Patria, octombrie 1936 (Anul 18, nr. 218-243)
1936-10-01 / nr. 218
8 ASPECTE — SPORT—LITERATURĂ — ARTĂ — REPORTAJ JOI. 1 Octomvrie an. XVIII nr. 218 Istoricul cursei de coastă ic pe Ieleac Ceva despre «Cupa Ardealului", „Premiul feleacului 91 «Cupa recordului Feleac* CLUJ, 30. — Cursa de coasta de pe Feleac, ce va avea loc Î11 ziua de 1 Octomvrie, an prezenta M. S. Regeim Corodi si principelui Nicolae, este, iară îndoiala, cel mai însemnat eveniment sportiv ,al anului, lată de ce socotim ca nu este lipsit de interes să facem un scurt istoric al acestei curse la care s-a anunţat participarea de pe acum foarte numeroşi oameni, iar interesul creşte din zi în zi. Dealul Feleacului a fost înregistrat in sportul automobilului, pentru prima oră, în anul 1922, cat 0 probă de coastă, pe o lungime de cca. 3 km. In primul an, Cupa ia revenit d-lui Constantin Leonida, cu o maşină Fiat, pentru un timp de 4 minute și 30 secunde. A urmat dd. Sergiescu, G. V. Bibescu, regretatul Edgar Meneti, M. S. Regele Carol II., pe atunci Prinţ de Coroană, Marcel Dalion, C. Verner, Gheorghe Simiroviv, Al. Racovitza, C. Stoaia, C. Barth, Poly Vacas şi P. Viloiu. Acest plasament n’a fost trecut pe baza celui mai scurt timp, ci pe baza unei formule, în care timpul realizat se înmulţea cu un coeficient constant al maşinei, care rezultă din greu fite, cilinidrii, etc. De remarcat aci, că industria germană a acordat de la început o deosebită atenţie acestei curse, trimiţându-şi reprezentanţii. In anul următor, cursa de coastă de pe Felsag a rămas sub aceeaş denumire de „Cupu ArdealuluiÎnglobată in programul marelui premiu A. C. R. R., disputat sub forma unui amplu concurs de turism. De astă dată traseul a fost lungit la 5 km. Premiul a revenit delegatului german Mers, care a câştigat şi clasamentul bazat pe viteză, cu timpul de 4 minute 0.8 secunde şi o cincime. Cupa Ardealului a câştigat-o (Privi-i- l peie G. V. Bibescu, cel mai bine plasat i Clasamentul la formulă. De notat că după viteza absolută, Principele G. V. Bobescu ia ocupat locul al II-lea. In 1924, coasta Feleacului a rămas tot de 5 km. lungime, cu startul afară din oraş. Gupa Ardealului a revenit de data aceasta d-lui S. de Young, trimis al Casei belgiene „Minerva“. Locul al doilea în clasamentul la formulă, precum şi locul I la clasamentul pe viteza absolutăau revenit Principelui Moştenitor Carol, cu media de 03.400 km. In anul următor, adecă în 1925, ambele clasamente ale sursei de coastă, formulă şi viteză absolută, au revenit lui Edgar Mendl, care a realizat 4 minute 1/ secunde şi 2 cincimi, adecă o viteză medie de 70 km. la oră. In acel an au apărut doi aşi: Lt.-col. Bernescu şi pe atunci căpitanul Gh. Chica, deveniţi aşii veterani ai volanului. Marele premiu a fost câştigat de Henry Maniu, urmat de căpitanul Berlesem in anul 1926 „Cupa Ardealului“, clasamentul la formulă, a revenit d-lui Cariguiano. Clasamentul de viteză absolută a avut în frunte pe dl Al. Racovitza, care totuşi nu a izbutit să bată recordurile stabilite în anii trecuţi. Marele premiu a revenit d-lui N. Butculescu. In 1927, porţiunea de coastă deşi a rămas tot de 5 km. lungime, a fost deplasată înspre oraşul Cluj. Urmarea a fost, că diferenţa de nivel a crescut cu 253,52 metri. •* De acum trofeul, care a răsplătit această coastă a căpătat numele de „Premiul Feleacului“ şi a fost decernat de A. C. Regional Cluj, pe bază de viteză absolută. Premiul a revenit A. S. Regale Principele Nicolae, cu timpul de 1 minute şi 28 secunde. In 1928 isie face o inovaţie. Cronometrajul e realizat cu noul aparat de mare precizie, care înregistrează timpurile până la sutimea ale secundă. Marele premiu și Cupa A. R. Regional Cluj a revenit d-lui ÎN. Burculescu. In 1929 Automobil Clubul din Cluj înfiinţează „Cupa Recordului Bereac" şi in Septemvrie 1930 pe Coasta Feleacului iau avut loc luptele decisive pentru campionatul de munte al Europei. Învingător a eșit celebrul as al volanului, Hans von Stuck, cu o mașină Ausfrade veniriler 4.255 cm.3, fără compresor, realizând o viteză medie de 113,708 km. De acum i se procedează sistematic la organizarea acestei curse. In primul rând se impunea repararea şoselei. Planurile au fost studiate cu oconştienţiozitate demiiă de toată lauda de comisiunea sportivă a Clubului, împreună cu inginerii Tillea, Schumidla, Pop, planuri care au fost revizuite la faţa locului de dd. ing. Zamfirescu şi Erga din Ministerul Comunicaţiilor. Startul a fost mutat în faţa Operei, parcursul fiind sporit astfel cu 2000 111, ceea ce face 7000 m. în total. Asupra organizării cursei de coastă de pe Feleac după anul 1933 vom stărui într’im reportaj viitor. Amintim ,aci, că ani de ani interesul publicului pentru acest eveniment sportiv a mers crescând. Astăzi cursa de coastă de pe Feleac nu e numai de însemnătatenaţională. Ea interesează deopotrivă cierurile sportive din întreaga Europă şi suntem siguri, că vii curând se va număra printre evenimentele sportive mondiale. Federaţia Soc. de Popice din România Comunicat oficial Pe baza procesului verbal Nr. 120, luat la şedinţa Comitetului Central din 25 Septemvriea. c, s-a hotărât, convocarea adunării generate ordinare pe data de 18 Oct. 1936, 01a 9 a. m. precis în sala Primăriei Cluj, cu următoarea ordine de zi: 1. Cuvânt de deschidere al preşedintelui. 2. Raportul Comitetului Central asupra activităţii FSPR. 3. Cetirea şi verificarea procesului verbal al ultimei adunări generale. 4. Raportul casieriei. 5. Raportul cenzorilor. 6. Aprobarea rapoartelor. 7. Votarea nouilor statute prescrise de către OETR. 8. Alegerea noului Comitet pe baza nouilor Statute ale OETR. 9.Propuneri și interpelări. Observații: Propunerile și interpelările cuprinse la punctul 9, numai în cazul acela vor fi discutate, dacă vor fi înantate Federaţiei cu zece101 zile înaintea punerii adunării generale. La aduanrea generală orice echipă afiliată poate lua parte în cazal dacă aceasta nu are nici o datorie faţă de Federaţie şi dacă reprezentantul dispune de o delegaţie în scris din partea acelei societăţi şi pe baza statutelor. In caz că numărul membrilor ceruţi nu se vor întruni la oara fixată adunarea generală se va ţinea cu orice număr de membrii prezenţi la ora 9 şi bunătate. Preşedinte: Secretar general: (ss) Dr. Popoviciu Tr. (ss) Boros V. Noi membri înscrişi in T. C. R. S’a primit înscrierea în I. C. R., Secţia „Frăţia Munteană’’, Cluj a dlui Ioan Gorcuiski, funcţionar la Uzinele de Gaz Metan din Mediaş, propus de dnii: Valeriu Puşcariu şi Virgil Armeanu şi a drei Luca Rozalia, profesoară din Cluj, propusă de d-rele: Maria Gristide şi Lecina Pandilă. PETRECUŢI TOAMNA IA CASA T. C. R. „MUNTELE BAIŞOARA” Nu scăpaţi prilejul a petrece măcar o parte din cel mai frumos anotimp in munţii noştri, toamna, în mijlocul naturei, la munte. Secţia T. C. R. „Frăţia Munteană” oferă tuturor membrilor săi, cât şi persoanelor particulare acest prilej, numai la 15 Km. depărtare de Cluj, în regiunea Muntelui Mare, punându-le la dispoziţie confortabila casă de adă■* post „Muntele Băişoara” (4400 m. alt.). * înscrierile şi reţinerile de camere se fac prin Secretariatul General al Secţiei sau prin librăria „Cartea Românească”. Se reaminteşte cu această ocazie că cele 15 camere ale casei de adăpost „Muntele Băişoara”, sunt puse la dispoziţia vizitatorilor, după următorul tarif: 40—61e lei de pat şi persoană — pe 24 de ore — pentru membrii T. C. tr. şi 61)—80 lei de pat şi persoană pentru persoanele particulare. In camerele cu priciuri (paturi comune) preţul e de 20 lei de persoană pe zi, pentru membrii T. C. R. şi 30 Lei pentru persoanele particulare. La preţurile de mai sus, se adaugă taxa de luminat şi serviciul. Membrilor T. C. R. cât şi persoanelor particulare, care rămân la casă mai mult de 7 zile, li se face o reducere de 30% la preţurile de mai sus, până la data de 15 octomvrie a. c. Secţiţa T. C. R. „Frăţia Munteană” la expoziţiile de la Iaşi şi Satu Mare. Fotografiile pitoreşti trimise de Secţia T. C. R. „Frăţia Munteană”, în urma cererei comitetului de organizare al „Lunei Iaşilor” şi „Lunei Sătmarului” au fost mult apreciate de publicul vizitator. Acest fapt a determinat pe organizatorii pavilioniului turistic din Iaşi să ceară pentru o perioadă de încă 1 lună (15 Sept.—15 Oct.) fotografiile ce au fost expuse la Iaşi de la 1 Iulie—15 August. Apel pentru publicarea Anuarului Secţiunei. Spre a se putea complecta fondurile necesare publicării primului Anuar al Secţiunei „Frăţia Munteaniă” care se află, sub tipar, în conformitate cu hotărârea adunării generale din 26 Iunie . a. c. Comitetul Secţiunei „Frăţia Munteană”, face un călduros apel la toţi membrii săi, să plătească anticipat suma de 100 (una sută) lei, sumă care poate fi achitată încasatorului T. C. R. sau depusă la librăria „Cartea Românească”.I * CALENDARUL TURISTIC PE 1937. Toţi membrii T. C. R. Secţia „Frăţia Munteană” Cluj, care doresc să colaboreze la calendarul turistic pe 1937, sunt invitaţi să trimită manuscrisul însoţit de 3—4 fotografii bune la Secretariatul Secţiunei (Inst. de Speologie) sau in Str. Regina Maria 17) cel mai ( târziu până la 15 octomvrie a. c.). Informaţii turistice ‘ Revizuirea staţiunilor balneare şi turistice. Oficiul Naţional de turism, dându-şi seamă de uşurinţa cu care s’a procedat în declararea staţiunilor balneare şi climatice, va proceda din curând la o verificarea tabloului acestor staţiuni. 1 .3 Pentru sezonul viitor numărul acestor staţiuni va fi simţitor redus, nedenscriindu-se pe tablou decât acele care pot pune la dispoziţia publicului minimum de confort convenabil şi stabilindu-se diferite categorii între aceste staţiuni. Marcaj nou moţii Retezatului, mu afară de marcajul executat pe valea Pierite (roşu orizontal) în cursul lunei Iulie, Secţia 1. C. R. „Retezatul’ am Deva a început un nou marcaj (albastru orizontal) din satul Hobiţa spre casa de adăpost „Băleia”. Marcajul va fi continuat în cursul anului viitor prin: Gramul larg — Cleanţul Gozmn — Staina din Râu — Custura Păpuşii — Drăgşan — Câmpuşei până la Galbena unde se va întâlni cu marcajul Secţiei T. C. R. „Banat", care urcă de la ibăile Herculane pe râul Cernei spre Retezatul Mic. Din strâinâtate Numărul vizitatorilor străini in Cehoslovacia este în continuă creştere. După statistica făcută de Ministerul de Comerţ cehoslovac, republica vecină a fost vizitată de la 1 Ianuarie până la 1 Septemvrie de 1.348.000 străini. In primul semestru au fost in Cehoslovacia 811.000 vizitatori străini,cu 13% mai mult decât în anul trecut),care au petrecut 2.041.900 zile (cu 20% mai mult decât in 1935). S’a constatat astfel că sforţările făcute în Cehoslovacia de industria hotelieră, de diferitele administraţii şi chiar de populaţie, spre a mulţumi şi atrage pe vizitatorii străini n’au rămas fără rezultat. 1 Jean Baptiste Charcot. Prin dispariţia exploratorului J. B. Charcot, in naufiragiul lui „Bourquoi pas Franţa şi in general toată lumea ştiinţificâ încearcă o mare pierdere. laiarcot s a născut in 1867 la Neuilly (Pans), luna, fiul renumitului profesor dr. Jean Murau Charcot. Dupa ce a făcut studii serioase de medicina la Inst. Pasteur din Paris J. R. Charcot a căpătat o atracţie deosebită pentru expediţiile polare, imarcandu-se pe vaporul „France care făcea o expediţie in mărite antarctice (1904—1960), trei ani mai târziu ia parte la expediţia lui „Pourquoi Has ", care s a întors în 1910 în Franţa, aducând un bogat material biologic, datorit în primul rând lui Chharcot. Trumes de Academia de Ştiinţe din Paris, Charcot face o nouă expediţie în 1926, apoi o altă în 1928 spre a veni în ajutorul itei Amundsen. in total Charcot a luat parte la 26 de expediţii oceanice, găsinidu-şi moartea în împrejurări aproape tot atât de tragice ca şi renumitul explorator scandinav Amundsen, de a cărui soartă nici astăzi nu se ştie nimic. .* Încurajarea turismului automobilist în Cehoslovacia. Un decret nou în ce priveşte circulaţia automobilelor, permite conducătorilor acestora să intre în Cehoslovacia timp de 90 zile fără documente internaţionale (prezentând numai certificatul naţional de înmatriculare a vehicolului şi permisul de conducere). Aceste documente trebue să fie însă redactate în limba franceză sau în limba oficială din zona vecină a birourilor de vamă cehoslovace. Aceste dispoziţii se aplică automobilelor din: Germania, Franţa, Iugoslavia, Austria, Ungaria, Polonia şi România. ................. .. II Vizitatorii străini in Austria au atins cea mai mare frecvenţă şi cea de a treia săptămână a lunei Septemvrie, în special în Viena. In luna August oraşul cel mai vizitat, in proporţie cunumărul locuitorilor, a fost Salzburg care a avut 41.000 de oaspeţi. Provinciile şi regiunile cele mai vizitate au fost: staţiunile o alineare şi lacurile lui Varintia, Packstrasse, Glocknerstrasse, ltraiul de rost, de către italieni, Jugoslavi, Unguri şi Cehoslovaci, Noral Pergul, Nrodul de Nord şi Salzburgul mai ales de germani. După curele înregistrate de „Fremdenverkehz , numărul vizitatorilor străini e în creştere faţă de anul tre cut , I. _____ * Atracţii pentru turiştii in Tatra poloneză. Sprea atrage pe turiştii indigeni şi străini în munţii latra, statul polonez a acordat mari reduceri pe căile ferate timp de 10 zille tuturor acelora care cumpără la una din gările poloneze un bilet de tren pentru Zakopa- Ine. Aceste reduceriajung în anotimpul de toamnă până la 75%. Deasemiri se fac reduceri la călătoriile au autobusul spre lacul Morskie (Morskie oko) și cu noul funicular de la Kaisprwy (66%), tinzând să facă cui curență funicularului din Tatra cehoslovacă, ce uneşte stațiunea Tatranska Lominica cu vârful Lomnicky (2634 m.), al doilea în înălțimea din întreg masivull. * Cronica turistica Buletinul Touring-Clubului României Secţia „Frăţia Munteană“ Cluj — Junul V nr. 37 (23-29 Septemvrie) — — Activitatea Secţiunii — * Din ţaril AZI LA CLUJ TEATRU In larg (premieră) CINEMATOGRAFE URANIA: Aeroportul central SELECT: Vreau să-mi trăiesc viaţa CAPITOL Mesajul către Garda EDISON: I. Dorinţa cea mare ii Un vis In doi III. Jurnal MUNCITORI: I.Un reportaj senzaţional II. Micul colonel PLECAREA TRENURILOR DIN GARA CLUJ Spre Tabuif BrasovBuC. Tr. pers.: 141 6-36,13 35, 18 03 aac.: 12-33, 20-25, 7118 rapide: 9 17 Spre Huadin-Crucea-Oradea Tr. pers.: 2 40, 6*20,13 40, 17-10, , acc.: 19 43 , rapide: Spre Dej Tr. automotoare: F-2, 3,55, 6 06 9-30, 11,47, 16-55, 19 12, 21,40 Spre Dej-Satu Mare Tr. pers.: 7-20, 13,20 Spra Oradea*Satu Mare Tr. accelerat: 9,28 Spra Episcopia Bihorului Tren rapid: 23*59 FARMACII DE SERVICIU 26 Septembrie—2 Octombrie Dr Hintz Ch. P. Unirii no. 27 Dr Halász P Cuza Vodă no. 2 Flohr Iosif C. R. Ferd. no 79 Diana Str. lorga no. 19. Joi 1 OCTOMBRIE CALENDAR 13 36. Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40: Concert de prânz. 14.15: Radio jurnal. 19: ora, mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.04: Concert de după amiază. 19.55: Actualităţi. 21.10: R. Sf. apostol Anania. Sf. Ro-| Cântăreţi celebri italieni. 21.ita. man cântăreţei I Concert de seară de muzica dis-A. Sf Remigiu I tractivă. 22.45. Concert nocturn 1 AVIOANE DE PASAGERI CLIPE Sf VEACURI ln i««ast£ xl. «b«I 1726. Sfârşitul domniei Iul Mihail Racoviţi In Moldova. In Moldova a domnit de trei ori. A sprijinit revoluţia lui Francisc Rakoczi In Ardeal. Cu ajutorul Grecilor a sporit necontenit birurile. Era boier pământean, dar totuşi a domnit un spirit fanariot. După sfârşitul domniei sale in Moldova, a ajuns de două ori domn şi in Ţara Românească. A murit in oraşul Constantinopol la anul 1744 164. Încheierea convenţiei secrete române ruse 1747. Episcopul Ion Inochentie Klein incunoştinţează pe protopopul I. Szakadati şi pe vicarul N. Pop, că adversarii săi vreau să-l constrângă prin foame să-şi înainteze dimisia sport Sáros! va juca la Bucureţi! Am anunţat că internaţionalul Sárosi, cel mai valoros jucător al Ungariei s‘a împăcat cu clubul său Ferenczváros şi In curând va întră din nou In activitate. Dr-ul Dietz, căpitanul echipei naţionale ungarei se ocupă acum cu gândul să utilizeze pe Sárosi. Duminecă în material cu România. Cercurile footballistice din Budapesta aprobă proiectul dr-ului Dietz şi ar vedea cu plăcere pe Sárosi în postul de centru-half al echipei naţionale. Afară de înlocuirea lui Szabó cu Palinkás, aceasta ar fi a doua modificare ce s-ar aduce echipei care a dispus de selecţionata Austriei. Dictatura în sport Cu prilejul ultimului consiliu al Federaţiei de football s-a petrecut un fapt care are darul să semene îngrijorarea in rândurile adevăraţilor sportsmani. Este vorba de modificarea statutelor federale in sensul că preşedintelui Federaţiei i se acordă puteri discreţionare. Dreptul de veto acordat preşedintelui, nu este altceva, decât introducerea dictaturei în sport. Această exagerată interpretare dată dispoziţiunilor O. E. T. R.-ului, vine ca o completare a măsurilor anterioare luate de F. R. F. A., care înţelege să se conducă pe viitor numai prin Comisiuni numite. Este de prisos să arătăm anomaliile ce vor rezulta din întronarea dictaturei personale în treburile federale, este de prisos să arătăm, că in felul acesta orice control al cluburilor cari formează Federaţia devine iluzorii, iar regulamentele inutile. Sperăm, că grupările, conştiente de pericolul ce se ascunde in dosul acestei lovituri, vor şti să reacţioneze cu demnitate la adunarea generală a Federaţiei, respingând cu energie tendinţele dictatoriale. Kopenetz U. E. C. învingător concursul U. E. Ut. Duminecă s-a jucat in sala UEC-ului a IF a parteal concursului de tennis de Masă organizat de aceasta societate. Pe program au figurat probele de dublu şi cd. La cu -excluderea internaţionalilor. Probele de dublu au suferit o amânare din cauza indisponibilităţii mai multor jucători şi jucătoare. La simplu a ieşit învingător L. Kopenetzu, care în formă impecabilă şi-a înviins toţi adversarii. Al doilea s-a clasat A. Rider- tot UEC, care a fost învins la luptă de învingător. Primii doi urmează să fie încercaţi acum faţă de nişte adversari consacraţi şi este probabil că vor satisface şi faţă de ei. La locul trei s‘a clasat Bálint C. S. S. A. E. C. şi Klein (Haggibbor). Primul n‘a putut să opuie rezistenţă unui Kopenetz prea bun, iaral doilea s‘a dovedit în ascensiune de formă, jucând cu mult mai bine ca la concursul precedent,şi fiind învins numai la mare luptă de Eidély. Concursul acesta a dat dovadă, că după ce o muncă sârguincioasă, tinerii vor ajunge nu peste mult la clasa internaţionalilor noştri. Rezultatele teehnice sunt următoarele Semi-finale Kopenetz bate Bálint II. 217 21/18 Ridély bate Klein 24/22, 12/21 23/21. Finala Dlidt Klipenetz bate Ridély 21/17, 17/21, 21/16. Știri jiporlive — La Chaten-Thiery în Franța au fuzionat două grupări. Prima se numea „ECSCT"*, iar a doua „ASJACT“. Gruparea fuzionată se numește E. C. S. C. T. S. J. A. C. T, nume ce contribue un adevărat record mondia în această materie. — După informaţiunile pe cari le deţinem, Gloria din Arad a contestat, materiul pe care l-a pierdut faţă de Venus. Motivul contestării legitimarea lui Hamis. RADIQ roi, 1 Octombrie Bucureşti Plecări din Cluj: Marţia, Joia şi Sâmbăta, spre Bucureşti la orele 16.00; Lunea şi Joia, spre Iaşi, Kiev şi Moscova la orele 12.00; Marţia, şi Vinerea spre Uznorod—Praha la orele 14.00 dosari la Cluj: Lunea, Miercurea şi Vinerea, din Bucureşti la orele 10.30 Lunca şi Joia, din Praha la orele 11.40, Marţia şi Vinerea, din Moscova, Kiev, Iaşi la orele 14 03 biblioteci, muzee expoziţii Biblioteca Universităţii. a. «a, 8— p. », 3—8 Biblioteca populară. p. m, 3—9. Muzeul de antichităţi Pinacoteca Cioilea. a. », 9—11. Muzeul Botanici a «.7—12. p. m. 2—5. MuasaS etnografici a. m. 9— p. m. • 3—6. Urscina Botanicii: a. m 7—55 ft .M. t-p Schiță asupra desvoltării istorice a Spaniei II. BOURBON» Din războiul de succesiune în Spania Filip (1700—46), iese biruitor. Sfetnicii săi (Principesa Orsini, Cardinalul Alberon, Regina Elisabeta Farnese) determină pe nehotărâtul monarh să întreprindă unificarea Spaniei (fără provinciile basce), finanţele, industria şicomerţul se asanează. Parma şi Neapolul sunt proclamate ca secunde venituri. Ferdinand VI (1746—1759), asigură ţării o pace de lungă durată şi realiză reforme interioare a căror desâvârşire fu continuată şi sub Carol III (1759—1788). Intoleranţa a fost îmblânzită prin înlăturarea iezuiţilor. Daruncler retrograd şi duşman al oricăror inovaţii aţîţă —vul împotriva păturilor de sus cari înclinau spre o influenţă franceză. In locul slăbănogului Carol IV (1788—1808), domneşte Godoy, care se face urît prin reformele sale progresiste. Carol IV legat de Franţa prin tratatul familiar al Bourbonilor (1761), purtă un război nenorocit împotriva Angliei, ridică armele pentru Ludovic XVI şi fiind învins a fost cel dintâimonarhdin Europa care încheie pace cu Republica franceză, iar mai târziu se leagă printr-un tratat de Napoleon I. RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢA Francezii ocupă în 1807 ţara, Godoy e demis, iar Carol silit să abdice.ipoleon în calitate de judecător între Carol şi fiul acestuia Ferdinand obpne la Bayonne, renunţarea, amândurora şi trece coroana fratelui său Iosif Bonaparte. împotriva acestei stări de lucruri în 2 Mai 1808 la Madrid se adică poporul şi se formează peste tot aşa zisele „Juntas*“. Generalii lui Napoleon, Dupont şi Vedel sunt învinşi în 28 iulie acolaiş an de către Castanos la Bailén, răsculaţii sprijiniţi cu bani englezeşti reuşesc să alunge pe francezi. Intervenţia personală a lui Napoleon reuşeşte să readucă pe regele Iosif la Madrid .In luptele de guerillas ce urmează, Francezii suferă mari pierderi, dar înving la Ciudad Real, Medellin, Almanacid, Ooana, aşa încât junta centrală e nevoită să se refugieze la Sevila şi Cadiz. Wolington însă în scurt timp se impune printr-o serie de victorii şi reuşeşte să împingă armatele franceze spre nord şi intră în Madrid. Regele Iosif părăseşte pentru totdeauna Spania, care prin biruinţa de la Vitoria se eliberează cu totul de francezi. In Octomvrie 1809 s‘au convocat cortesuri constituante la Cadiz şi s‘a adoptat o constituţie care proclamă suveranitatea poporului, naţionalizarea averilor Bisericii şi trece aproape toate drepturile nobilimii asupra reprezentanţei populare. In 1814 Cortesurile se mută la Madrid şi hotărăsc să recunoască pe Ferdinand VII (1814—1833), ca rege numai dacă jură pe constituţie. Ferdinand însă alungă în Mai 1814 Cortesurile şi reintroduce absolutismul: domnia elenului şi inchiziţia se reîntorc. Ofiţerimea, ridicată în timpurile de nelinişte şi care nu avea nimic de aşteptat de la noua orinduire se revoltă. Pe când Riego YT Nunez desfăşoară în Las Cabezas de San Juan steagul răscoalei Care se întinde repede peste întreaga Spanie, Sfânta Alianţă însărcinează pe Ducele de Angouileme săcontribue la victoria ideii monarhice în Spania. Biruinţa reapţiunii fu urmată de o urîtă răzbunare. Ca urmaş al Regelui fără copii a fost considerat fratele lui Ferdinand VII, Don Carlos. Dar iată că cea de a patra soţie a Regelui, Maria Christina din Neapole îi dărui două fete, Isabella şi Luiza Ferdinanda. Drept aceea Ferdinand reînoieşte prin Pragmatica Sancţiune din 29 Martie 1830 succesiunea castiliană la tron în favoarefeminine. Don Carlos şi clerul încercară sa obţină o revocare şi la moartea lui Ferdinand izbucni războiul civil. fi RĂZBOIUL CIVIL Isabella II (1833—1868). 0---nmest- sub regenţa mamei sale- Do-, Carlos îşi asmă titlul de rege. Şef al eailestâioregte ZpinalawCarregui; acesta găseşte aderenţi în nordul şi estul ţării, la cler cât şi la partizanii vrciino tradiţii spaniole. Isabella are de partea sa pe liberali. Progresiştii socotiră insuficient de liberală constituţia data de Regină (Estatuto Real din lie 1834) şi Isabella, speriată de răscoala de la San Ildefonso, făcu jurământ ii® constituţia din 1812. Abia când carliştii s-au dusionat, i-a reuşit El Espartero (31 August 1839), să obţină, în tratatul de la Vergara, renuinţarea carliştilor de Espartero făcut regent de la 18 Mai 1811 se certă cu progresiştii şi trebui să fugă. In 1845 are loc o schimbare în sens m marhie a constituţiei. Spania suferă ixsă înainte de pe urma opoziţiei dintre ,,moderados” şi progresişti, care torce la revoluţia din 1868. REVOLUŢIA Ilegaliştii au fost învinşi la Ateolea în 28 Septemvrie de către Serrano; Isabella se refugiază în străinătate ; Serrano convoacă şi conduce (1869) Cortesurile din Madrid. Noua constituţie din 2 iuinie 1869 menţine monarhia şi proclamă pentru prima dată în Spania libertatea credinţei. Aproape un an şi jumătate primul ministru Prim, cântă un rege, candidatura Prinţului Leopold de Hohenzollern duce la războiul franco-germaan din 1870—71. După asasinarea lui Prim, urcă pe tron Ducele de Aosta, Amadeus ( 180 —1873) care nu putu stăpâni situația și abdică. Cortesurile proclamară atunci Republica care avu ca președinte Pe Figueras și apoi pe Pio Margall. (Va urma). COLȚUL VESEL Bancherul Popescu e atât de gras, încât totdeauna ocupă două locuri. Având să călătorească, își trimite servitorul să-i cumpere două bilete.. . — Știi, Mitre, eu vreau să călătoresc comod... După vreun sfert de ceas servitorul se reîntoarce cu biletele, zicând stăpânului său .— Știam, că (Lvoastre vă place să călătoriți lângă fereastra compartimentului. De aceea v’am cumpărat două bilete visrd-vis. Oferim 3 mil. STOFA. FltA, 1214 2—3 contra COSTUM sau PALTON uzat. Postăvâna SISTEM AMERICAN Memorat.jfetoi 241