Patria, septembrie 1936 (Anul 18, nr. 194-217)

1936-09-01 / nr. 194

i lovitură de tcatru către nu schimba| nimfe in po­­pomica externă a (ârii Farsa sinistră ai unei remanieri N­iica,interxiâ și [primejaneste ] .­­D. IV. Titutescu a fost4inlâturait din guvern in ajunul Micei Înțelegeri 91 »n timpul celor *****aUa»^^ interna|ionale—Politicei regimului Tatarescu a dat la nimeni — Declaraţiile ălor I. Mihalache şi AT. Titulescu Un joc inutil şi ridicol s’a desfăşurat admbătă pe scena politică şi in dosul emiselor. ■ - 1 1 1.... . . . L­. .jh Remanierea îndelung pregătită de d. Tătărescu a fost realizată cu graba unei lovituri de teatru, iu ceasurile când singura Logică şi singura răpune politică era aceea a plecării regimului sau povara propriilor saie păcate. Faţă de ultimele evenimente ce s-au precipitat pe arena publică, gu­vernul nu numai că a dovedit orice lipsă de autoritate, de­ a controla or­dinea publică care i-a lunecat din mâini, dar a mărturisit şi vinovate com­plicităţi cu valurile anarchiei. Remanierea n’a schimbat nimic din partitura cântată de regimul Tă­tărescu, nici măcar caracterizarea de alte măşti, aceeaşi gamă, nu i se poa­­­te da acestei remanieri — pentrucă nu numai gama, dar şi măştile au ră­­ma­s aceieaşi­ schimbându-şi doar to­tul aşa cum se face in figurile de ca­dril. Aşa cum s-a făcut remanierea nu are nici-o justificare şi nici-o va­loare, nici pentru situaţia politică şi nici chiar pentru refacere­a şi consoli­darea guvernului. Se poate spune chiar, că noul guvern prezidat de d. Tătărescu prezintă o formă mai slabă ca cea pe care a schimbat-o. Cabinetul ce a depus jurământul La miez de noapte cuprinde pe toţi membrii guvernului anterior in afară de ardeleanul A­uter it­oman şi in afa­ră de d. dr. Titulescu şi Sav­el Rădulescu, înlăturaţi in mod brutal din gu­vern, fără a li­ se spune măcar cu un cuvânt motivele. Ce s’a întâmplat in vremea din urmă? , , Unii Inculeţ şi­­Water Fop executorii principali ai politicei guvernului, prin marile greşeli ce le-au făcut au stârnit nemulţumirea unanimă a tatu­­ror factorilor pontici şi constituţionali ai ţării şi au ajuns in focul atât al opoziţiei, cat şi a unei mari părţi din partidul liberal. Colegii din cabinet, parlamentari majoritari, şefi de orga­­nizaţii Liberale, au­­cerut capetele ce­lor doi miniştri, care au realizat şi prin cari sa manifestat politica guver­nului Tătărescu. A-i jertfi pe ei însemna insă recunoaşterea totală a fa­limentului ponticei duse de guvernul Tătărescu, iar acest lucru nu putea avea altă incheere decât falimentul şi demisia regimului. Plecarea celor doi miniştri o cereau apoi şi interesele politicei noastre externe, pentrucă sub ocrotirea şi regisoratul lor, au luat naştere şi s’au desvoltat mn ţarii curente ostile orien­trii externe de pană acuma, curente care au adus îngrijorare în tabăra aliaţilor. Ce s’a făcut însă? . . Ca într'un joc de societate, ministrul de interne şi de justiţie au fost permitaţi, unul la alt departament, iar celalalt la vice-prezidenţia consiliu­lui de miniştri. Reftina vum unde au fost, vor fi mai pum, unde sunt uşe-Zail? .....­ Primul ministru a justificat remanierea ca necesară pentru a putea par­curge „ultima etapă a guvernării“. .Vechea echipă nu putea duce la bun sfâr­­şit această guvernare . Dar noua echipa este exact aceeaşi cu acea veche cu excepţia Kim Vater Roman, a cărui persoană nu putea să fie nici­ o pied­ecă în ultima perioadă liberală. __ .......................... Se aştepta debarcarea dlor Im­culet şi Vaier Pop şi ca o consecinţă a falimentului politicei regimului,­­ demisia întregului cabinet. In schimb s-a sporit numărul miniştrilor la 2b şi a fost alungat din gu­vern d. N. Jitulescu, singurul ministru care a mai putut ţinea în frâu guver­nul de la unele acte făţişe, a căror urmare putea fi primejduirea intereselor celor mai superioare ale ţării, între cari slăbirea siguranţei hotarelor tra­sate de jertfele războiului şi de tratatele de pace. Abia cu o lună înainte, la 16 iulie, guvernul Tătărescu s-a solidarizat printr un comunicat public cu politica externă făcută de d. Titulescu, care era decretată politica guvernului şi a ţării, şi acelaşi comunicat se exprimau dlui Titulescu omagii de recunoştinţă şi încrederea nelimitată a guvernului faţă de politica dsare, care este însăşi politica ţării“. Ce s-a întâmplat dela 16 iulie încoace pentru că d. Titulescu să fie înlăturat din guvern în modul bru­tal, în care­ a fost înlăturat? E acest gest prima mărturisire a unei noui orientări politice, opusă aceleia susţinute de toate guvernele dela Unire în­coace și executate în cea mai mare parte prin d. Titulescu? Ce înţeles a avut remanierea? O încercare de muşamalizare a răspun­«| 9 lf ---Vt r'l -aenilor ?­**• ima ■■■■■» - v-i 1 •* -—-—j Sgggl ^ - r­â._______ Sau singurul motiv al farsei ce s’a jucat a fost acela de-a înlătura din guvern pe d. Titulescu, în ceasurile cele mai agitate pe care le traversează politica europeană de la războiul mondial încoace şi în pragul conferinţei Micei Înţelegeri, unde urmează să fie desbătute probleme dintre cele mai vitale pentru soarta ţării noastre?­­...­­In câteva cuvinte, remanierea făcută Sâmbătă, pentru politica internă n’a adus nici-o altă limpezire decât aceea a tradiţionalei cârpele pe anti­­reul lui Arvinte: s’au tăiat poalele pentru a face mâneci, — iar în politica externă o nedumerire generală şi un mare semn de întrebare în ceasuri dintre cele mai grele. Dar asupra aspectelor grave ale farsei de Sâmbătă vom mai reveni. Deifafixrareai crizei consiliului şi ministru al armamentului d. GHEORGHE portofoliu d. ION IN-fără TĂ I .A­şl i. .Vicepreşedinte al conswUului şi ministru CCLEJ. ; lUiiUsUu de interne, d. I). iUCA, fost subsecretar de stat ia interne; Sunsecretari de stal ia intei ne: u. AtUtEJUiAiN JtJEiNlUlU, fost subsecre­­tar de stat iu jusupe Si u. VASILE nauca, vic^piescuiuti&ie Ettmerei; Mimisuu de externe: d. VlClUR M1UMLS61; Suosecretar de stat ia externe; iLviClUK iîadlLESCU; Ministrul cupelor: d. VIUi UK lAMANDi; ijuosecretar ae stat ia cutie: d. M. beRUEANU, vicepreşedintele Camerei. (Subsecretariatul de stat dela cutie atest dient dlui GEORGE FOi­­NO, vicepreşedinteie Camerei, care insă l-a r­efuzat); Munstru de industrie şi comerţ: d. VALEiuU POP, fostul justiţe; Ministru de ministru de finanţe: d- CANCICOV, fost subsecretar de stat la do­menii; _ , J. .u.*^ Subsecretar de stat la finanţe: d. DUMITRU ALIMĂNIŞTEANU, deputat şi raportorul general al bugetului; Ministerul muncii şi sănătăţii se scindează din nou: ministru muncii d. I. NISIOR; Ministrul sănătăţii d. Dr. I. COSTINESCU, fost ministru de industrie şi comerţ; mii m ' Ministru de justiţie: d MIRCEA DJUVARA, vicepreşedintele Camerei; Ministru de comunicaţii: d. RICH­A1* * BRANASOVILCA; Ministrul Apărării Naţionale: d. general PACE ANGELESCU; Ministru de domenii: d. V. SASSU; Subsecretar de stat la domenii: d. FIBERIU MOŞOIU; Alinistru de instrucţie publică: d. Dr. ANGELESCU; Subsecretari de stat la instrucţia publică: dnii ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, rectoul universităţii din Cluj şi I. .VALAORI, actual secretar general al mi­nisterului de instrucţie; Ministru de stat însărcinat cu problemele cooperaţiei: d. M. NEGURĂ; Subseceretar de stat la armament d. PETRE BEJ­AN; Subsecretar de stat la aviaţie: d. N. CARANFILL. _­­ ___ Guvernul decii s-a reconstituit fără domnii Titulescu, Savel Rădulescu şi­­Vaier Roman. S-au înfiinţat în schimb ministere noui şi subsecretariate noui, guvernul având 26 de miniştri. Seara cu un tren special membrii­­ guvernului au plecat la Sinaia, unde LA MIEZUL NOPŢIi au depus jurămân­tul la Palat Cu prilejul îndeplinirii formalităţilor nu s‘a ţinut nici-o cuvân­tare. Declaraţia program iată cum s’au desfăşurat­­actele far­sei remanierii: Vineri primul ministru în audienţa ce ia avut la Suveran a prezentat Re­gelui demisia guvernului. Demisia a fost primită dar­ Majesta­tea Sa a însărcinat tot pe d. Tătărescu cu formarea noului guvern. După audienţă d. Tătărescu a avut o intrevedere cu dnii Victor Anitones­­cu, Victor Rădulescu şi Alexandru Neagu, consider tehnic la Ministerul finanţelor, apoii cu­­un tren special a plecat la Bucureşti, unde a avut loc un consiliu de miniştri după care s’a dat presei următorul comunicat: .Pentru a putea parcurge ultima etapă a guvernări noastre, am soco­tit necesară o largă remaniere a gu­vernului și în acest scop am înaintat M. Sale Regelui demisia mea. M. Sa a binevoit a mă însărcina cu formarea noului guvern care va fi constituit în 24 ore’’. După şedinţa consiliului de miniştri s’a ţinut o lungă consfătuire între membrii fostului guvern şi fruntaşii partidului liberal la locuinţa dlui Tă­tărescu, unde s’a întocmit lista noului guvern. I |­j ..­ *­ Această listă a fost prezentată de dnii G. Tătărescu şi dr. Costinescu şi dlui Dinu Brătianu, preşedintele parti­dului liberal. Lista este următoarea: După depunerea jurământului, pri­mul ministru a făcut o serie de decla­raţii presei asupra programului de lu­cru al noului guvern. Intre altele d. Tă­tărescu a spus că noua echipă ministe­rială va realiza aceeaşi politică exter­nă şi internă ca şi până acum, că re­manierea guvernului a fost necesară pentru omogenitatea şi unitatea de ac­ţiune, că guvernul va menţine ordine internă aplicând legile şi că nu va to­lera ca violenţa să fie ridicată la rang de principiu. Guvernul» — mai spune declaraţia program, — va desarma toa­te gărzie politice, va introduce o nouă disciplină externă al cărei executor a fost până acum d. Titulescu şi va in­tensifica acţiunea pentru întărirea şi înzestrarea oştirei. In cercurile politice se subliniază faptul, că lovitura de teatru realizată de d. Tătărescu cu remanierea pe care a făcut-o este, prefaţa prăbuşirii defi­nitive a regimului liberal. De altfel în­­suş­i primul ministru a declarat, că este în faţa ULTIMEI ETAPE a guvernării sale. TELEGRAMA CĂTRE D. TITU­­LESCU Pentru a încerca cel puţin salvarea aparenţelor, acolo unde aii mai găsi crezare, pr­eşeuintete constitui­ui a tri­mis o telegrama de aer pag­iu dlui it­­imescu la trap martin, araiam­u­-i că re­manierea a tăcut-o­um necesitaţi de poutica interna, şi că aceieaşi necesi­taţi l-au opustat ca să alcatuiască ca­­mul lui numai din membrii partidu­ului liberal. _ „ D. Tătărescu mulţumeşte apoi dlui Titulescu pentru sprijinul ce l-a dat guvernatei sale «, îşi exprimă regretul că din cauza unor împrejurări inneme este nevoit să renunţe la contribuţia importantă a colaborării dlui Titulescu. PRESA STRĂINĂ DESPRE LO­VITURA DE TEATRU DE LA BUCUREŞTI Presa europeană comentează cu in­teres evenimentele petrecute la Bucu­reşti şi subliniază cu îngrijorare ur­mările ce pot avea loc după debarca­rea dlui Titulescu. Analizând schimbările săvârşite în guvernul României prin remanierea de Sâmbătă, ziarul Le Temps, califică gestul dlui Tătărescu drept o lovitură de teatru pentru a scoate din guvern personalitatea proeminentă a dlui Ti­tulescu. Acelaş ziar arată că d. Titu­lescu nu este omul care să abandonee­ze lupta și că e chemat să joace un rol important în politica ţării. D. Dr. N. LUPU INVITAT LA D. TITULESCU (Consmitere pe pag. IV-flb lu­sia noului guvern Preşedinte al D­RUŢA TĂTĂRESCU ■axa rwSäXM !nijkSnvA ív vdmevai Kt, rnn/iMi Anal al XVUl-lta *94 1j€£Í íS Mart*, t Septemvrie DIREGTOHi Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. 31 Telefon: 13-31 ABONAMENT: . - - Lei YOO.­­ — Lei 80- ~ Lei 800.­- Lei 65.­Preoţi, ing., etnd., ţărani anual — Lei 600. Fracţiuni de an, lunar — Lei 45. Pentru autorităţi, inst, banci, ete. Lei lOM. In străinătate dublu. Organ al Partidului naţional TârAnasc Abonament anual — — Fracţiuni de an, lunar — Pentru funcţionari, anual Fracţiuni de an, lunar - Muzeul Asociaţi^1 ^ t y „ mClATUMPomişii soficfld măresc pe trotzkisi l­a londra PARIS, El (Rador). •— O adevărată groază domneşte în colonia rusă din Londra, din cauza prezenţei în oraş a unor reprezentanţi ai poliţiei speciale ruseşti. Deasemenea se confirmă ştirea că Ozerski şeful delegaţiei economice sovietice la Lon­dra a fost rechemat, iar soția lui a dispărut. Gratuit uneltele­­ guvernului relatând cele întâmplate la Sinaia nu guovyw Urtvv V J­­de^spus decât că „procedeele sunt condamnabile“ şi repetă asigurarea că guvernul a luat toate măsurile pentru sancţionarea vinovaţilor arestaţi şi deferiţi consiliului de răsboiu. Ca şi primul ministru, ca şi miniştrii de interne şi justiţie, oficiosul guvernului nu aminteşte cu niciun cuvânt despre origina atentatelor şi violenţelor tot mai des şi mai primejdios repetate pe câmpul vieţii politice româneşti. Cei cinci terorişti de la Sinaia au arătat în declaraţiile lor, că ordinul de-a face ceea ce au făcut i-au primit deja „căpitanul“ care le-a dat şi „decretul mobilizării legionare“ cuprinzând sentinţa de moarte împotriva dlor Madgearu, dr N. Lupu şi Mezincescu. Asasinii primului ministru Duca au aparţinut organizaţiei „Gărzii de fier“, care-i glorifică pe fata prin cântecul „Nicado­­rilor“ intonat la congrese, la întruniri, în tabere. Asasinii lui Stetescu, membri ai „Gărzii de fier“, au declarat la instrucţie, iar apărătorii lor — toţi fruntaşi ai legionarilor gardişti — au accentuat-o, că „au executat o hotărîre de la Tg- Mureş luată de congresul legionar pentru „sancţionarea“ trădătorilor“. Ameninţarea cu moartea dela Sinaia este şi ea opera „Gărzii de fier“, făcând parte dintr’o serie de dispoziţii luate printr’un „decret al mobilizării legionare“. Cine nu vede că aceste acţiuni — ca şi atâtea altele similare — nu sunt izolate ci se află în directă continuare? Toată lumea recunoaşte şi e de acord că cei arestaţi ca vinovat­, sunt simple unelte de execuţie, că răspunderea efectivă trece dincolo de ei, peste capul lor, asupra conducătorilor „Gărzii de fier“ ?­­ Toată lumea e de acord că autorii morali, organizatorii, cei­­ cari ordonă uneltelor de execuţie, nu au fost şi nu sunt traşi la­­ răspundere. Pentru cercetări nu există răspunzători morali şi instrucţia nu se adânceşte până la izvorul răului şi deci până­­ la precizarea adevărului deplin. De ce această lase şi ruşinoasă alunecare pe lângă cerinţele datoriei şi pe lângă prevederile legii? De ce aceasta teamă de-a chema în faţa justiţiei şi de-a sancţiona după lege pe oamenii cari susţin în întruniri, în mani­feste şi în presă că-şi asumă răspunderea că-şi recunosc faptele, dar că ele nu pot fi judecate decât după legea şi morala legio­nară, care sunt deasupra legilor tarii şi a moralei creştine ? Dovezile sunt categorice. De ce sunt trase la răspundere numai uneltele de execuţie ? De ce nu se atinge nimeni de autorii morali, de cei cari ordonă violenţele şi asasinatele? Partidul Naţional-ţărănesc cere ca pe banca acuzaţilor alături de unelte să fie aduşi şi organizatorii şi răspunzătorii morali. Să se stabilească răspunderea penală şi pentru cei cari ordonă atentatele. Să fie urmăriţi conducătorii supremi ai „Gărzii de fier“ în frunte cu Corneliu­­Jodreanu, autorul decretului de mobilizare legionară. Ne am luminat! de­s Vladimix Nicoară In sfârşit, d. Octavian Goga —co­jm­anaaniLu muerişuxor romam şi du­ios­ur piue­teu şi aumu aior al cuciuio­­rului ae ia mm, a voruit. A­­oroi­t ziar­ului „Eurenurlcare, principiai, şira ae mai mamte ce o sa-i spună u. yoga. A vorbit frumos, sonor, elegant, lib­erar, cum ii şaue bine unui maestru al cuvântului, nur nici nu ne-a spus nimic nou, nici, — mai cu seamă, — n'a reuşit să ne aduca macar o scân­teie de lumina şi o raza de speranță. D. u. Goga ne a făcut încă o dată do­­va­da că, un veritabil orator, poate să Y'.ibeasca mult, frumos şi elegant, ia­ră sa spună ceva. Aşteptam declaraţiile d. Goga, în­tors din Germania revizionistă şi răz­boinică, — din acea Germanie, care împreună cu Ungaria şi Bulgaria, în­tind hora revizionistă in jurul fruntarii lor noastre, — aşteptăm aceste decla­raţii, nădăjduind ca vajnicul patriot, român ne va aduce din partea idolu­lui său şi al încârligaţilor germani, da­că nu un pact scris cel puiţin asigu­rări formale că revv.torismul nu ne va atinge graniţele-Shd- G -ga ne-a adus impresii, ca ori­ce poet, vo­ivs, ca orice orator, şi sim­ple presupuneri spri­jinite pe o .. cre­dinţă personală. Suntem siliţi să spu­nem că, numai cu aceste mârunţuşuri sentimentele, nu se poate garanta şi nu se poate apăra integritatea hota­relor noastre.* Nu n ne vom opri asupra considera­ţiilor sportive făcute de d. Goga în­­tr-o formă elegantă şi literară. Nu ne vom opri nici la imnul die admiraţie necondiţionată pe care îl sonorisează pentru d. Hitler de­oarece d. Goga. — d. Iituiescu se va întoarce in ţarii, dsa ca orice duşman al democraţiei şi ca neraspunzând Invitaţiei dlui Tătărescu orice dictator în crisalidă, — trebue să-l aducă idolului său. In sfârşit, nu ne vom opri nici la arbitrara împăr­ţeala pe care d. Goga binevoeşte să o BUCUREŞTI. 31.­­ Ziarele de Capi-­­­tală dau ştirea, că d. dr. N. Lupu, vice-­­ preşedintele P. N. Ţ. este aşteptat de d. Titul trecu la Cap Martin, în cursul săptămânei acesteia. Peste câteva zile , d. Titulescu va avea apoi o întrevedere­­ şi cu d. Virgil Madgearu, care îl va vi-­­­zita la Cap Martin. In scurtă vreme Titulescu se va întoarce în ţară, dsa­r răspunzând Invitaţiei dlui Tăt de a-ş­i relua postul de la Londra, facă Europei, acestei Europe nenoro­cite pe care d- fluier vrea s o impar-Tă luanuu­ şi partea leului, iar u. uogu se «nu I, urneşte s o impar ca numai m aoua, bolşevică şi naţionalista. Urne mţeies că, aupa u. Goga, toate ţările ue pe glob, afara de Germania şii­­talia sunt bolşevice. iNu ne vom opu să dis­cutam aceste lucruri pentrucă, este imună once discuţie, cu oam­eni care au idei­­lexe. Şi d­­uoga dă dovadă că, personalitatea sa politică, doctrina şi programul partidului, sunt spânzurate intre două idei fixe: antisemitism şi anticomunism. Ne place a crede, s - om putea zice chiar: suntem convinşi, — că sclipitoarea inteligenţa a dlui Goga şi supleţea­sa intelectuală nu se îm­pacă de loc cu aceste idei fixe, doar, ie-a împrumutat pentru a avea o ţi­nută nouă, adecvată cu svastica şi harnaşamentul importate de la Berlin. Suntem în măsura să afirmăm că, în­­tr‘o convorbire intimă, s-au rostit cu­vintele:­­n‘am ce să fac, trebue să merg înainte, am intrat în horă, trebue să joc!‘‘ Aceste vorbe spun toţi Aceste vor­be arată convingerea intimă a dlui Goga şi sinceritatea „apostolatului“ său. In aceste condiţii este cu totul inutilă o discuţie în contradictoriu, pentru că nu există un surd mai desă­vârşit, ca omul care nu vrea să audă. * Ne vom opri, aşa­dar, numai la dec­laraţiile d. Goga, relative la revizionis­mul german.­­ Ce ne spune d. Goga venit din Ger­mania, după ce a studiat la faţa locu­lui această chestiune? Iată ce ne spune: ,,Revizionismul este un principiu fundamental al actualei concepții po­litice germane, el privește însă reven­dicările de teritorii, ale acestui popor, (Urmare pe pag- II-a).

Next