Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)

1936-06-03 / nr. 122

Fariseii din jurul fii ege Iui Dar în al şaselea an de domnie a Regelui Carol, iată ca stăpânirea ţării sălăşlueşte încă în Templul lui Ma­­monah! închinătorii idolului de aur slujesc în odăjdii în jurul Suveranului ţării. Sunt vameşii, sunt fariseii! Sunt a­­cei care acum şase ani II judecau în lipsă, II defăimau în ţară, iar cel ce deţine azi cârja puterii, senina ordine de pază la frontiere, că, doi ar fi să pă­trundă să fie oprit. iar de se va împo­trivi, împuşcat să fie. Cu ce curaj se va uita în ochii Suveranului în ziua de 8 iunie ? In vremea aceea, ţara, prin Partidul Naţional-Ţărănesc, II primea cu osâ­ndi­ şi II ungea cu puterea întreagă de Suveran, în numele Ţării şi­ al Con­stituţiei. Unii — cei ce se socoteau tari — 11 condamnau, alţii — cei prigoniţi — noi, II ceream. Astăzi, fariseii care II vindeau, îl înconjoară — leu beneficii, atunci, cu beneficii azi, noi, care II înconju­ram, suntem dojeniţi — cu jertfe a­­tunci, cu jertfe şi azi; dar pentru un­de­văr atunci, pentru adevăr azi.­­ Cum pot înflori caracterele în Ţara în care sus se cultivă şcoala liche­lismului? Intr-o astfel de atmosferă morală, viaţa sufletească se vestejeşte­­şi se usucă. Numai firile tari­­rezistă, şi rezi­­stând se oţelesc. Cele petrecute în timpul din urmă, ating însă culmea. In timpul din urmă sa produs un fapt, care pune în deplină lumină si­tuaiîa morală a guvernului şi parti­dului liberal. Malul de degradare morala a guvernului Câţiva tineri înregimentaţi într'o grupare politică, care ţin să-şi inau­gureze viaţa nu prin vre­un program de înoiri de­ stat, — total inexistent — ci prin metode teroriste necunoscute până azi în tradiţia poporului român de baştină, — au răspândit în Capita­lă şi în ţară un manifest in mai multe ediţii. Prin acest manifest: — Se atacă Coroana; — Se denunţă Partidul Naţional­­ţărănesc ca vândut străinilor şi „o­­cultei“ din jurul Coroanei; — Se constituesc­­echipe de pedep­sire" a unor anumite persoane din „o­­cultă“, dar aceasta durează 24 de ore,­­căci în ediţiile ce nu urmat de a doua zi, numele respective dispar. — Se constituesc echipe de pedero­sire asupra unor fruntaşi ai Parti­dului Na­ţ­ion­al-Ţărănesc; fireşte ace­ştia rămân pe toate ediţiile, după ce fuseseră m­ezem­itaţi pentru câteva ore alături de cei repede dispăruţi. Acest manifest, în care Coroana este insultată şi prin care se îndeam­nă La pedepsirea, adi­că la asasinarea oamenilor politici, se distribue şi se afişează pe străzi şi pe zidurile Ca­pitalei, precum şi în oraşele din ţară sub ochii protectori ai poliţiei, adică ai guvernului." Nici o arestare, nici o cenzură, nici o cercetare la tipogra-­­ iile unde s-au tipărit manifestele. In schimb, se cenzurează manifestul unui partid politic care a guvernat de doua ori, care e cel mai puternic din ţară, care a juat dovada şi de forţa­ sa şi spiritul său de­­ ordine, şi care poarta semnătura Comitetului Central. Se împrăştie comisari pe la tipografii ca se împiedică ga­apare cu,­ el în în­­îm­potriva să nu poată apare şi zeta partidului de a­­­regimne. Iar manifestul cu ofense Coroanei şi cu îndemn la asasinate, se distribue liber. Ce este această complicitate abo­minabilă între asasinii lui Duca şi moştenitorii acestuia? Nu ne interesează procesul lăuntric al celor din Garda de Fier, în care şefii sunt acuzaţi că au scăpat din închisoare datorită tocmai protecţiei acestei „oculte“ pre care se preface a o ataca, pentru a produce diversiuni, şi a scăpa de odioase acuzări între ei. Ne interesează halul de degradare morală a unui guvern capabil să dea mâna cu autorii asasinatului propriu­lui lor şef, să-i ascundă de rigorile legii, să le îngăduie şi atacul Coron­nal, numai pentru a scăpa de răspun­deri comune şi pentru a-i asmuţi îm­potriva singurilor adversari temuţi ai regimului în care se îneacă, şi pen­tru ca în mijlolcul diversiunilor crimi­nale, să-şi mai lungească agonia cu zile sau săptămâni. Partidul Naţional-Ţărănesc nu poa­te tolera un astfel de joc criminal pe spinarea ţării şi pe obrazul lui. Partidul Naţional-Ţărănesc este sin­gurul al cărui şef, în mod consecvent, loial şi demn, a atras atenţia Coroa­nei asupra primejdiilor la la care se împinge ţara prin tolerarea­­ unui sis­tem care falsifiică funcţionarea nor­mala a m­ecanismului constituţional. Partidul Naţional-Ţărănesc a vorbi unde trebuie şi de câte ori a trebuit d­espre primejdia amestecului unor persoane nechemate în roluri de ră­spundere cons­t­i­tuţională. Niciodată­­Partidul Naţional-Tin­nesc­, prin şefii lui, nu a făcut tranzac­ţii in conştiinţa şi demnitatea lui. Dacă aceste lucruri nu le-a spus pu­blic, aceasta a­ făcut o dintriun senti­ment de decenţă. Dar el im­ poate ac­­cepta să fie victima decenţei şi loiali­tăţii lui. (.and­­astăzi un guvern ce dolm­ara cu îndrăzneală că se bucură die în dederen Coroanei — chiar când nu mai are pe a ţării recurge la infa­mi- procedee ca­­cele de mai sus. Par­tidul Naţional ţ­ă­rănesc răspunde: „Până aicri!“ Şi se vede obligat ca denunţând complicităţile odioase să vorbească şi larci, aşa desch­is cum a vorbit Su­veranului. Jocul primejdios Fruntaşii noştri vor­ avea deci dato­r­ia de a demasca complicităţile şi a restabili adevărul. Independent, de consideraţii uide morale, jocul acesta este primejdios pentru însăşi principiul monarchic constituţional. Am declarat şi rene lavi: „Suntem monarc­­i nci-con­s­tit­uţion­al­i, convinşi, căci desvoltarea istorică, structura naţională, socială şi morală, precum­­şi poziţia geografică împun monar­hia ca o necesitate naţională, vitală pentru Ţara Românească. Principiul monarchic se integrează în totul în viaţa, statului nostru şi ga­rantează unitatea noastră naţionala, realizată cu­­aşa de grele jertfe. A fi monarch­ic, însemnează a lucra din toate puterile pentru prestigiul principiului monarchic şi al Din a­sta înlăturând tot ceia ce i-ar putea în­tuneca strălucirea. Istoria popoarelor a înregistrat ca­zuri când monarhiile, prin greşelile lor, s-au subminat singure. Este ca datoria adevăraţilor oameni politiei să fie atenţi să urmărească cu grije şi sa evite din vreme tot ceia ce ar putea deveni periculos pentru de guvernământ în care cred re­ţin. Vai de ţara, vai de viitorul ei monarhiei, când oamenii politici patriotismul şi curajul necesar împotrivească la timp, unor greşeli sau unor vederi eronate ale unui Su­veran, în interesul superior al Na­­ţiunei.­­ Conducătorii care guvernează, sunt direct răspunzători de faptele lor în faţa ţării, deaceia ei sunt trecători. Suveranul este permanent, deaceia El trebuie ferit de răspundere. Dacă omul politic şi partidele poli­tice trebuie să aibe devotament şi respect pentru Coroan­ă mi e mai pu­ţin, adevărat că trebue să se respecte şi pe ei însăşi, premin­s, pe acei cari le-au dat încrederea lor. Aceasta tre-al urma la ea­și al n‘au să se PAX BIA Marele expozeu al dlui Ion Mihalache (Urmare din pag. Da),­dăposti toate categoriile muncitoare. Iar acestui program politic, i se va da viaţă prin punerea în mişcare a, înt­regei puteri de muncă fizica­ şi in­­telectuală ce zace neintrebui­nţa­t­ă azi? În ţară unde este: — întunnerec de luminat; — sănătate de dobândit în locul cui­barelor de boale sociale; — drumuri şi căi ferate de con­struit; — ape de îndrumat şi folosit; — munţi şi dealuri de acoperit, şi fixat; — producţii de organizat şi disci­plinat; __ vânzare de regulat prin silozuri, magazii, rivniţe, depozite, frigorife­­re, etc. — industrii militare şi civile de creat; — şi încă, încă a­tâtea, altele. Iată ,ce este pregătit să facă Parti­dul Naţţional-Ţărănesc! Iată ţinte de atins în Statul Naţio­nal-Ţărănesc: Braţele Ţării şi priceperea specia­liştilor, ocupată în munca naţionala productivă; — Salarii echitabile; — Mai mari venituri pentru plugari; Mai multe şi mai bune produse ale pământului; • — Mai multă şi mai buna hrana pentru ţărani, muncitori, soldaţi;­­ Mai mici taxe şi impozite; — Mai puţină lume neocupata; · Mai multe lumină, morală şi sănătate. Iar acestea toate să le facem în numele Marelui Ctitor, în numele Re­gelui Carol al Il-lea. Să putem scrie cu slove de loc: ..R­dicatu-s la Templul României Noui în vremea când ţăranii viu scăpat de ro­bia moşiei, de robia băncii şi de ro­bia jandarmului boeresc şi când dom­nea Regele Carol al II-lea, cel cchemat în ţară, de oastea nouă a ţăranilor, care să cheamă Partidul Naţional­-Ţă­rănesc, prigonit ca şi El în anii grei şi înfrăţit cu El în suferinţă şi în năzuinţele de dreptate.“ Iată ce idee, iată ce forţe, iată ce putere de execuţie pune la­­ di­spoziţia­­ anului şi a Ţarii Partidul Naţio­nal-Ţărănesc, hite să le dea curajul de a mărturisi sincer Suveranului credinţele lor şi de a-şi asuma răspunderea demnă a faptelor lor, precum şi consecinţele fireşti cari li s-ar impune.“ Aşa am vorbit în Comitetul Execu­tiv Central cu desăvârşita aprobare a acestuia. Avem datoria deci să înconjurăm pe Suveran cu tot respectul, cu toată loialitatea, cu toată iubirea, cu tot devotamentul. Dar avem datoria de a lupta pentru înlăturarea ori­căror influenţe lăturalnice, care pericli­tează mecanismul constituţional şi otrăvesc viaţa, publică. Avem datoria să ne opunem tendin­­ţel­or de absolutism monarchic ce în­colţesc în orice ţară, cu t­radi­ţie de licheism. Avem datoria să o facem cu orice risc, pentru că ne simţim instrument al unei naţiuni vrednice de a se con­duce fără a fi umilită, asuprită, bi­ciuită, capabilă să se orienteze şi­­să se conducă, prin oamenii ei. În convingerile noastre nu punem meschine calcule interesate. Nu pu­nem nici credinţa rece la principiul monarchie-constituţional. Noi aducem speranţe vii şi iubire caldă pentru o concepţie nouă de stat, în cpre ese în lumină conlucrarea ar­ a mira a celor două realităţi naţionale: Regele şi Ţă­­ranii cari au să asigure noul echilibru sigur princi-­U subminează tipslt de demni­are şi ros virosul cor­upţuii. al României IV .Şi aşa vom piui moli ar cmvic un­de Pentru a ae na seama de primej­diile sistemului e destul să învederăm că na fost vie odata vre un guvern prin el însuși măi slab ca acesta. Intr’adevar, am mai avut guverne detestată de Țară — dar niciodată azi n'am avut guvern detestat ui partul! șeful partidului ‘S liană ,iv. . l'Olli'iUi Nu odată libe­ral a desapr­obat în public actele gu­vernului, declarând ca partidul liberal şi şeful său, nu înţeleg să se solidari­zeze cu actele guvernului. Dacă partidul liberal, prin şeful său, nu răspunde de actele propriului gu­vern, atunci cine răspunde.­ Căci ţa­ra îl alungă pretutindeni prin toate manifestările ei, iar Suveranul nu poate răspunde! Acest scandal unic în istoria politi­că iu Ţării trebuie oprit la timp. In alegerile del­a Mehedinţi, am înfrânt guvernul şi opoziţia sa milui­tă, căreia i s‘a îngăduit să lupte, cu mijloace anarhice. In cele dela Hune­doara deasamenea, ca şi în mai toate alegerile comunale ultime. Ţara a condamna­t­ acest guvern t­ot­deauna prin toate manifestările sale. Şi ştie de ce, care ţâşneşte prin Partidul Ne, Ţărănesc. Toate măsurile ce sa luat până azi, şi toate propunerile ce se fac azi, por­nesc din team­a celor mai urâţi de n­eaşa voinţă de renaştere de jos în sus­­a Ţării prin partidul Naţional ţă­rănesc. Un guvern de alegeri are rost când nu s-ar distinge rezultanta voinţei na­ţionale. Când ea se confundă cu în­săşi Partidul Naţional Ţărănesc — cum învederează toate­­alegerile, pe alt rost ar avea decât mici şi ultime starealul ale neputinţei împotriva Partidului chemat să aplice o ‘concep­ţie nouă şi o arhitectură nouă, cu efecte cu atât mai puternice cu cât obstacolele ce i se vor pune in cale, vor fi mai numeroase. Votul universal rămâne singurul termometrul şi singurul regulator al echilibrului de voinţă naţională. Dacă la aceasta vom adauga — în locul Senatul­ de azi — asocierea intereselor profesionale şi colabora­­rea competinţelor, atunci curentele din voinţă, ‘colaborând cu blocurile de interrese vom asigura noul echilibru în noul Stat al Nonei României, cu o nouă disciplină a muncii naționale asigurate în drepturile ei de întâie­tate. III. ed­ipd­­da pe care De ce ţara a condamnat liberal Ţara l-a condamnat, pentru că­ a călcat toate angajamentele for­male luate la venirea la cârima statu­lui, urcând impozitele şi scumpind viaţa pentru toate categoriile sociale şi îndeosebi pentru ţărănime. Sărăcia lucie şi tifosul exantematic sunt re­zultatele aşteptărilor Ţării la exame­nul experimentatului şi priceputului partid liberal. S- a patronat abuzuri, fraude şi escrochienii: afacerea Gagero este mo­nument istoric de fraudare în bloc a Statului, a producătorilor şi a consu­matorului Ţării. Iar afacerea Vasi­­lescu—Nacht, monument de escroche­rie cu moneda Ţării sub protecţia a­­tot­puternicilor zilei, — a ur­mărit să acopere pe cei vi­novaţi şi să ascundă Ţârii imoralita­tea, corupţia şi jaful, prin instaura­rea şi permanentizarea cenzurai­ă stării de asediu­ pe care se sprijină de­la venirea le cârmă, cum n‘a mai fost alt guvern vre-odată; — neputincios, fără autoritate, fără demnitate şi de reacredinţă a încu­rajat dezlănţuirea metodelor şi acte­lor teroriste surpând autoritatea Sta­tului precum s‘a vădit în patronarea anarhiei chiar după asasinarea pro­priului lor şef, — a întârziat şi împiedicat înar­marea Ţării, expunându-ne a fi sur­­prinşi de război, întocmai ca la 1916, fără arme şi muniţiuni. Prin instru­mentele lor de dreapta lasă să se propage războiul după ce au anulat co­menzile de armament făcute de par­tid­ul nostru. Justiţia a constatat a­­devărul şi guvernul a fost nevoit sa întinoiască contractele făcute de noi, întârziind îna­rmarea. — a primejduit interesele, naţionale prin slăbirea alianţelor noastre fi­reşti ; — a tolerat corupţia şi propaganda întreprinsă în Ţară cu bani străini, în favoarea celor ce urmăresc războiul și revizuirea frontierelor. R. N. T- Şî politicei minterne In ce priveşte politica externă, a­­ceasta e determinată de situaţia geo­grafică şi istorică a unei Ţări. Avem de apărat şi produsele ţării pe care însă toţi ni le refuză — poate spre norocul stomacului ţăranului ro­mân până azi flămând şi bolnav şi al muncitorului care aşteaptă lucru în Ţara unde e de lucru pentru două rânduri de oameni. Dar avem de apărat, mai presus die toate, ho­tarele ,jinduite de străbuni o mie de ani, împlinite sub ochii no­ştri fericiri­ acum­ 18 ani, cu jertfele fraţilor noştri celor mai buni, cu sânge din sângele nostru şi ros din o­­sul nostru, hotare care azi sunt din nou puse în discuţie­ de vrăjmaşi. Tot ce mişcă,­in Ţara asta, râul, la nua, bradul şi omul, una suntem, una ne simţim, pentru a ne apăra hota­rele. Iar de dinafară, prieten ne este cine ne stă în ajutor şi cu fapta, dar şi mă­car cu cuvântul, pentru apărarea ho­tarelor. Şi nu ne poate fi decât duş­man — frate de sânge, de tată şi de mamă de fic-ar fi — dacă ne pune în discuţie hotarele. Ce duh rău paşte acest neam când bătrâni cu trecut vrednic, ne îndeam­nă să părăsim legăturile cu popoarele cu care suntem i­mpreuna amenin­ţaţi şi să ne apropiem de popoarele ce adună tunuri şi maşini sburătoare care să­ spargă hotarele noui ale Ţări­lor şi ca urmare şi a hotarelor noa­stre? Şi-au pierdut minţile aceşti bătrâni pr­i­n nenorocul lor în politica socote­lilor mărunte? Ce duh rău paşte acest neam când se găsesc tineri cu cartea în mână, ce propovăduesc apropierea de cei cari trimit veşti de glas nou de tunuri peste mormintele proaspete încă ale părinţilor rămaşi în tranşeele ce stau şi azi descoperite către cer? Die Belzebut spurcat spurcă sufle­tul acestei naţii,, cu bani trăini, în ceasurile ei de grea cumpănă, adu­când dihonia intre­gii ţării în ajunul primejdiilor noui ce ne aşteaptă şi pe care trebue să le înfruntăm cu toţii laolaltă? Pentru a fi complect desarmaţi şi sufleteşte, după ce întomnai ca la 1916 am rămas complect desarmaţi pentru oastea Ţării? Cum de nu soseşte reculegerea în­vierii care ne adună sub acelaş steag apărător de hotare şi sufleţitor de muncă şi jertfe comune? Cum de se lasă încă prostituat su­fleteşte ti­m­enetu­l Ţării, de bătrânii, reformaţi de viaţa pe care au trăit-o, şi pierdut-o de şefi cu sânge pestriţ; în vine şi cum de nu înţelege acest ti­neret că progresul şi mântuirea e a­­colo unde e îsvonit: — „unde e ţăra­nul, e ostaşul, e acolo de unde a por­nit Tudor şi Horia?‘‘ Şi ce blestem peste Ţară, ca să su­fe te­srei frunte un guvern lipsit de autoritatea morală, lipsit de orienta­re lipsit de demnitate, gata la orice compromisuri, încurajând aceste cu­rente de subminare ale regimului In­terior şi de torpire a alianţelor noa­stre fireşti? In numele Ţării, celei adevărate sa­­luptăm pe şefii statelor amice din Mica înţelegere ce vor fi aici peste o săptămână şi-i asigurăm că vom lup­ta real alături pentru salvgardarea intereselor comune. Dictatura S-a vorbit şi se vorbeşte de părăsi­rea sistemului constituţional şi par­lamentar şi de introducerea dictatu­­rei. Adevărat, Suveranul a contestat totdeauna. Dar svârcojirea acestui guvern şi tovărăşiile lui cu partidele de dreap­ta ce cer dictatură şi care se inspiră cu idei şi cu bani diin ţările de dicta­tură, tind să compromită; şi bazele regimului constituţional reziruat pe votul universal; şi bazele alianţelor noastre fireşti în politica externă. Auziţi, relele ţării se pun în sarcina votului universal, ai fugii Naţiunilor şi a alianţelor noastre cu popoare de­mocrate. V­otul universal refuzat decenii în­tregi ţăran­ioi români, pe când mai în toate ţ­ările europene fusese de mult Introdus, a fost smuls de­ războiu şi pecetluit de Regele Ţării. Clasele dominante au crezut că-l pot mâna din urmă Partidul Naţio­nal şi ţărănesc l-au educat, şi îndru­mat. S-a practicat­­apoi asaltul jan­darmeriei contra, votului universal şi falsificarea, conrupând magistra­tur­a, instituţia dreptăţii. Când nici acestea nu au fost dea­­juns, sa nesocotit o lege electorală, care să transforme voturile opoziţiei şi voturi guvernamentale şi astfel suc­cesiunea guvernului să nu fie influ­enţată de voinţa Ţării. Aceasta lege a fost îndreptată împotriva fostului actualului nostru Rege, Partidului Naţional Ţă­­unul şi altul dorim­ de­­Prinţ Ca­roli şi împotriva rănesc­ă şi voinţa Ţării. Rezultatul acestei legi a fost con­centrarea minorităţilor în blocuri na­ţionale pe ţara întreagă şi divizarea nomjânilor în 10—15 partide, fiecare ambiţie personală cu oarecare talent putând aduna cu ciobul un oarecare număr de voturi pe ţară spre a se de­clara partid, iar astăzi se î­nvoa­că consecinţele unei astfel de legi — de unii pentru desfiinţarea votului uni­versal, de alţii pentru „guvern de a­­legeri“, şi unii şi alţii în realitate, de teama adâncurilor voinţei naţionale ghebia naţională d­e la Bonţida şi cei MIERCURI, 3 iunie anul XVIII nr. 122 Ce trebue sa fie Statul Nou Rămânem deci fie terenul luptelor parlamentare constituţionale. Statul Nou nu poate fi opera igno­ranţei sprijinită de bâtă. Statul Nou nu poate fi decât opera educaţiei şi a muncii organizate. Până azi Ţara Românească a trăit în dictatura asc­u­nsă. Legea supremă a fost voinţa pro­­munctariului a zapelului ,a jandar­mului. Constituţia înseamnă bătaie. Iar de la război încoace, votul universal a fost furat şi falsificat. Dacă e să căutăm cauzele relelor publice, ori­unde căutaţ­­ie numai în funcţionarea votului universal mai avem a te căuta. Noi, nu vtem imita ce este în ţările de dictatură. Acolo să urmăreşte prin disciplina de cazarmă formarea unui spirit răz­boinic, spărgător de hotare ale al­tor, adică şi ale noastre. Nouă ne trebuie spiritul de colabo­rare pentru apărarea şi întărirea ho­­arelor. Dictatura la noi ar însemna să­ tre­cem răspunderea tuturor relelor şi greşelilor asupra Suveranului. Neplăcerea guvernelor -o treacă a­­supra Suveranului, tosacul jandarmu­lui pe spinarea ţăranului să fie dat în numele Regelui. Aceasta nu se poate. Ne vom împo­trivi din răsputeri. Iar la metodele celor de dreapta ca şi la metodele ce­lor de stânga. — d­ic­tatu iu una, dic­tatură in cealaltă, — vom răspunde rzile cu gar. as i v.o.: t organiza in ţărăneşti. Vom face : o eu mini* vom şti mini noi şi cu propaga d i .şi ţărăneşti. In vara ac special gărzii­­dovada că să le opunem nul, pumnul Gărzi­le ţăr­ăeşti din cei mai ari­ivi, gata de jertfă. Ele vor îndeplini şi un rol social a­­jutând la nevoile obşteşti pe invalizi, pe văduve şi familiile celor căzuţi pentru Ţară şi Partid. », celor cu pun­vor fi recrutate mai curajoşi, mai Dee Domnul minte întreagă la bă­trâni şi înţelegere ascuţită la cei ti­neri, ca să priceapă că România Nouă nu poate fi rodul pumnului şi al ne­­ştiinţei, ci rodul luminei şi al muncii; că rolul tineretului cărtuar este în mijlocul satelor spre ridicarea sufle­tească şi trupească a părinţilor — nu alături de aventurieri şi Vântură-ţară împotriva fraţilor şi părinţilor. Sărbătorim azi coborirea sfântului Duh­ în mij­locul ucenicilor lui Hris­­tos, zicând: „mergeţi şi umpleţi pă­mântul şi luminaţi norodul, mărturi­sind Adevărul“. Coboară-se în sufle­tul tuturor fiilor acestui Neam, acest­ Duh sfânt luminător şi îndrumător. Şi acum! Ostaşi­­ai Partidului Naţional Ţâră­nesc! Mergeţi cu acestea pe la casele Dvs. şi cu cele ce aţi văzut, cu cele­ ce aţi auzit — şi vestiţi tuturor, că aţi­ descuiat porţile Biruinţei! Nu cred să mai fie puse şi la altfel ele probe for­ţele­­Partidului nostru. Dar suntem gata pentru orice,­­ spre împlinirea rosturilor. Aşa ne po­runceşte Destinul, de dincolo de noi. De azi încol­o vom vorbi mai puţin. Vom făptui! Ţara aşteaptă fapte, fapte de zidire. Fapte şi de arme, de va fi nevoie intr­u apărarea zidirii, celei noui îm­potriva celor trimişi de duhuri rele. Copii ai câmpului şi ai muntelui! Ne aşteaptă iarăşi la lucru cântecul ciocârliei şi glasul privighetorilor. Copii ai tranşeelor! Nu uitaţi nici glasul t­r­imbi,ţii­or care ne pot chema din nou pentru Biruinţa întreaga. Pentru pâine, pentru Pace, pentru Dreptate! Pentru Lumină! In Românii­a Nouă! In România Ţăranilor! Să trăiţi ostaşi victorioşi ai Parti­dului Naţional Ţărănesc! Mulţimea aclamă minute întregi ne­d. m­ese din Mihalache ' Partidul na­ţional Ţărănesc. * Stofe fino moderne găsiţi la noua postavariewSistem american0 Oferim 3 mii. stofa contra unui costum uzat. Str. Memorandului 24.1450 14—15 INFORMAŢII â — A îiK*ei(-31 să se sinucidă fiindcă a certat-o bărbatul. Ieri după masă la orele 4 s'a înregistrat în orașul no­stru o impresionantă încercare de si­­nuc­idere. Femeia Florida Nicola, în vârstă de 44 ani, din colonia Măiste nr. 18, fiind certată de soţul ei în-' tr'un moment de disperare a încercat să-şi curme firul zilelor bând o mare cantitate de sodă caustică. A fost a­­nunţată „Salvar­ea“, care după ce i-a dat primele îngrijiri, a transportat-o la clinica medicală.­­ Arestat pentru furt. Autorităţile poliţieneşti locale au arestat, ieri noapte pe lucrătorul Schwartz Iosif, deoarece acesta s-a introdus acum­ câ­teva zile în magazinul „Steve“ din Ca­lea Regele Ferdinand nr. 118, de un­de a­ furat 2 aparate de telefon în va­loare de 12.000 lei. După dresarea ac­telor arestatul va fi înaintat­­Parche­tului. — Ofițer italian expulzat din Iu­goslavia în România. Autorităţile iu­goslave au expulzat acum câteva săp­tămâni din ţară, trimiţându-l in Ro­mânia pe ofiţerul italian Domenio Tartichio Valim, care a dezertat din armată în momentul când trebuia să se îmbarce r­e bordul unui vapor pen­tru a pleca pe front în Africa, Orien­tală. Ofiţerul dezertor a sosit acum două zile la Cluj, unde s‘a prezentat poliţiei de siguranţă pentru a i­ se stabili un domiciliu forţat­— încă nu s‘a aplanat greva lucră­torilor tâmplari. Am anunţat întrun număr trecut al ziarului nostru că maeştri tâmplari din Cluj au declarat grevă generală pe timp nelimitat, deo­arece patronii­­lor au refuzat să le majoreze salariile. Inspectoratul Muncii a început tratativele pentru aplanarea grevei și pentru încheierea unui nou contract colectiv de muncă, însă până în prezent nu sa putut a­­junge la nici un rezultat. — Conors hipic. In zilele de 11 şi 21 Iunie va avea loc în­­comuna Ju­­cul de jos jud. Cluj, un mare con­curs hipic. La aceste curse vor lua parte caii de 4 ani, crescuţi în cer­crescuţi in ferma model de la Cojocna. Late o alergare este rezervată cailor prop­rietatea crescător lor mici di­n jur. Deasem­enea s‘a rezervat în­­a­­mandoua zilele câte o cană călăraşi­lor şi artileriştilor cu schimbat din garnizoanele Cluj, Dej şi Liberia. A­­nul acesta se va alerga şi o cursa de garduri pentru ofiţerii din oraşele amintite mai sus — Constituirea comitetului ‹[›› con­ducere al subcen­tr­ului „Asociaţiei „Cercitaşilor de R­ăzboiu". Duminecă, au fost convocaţi membrii Asociaţiei Cercetaţilor de Războiu, dom. în Cluj, pentru înfiinţarea şi constituirea co­mitetului­­de iconducere al subcentrului Cluj. După citirea statutelor asocia­ţia sa a procedat la constituirea comi­tet­ului alegând risc în unanimitate următori­i:1 comitet:; (preşedinte prof. univ. A. Ionaşcu vicepreşedinte prof. univ. Buzoianul Gh., secretar- can. I. Cristescu şi casier­­Potoroacă I. Sub­­centrul Cluj, al acestei asociaţii va lu­cra in localul cohortei „Fântânele“, din str. Memorandului nr. 21. — PROMOŢIE. Sâmbătă 3­’Maiu în Aula Universităţii, următorii domni au fost promovaţi doctori. Doctori în drept: Dra Kamil Rozalia, bd. Bă­­neasu loan, Bojoc loan, Ciobanu loan Mendel Maximilian, Paica Ioan, Pop Isidor. Doctori în Ştiinţe de stat: Dra Chic­ii Margareta, dd. Dimitriu Vir­gil, Kinel Eduard Knopp A­. Bruno, Nicul­a Alexandru, Romanovschi Ia­­ros­lav, Romanovschi Leon, Sirea A. Famen. Doctori în Medicină: Dra De­dul Nica, dra Rusu Lavinia Eleonora, dra.­­­odoran Maria,, d. Manvak Er­nest, d. Sbârcea Ioann Aurel. Doctor în Ştiinţe spec. Geografie: D. Maruţiu Radu. ţ­­m TRANSPIRAŢIA pi­ioarelor dispare sigur Întrebuinţând preparatul PODEOL al lui CSANDA După spâlare folosind Podeolul dispare imediat transpiraţia şi con­secinţele ei. Vindeca picioarele de răni, intre-pne­dierea, dispae mirosul şi înlesneşte mersul. De vânzare la farmacii şi drogherii. Fabricaţia farmaciei Csanda, Oradea. 1014

Next