gard nou prevăzut cu o splendidă poartă un stil românesc. Apoi complectarea serviciului de nrişă pentru 100 persoane şi celor necesare bucătăriei, precum şi cumpărarea şi reînoirea lingeriei de pat, piliturilor şi saltelelor. Menţionează ca o binefacere excepţională şi extren de avantajoasă captarea apei prin rezervor de beton armat şi conducerea ei prinpacinete In sălile de spălat. S'au creiat fişe personala pentru fiecare vizitator, pentru a se putea controla numărul şi profitl celor ce au beneficiat de ocrotirea so cietăţii. II ..Mi Astfel în vara anului 1935 s-a constatat că Sanatoriul din Corbiţa a oferit ospitalitate unui număr de 220 persoane. Nu uită să aducă frumoase şi binemeritate laude d-nei Elena Puşcariu, directoarea Sanatoriului, sub a cărei supraveghere plină de dragoste şi devotament se desfăşoară îngrijirea ocrotiţilor de la Colibiţa. Termină invitând pentru data de 31 Mai un număr cât mai mare de persoane la Colibiţa, pentru a lua parte la sărbătorirea celor 15 ani de muncă devotată şi neprecupeţită, depusă de dna prezidentă Olivia dr. Deleu în serviciul soc. „Caritatea“. .iz-J Dna Tibi Manu citeşte lista donatorilor şi celor ce au colectat în folosul societăţii un total de 381.340 lei şi mulţiuuindu-le, face un călduros apel pentru viitor. Se dă cuvântul daci Tantzy dr. Buteanu, care face lui raport asupra rezultatelor materiale aduse de festivităţile date de societate în folosul ei. Vorbeşte despre reuşitul bal mascat din iarna aceasta, despre spectacolul pe care Opera l-a acordat în beneficiul societăţii, despre festivalurile, petrecerile şi tombola de la Colibiţa, precum şi despre selectele întruniri de Miercuri seara de la „Cassina“. !! Toata acestea au adus societăţii un beneficiu I de 53.540 lei. Dna Tantzy dr. Buteanu, închee exprimând recunoştinţa in numele societăţii tuturor celor ce au ajutat prin preţiosul d-lor concurs. Dna Auni Pop citeşte raportul asupra ajutoarelor băneşti date de societate, din care reese că a eşit o sumă de 31.542 lei din cassa societăţii, care a servit la ajutorarea unui număr de studenţi, artişti, elevă, văduve, şomeuri ş. a. , , I i ... . I ii Ali Dna Nuşi Pop nu uită săi releve bun&tartaa şi mărimea sufletului cinei prezidente), făcând promisiunea de a conlucra întotdeauna cu dragoste faţă de dsa. Dna Maia Dragomir dă lista de intrare şi eşite, iar d. Nicolae Mundiu citeşte bilanţul societăţii: , , Se procedează apoi la întregirea comitetului prin complectarea celor patru locuri rămase vacante cu d-nele: Lucia Ionaşcu, Valy Poruţ, Zoie Marinescu şi Maia Pop. D. dr. Iuliu Haţieganu în cuvinte sincere şi frumoase îşi exprimă toată consideraţia şi admiraţia inspirată de grandioasa activitate a societăţii „Caritatea“, această familie ocrotitoare, ce răspândeşte bunătate în mijlocul tineretului universitar. Constată cu regret — din, numărul asistenţilor — că o faptă frumoasă, superioară este sărbătorită de puţini.; j j | In numele Senatului Universitar mulţumeşte societăţii pentru binefacerile răspândite printre studenţi şi o asigură că oricând îi va da ajutorul şi sprijinul din tot sufletul. Dna Sofia Meteş adresează dnei prezidente cuvinte frumoase şi pline de mult meritată laudă, pentru activitatea societţii. Se aduc deasemenea mulţumiri societăţii în numele studenţilor ocrotiţi, de către d. Mircea Grigore, student în drept. Cu acestea, şedinţa adunării generale a societăţii „Caritatea“ ia sfârşit. Pentru toţi acei ce au avut plăcerea să ia parte la adunarea generală a societăţii „Caritatea“, rapoartele întregei activităţi a societăţii au reprezentat dovada unei opere măreţe de muncă incomensurabilă şi superioară. Mica Publicitate — —«OOMB—■ PREIAU cu 20.000 lei prăvălie de delicatese frumoasă şi bine introdusă. Informaţii Calea Moţelor 49, în localul croitoriei. 1381 1—2 AM PIERDUT cartea de lucru eliberată de Autoritatea industrială sub No. 17/928 pe numele Nagy Iosif de meserie strungar. O declar nulă şi fără valoare.________________1379 PRĂVĂLIE cu locuinţă de închiriat. Str. Oaşanu No. 10. nr. 5—5 DRAPELURI din casmir de lână confecţionează în diferite mărimi Fabrica de Basmale Schul, Cluj, str. Călugăriţelor No. 11/a. Culorile noastre sunt rezistente la spălat pastrându-şi nuanţa garantat. Ele nu sunt cusute laolaltă, ci ţesute dintr-o singură bucată. 1093 2—4 1 buc. Bască 1 „ Cravată 1 „ Inel I „ Bluză I . Centură 1 * Pantaloni 1 per. Ciorapi Cal III. Lei 365 Cal. II. Lei 465 Cal. I. Lfl 565 numai la Magazinul importiv Cluj Calea Reg. Ferdinand 12 la comenzi colective pentru școli preţuri avantajoase. La cerere trimitem cu reprezentantul nostru. ^ 25 R. M. C.