Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)
1936-06-03 / nr. 122
Fariseii din jurul fii ege Iui Dar în al şaselea an de domnie a Regelui Carol, iată ca stăpânirea ţării sălăşlueşte încă în Templul lui Mamonah! închinătorii idolului de aur slujesc în odăjdii în jurul Suveranului ţării. Sunt vameşii, sunt fariseii! Sunt acei care acum şase ani II judecau în lipsă, II defăimau în ţară, iar cel ce deţine azi cârja puterii, senina ordine de pază la frontiere, că, doi ar fi să pătrundă să fie oprit. iar de se va împotrivi, împuşcat să fie. Cu ce curaj se va uita în ochii Suveranului în ziua de 8 iunie ? In vremea aceea, ţara, prin Partidul Naţional-Ţărănesc, II primea cu osândi şi II ungea cu puterea întreagă de Suveran, în numele Ţării şi al Constituţiei. Unii — cei ce se socoteau tari — 11 condamnau, alţii — cei prigoniţi — noi, II ceream. Astăzi, fariseii care II vindeau, îl înconjoară — leu beneficii, atunci, cu beneficii azi, noi, care II înconjuram, suntem dojeniţi — cu jertfe atunci, cu jertfe şi azi; dar pentru undevăr atunci, pentru adevăr azi. Cum pot înflori caracterele în Ţara în care sus se cultivă şcoala lichelismului? Intr-o astfel de atmosferă morală, viaţa sufletească se vestejeşteşi se usucă. Numai firile tarirezistă, şi rezistând se oţelesc. Cele petrecute în timpul din urmă, ating însă culmea. In timpul din urmă sa produs un fapt, care pune în deplină lumină situaiîa morală a guvernului şi partidului liberal. Malul de degradare morala a guvernului Câţiva tineri înregimentaţi într'o grupare politică, care ţin să-şi inaugureze viaţa nu prin vreun program de înoiri de stat, — total inexistent — ci prin metode teroriste necunoscute până azi în tradiţia poporului român de baştină, — au răspândit în Capitală şi în ţară un manifest in mai multe ediţii. Prin acest manifest: — Se atacă Coroana; — Se denunţă Partidul Naţionalţărănesc ca vândut străinilor şi „ocultei“ din jurul Coroanei; — Se constituescechipe de pedepsire" a unor anumite persoane din „ocultă“, dar aceasta durează 24 de ore,căci în ediţiile ce nu urmat de a doua zi, numele respective dispar. — Se constituesc echipe de pederosire asupra unor fruntaşi ai Partidului Naţional-Ţărănesc; fireşte aceştia rămân pe toate ediţiile, după ce fuseseră mezemitaţi pentru câteva ore alături de cei repede dispăruţi. Acest manifest, în care Coroana este insultată şi prin care se îndeamnă La pedepsirea, adică la asasinarea oamenilor politici, se distribue şi se afişează pe străzi şi pe zidurile Capitalei, precum şi în oraşele din ţară sub ochii protectori ai poliţiei, adică ai guvernului." Nici o arestare, nici o cenzură, nici o cercetare la tipogra- iile unde s-au tipărit manifestele. In schimb, se cenzurează manifestul unui partid politic care a guvernat de doua ori, care e cel mai puternic din ţară, care a juat dovada şi de forţa sa şi spiritul său de ordine, şi care poarta semnătura Comitetului Central. Se împrăştie comisari pe la tipografii ca se împiedică gaapare cu, el în înîmpotriva să nu poată apare şi zeta partidului de aregimne. Iar manifestul cu ofense Coroanei şi cu îndemn la asasinate, se distribue liber. Ce este această complicitate abominabilă între asasinii lui Duca şi moştenitorii acestuia? Nu ne interesează procesul lăuntric al celor din Garda de Fier, în care şefii sunt acuzaţi că au scăpat din închisoare datorită tocmai protecţiei acestei „oculte“ pre care se preface a o ataca, pentru a produce diversiuni, şi a scăpa de odioase acuzări între ei. Ne interesează halul de degradare morală a unui guvern capabil să dea mâna cu autorii asasinatului propriului lor şef, să-i ascundă de rigorile legii, să le îngăduie şi atacul Coronnal, numai pentru a scăpa de răspunderi comune şi pentru a-i asmuţi împotriva singurilor adversari temuţi ai regimului în care se îneacă, şi pentru ca în mijlolcul diversiunilor criminale, să-şi mai lungească agonia cu zile sau săptămâni. Partidul Naţional-Ţărănesc nu poate tolera un astfel de joc criminal pe spinarea ţării şi pe obrazul lui. Partidul Naţional-Ţărănesc este singurul al cărui şef, în mod consecvent, loial şi demn, a atras atenţia Coroanei asupra primejdiilor la la care se împinge ţara prin tolerarea unui sistem care falsifiică funcţionarea normala a mecanismului constituţional. Partidul Naţional-Ţărănesc a vorbi unde trebuie şi de câte ori a trebuit despre primejdia amestecului unor persoane nechemate în roluri de răspundere constituţională. NiciodatăPartidul Naţional-Tinnesc, prin şefii lui, nu a făcut tranzacţii in conştiinţa şi demnitatea lui. Dacă aceste lucruri nu le-a spus public, aceasta a făcut o dintriun sentiment de decenţă. Dar el im poate accepta să fie victima decenţei şi loialităţii lui. (.andastăzi un guvern ce dolmara cu îndrăzneală că se bucură die în dederen Coroanei — chiar când nu mai are pe a ţării recurge la infami- procedee cacele de mai sus. Partidul Naţional ţărănesc răspunde: „Până aicri!“ Şi se vede obligat ca denunţând complicităţile odioase să vorbească şi larci, aşa deschis cum a vorbit Suveranului. Jocul primejdios Fruntaşii noştri vor avea deci datoria de a demasca complicităţile şi a restabili adevărul. Independent, de consideraţii uide morale, jocul acesta este primejdios pentru însăşi principiul monarchic constituţional. Am declarat şi rene lavi: „Suntem monarci nci-constituţionali, convinşi, căci desvoltarea istorică, structura naţională, socială şi morală, precumşi poziţia geografică împun monarhia ca o necesitate naţională, vitală pentru Ţara Românească. Principiul monarchic se integrează în totul în viaţa, statului nostru şi garantează unitatea noastră naţionala, realizată cuaşa de grele jertfe. A fi monarchic, însemnează a lucra din toate puterile pentru prestigiul principiului monarchic şi al Din asta înlăturând tot ceia ce i-ar putea întuneca strălucirea. Istoria popoarelor a înregistrat cazuri când monarhiile, prin greşelile lor, s-au subminat singure. Este ca datoria adevăraţilor oameni politiei să fie atenţi să urmărească cu grije şi sa evite din vreme tot ceia ce ar putea deveni periculos pentru de guvernământ în care cred reţin. Vai de ţara, vai de viitorul ei monarhiei, când oamenii politici patriotismul şi curajul necesar împotrivească la timp, unor greşeli sau unor vederi eronate ale unui Suveran, în interesul superior al Naţiunei. Conducătorii care guvernează, sunt direct răspunzători de faptele lor în faţa ţării, deaceia ei sunt trecători. Suveranul este permanent, deaceia El trebuie ferit de răspundere. Dacă omul politic şi partidele politice trebuie să aibe devotament şi respect pentru Coroană mi e mai puţin, adevărat că trebue să se respecte şi pe ei însăşi, premins, pe acei cari le-au dat încrederea lor. Aceasta tre-al urma la eași al n‘au să se PAX BIA Marele expozeu al dlui Ion Mihalache (Urmare din pag. Da),dăposti toate categoriile muncitoare. Iar acestui program politic, i se va da viaţă prin punerea în mişcare a, întregei puteri de muncă fizica şi intelectuală ce zace neintrebuinţată azi? În ţară unde este: — întunnerec de luminat; — sănătate de dobândit în locul cuibarelor de boale sociale; — drumuri şi căi ferate de construit; — ape de îndrumat şi folosit; — munţi şi dealuri de acoperit, şi fixat; — producţii de organizat şi disciplinat; __ vânzare de regulat prin silozuri, magazii, rivniţe, depozite, frigorifere, etc. — industrii militare şi civile de creat; — şi încă, încă atâtea, altele. Iată ,ce este pregătit să facă Partidul Naţţional-Ţărănesc! Iată ţinte de atins în Statul Naţional-Ţărănesc: Braţele Ţării şi priceperea specialiştilor, ocupată în munca naţionala productivă; — Salarii echitabile; — Mai mari venituri pentru plugari; Mai multe şi mai bune produse ale pământului; • — Mai multă şi mai buna hrana pentru ţărani, muncitori, soldaţi; Mai mici taxe şi impozite; — Mai puţină lume neocupata; · Mai multe lumină, morală şi sănătate. Iar acestea toate să le facem în numele Marelui Ctitor, în numele Regelui Carol al Il-lea. Să putem scrie cu slove de loc: ..Rdicatu-s la Templul României Noui în vremea când ţăranii viu scăpat de robia moşiei, de robia băncii şi de robia jandarmului boeresc şi când domnea Regele Carol al II-lea, cel cchemat în ţară, de oastea nouă a ţăranilor, care să cheamă Partidul Naţional-Ţărănesc, prigonit ca şi El în anii grei şi înfrăţit cu El în suferinţă şi în năzuinţele de dreptate.“ Iată ce idee, iată ce forţe, iată ce putere de execuţie pune la dispoziţia anului şi a Ţarii Partidul Naţional-Ţărănesc, hite să le dea curajul de a mărturisi sincer Suveranului credinţele lor şi de a-şi asuma răspunderea demnă a faptelor lor, precum şi consecinţele fireşti cari li s-ar impune.“ Aşa am vorbit în Comitetul Executiv Central cu desăvârşita aprobare a acestuia. Avem datoria deci să înconjurăm pe Suveran cu tot respectul, cu toată loialitatea, cu toată iubirea, cu tot devotamentul. Dar avem datoria de a lupta pentru înlăturarea oricăror influenţe lăturalnice, care periclitează mecanismul constituţional şi otrăvesc viaţa, publică. Avem datoria să ne opunem tendinţelor de absolutism monarchic ce încolţesc în orice ţară, cu tradiţie de licheism. Avem datoria să o facem cu orice risc, pentru că ne simţim instrument al unei naţiuni vrednice de a se conduce fără a fi umilită, asuprită, biciuită, capabilă să se orienteze şisă se conducă, prin oamenii ei. În convingerile noastre nu punem meschine calcule interesate. Nu punem nici credinţa rece la principiul monarchie-constituţional. Noi aducem speranţe vii şi iubire caldă pentru o concepţie nouă de stat, în cpre ese în lumină conlucrarea ar a mira a celor două realităţi naţionale: Regele şi Ţăranii cari au să asigure noul echilibru sigur princi-U subminează tipslt de demniare şi ros virosul corupţuii. al României IV .Şi aşa vom piui moli ar cmvic unde Pentru a ae na seama de primejdiile sistemului e destul să învederăm că na fost vie odata vre un guvern prin el însuși măi slab ca acesta. Intr’adevar, am mai avut guverne detestată de Țară — dar niciodată azi n'am avut guvern detestat ui partul! șeful partidului ‘S liană ,iv. . l'Olli'iUi Nu odată liberal a desaprobat în public actele guvernului, declarând ca partidul liberal şi şeful său, nu înţeleg să se solidarizeze cu actele guvernului. Dacă partidul liberal, prin şeful său, nu răspunde de actele propriului guvern, atunci cine răspunde. Căci ţara îl alungă pretutindeni prin toate manifestările ei, iar Suveranul nu poate răspunde! Acest scandal unic în istoria politică iu Ţării trebuie oprit la timp. In alegerile dela Mehedinţi, am înfrânt guvernul şi opoziţia sa miluită, căreia i s‘a îngăduit să lupte, cu mijloace anarhice. In cele dela Hunedoara deasamenea, ca şi în mai toate alegerile comunale ultime. Ţara a condamnat acest guvern totdeauna prin toate manifestările sale. Şi ştie de ce, care ţâşneşte prin Partidul Ne, Ţărănesc. Toate măsurile ce sa luat până azi, şi toate propunerile ce se fac azi, pornesc din teama celor mai urâţi de neaşa voinţă de renaştere de jos în susa Ţării prin partidul Naţional ţărănesc. Un guvern de alegeri are rost când nu s-ar distinge rezultanta voinţei naţionale. Când ea se confundă cu însăşi Partidul Naţional Ţărănesc — cum învederează toatealegerile, pe alt rost ar avea decât mici şi ultime starealul ale neputinţei împotriva Partidului chemat să aplice o ‘concepţie nouă şi o arhitectură nouă, cu efecte cu atât mai puternice cu cât obstacolele ce i se vor pune in cale, vor fi mai numeroase. Votul universal rămâne singurul termometrul şi singurul regulator al echilibrului de voinţă naţională. Dacă la aceasta vom adauga — în locul Senatul de azi — asocierea intereselor profesionale şi colaborarea competinţelor, atunci curentele din voinţă, ‘colaborând cu blocurile de interrese vom asigura noul echilibru în noul Stat al Nonei României, cu o nouă disciplină a muncii naționale asigurate în drepturile ei de întâietate. III. edipdda pe care De ce ţara a condamnat liberal Ţara l-a condamnat, pentru că a călcat toate angajamentele formale luate la venirea la cârima statului, urcând impozitele şi scumpind viaţa pentru toate categoriile sociale şi îndeosebi pentru ţărănime. Sărăcia lucie şi tifosul exantematic sunt rezultatele aşteptărilor Ţării la examenul experimentatului şi priceputului partid liberal. S- a patronat abuzuri, fraude şi escrochienii: afacerea Gagero este monument istoric de fraudare în bloc a Statului, a producătorilor şi a consumatorului Ţării. Iar afacerea Vasilescu—Nacht, monument de escrocherie cu moneda Ţării sub protecţia atotputernicilor zilei, — a urmărit să acopere pe cei vinovaţi şi să ascundă Ţârii imoralitatea, corupţia şi jaful, prin instaurarea şi permanentizarea cenzuraiă stării de asediu pe care se sprijină dela venirea le cârmă, cum n‘a mai fost alt guvern vre-odată; — neputincios, fără autoritate, fără demnitate şi de reacredinţă a încurajat dezlănţuirea metodelor şi actelor teroriste surpând autoritatea Statului precum s‘a vădit în patronarea anarhiei chiar după asasinarea propriului lor şef, — a întârziat şi împiedicat înarmarea Ţării, expunându-ne a fi surprinşi de război, întocmai ca la 1916, fără arme şi muniţiuni. Prin instrumentele lor de dreapta lasă să se propage războiul după ce au anulat comenzile de armament făcute de partidul nostru. Justiţia a constatat adevărul şi guvernul a fost nevoit sa întinoiască contractele făcute de noi, întârziind înarmarea. — a primejduit interesele, naţionale prin slăbirea alianţelor noastre fireşti ; — a tolerat corupţia şi propaganda întreprinsă în Ţară cu bani străini, în favoarea celor ce urmăresc războiul și revizuirea frontierelor. R. N. T- Şî politicei minterne In ce priveşte politica externă, aceasta e determinată de situaţia geografică şi istorică a unei Ţări. Avem de apărat şi produsele ţării pe care însă toţi ni le refuză — poate spre norocul stomacului ţăranului român până azi flămând şi bolnav şi al muncitorului care aşteaptă lucru în Ţara unde e de lucru pentru două rânduri de oameni. Dar avem de apărat, mai presus die toate, hotarele ,jinduite de străbuni o mie de ani, împlinite sub ochii noştri fericiri acum 18 ani, cu jertfele fraţilor noştri celor mai buni, cu sânge din sângele nostru şi ros din osul nostru, hotare care azi sunt din nou puse în discuţie de vrăjmaşi. Tot ce mişcă,in Ţara asta, râul, la nua, bradul şi omul, una suntem, una ne simţim, pentru a ne apăra hotarele. Iar de dinafară, prieten ne este cine ne stă în ajutor şi cu fapta, dar şi măcar cu cuvântul, pentru apărarea hotarelor. Şi nu ne poate fi decât duşman — frate de sânge, de tată şi de mamă de fic-ar fi — dacă ne pune în discuţie hotarele. Ce duh rău paşte acest neam când bătrâni cu trecut vrednic, ne îndeamnă să părăsim legăturile cu popoarele cu care suntem impreuna ameninţaţi şi să ne apropiem de popoarele ce adună tunuri şi maşini sburătoare care să spargă hotarele noui ale Ţărilor şi ca urmare şi a hotarelor noastre? Şi-au pierdut minţile aceşti bătrâni prin nenorocul lor în politica socotelilor mărunte? Ce duh rău paşte acest neam când se găsesc tineri cu cartea în mână, ce propovăduesc apropierea de cei cari trimit veşti de glas nou de tunuri peste mormintele proaspete încă ale părinţilor rămaşi în tranşeele ce stau şi azi descoperite către cer? Die Belzebut spurcat spurcă sufletul acestei naţii,, cu bani trăini, în ceasurile ei de grea cumpănă, aducând dihonia intregii ţării în ajunul primejdiilor noui ce ne aşteaptă şi pe care trebue să le înfruntăm cu toţii laolaltă? Pentru a fi complect desarmaţi şi sufleteşte, după ce întomnai ca la 1916 am rămas complect desarmaţi pentru oastea Ţării? Cum de nu soseşte reculegerea învierii care ne adună sub acelaş steag apărător de hotare şi sufleţitor de muncă şi jertfe comune? Cum de se lasă încă prostituat sufleteşte timenetul Ţării, de bătrânii, reformaţi de viaţa pe care au trăit-o, şi pierdut-o de şefi cu sânge pestriţ; în vine şi cum de nu înţelege acest tineret că progresul şi mântuirea e acolo unde e îsvonit: — „unde e ţăranul, e ostaşul, e acolo de unde a pornit Tudor şi Horia?‘‘ Şi ce blestem peste Ţară, ca să sufe tesrei frunte un guvern lipsit de autoritatea morală, lipsit de orientare lipsit de demnitate, gata la orice compromisuri, încurajând aceste curente de subminare ale regimului Interior şi de torpire a alianţelor noastre fireşti? In numele Ţării, celei adevărate saluptăm pe şefii statelor amice din Mica înţelegere ce vor fi aici peste o săptămână şi-i asigurăm că vom lupta real alături pentru salvgardarea intereselor comune. Dictatura S-a vorbit şi se vorbeşte de părăsirea sistemului constituţional şi parlamentar şi de introducerea dictaturei. Adevărat, Suveranul a contestat totdeauna. Dar svârcojirea acestui guvern şi tovărăşiile lui cu partidele de dreapta ce cer dictatură şi care se inspiră cu idei şi cu bani diin ţările de dictatură, tind să compromită; şi bazele regimului constituţional reziruat pe votul universal; şi bazele alianţelor noastre fireşti în politica externă. Auziţi, relele ţării se pun în sarcina votului universal, ai fugii Naţiunilor şi a alianţelor noastre cu popoare democrate. Votul universal refuzat decenii întregi ţăranioi români, pe când mai în toate ţările europene fusese de mult Introdus, a fost smuls de războiu şi pecetluit de Regele Ţării. Clasele dominante au crezut că-l pot mâna din urmă Partidul Naţional şi ţărănesc l-au educat, şi îndrumat. S-a practicatapoi asaltul jandarmeriei contra, votului universal şi falsificarea, conrupând magistratura, instituţia dreptăţii. Când nici acestea nu au fost deajuns, sa nesocotit o lege electorală, care să transforme voturile opoziţiei şi voturi guvernamentale şi astfel succesiunea guvernului să nu fie influenţată de voinţa Ţării. Aceasta lege a fost îndreptată împotriva fostului actualului nostru Rege, Partidului Naţional Ţăunul şi altul dorim dePrinţ Caroli şi împotriva rănescă şi voinţa Ţării. Rezultatul acestei legi a fost concentrarea minorităţilor în blocuri naţionale pe ţara întreagă şi divizarea nomjânilor în 10—15 partide, fiecare ambiţie personală cu oarecare talent putând aduna cu ciobul un oarecare număr de voturi pe ţară spre a se declara partid, iar astăzi se învoacă consecinţele unei astfel de legi — de unii pentru desfiinţarea votului universal, de alţii pentru „guvern de alegeri“, şi unii şi alţii în realitate, de teama adâncurilor voinţei naţionale ghebia naţională de la Bonţida şi cei MIERCURI, 3 iunie anul XVIII nr. 122 Ce trebue sa fie Statul Nou Rămânem deci fie terenul luptelor parlamentare constituţionale. Statul Nou nu poate fi opera ignoranţei sprijinită de bâtă. Statul Nou nu poate fi decât opera educaţiei şi a muncii organizate. Până azi Ţara Românească a trăit în dictatura ascunsă. Legea supremă a fost voinţa promunctariului a zapelului ,a jandarmului. Constituţia înseamnă bătaie. Iar de la război încoace, votul universal a fost furat şi falsificat. Dacă e să căutăm cauzele relelor publice, oriunde căutaţie numai în funcţionarea votului universal mai avem a te căuta. Noi, nu vtem imita ce este în ţările de dictatură. Acolo să urmăreşte prin disciplina de cazarmă formarea unui spirit războinic, spărgător de hotare ale altor, adică şi ale noastre. Nouă ne trebuie spiritul de colaborare pentru apărarea şi întărirea hoarelor. Dictatura la noi ar însemna să trecem răspunderea tuturor relelor şi greşelilor asupra Suveranului. Neplăcerea guvernelor -o treacă asupra Suveranului, tosacul jandarmului pe spinarea ţăranului să fie dat în numele Regelui. Aceasta nu se poate. Ne vom împotrivi din răsputeri. Iar la metodele celor de dreapta ca şi la metodele celor de stânga. — dictatu iu una, dictatură in cealaltă, — vom răspunde rzile cu gar. as i v.o.: t organiza in ţărăneşti. Vom face : o eu mini* vom şti mini noi şi cu propaga d i .şi ţărăneşti. In vara ac special gărziidovada că să le opunem nul, pumnul Gărzile ţărăeşti din cei mai ariivi, gata de jertfă. Ele vor îndeplini şi un rol social ajutând la nevoile obşteşti pe invalizi, pe văduve şi familiile celor căzuţi pentru Ţară şi Partid. », celor cu punvor fi recrutate mai curajoşi, mai Dee Domnul minte întreagă la bătrâni şi înţelegere ascuţită la cei tineri, ca să priceapă că România Nouă nu poate fi rodul pumnului şi al neştiinţei, ci rodul luminei şi al muncii; că rolul tineretului cărtuar este în mijlocul satelor spre ridicarea sufletească şi trupească a părinţilor — nu alături de aventurieri şi Vântură-ţară împotriva fraţilor şi părinţilor. Sărbătorim azi coborirea sfântului Duh în mijlocul ucenicilor lui Hristos, zicând: „mergeţi şi umpleţi pământul şi luminaţi norodul, mărturisind Adevărul“. Coboară-se în sufletul tuturor fiilor acestui Neam, acest Duh sfânt luminător şi îndrumător. Şi acum! Ostaşiai Partidului Naţional Ţârănesc! Mergeţi cu acestea pe la casele Dvs. şi cu cele ce aţi văzut, cu cele ce aţi auzit — şi vestiţi tuturor, că aţi descuiat porţile Biruinţei! Nu cred să mai fie puse şi la altfel ele probe forţelePartidului nostru. Dar suntem gata pentru orice, spre împlinirea rosturilor. Aşa ne porunceşte Destinul, de dincolo de noi. De azi încolo vom vorbi mai puţin. Vom făptui! Ţara aşteaptă fapte, fapte de zidire. Fapte şi de arme, de va fi nevoie intru apărarea zidirii, celei noui împotriva celor trimişi de duhuri rele. Copii ai câmpului şi ai muntelui! Ne aşteaptă iarăşi la lucru cântecul ciocârliei şi glasul privighetorilor. Copii ai tranşeelor! Nu uitaţi nici glasul trimbi,ţiior care ne pot chema din nou pentru Biruinţa întreaga. Pentru pâine, pentru Pace, pentru Dreptate! Pentru Lumină! In Româniia Nouă! In România Ţăranilor! Să trăiţi ostaşi victorioşi ai Partidului Naţional Ţărănesc! Mulţimea aclamă minute întregi ned. mese din Mihalache ' Partidul naţional Ţărănesc. * Stofe fino moderne găsiţi la noua postavariewSistem american0 Oferim 3 mii. stofa contra unui costum uzat. Str. Memorandului 24.1450 14—15 INFORMAŢII â — A îiK*ei(-31 să se sinucidă fiindcă a certat-o bărbatul. Ieri după masă la orele 4 s'a înregistrat în orașul nostru o impresionantă încercare de sinucidere. Femeia Florida Nicola, în vârstă de 44 ani, din colonia Măiste nr. 18, fiind certată de soţul ei în-' tr'un moment de disperare a încercat să-şi curme firul zilelor bând o mare cantitate de sodă caustică. A fost anunţată „Salvarea“, care după ce i-a dat primele îngrijiri, a transportat-o la clinica medicală. Arestat pentru furt. Autorităţile poliţieneşti locale au arestat, ieri noapte pe lucrătorul Schwartz Iosif, deoarece acesta s-a introdus acum câteva zile în magazinul „Steve“ din Calea Regele Ferdinand nr. 118, de unde a furat 2 aparate de telefon în valoare de 12.000 lei. După dresarea actelor arestatul va fi înaintatParchetului. — Ofițer italian expulzat din Iugoslavia în România. Autorităţile iugoslave au expulzat acum câteva săptămâni din ţară, trimiţându-l in România pe ofiţerul italian Domenio Tartichio Valim, care a dezertat din armată în momentul când trebuia să se îmbarce re bordul unui vapor pentru a pleca pe front în Africa, Orientală. Ofiţerul dezertor a sosit acum două zile la Cluj, unde s‘a prezentat poliţiei de siguranţă pentru a i se stabili un domiciliu forţat— încă nu s‘a aplanat greva lucrătorilor tâmplari. Am anunţat întrun număr trecut al ziarului nostru că maeştri tâmplari din Cluj au declarat grevă generală pe timp nelimitat, deoarece patroniilor au refuzat să le majoreze salariile. Inspectoratul Muncii a început tratativele pentru aplanarea grevei și pentru încheierea unui nou contract colectiv de muncă, însă până în prezent nu sa putut ajunge la nici un rezultat. — Conors hipic. In zilele de 11 şi 21 Iunie va avea loc încomuna Jucul de jos jud. Cluj, un mare concurs hipic. La aceste curse vor lua parte caii de 4 ani, crescuţi în cercrescuţi in ferma model de la Cojocna. Late o alergare este rezervată cailor proprietatea crescător lor mici din jur. Deasemenea s‘a rezervat înamandoua zilele câte o cană călăraşilor şi artileriştilor cu schimbat din garnizoanele Cluj, Dej şi Liberia. Anul acesta se va alerga şi o cursa de garduri pentru ofiţerii din oraşele amintite mai sus — Constituirea comitetului ‹[›› conducere al subcentrului „Asociaţiei „Cercitaşilor de Războiu". Duminecă, au fost convocaţi membrii Asociaţiei Cercetaţilor de Războiu, dom. în Cluj, pentru înfiinţarea şi constituirea comitetuluide iconducere al subcentrului Cluj. După citirea statutelor asociaţia sa a procedat la constituirea comitetului alegând risc în unanimitate următorii:1 comitet:; (preşedinte prof. univ. A. Ionaşcu vicepreşedinte prof. univ. Buzoianul Gh., secretar- can. I. Cristescu şi casierPotoroacă I. Subcentrul Cluj, al acestei asociaţii va lucra in localul cohortei „Fântânele“, din str. Memorandului nr. 21. — PROMOŢIE. Sâmbătă 3’Maiu în Aula Universităţii, următorii domni au fost promovaţi doctori. Doctori în drept: Dra Kamil Rozalia, bd. Băneasu loan, Bojoc loan, Ciobanu loan Mendel Maximilian, Paica Ioan, Pop Isidor. Doctori în Ştiinţe de stat: Dra Chicii Margareta, dd. Dimitriu Virgil, Kinel Eduard Knopp A. Bruno, Nicula Alexandru, Romanovschi Iaroslav, Romanovschi Leon, Sirea A. Famen. Doctori în Medicină: Dra Dedul Nica, dra Rusu Lavinia Eleonora, dra.odoran Maria,, d. Manvak Ernest, d. Sbârcea Ioann Aurel. Doctor în Ştiinţe spec. Geografie: D. Maruţiu Radu. ţm TRANSPIRAŢIA piioarelor dispare sigur Întrebuinţând preparatul PODEOL al lui CSANDA După spâlare folosind Podeolul dispare imediat transpiraţia şi consecinţele ei. Vindeca picioarele de răni, intre-pnedierea, dispae mirosul şi înlesneşte mersul. De vânzare la farmacii şi drogherii. Fabricaţia farmaciei Csanda, Oradea. 1014