Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)

1936-06-10 / nr. 127

Anul al XVlI lea No. 127 . DIRECTOR: I­r. AUREL BUTEA­NU Redacţia, şi Administratia: Cluj, Strada Regina Maria No 36 Telefon: 13-31 ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1935). Abonament anual — — Lei 700.— Fracţiuni de an, lunar — Lei 66.— Pentru funcţionari, anual Lei 600— Fracţiuni de an, lunar — Lei 55.— Preoţi, înv., stud., ţărani an. Lei 500__ Fracţiuni de an, lunar — Lei 45.— Pt. autorităţi, inst. bănci, etc. Lei. 1000 In străinătate dublu. BMfti ml ar *k%A rO«?A«.A I» HfflKWU* Hr. lalfS/lfifa Miercutl, IO Iunie 1936 Orfan al Partidului Nafional Primarul general al Capitalei şi primarii de sector au demisionat în urma groasnicei nenorociri de la Cotroceni. Ancheta a stabilit vinovăţia şi neglijenţa utorităţilor. Dar răspunderile sunt împărţite în aceeaşi ăsura şi de guvern. Dnii Tătărescu şi Inculeţ nu au dat în­să până la ora aceasta nici măcar un comunicat oficial amănunţit. Să nu nu se­ caute vinovăţiile numai în jos. E cazul inversă­ii cascadei răspunderilor­ de jos în sus. Guvernul nu se simte par­tea de răspundere şi de vină în nenorocirea ce a îndoliat ziua restauraţiei? întâmplările tragice petrecute ori pe platoul Cotrocenilor, — relatate în pag.1­4-a a ziarului nostru, şi —care au îndoliat sufletul ţârii în mijlocul zilei de bucurie a serbărilor dela aniversarea Restauraţiei, zugrăvesc cu culorile brutale ale realităţii putregaiul moral al unui regim fals de minciună. Cine răspunde de viaţa copiilor ţării ? Cine răspunde de sângele victime­lor­? Cine răspunde de onoarea ţării? Nenorocirea de la Cotroceni este consecinţa unui regim de domnie a minciunii. Un regim în care domneşte parada şi superficialitatea, i­n regim de decor şi de lipsă de măsură. Una se spune Suveranului şi străinătăţii,­­ şi alta este realitatea. Groaznica nenorocire de ori zugrăveşte un regim care dă în antrepriză lucrările publice pentru a încuraja frauda clientelei politice, un regim care din aceelaşi motive lucrează cu antreprenori de ocazie, fără control şi fără răspundere. Cine răspunde de vi®ia cdăţenilor, cine răspunde de onoarea ţării? Se caută vinovaţii,­­ dar vinovatul cel mare este guvernul absent de la datoria lui de supraveghere şi control. Zecile de morţi, sutele de răniţi­­ cer sancţiuni! Ţara întreagă dela un capăt la altul întreabă: cine răspunde,? Guvernul minciunii şi al nenorocirilor să tragă consecinţele. 1 fa' ROMANIA: wMk­fâ Înţelegere ki­i cunoaşte duşmani $i singur! pe c­are ea poate sâ-l aitpe, ar fi duşmanii păcii" - JUGOSLAVIA: »Oricare ar fi cursul evenimentelor viitoare, organismul Micii Înţelegeri va şti sa le iaca faţă" — CEHOSLOVACIA : „Ţările Micei Înţelegeri sunt data sa apere cu toaia puterea tot cuvântul dat şi tratatele semnate, pata sa se susţină reciproc şi pata sa se apere până la ultima saltare întrevederea istorica dintre pl­­. Regele Carat­ii, principele Regent Paul si preşedintele canard Denes BUCUREŞTI. 9. — Sâmbătă după defilarea garnizoanei din Capitală prin fata înalţilor oaspeţi, ai M. S­ Re­gelui a avut loc un dejun la Palat, transformat ai­oi în şedinţă solemna, a Micei Antante, în ‘cursul căruia cei trei şefi ai Statelor Micei înţelegeri, au făcut declaraţiuni politice de cea mai mare importanţă. Iată aceste de­claraţii: meindu-şi activitatea pe aceste princi­pii, cele trei state ale Micei înţelegeri vor fi in măsură­, sunt convins, să des­­volte şi să lărgească încă activitatea a­­cestei alianţe, care ne-a dat dovezi, — şi aceasta nu numai in interesul lor propriu, dar şi un interes general. Oricare ar fi cursul evenimentelor viitoare, organismul Mucii Înţelegeri va ştii să le facă faţă in felul pe­ care il comandă interesele ţărilor noastre. Inspirat de aceste idei, imi este foar­­te plăcut să ridic paharul meu intru fericirea personală a Majestăţii Voa­stre şi a Casei Regale, precum şi întru prosperitatea poporului român, in să­nătatea Excelenţei Voastre şi intru prosperitatea poporului cehoslovac. Cuvântarea Regelui şi Scumpii mei aliaţi, Cu o adevărată, adâncă şi ruge­tată bucurie salut astăzi, aici la Bucureşti, pe Şefii de Stat ai Mici înţelegeri şi din adâncul inimii Mele Vă urez bun venit. Şi acest salut pe care Vi-l adresez nu e unul pui­ protocolar, ci este a­cela al unui al treilea din această unitate indisolubilă care e­tica înţelegere, e salutul României.­­ Este un eveniment fericit că, în a­­ceste zile când atâtea probleme inter­naţionale sunt pre cale să se producă, noi Şefi­i de Stat ai alianţei noastre am putut găsi timpul să ne întrunim spre a discuta marile chestiuni la ordi­nea zi­lei şi să ne consfătuim în aceste clipe deosebit de grele. Acest fapt, care afirmă unitatea şi indisolubilitatea Micii Înţelegeri, va demonstra că suntem o unitate inter­naţională care, în strânsă colaborare cu înţelegerea Balcanică, face o poli­tică de menţinere a Păcii şi de salv­gardare a propriilor sale interese. Cel dintâi dintre interesele sale este respectul fruntariilor actuale, pentru totdeauna intangibile şi al tratatelor de pace. Această afirmaţie solemnă şi hotărâtă va fi proclamată din nou, cu forţă şi voinţă, de către reuniunea noastră. Baza politicii Alicii înţelegeri este respectul angajamentelor internaţio­nale. Forţa Micii înţelegeri sălăşlueşte în unitatea ei indestructibilă. In scopul nostru de menţinere a pă­cii şi de­­salvgardare a propriilor noa­stre interese trebue să rămânem cre­­dincioşi societăţii Naţiunilor şi dacă experienţa doveneşte că unele mode­­leaii vor tren­ui aduse Pactului, noi nu vom accepta nici o atingere a prin­cipiului egalitaţii statelor, nici vre-o propunere care ar tinde sa slăbească pactul, pactul nu poate fi decât în­tărit, pentru ca societatea Naţiunilor să-şi poată îndeplini în întregime roiul. Apărându-şi interesele» Mica­­înţe­legere, neavând decât o dorinţă, aceea a menţinerii păcii, va executa scrupu­­los obligaţiile sale izvorâte din trata­­tele ei de amantă şi va practica o po­litică de amiciţie cu toate statele fără deosebire. Mica înţelegere nu cunoaşte duş­mani şi singurii pe cari eu poate să-i aibă, ar fi duşmanii păcii. Ne-am întrunit aici la Bucureşti, în­tre altele, spre a reafirma aceste puncte­ care fac însăşi raţiunea de a fi a Micii înţelegeri şi tocmai aceste fcfim­pi­ii de Înţelegere mutuală î­m­i încântă inima şi fac ca să Vă salut cu toată bucuria, în numele Meu şi acel­a al României. Am putut cu toţii să constatăm că importanţa opereî săvârşite de Mica înţelegere este datorită regularităţii şi frecvenţei contactelor între repre­zentanţi celor trei ţări. Ştiu că, dorinţa tuturor este de a în­tări şi mai mult aceste rezultate şi a­ceste contacte, deci nu cred că mo­­mentul a sosit ca să facem un pas îna­inte şi să ne întrunim. Noi Şefii de Stat, asistaţi de Miniştri Noştri, în­­ mod regulat odată pe an, anscrilrt&ial c&ioi fiSdtuEistol Beneş SIRE, , MDinSENIORE, Cu simţămintele celei mai adânci e­­moţii mă adresez as­tăzi Maj­es­taţei Voastre. Din animi 1920 am venit regu­lat la Bucureşti şi la Belgard in calita­tea mea de ministru al af­a­cerilor străi­ne al Cehoslovaciei, ca să discut tre­burile, celor trei ţări, ale noastre şi tre­burile Europei şi ale lumii, împreună cu miniştrii români, iugoslavi, colegii mei, colaboratorii mei şi, demult, prie­tenii mei. Am răspuns prieteniilor ro­mână şi iugoslavă, cu prietenia credin­cioasă şi devotamentul ceţiostovat A­­ceşti lb ani de colaborare, de adânc şi cald ataşament n'a cunoscut nici o cupă de ezitare sau de suflexciune. Azi am venit l­a Bucureşti ca să vizi­tez pe iViajestatea .Voastră întâia oară in funcţia m­e* preşecunţială.. Şi am marea cinste şi adanca bucurie să văd că această vizită coincide cu sosirea A. S. Regale Prinţul Paul, Regent al Iugoslaviei, d­ici Majestatea­­Voastră a avut ideia­ misiunată şi din toate punc­tele de vedere­ plină de înţeles, să re­unească pe cei trei şefi de stat ai ţă­rilor Micii înţelegeri, la Bucureşti, în­­tr-un moment, memorabil şi important pentru Maj cetatea Voastră şi pentru România, şi în acelaş timp într-un mo­ment al politicii internaţionale, care va putea îns­emna o răspântie a politi­cei europene, dacă nu mondiale. Este întâia reuniune­ a şefilor de stat ai celor trei ţări ale noastre. Este o dată importantă în istoria politică a grupului nostru. Este un mare simbol şi o mare manifestare, este afirmarea unei idei, a unui, sistem şi a unei mari concepţii politice, care are o valoare general europeană; este, în fine, afir­maţia unei mari nădejdi pentru viitor (Continuare pe pag. IV-a) -ţ Discursul prin jurul regent Paul SIRE, EXCELENŢĂ. Sunt fericit să pot constata in acest m­oment solemn desăvârşita comunita­te de idei, care inspiră şi dictează po­litica externă a Regatului României, a republicei cehoslovace şi a regatului iugoslav. In înţeleptele cuvinte al Majestăţii Voastre văd limpede definit scopul înalt pe care îl urmărea augustul meu văr, marele nostru Rege Alexandru I, scop pe care Iugoslavia cu poporul său pacific, cu tânărul ei Rege în frun­te, îl urmăreşte şi azi, sincer şi fără slăbiciune. Pe deplin de acord cu ideile formu­late in cuvintele pe cari le-a rostit Majestatea Voastră, consider că cele trei state ale Micei înţelegeri, cu com­- i plementul activ al Înţelegerii Balcani­ce, vor trebui să urmeze, şi in viitor, politica lor actuală şi să continue să dea lumii, simultan şi paralele probe, atât ale forţei lor, cât şi ale voinţii lor de pace.­­ De 16 ani­ ,de când există Mica înţe­legere, ea a dat probele cele mai stră­lucite şi cele mai remarcabile ale unei alianţe întemeiate exclusiv pe dragos-­­ tea de pace. Niciodată, în nici o clipă, ea nu a vrut să fie agresivă. E rar în, is-­­ toria omenirei să se vadă o puternică ■ grupare de­ state atât de pacifice. înte- * în Muzeul Asociaţiunii fiatait SIBIU. Şcoala politică de la Cluj a P.N­­. şi-a început activitatea La cursuri participă peste 200 tineri din judeţele Ardealului Festivitatea inaugurării — Primele conferinţe CLUJ. 9. — In două reportari ante­rioare am anunţat frumoasa iniţiativă a ■ conducerii P. N. Ţ. de a inaugura şcoli politice pentru tineretul partidu­lui naţional-ţăranesc din Ardeal şi Ba­nat La Cluj, Braşov şi Timişoara. In capitala Ardealului inaugurarea şcolii a avut loc­eri dimineaţă la orele 9-30. Socotim acest eveniment deosebit de important în istoria partidului nostru, deoarece in aceste şcoli se realizează o muncă pozitivă: luminarea fruntaşi­lor tinerimei rurale înregimentată în P. N. Ţ. asupra tuturor problemelor politice, cât şi asupra modului cum trebueşte făcută propaganda şi com­bătuţi adversarii politici. LA CĂMINUL CULTURAL DIN CARTIERUL IRIS încă din noaptea zilei de 7 iunie, au sosit la Cluj numeroase delegaţii din judeţele Someş, Bistriţa, Sălaj, Alba, Bihior, Satu Mare, Târnava Mare, Mu­reş şi Cluj, cari au fost îndrumaţi în­spre căminul cultural din cartierul ,,Iris‘,­i cartier în care cei cari vor ur­ma cursurile vor fi găzduiţi. La orele 9,30 au sosit de la: Clubul din str. Regina Maria 3b, dd. dr. Aurel Socol, preşedintele organizaţiei judeţe­nii a jud. Cluj, a P. N- Ţ., prof Vla­­dimir Ghidionescu, preşedintele cercu­lui de studii, dr. Simion Nemeş, prob­­ Mihail Kernbach, dr. Valer Moldovan, jun., prof. Victor Jinga, prof­ L. Zo­­log, dr. Elaviu Lauren­ţiu, prof. Petre Ocneanovici, Teofil Bugnanu, Ci­­meniu Albu, I. Dragomir, Bucur Şchiopa, Iu­­liu Gn­eţe, Camil Suciu etc. ele. că­rora la sosire li s-a făcut o frumoasă manifestaţie de simpatie. liste sunt corectate printro armonioa­să colaborare a puterilor legiuitoare, executivă şi judecătorească. România este o monarhie constitu­ţională, Tronul fiind moştenit de des­cendenţi direcţi. Conferenţiarul anali­zează apoi pe larg art. 33 din Constitu­ţie in legătură cu emanarea puterilor de stat de la naţiune şi explică celor prezenţi natura şi rosturile celor trei puteri, interdependenţa dintre ele, pre­cum şi drepturile şi datoriile cetăţeni­lor şi drepturile Suvernului. Capul statului, după Constituţie, care este mama tuturor legilor, nu poate gu­verna, ci numai domni. El frul este răs­punzător de faptele sale, însă cum de ele tot trebue să răspundă cineva, ori­ce act regal trebue contrasemnat de un ministru. Când se dovedeşte că a­­cest ministru a lucrat împotriva ţării şi a poporului, el poate fi dat în jude­cată după o procedură specială, iar de judecat nu poate fi judecat decât de secţiile unite ale Curţii de Casaţie. Mai departe d-sa explică cum în tim­pul când reprezentanţii poporului îşi fac datoria, are drept să critice orice lucru, fără ca să poată fi trimişi în ju­decată. Prin aceasta se aduce omagiu su­prem suveranităţii poporului, adică celor chemaţi să-i apere interesele. In aceasta trebue să vedem o dovadă a respectării suveranităţii poporului. D. dr. Valer Moldovan explică apoi ce es­te, o locotenenţă domnească, o regenţă, explică valoarea dreptului de vot pen­tru ţărănime, obligaţia ţărănimii de a vota, drepturile de cari cineva trebue săă se bucure pentru dppta şi a fi ales şi stăruie în mod special asupra nece­sităţii achitării de dări juste, pentru ca statul să poată face faţă nevoilor, şi a­­nume întreţinerea armatei, plata func­ţionarilor, întreţinerea drumurilor şi o mulţime de alte organizaţiuni ce se întâlnesc într'un stat civilizat. Ca încheiere, d. Valer Moldovan a explicat pe înţelesul celor prezenţi în ce împrejurări şi cu ce formalităţi se poate modifica Constituţia. Poporul şi conducătorii lui fireşti au datoria de a veghia ca legea legilor să fie respec­tată. La respectarea Constituţiei mai veghiază şi Curtea de Casaţie, care poate declara neconstituţională orice lege, pe care oameni de rea credinţă şi potrivnici intereselor poporului o ar putea aduce peste noapte. Orele fiind înaintate, cursurile au fost suspendate până după masă la ora­ 3, între timp făcându-se apelul ce­lor prezenţi şi luându-se măsuri pen­tru buna lor găzduire. Cuvântul d­e descădere aldHit iiircssisiiiimtcs Aurel Luând cuvântul d. dr. Aurel SoCol salută pe cei prezenţi şi arată că ju­deţele respective au trimis floarea ti­neretului la această Şcoală pentru a s se iniţia în tainele propagandei politice, pentru a se întări în dragostea de neian, pentru a căli ideia izbânzii partidului nostru. Dar mai înainte de a porni la lucru permiteţi-mi să vă amintesc că în is­toria statului român, ziua de astăzi este o zi mare. Aceasta pentru ca in ziua de 8 iunie 1930 a venit în ţară prinţul Carol, Regele de astăzi al ţă­rii. Dsa explică cum Suveranul nos­tru de astăzi, ca prinţ moştenitor a trebuit să părăsească ţara împotriva veniţii poporului, dar conform c­u in­teresele partidului liberal. Partidul naţional ţărănesc prin doi. Iuli­u Ma­­niu şi Ion Mihalache, au fost împo­triva acestui lucru şi au lucrat de ei intens pentri readu­sria vlăstarului l­egesc în ţară. D. dr. Aurel Socol, îşi exprimă sa­­uaisfacţia că lucrurile s-au întâmplat aşa cium s-au întâmplat şi arată că tocmai de aceea ziua de 8 iunie este o sărbătoare naţională. „CE ESTE STATUL“? D. preşedinte dr. Aurel Socol, a con­ferenţiat apoi despre: Ce este statul? A început prin a arăta că atunci când vorbim de stat ne gândim în primul rând la pământul românesc, aşa cum a fost el fixat între graniţa naţională prin tratatul de la Trianon. Prin acel tratat provinciile locuite de români sau unit cu Vechiul Regat realizând asiriei Romania Mare. Pământul ro­mânesc ne este sfant şi ne este un a«»­­taş timp deosebit de drag. Dragostea faţă fie ţara fa n°i st? explică cu atât mai mint cu cât poporul românesc este un popor de agricultori, spre deo­,jrte de alte popoare care sunt in­­dustriale sau comerciale şi ea, toc­mai din cauza aceasta sunrt mai puţin irigate de ţara loi. Conferenţiarul ex­plică apoi cum sufletul poporului e determinat de natura pământului. Altfel este munteanul din Ardeal, alt­fel se prezintă ţăranul român din şe­sul Bărăganului şi cu totul altfel cel din pe IMoralul Mării. Munteanul e mai întunecat la fire şi mai pietros pe câtă vreme cei dela şes are o fire mai des­chisă. Teritorul­­naţional este nauiţlat a­­poi cu ceea ce noi numim poporul, îna­inte vreme popoarele erau amestecate şi aveam state cari nu se bazau pe ideia de naţionalitate. Aceasta stare de lucruri astăzi a încetat. Principiul de bază este ca naţiunile să trăiască în state naţionale. Alături de teritorul naţional şi de popor avem apoi reg­e, adică organi­zaţia statului. Această organizaţie poate fi foarte felurită: democratică, absolutistică, etc. Rezultă din toate a­­cestea că noi românii trebue să ne iu­bim în mod deosebit pământul nostru strămoşesc, să ţinem unul la altul, ori de i­n sânge şi o lege şi să respectăm legile cari ne guvernează. Conferinţa dlui dr. Aurel Socol­ a fost urmărită cu cel mai viu interes de întreaga asistenţă. Cuvântul dlui profesor dr Jinga A urmat la cuvânt d. prof. dr. N. Jinga, care ar­ată, că înfiinţând aceste şcoii, partidul n­aţional-ţăranesc face un lucru cu totul nou în istoria politi­că a ţări noastre. Şcoala care se face in capitala Ardealului, la Braşov şi la Timişoara, are mare însemnătate şi un şi mai mare înţeles.­­Prin ea noi dove­dim că nu urmărim numai slujbe. Nu vrem să fim doar consilieri şi primari în sat, ci vrem mai presus de toate să avem minte luminată, să avem bine cristalizate toate marile adevăruri po­litice. Facem această şcoală, pentru ca d­v. să toarceţi mai departe legătura între popor şi conducători. Prima şcoală de acest fel sa făcut la Câmplungul Mus­celului în chiar judeţul dlui Ion Miha­­lache. Vedeţi dv., în zilele noastre a­­numite sate încep să aibă o­ însemnă­tate istorică. Se vorbeşte cu mare res­pect despre satul ardelean, Bâdăcin, pentru ca acolo locuieşte d. Iuliu Ma­­niu, după cum se vorbeşte şi de Topo­­loveni, pentrucă acolo locuieşte d. Ion Mihalache. „ Aici dv. aţi venit la muncă. Va tre­bui să plecaţi cu idei clare şi cu lucru­rile pe deplin înţelese. Dv. trebue să ştiţi lămurit de ce sunteţi partidul na­­ţional-ţărănesc, ce vrea P. N. Ţ., care sunt conducătorii dv. iubiţi, care ne este programul şi mai presus de toate, cari sunt duşmanii noştri răi şi cleve­titori. In satul dv. va trebui să lămuriţi pe toţi de aşa natură, încât îndoiala să dispară din sufletul tuturora, iar şoap­tele celor răi să nu mai poată avea crezământ. Iată rolul adevărat al şcoalei politice naţional-ţărăniste de la Cluj. D. dr Vaier Moldovan despre „Constituţie0 După o scurtă pauză, a luat cuvân- ' tul d. Dr. VALER MOLDQVAN, secre­tarul judeţean al organizaţiei judeţene, care a vorbit despre „Constituţie în­­ general şi Constituţia noastră în spe-­­ cial. D-sa a arătat cum în scurgerea­­ vremurilor s'au cristalizat trei forme­­ de stat: Monarhia absolutistă în care capul statului deţinea toate puterile şi guverna după bunul său plac, Repu­blica în care poporul îşi alege condu­cătorul pe o perioadă limitată de 4 sau 7 ani şi Monarhia constituţională, in care toate defectele monarhiei absolu LeftUîe de după masa Conferinţa d­lui dr Simion Nemeş După ce toţi delegaţii au luat masa comună, cursurile au fost reluate la o­­rele 3 d. a.. Primul a conferenţiat d. dr. Sim­on Nemeş despre „Morala şi ideia Creştină". Un principiu de bază al programului r. i­. ţ. este morala creştină, adică fiecare acţiune, fiecare înfăptuiire tre­bue să fie pătrunsă de învăţăturile creştineşti, aş­a cum găsim în Sfânta Scriptură şi in scrierile bisericeşti. Toate momentele mari din istoria nea­mului nostru şi deci şi a partidului no­stru, care a reprezentat şi în trecut ca şi azi, aspiraţiile integrale­­ale neasmu­­lui nostru, au fost prezidate de repre­zentanţii bisericii, în această privinţă nu a fost niciodată deosebire­­între ce­le două biserici. Au slujit alături la al­tarul naţiunii episcop ortodox, episcop gr. car, preotu­l ort. şi­ cel unit au ser­vit la altar la to­ate solemnităţile naţio­nale. Stând la baza­­programuli nostru Moirala Creştină, evident avem esenţial punct de program, apărarea bisericii, organizarea clerului şi salarizarea po­trivită slujbaşilor altarului, ca ei să poată corespunde menirilor de a pro­paga şi susţine învăţăturile creştineşti. (Urmare pe pag. II).

Next