Patria, septembrie 1936 (Anul 18, nr. 194-217)
1936-09-01 / nr. 194
i lovitură de tcatru către nu schimba| nimfe in popomica externă a (ârii Farsa sinistră ai unei remanieri Niica,interxiâ și [primejaneste ] .D. IV. Titutescu a fost4inlâturait din guvern in ajunul Micei Înțelegeri 91 »n timpul celor *****aUa»^^ interna|ionale—Politicei regimului Tatarescu a dat la nimeni — Declaraţiile ălor I. Mihalache şi AT. Titulescu Un joc inutil şi ridicol s’a desfăşurat admbătă pe scena politică şi in dosul emiselor. ■ - 1 1 1.... . . . L. .jh Remanierea îndelung pregătită de d. Tătărescu a fost realizată cu graba unei lovituri de teatru, iu ceasurile când singura Logică şi singura răpune politică era aceea a plecării regimului sau povara propriilor saie păcate. Faţă de ultimele evenimente ce s-au precipitat pe arena publică, guvernul nu numai că a dovedit orice lipsă de autoritate, de a controla ordinea publică care i-a lunecat din mâini, dar a mărturisit şi vinovate complicităţi cu valurile anarchiei. Remanierea n’a schimbat nimic din partitura cântată de regimul Tătărescu, nici măcar caracterizarea de alte măşti, aceeaşi gamă, nu i se poate da acestei remanieri — pentrucă nu numai gama, dar şi măştile au rămas aceieaşi schimbându-şi doar totul aşa cum se face in figurile de cadril. Aşa cum s-a făcut remanierea nu are nici-o justificare şi nici-o valoare, nici pentru situaţia politică şi nici chiar pentru refacerea şi consolidarea guvernului. Se poate spune chiar, că noul guvern prezidat de d. Tătărescu prezintă o formă mai slabă ca cea pe care a schimbat-o. Cabinetul ce a depus jurământul La miez de noapte cuprinde pe toţi membrii guvernului anterior in afară de ardeleanul Auter itoman şi in afară de d. dr. Titulescu şi Savel Rădulescu, înlăturaţi in mod brutal din guvern, fără a li se spune măcar cu un cuvânt motivele. Ce s’a întâmplat in vremea din urmă? , , Unii Inculeţ şiWater Fop executorii principali ai politicei guvernului, prin marile greşeli ce le-au făcut au stârnit nemulţumirea unanimă a taturor factorilor pontici şi constituţionali ai ţării şi au ajuns in focul atât al opoziţiei, cat şi a unei mari părţi din partidul liberal. Colegii din cabinet, parlamentari majoritari, şefi de organizaţii Liberale, aucerut capetele celor doi miniştri, care au realizat şi prin cari sa manifestat politica guvernului Tătărescu. A-i jertfi pe ei însemna insă recunoaşterea totală a falimentului ponticei duse de guvernul Tătărescu, iar acest lucru nu putea avea altă incheere decât falimentul şi demisia regimului. Plecarea celor doi miniştri o cereau apoi şi interesele politicei noastre externe, pentrucă sub ocrotirea şi regisoratul lor, au luat naştere şi s’au desvoltat mn ţarii curente ostile orientrii externe de pană acuma, curente care au adus îngrijorare în tabăra aliaţilor. Ce s’a făcut însă? . . Ca într'un joc de societate, ministrul de interne şi de justiţie au fost permitaţi, unul la alt departament, iar celalalt la vice-prezidenţia consiliului de miniştri. Reftina vum unde au fost, vor fi mai pum, unde sunt uşe-Zail? ..... Primul ministru a justificat remanierea ca necesară pentru a putea parcurge „ultima etapă a guvernării“. .Vechea echipă nu putea duce la bun sfârşit această guvernare . Dar noua echipa este exact aceeaşi cu acea veche cu excepţia Kim Vater Roman, a cărui persoană nu putea să fie nici o piedecă în ultima perioadă liberală. __ .......................... Se aştepta debarcarea dlor Imculet şi Vaier Pop şi ca o consecinţă a falimentului politicei regimului, demisia întregului cabinet. In schimb s-a sporit numărul miniştrilor la 2b şi a fost alungat din guvern d. N. Jitulescu, singurul ministru care a mai putut ţinea în frâu guvernul de la unele acte făţişe, a căror urmare putea fi primejduirea intereselor celor mai superioare ale ţării, între cari slăbirea siguranţei hotarelor trasate de jertfele războiului şi de tratatele de pace. Abia cu o lună înainte, la 16 iulie, guvernul Tătărescu s-a solidarizat printr un comunicat public cu politica externă făcută de d. Titulescu, care era decretată politica guvernului şi a ţării, şi acelaşi comunicat se exprimau dlui Titulescu omagii de recunoştinţă şi încrederea nelimitată a guvernului faţă de politica dsare, care este însăşi politica ţării“. Ce s-a întâmplat dela 16 iulie încoace pentru că d. Titulescu să fie înlăturat din guvern în modul brutal, în care a fost înlăturat? E acest gest prima mărturisire a unei noui orientări politice, opusă aceleia susţinute de toate guvernele dela Unire încoace și executate în cea mai mare parte prin d. Titulescu? Ce înţeles a avut remanierea? O încercare de muşamalizare a răspun«| 9 lf ---Vt r'l -aenilor ?**• ima ■■■■■» - v-i 1 •* -—-—j Sgggl ^ - râ._______ Sau singurul motiv al farsei ce s’a jucat a fost acela de-a înlătura din guvern pe d. Titulescu, în ceasurile cele mai agitate pe care le traversează politica europeană de la războiul mondial încoace şi în pragul conferinţei Micei Înţelegeri, unde urmează să fie desbătute probleme dintre cele mai vitale pentru soarta ţării noastre?...In câteva cuvinte, remanierea făcută Sâmbătă, pentru politica internă n’a adus nici-o altă limpezire decât aceea a tradiţionalei cârpele pe antireul lui Arvinte: s’au tăiat poalele pentru a face mâneci, — iar în politica externă o nedumerire generală şi un mare semn de întrebare în ceasuri dintre cele mai grele. Dar asupra aspectelor grave ale farsei de Sâmbătă vom mai reveni. Deifafixrareai crizei consiliului şi ministru al armamentului d. GHEORGHE portofoliu d. ION IN-fără TĂ I .Aşl i. .Vicepreşedinte al conswUului şi ministru CCLEJ. ; lUiiUsUu de interne, d. I). iUCA, fost subsecretar de stat ia interne; Sunsecretari de stal ia intei ne: u. AtUtEJUiAiN JtJEiNlUlU, fost subsecretar de stat iu jusupe Si u. VASILE nauca, vic^piescuiuti&ie Ettmerei; Mimisuu de externe: d. VlClUR M1UMLS61; Suosecretar de stat ia externe; iLviClUK iîadlLESCU; Ministrul cupelor: d. VIUi UK lAMANDi; ijuosecretar ae stat ia cutie: d. M. beRUEANU, vicepreşedintele Camerei. (Subsecretariatul de stat dela cutie atest dient dlui GEORGE FOiNO, vicepreşedinteie Camerei, care insă l-a refuzat); Munstru de industrie şi comerţ: d. VALEiuU POP, fostul justiţe; Ministru de ministru de finanţe: d- CANCICOV, fost subsecretar de stat la domenii; _ , J. .u.*^ Subsecretar de stat la finanţe: d. DUMITRU ALIMĂNIŞTEANU, deputat şi raportorul general al bugetului; Ministerul muncii şi sănătăţii se scindează din nou: ministru muncii d. I. NISIOR; Ministrul sănătăţii d. Dr. I. COSTINESCU, fost ministru de industrie şi comerţ; mii m ' Ministru de justiţie: d MIRCEA DJUVARA, vicepreşedintele Camerei; Ministru de comunicaţii: d. RICHA1* * BRANASOVILCA; Ministrul Apărării Naţionale: d. general PACE ANGELESCU; Ministru de domenii: d. V. SASSU; Subsecretar de stat la domenii: d. FIBERIU MOŞOIU; Alinistru de instrucţie publică: d. Dr. ANGELESCU; Subsecretari de stat la instrucţia publică: dnii ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, rectoul universităţii din Cluj şi I. .VALAORI, actual secretar general al ministerului de instrucţie; Ministru de stat însărcinat cu problemele cooperaţiei: d. M. NEGURĂ; Subseceretar de stat la armament d. PETRE BEJAN; Subsecretar de stat la aviaţie: d. N. CARANFILL. _ ___ Guvernul decii s-a reconstituit fără domnii Titulescu, Savel Rădulescu şiVaier Roman. S-au înfiinţat în schimb ministere noui şi subsecretariate noui, guvernul având 26 de miniştri. Seara cu un tren special membrii guvernului au plecat la Sinaia, unde LA MIEZUL NOPŢIi au depus jurământul la Palat Cu prilejul îndeplinirii formalităţilor nu s‘a ţinut nici-o cuvântare. Declaraţia program iată cum s’au desfăşuratactele farsei remanierii: Vineri primul ministru în audienţa ce ia avut la Suveran a prezentat Regelui demisia guvernului. Demisia a fost primită dar Majestatea Sa a însărcinat tot pe d. Tătărescu cu formarea noului guvern. După audienţă d. Tătărescu a avut o intrevedere cu dnii Victor Anitonescu, Victor Rădulescu şi Alexandru Neagu, consider tehnic la Ministerul finanţelor, apoii cuun tren special a plecat la Bucureşti, unde a avut loc un consiliu de miniştri după care s’a dat presei următorul comunicat: .Pentru a putea parcurge ultima etapă a guvernări noastre, am socotit necesară o largă remaniere a guvernului și în acest scop am înaintat M. Sale Regelui demisia mea. M. Sa a binevoit a mă însărcina cu formarea noului guvern care va fi constituit în 24 ore’’. După şedinţa consiliului de miniştri s’a ţinut o lungă consfătuire între membrii fostului guvern şi fruntaşii partidului liberal la locuinţa dlui Tătărescu, unde s’a întocmit lista noului guvern. I |j .. * Această listă a fost prezentată de dnii G. Tătărescu şi dr. Costinescu şi dlui Dinu Brătianu, preşedintele partidului liberal. Lista este următoarea: După depunerea jurământului, primul ministru a făcut o serie de declaraţii presei asupra programului de lucru al noului guvern. Intre altele d. Tătărescu a spus că noua echipă ministerială va realiza aceeaşi politică externă şi internă ca şi până acum, că remanierea guvernului a fost necesară pentru omogenitatea şi unitatea de acţiune, că guvernul va menţine ordine internă aplicând legile şi că nu va tolera ca violenţa să fie ridicată la rang de principiu. Guvernul» — mai spune declaraţia program, — va desarma toate gărzie politice, va introduce o nouă disciplină externă al cărei executor a fost până acum d. Titulescu şi va intensifica acţiunea pentru întărirea şi înzestrarea oştirei. In cercurile politice se subliniază faptul, că lovitura de teatru realizată de d. Tătărescu cu remanierea pe care a făcut-o este, prefaţa prăbuşirii definitive a regimului liberal. De altfel însuşi primul ministru a declarat, că este în faţa ULTIMEI ETAPE a guvernării sale. TELEGRAMA CĂTRE D. TITULESCU Pentru a încerca cel puţin salvarea aparenţelor, acolo unde aii mai găsi crezare, preşeuintete constituiui a trimis o telegrama de aer pagiu dlui itimescu la trap martin, araiamu-i că remanierea a tăcut-oum necesitaţi de poutica interna, şi că aceieaşi necesitaţi l-au opustat ca să alcatuiască camul lui numai din membrii partiduului liberal. _ „ D. Tătărescu mulţumeşte apoi dlui Titulescu pentru sprijinul ce l-a dat guvernatei sale «, îşi exprimă regretul că din cauza unor împrejurări inneme este nevoit să renunţe la contribuţia importantă a colaborării dlui Titulescu. PRESA STRĂINĂ DESPRE LOVITURA DE TEATRU DE LA BUCUREŞTI Presa europeană comentează cu interes evenimentele petrecute la Bucureşti şi subliniază cu îngrijorare urmările ce pot avea loc după debarcarea dlui Titulescu. Analizând schimbările săvârşite în guvernul României prin remanierea de Sâmbătă, ziarul Le Temps, califică gestul dlui Tătărescu drept o lovitură de teatru pentru a scoate din guvern personalitatea proeminentă a dlui Titulescu. Acelaş ziar arată că d. Titulescu nu este omul care să abandoneeze lupta și că e chemat să joace un rol important în politica ţării. D. Dr. N. LUPU INVITAT LA D. TITULESCU (Consmitere pe pag. IV-flb lusia noului guvern Preşedinte al DRUŢA TĂTĂRESCU ■axa rwSäXM !nijkSnvA ív vdmevai Kt, rnn/iMi Anal al XVUl-lta *94 1j€£Í íS Mart*, t Septemvrie DIREGTOHi Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. 31 Telefon: 13-31 ABONAMENT: . - - Lei YOO. — Lei 80- ~ Lei 800.- Lei 65.Preoţi, ing., etnd., ţărani anual — Lei 600. Fracţiuni de an, lunar — Lei 45. Pentru autorităţi, inst, banci, ete. Lei lOM. In străinătate dublu. Organ al Partidului naţional TârAnasc Abonament anual — — Fracţiuni de an, lunar — Pentru funcţionari, anual Fracţiuni de an, lunar - Muzeul Asociaţi^1 ^ t y „ mClATUMPomişii soficfld măresc pe trotzkisi la londra PARIS, El (Rador). •— O adevărată groază domneşte în colonia rusă din Londra, din cauza prezenţei în oraş a unor reprezentanţi ai poliţiei speciale ruseşti. Deasemenea se confirmă ştirea că Ozerski şeful delegaţiei economice sovietice la Londra a fost rechemat, iar soția lui a dispărut. Gratuit uneltele guvernului relatând cele întâmplate la Sinaia nu guovyw Urtvv V Jde^spus decât că „procedeele sunt condamnabile“ şi repetă asigurarea că guvernul a luat toate măsurile pentru sancţionarea vinovaţilor arestaţi şi deferiţi consiliului de răsboiu. Ca şi primul ministru, ca şi miniştrii de interne şi justiţie, oficiosul guvernului nu aminteşte cu niciun cuvânt despre origina atentatelor şi violenţelor tot mai des şi mai primejdios repetate pe câmpul vieţii politice româneşti. Cei cinci terorişti de la Sinaia au arătat în declaraţiile lor, că ordinul de-a face ceea ce au făcut i-au primit deja „căpitanul“ care le-a dat şi „decretul mobilizării legionare“ cuprinzând sentinţa de moarte împotriva dlor Madgearu, dr N. Lupu şi Mezincescu. Asasinii primului ministru Duca au aparţinut organizaţiei „Gărzii de fier“, care-i glorifică pe fata prin cântecul „Nicadorilor“ intonat la congrese, la întruniri, în tabere. Asasinii lui Stetescu, membri ai „Gărzii de fier“, au declarat la instrucţie, iar apărătorii lor — toţi fruntaşi ai legionarilor gardişti — au accentuat-o, că „au executat o hotărîre de la Tg- Mureş luată de congresul legionar pentru „sancţionarea“ trădătorilor“. Ameninţarea cu moartea dela Sinaia este şi ea opera „Gărzii de fier“, făcând parte dintr’o serie de dispoziţii luate printr’un „decret al mobilizării legionare“. Cine nu vede că aceste acţiuni — ca şi atâtea altele similare — nu sunt izolate ci se află în directă continuare? Toată lumea recunoaşte şi e de acord că cei arestaţi ca vinovat, sunt simple unelte de execuţie, că răspunderea efectivă trece dincolo de ei, peste capul lor, asupra conducătorilor „Gărzii de fier“ ? Toată lumea e de acord că autorii morali, organizatorii, cei cari ordonă uneltelor de execuţie, nu au fost şi nu sunt traşi la răspundere. Pentru cercetări nu există răspunzători morali şi instrucţia nu se adânceşte până la izvorul răului şi deci până la precizarea adevărului deplin. De ce această lase şi ruşinoasă alunecare pe lângă cerinţele datoriei şi pe lângă prevederile legii? De ce aceasta teamă de-a chema în faţa justiţiei şi de-a sancţiona după lege pe oamenii cari susţin în întruniri, în manifeste şi în presă că-şi asumă răspunderea că-şi recunosc faptele, dar că ele nu pot fi judecate decât după legea şi morala legionară, care sunt deasupra legilor tarii şi a moralei creştine ? Dovezile sunt categorice. De ce sunt trase la răspundere numai uneltele de execuţie ? De ce nu se atinge nimeni de autorii morali, de cei cari ordonă violenţele şi asasinatele? Partidul Naţional-ţărănesc cere ca pe banca acuzaţilor alături de unelte să fie aduşi şi organizatorii şi răspunzătorii morali. Să se stabilească răspunderea penală şi pentru cei cari ordonă atentatele. Să fie urmăriţi conducătorii supremi ai „Gărzii de fier“ în frunte cu CorneliuJodreanu, autorul decretului de mobilizare legionară. Ne am luminat! des Vladimix Nicoară In sfârşit, d. Octavian Goga —cojmanaaniLu muerişuxor romam şi duiosur piueteu şi aumu aior al cuciuiorului ae ia mm, a voruit. Aoroit ziarului „Eurenurlcare, principiai, şira ae mai mamte ce o sa-i spună u. yoga. A vorbit frumos, sonor, elegant, liberar, cum ii şaue bine unui maestru al cuvântului, nur nici nu ne-a spus nimic nou, nici, — mai cu seamă, — n'a reuşit să ne aduca macar o scânteie de lumina şi o raza de speranță. D. u. Goga ne a făcut încă o dată dovada că, un veritabil orator, poate să Y'.ibeasca mult, frumos şi elegant, iară sa spună ceva. Aşteptam declaraţiile d. Goga, întors din Germania revizionistă şi războinică, — din acea Germanie, care împreună cu Ungaria şi Bulgaria, întind hora revizionistă in jurul fruntarii lor noastre, — aşteptăm aceste declaraţii, nădăjduind ca vajnicul patriot, român ne va aduce din partea idolului său şi al încârligaţilor germani, dacă nu un pact scris cel puiţin asigurări formale că revv.torismul nu ne va atinge graniţele-Shd- G -ga ne-a adus impresii, ca orice poet, voivs, ca orice orator, şi simple presupuneri sprijinite pe o .. credinţă personală. Suntem siliţi să spunem că, numai cu aceste mârunţuşuri sentimentele, nu se poate garanta şi nu se poate apăra integritatea hotarelor noastre.* Nu n ne vom opri asupra consideraţiilor sportive făcute de d. Goga într-o formă elegantă şi literară. Nu ne vom opri nici la imnul die admiraţie necondiţionată pe care îl sonorisează pentru d. Hitler deoarece d. Goga. — d. Iituiescu se va întoarce in ţarii, dsa ca orice duşman al democraţiei şi ca neraspunzând Invitaţiei dlui Tătărescu orice dictator în crisalidă, — trebue să-l aducă idolului său. In sfârşit, nu ne vom opri nici la arbitrara împărţeala pe care d. Goga binevoeşte să o BUCUREŞTI. 31. Ziarele de Capi-tală dau ştirea, că d. dr. N. Lupu, vice- preşedintele P. N. Ţ. este aşteptat de d. Titul trecu la Cap Martin, în cursul săptămânei acesteia. Peste câteva zile , d. Titulescu va avea apoi o întrevedere şi cu d. Virgil Madgearu, care îl va vi-zita la Cap Martin. In scurtă vreme Titulescu se va întoarce în ţară, dsar răspunzând Invitaţiei dlui Tăt de a-şi relua postul de la Londra, facă Europei, acestei Europe nenorocite pe care d- fluier vrea s o impar-Tă luanuu şi partea leului, iar u. uogu se «nu I, urneşte s o impar ca numai m aoua, bolşevică şi naţionalista. Urne mţeies că, aupa u. Goga, toate ţările ue pe glob, afara de Germania şiitalia sunt bolşevice. iNu ne vom opu să discutam aceste lucruri pentrucă, este imună once discuţie, cu oameni care au ideilexe. Şi duoga dă dovadă că, personalitatea sa politică, doctrina şi programul partidului, sunt spânzurate intre două idei fixe: antisemitism şi anticomunism. Ne place a crede, s - om putea zice chiar: suntem convinşi, — că sclipitoarea inteligenţa a dlui Goga şi supleţeasa intelectuală nu se împacă de loc cu aceste idei fixe, doar, ie-a împrumutat pentru a avea o ţinută nouă, adecvată cu svastica şi harnaşamentul importate de la Berlin. Suntem în măsura să afirmăm că, într‘o convorbire intimă, s-au rostit cuvintele:n‘am ce să fac, trebue să merg înainte, am intrat în horă, trebue să joc!‘‘ Aceste vorbe spun toţi Aceste vorbe arată convingerea intimă a dlui Goga şi sinceritatea „apostolatului“ său. In aceste condiţii este cu totul inutilă o discuţie în contradictoriu, pentru că nu există un surd mai desăvârşit, ca omul care nu vrea să audă. * Ne vom opri, aşadar, numai la declaraţiile d. Goga, relative la revizionismul german. Ce ne spune d. Goga venit din Germania, după ce a studiat la faţa locului această chestiune? Iată ce ne spune: ,,Revizionismul este un principiu fundamental al actualei concepții politice germane, el privește însă revendicările de teritorii, ale acestui popor, (Urmare pe pag- II-a).