Patria, noiembrie 1936 (Anul 18, nr. 244-266)

1936-11-08 / nr. 250

CN­IICLE DE MAUSE Originale franceze numai la GALLIA CLU­J Str. Qen. Neculcea Nr. 2 (Palatul Renner) BRAŞOV SIBIU Piaţa Libertăţii Nr. 3 Str. Regina Marii Nr. 7 HMhHHMHHHHnHN­ Minim pentru absoventii liceelor industriale Noua lege a învăţământului secun­dar industrial, prevede ca absolvenţii şi absolventele cari îşi deschid atelie­re proprii, vor fi scutiţi în primii zece ani de toate impozitele prevăzute de legi, pentru patronii acestor fel de în­treprinderi. Cum aceste dispoziţiuni au fost in­terpretate în mod abuziv, Ministerul, de finanţe precizează că nu vor putea beneficia de aceste avantagii decât absolvenţii d­e licee industriale şi ab­solvenţii de şcoale speciale industri­ale. Vor mai beneficia de scutire şi ab­solvenţii şcolilor superioare de mese­rii, precum şi absolvenţii şcoalei infe­rioare de meserii gradul II. Absolvenţii şi absolventele giimazii­­lor industriale au drept la scutire nu­mai dacă şi-au deschis atelierul în comune rurale. Scutirea pe zece ani se acordă cel mai de­vreme d­e la 1 Septemvrie 1636, adecă del­a data intrării în vigoare a legii. Rame Monde! Porţelanuri fine pentru cadouri se confecţionează fru­mos şi ieftin se găsesc cu preţuri ieftine la maga­zinul Cluj. Cafea Victoriei 6 1258 p A X 44 ce e cu blocul lutiţi­­lorl­or constituit la Baia-Mare? Nu de mult a fost convocată o a­­dunare a învăţătorilor la Baia Mare pentru a se constitui într’un bloc al învăţătorilor din partidul naţional­­liberal. Blocul s’a constituit dar scopul lui nu e definit şi membri lui nu sunt cu­noscuţi. E surprinzător chiar felul cum s’a constituit acest bloc. Preşedinte revi­zorul şcolar, iar membri în comitet toţi subrevizorii de control plus sub­­revizorul de birou. Ceea ce urmăreşte acest bloc al în­văţătorilor nu se ştie. Destul doar să amintim un caz întâmplat în satul Piscari, unde un director numit de minister a fost înlocuit cu un alt în­văţător care făcea parte dhin acest bloc. Iată un act abuziv şi arbitrar pe care acest bloc l-a comis. Cerem intervenţia dlui revizor şco­lar Dariu Pop care are datoria să in­­tevină şi să facă un reiterat Ministe­­rului asupra acestei chestiuni, şi în a­­celaşi timp, Inspectoratul şcolar să ancheteze cazul şi să ceară socoteală acestui bloc pentru actele ilegale ce le face. ASPECTE — SPORT — LITERATURĂ — ARTĂ — REPORTAJ Duminecă, 8 Nov, anul XVIII nr. 250. Fuziunea şi unitatea naţională (Urmare din pag. I-a.) una de sub conducerea dlui Spelio. Cât timp însă, partidul­­ţătrăniiesc croat şi partidul democrat din Croaţia (condus odinioară de regretatul Sve­­tasar Pribicevici) îşi va menţine ati­tudinea d­e protestare faţă de ordinea de lucruri prezentă, problema unităţii naţionale­ nu poate fi încă socotită ca fiind rezolvată. GHIŢĂ POP ►OîM sport Liga de Nord reclamata la federaţie Critim cu surprindere în „Nemzeti Sport” din Budapesta că Federaţia maghiară neprimind nici papă azi bursa matchului Budapesta—Liga de Nord jucat la 6 Octomvrie la Cluj, a adresat o reclamaţie Federaţiei româ­ne împotriva Ligii de Nord. Iată acum că după tot scandalul cu matchul din 6 octomvrie, organizatorii au ţinut cu orice preţ să compromită bunul renume al sportului cluj­an şi faţă de unguri prin neplata indemnizaţiilor lor. După im­fo­rmaţiunile noastre suma datorată de Liga de Nord, respective Universitatea şi Victoria este de 5500 de pengő, care se află depusă la loc sigur. Organizatorii au aştept­alt însă curs mai favorabil al leului, pentru a transmite isoma. Sperăm că în urma reclamaţiunii neplăcutul litigiu, care nu onorează de loc grupările noastre cari până a­­cum şi-au satisfăcut cu promptitudine obligaţiunile, mai ales privind streină-­ tatea, va fi lichidat.­ ­ Dia C. F. R., F. O. „Rapid“ In urma ordinului I direcţiunii gene­rale CFR, care exclude profesionismul din sânul Arilor feroviare, CFR, din capitală urma să-şi înceteze acti­vitatea sau să fuzioneze cu o altă ru­­pare. Un grup de suporteri, în frunte cu d- Fulga au hotărât să conducă mai departe destinele echipei renunţând la desfiibr­are­­ la fuziune, schimbând doar numele de până acum în acel de F. C. Rapid. Noua grupare îşi va continua activi­tatea în Divizia Naţională „A”, cu toa­te drepturile şi obligaţiunile­­predece­­soarei sale CFR. „Universitatea" a plecat la Arad Cu personalul de azi după masă, de Oradea, echipa Universitară a părăsit Clujul plecând la Arad. A făcut de­plasarea următorul lot de jucători: Senei, Borgen, Iancovici, Stefănescu, Gani, David, Bentea, Putnic, Sanislo, Ploesteanu, Surlaşiu ■-­ Draga. Echiipa a plecat condusă de d. prof. Surlașiu. D. Adam Popa a acceptat conducerea secţiei de footbal a Universităţii" D, avocat Adam Popa, a acceptat conducerea secţiei de football a Uni­versităţii, oferită în recenta adunare generală a clubului, începând de azi d. Adam Popa se va ocupa în mod activ de treburile secţiei. Noul şef de secţie este ferm hotă­rât să pună capăt influenţei nefaste a mafiei care s’a instalat în ultimul timp la conducerea secţiei. N’a putut însă împiedeca o nouă neghiobie, săvârşi­tă prin aceia că echipa a fost pusă să plece abea azi după masă la Arad, un­de nu va sosi decât seara încât jucă­torii nu vor putea ajunge la odihnă decât după miezul nopţii. Aceasta când matchul cu Gloria începe la ora 20*. In privinţa formaţiei d. Adam Pomi a respins însă toate sugestiile neroade nu a reinstalat antrenorul în drepturile lui. Astfel că echip juca mâine la Arad în formaţia obişnuită: Şepci, Bor­gen, Iancovici, Golub, Gain, David, Bencea, Putnic, Szaniszlo, Ploeşteanu, Surlaşiu. — Convocare. Sindicatul Patronal în Industria de Piele, din Cluj va avea adunare generală, în ziua de 8 Nov. a. c. ora 10 a. m. în sala fostei Corpora­­­ţii Industriale P. Carolina nr. 5, ia , care cu onoare sunt rugaţi toţi domn , care cu onoare sunt rugaţi toţi domnii pantofari şi cismari de la lua parte, având la ordinea de zi de a discuta . Secţia minorilor de pe lângă Tri­bunalul Cluj a pus azi în libertate pe tânăra Gardan Susanu, arestată acum câteva zile, fiind bănuită de furt. Vizitau la Capitala: Hotel Splendid Parc Str. Siirbey VodA 4 Construcție 1935 Confort ultra elegant. Restaurant de mare lux. Orchestra JEAN MARCU Hold Stânescu Hold Splendid Str. Aristide Brian* 5 Construcție 1935 Calea Victoriei 57 Complet renovat Toate in plin centru comercial Serviciu ireprofabll x confort x elegant Prețuri modeste 1289 Plecarea familiei imperiale spre­­ Tobolsc, scrie A. F. Kerensky în amin- | tirile sale publicate în presa franceză, era stabilită la 1 August. Toată noap­tea au fost pregătite geamantanele. Familia ţaristă lua cu sine cele nece­sare pentru o cât mai îndelungată şe­dere in Siberia, unde avea să fie în­soţită de câţiva oameni de încredere. N‘am închis ochii toată noaptea, — scrie Kerensky. — A fost nevoie să vi­zitez toate cazărmile şi să explic sol­daţilor destinaţi să însoţească trenul imperial, că e nevoia să aibă faţă de familia imperială tot respectul şi s-o apere de primej­di­e. Apoi a mai fost nevoie să tratez cu cei de la calea fe ■ rată care refuzau să pună trenul în mişcare. Le spusesem că dacă nu plea­că trenul înainte de zorii zilei, după aceea nu va mai fi posibil să plece. — Plecarea era de altfel pregătită în tai­nă, pentru ca populaţia să nu se re­volte. Nici chiar colegii mei din gu­­r nu ştiau toţi despre acest lucru. În cele din urmă totul era pus la punct. Am sosit la palat pe la orele cinci dimineaţa. Am văzut mai întâi ţarina, care de obiceiu era foarte mân­dră şi stăpână ipe sine, de astă dată plângea ca orice femeie. Ţarul şi-a păstrat calmul până în ultimul mo­ment. Pleca în mod simplu, ca şi cum ar fi vorba de o inspecţie obişnuită. De la abdicarea ţarului ne-a­m în­tâlnit de mai multe ori. De fiecare da­tă ţarul avea deplină încredere în toa­te măsurile luate de guvernul provizo­riu, ca fiind în interesul familiei im­periale. Clipa plecării se apropia. Ne­am strâns mâna. I-am dorit călătorie bună şi el şi-a exprimat sper­anţa că situaţia de pe front se va îmbunătăţi. Chestiunea aceasta îl preocupa conti­nuu. După câteva minute trenul s-a pus în mişcare. Atunci am văzut ţurul Rusiei pentru ultima oară. Ţarul a mers direct către finalul tragic al vieţii sale. După trei luni a intervenit revo­luţia organizată de Lenin şi Trocky. După lupte disperate, guvernul pro­vizoriu a fost înlăturat. Din acel mo­ment responsabilitatea asupra familiei imperiale a trecut asupra lui Lenin şi tovarăşilor acestuia. Cu toate acestea alegerea cu Tobolskul a fost admira­bilă. Cu toată revoluţia din restul Ru­siei şi alături de mersul evenimente­lor în acest oraş, condus de oameni a­­leşi de mine, viaţa se scurgea în chip normal. Familia imperială îşi ducea viaţă după o ordine stabilită de însuşi ţarul, plimbările,, jocurile sau lectura din cameră făcute seara. înainte de plecare, spusesem colo­nelului Kobylimski căruia îi încredin­ţasem grija apărării familiei impe­riale: -- Nu uitaţi că e un fost împărat. Nu­­ veţi refuza nim­c. Or­dinele mele au fost respectate cu sfinţenie. Când Tobolsk a căzut în mâinile bolşevicilor, situaţia s-a schimbat. La 22 Aprilie a sosit la Tobolsk comisarul Jakovlev, un om tainic, al cărui rol nu a fost’ lămurit nici până azi în istoria evenimentelor din­­acel timp. Jakovlev avea depline puteri de la Kremlin. Avea la dispoziţie o g­ar­dă­ personală, compusă din 150 oameni. Nimeni nu ştia ce fel de instrucţiuni avea Jakovlev, nsă a doua zi după so­sirea a declarat că are ordin să ia cu sire a declarat că are ordin să ia­u seama de fap­tul că ţareviciul era bol­nav de hemofilie. — Nu plec nicăeri — a declarat ţarul. . . . • — Cu toate acestea vă rog să ple­caţi, — a insistat Jakovlev- — Am pri­mit ordine, care trebuesc executate Im, cazul când refuzaţi, voiu fi nevoit să Întrebuinţez forţa sau să­ nu dau demisia. S-ar putea ca acela care ar veni să mă înlocuiască să fie mai pu­ţin omenos. Fiţi liniştit! Garantez cu calmul meu siguranţa dv. După plecarea lui Jakovlev, ţarul a declarat: — Vor să mă forţeze să sem­nez pacea de la Brest-Litovsk. Mai curând însă mă las să-mi taie m nere. Plec şi eu, a declarat ţarina. A doua zi dimiimeaţa , la orele trei şi jumătate, au plecat. Era ziua de 26 Aprilie.­ Călătoria a fost nespus de grea. A­­pele primăverii inundaseră, stepele siberiene. Deseori erau nevoiţi să co­boare din trăsuri şi să meargă pe jos alături de cai. Erau complet epuziaţi. La Tiumeni era­­ staţie de cale ferată, unde se pregătise un tren special pen­tru familia ţarului. Drumul trecea prin Ecaterinemburg, în acest oraş s‘a în­tâmplat ceva neaşteptat. Sovietul din localitate s‘a răsculat şi n‘a permis plecarea trenului din staţie. N‘a rămas altceva de făcut, decât ca ţarul să de­vină prizonier la Nikolaiev. După câ­teva săptămâni s'a supus soartei a­­cestuia şi restul familiei. Jakovlev s‘a întors la Moscova fără sa poată exe­cuta şi duce la bun sfârşit misiunea sa tainică. Pagini de Istorie Prima dopa a familiei ţariste in drum spre moarte ! Din me­­moriilepui Kerensky — Zeci die mii cumpărători satisfăcuţi dovedesc că S­oba este între toate sobele CEA MAI BUNA numai 10 kgr lemne necesare in 24 ore pt. o cameră normală D. SZAN10 & EME, ORADEA De găsit in mai toate orajele Cereţi prospect gratuit Fierăria „BARZEL” Cluj, P. Mihai Viteazul Nr. 13 Rapr. I Problema noului edificiu al liceului „GH. Barițiu“ D. Mircea Priscu, directorul liceului Gh. Bariţiu,, ne trimite spre publicare următoarele: In numărul divi­z XI. a. c. al ziaru­lui „Jo Estet” a apărut un articol ca­re se ocupă de problema edificării n noului local pe seama liceului „Gheor­­ghe Bariţiu“ din Cluj. Plin de fraze jignitoare, acest­­ziar se ridică împotriva iniţiativei fru­moase de a adăposti intm­o clădire corespunzătoare cel mai mare liceu românesc din capitala Ardealului des­­robit. Căci este o jignire a spune: „Comi­sia interimară tr­ebue să cumpănească bine hotărârea pe care o va lu­a Î11 legătură cu cedarea n­ăieriştei, care reprezintă o valoare unea­lă, ce nu e permis să fie risipită. Pentru acest ziar cedarea unui te­ren pentru cel mai mari liceu româ­nesc din Ardeal înseamnă ,,risipă‘‘­. Aşadar nimic pentru şcoala româ­nească în capitala Ardealului româ­nesc şi totul pentru şcolile ungureşti. In continuare scrie acest ziar, că a­­­­cesta nu e prima încercare a direcţiu­­nei liceului Gheorghe Bariţiu de a a­­capara ceva din averea municipiului. Răspunsul nostru este limpede şi categoric! Nu încercăm, ci pretindem locul necesar pentru clădirea liceului românesc, iar Comisia Interimară nu se împedică de un ziar minoritar, a­­tunci când e vorba de o problemă na­ţională. Dar nu chivernisirea averii munici­­piului este cauza care i-a îndemnat pe unii de la acest ziar să-şi arate senti­mentele, ci faptul că se clădeşte o nouă şcoală românească. Nu avem ce să le facem. Liceul va lua fiinţă. O pretinde­ aceasta Clujul Ro­mânesc şi cei 700 elevi, cari frecven­tează acest liceu. MIRCEA PRISCU, directorul liceului­­.Gh. Bariţiu" Mica Publicitate CUMPĂRĂM CU BANI GATA aparate de foto­­grafiat Ve rolnim, patefoane moderne și putul ,Pax,­olul, Calea Victoriei 6 1258 OCAZIE! Palton de vânzare. Nurca veritabila m­acaria ,Israel* Marecsal Poeh 2 1803 ÎNTREPRINDERE mare cu organizaţie vaut d­in Bucureşti accepta reprezentante pen­tru Căpitan. Răspuns sub »Durabil* la ziar 1804 1—3 S'A PlERdUT o bratara de aur masiv. Află­torul este rugat a o preda contra recom­pensa. Adresa ia ziar. gr. L. S HAINE FOLOSiT^ si orice obiecte cunripjr cu prețui tie ceie mai inalte, bazarul, BaLO­AN * iuliu Marin 6. 1802 1—6 DE ÎNCHIRIAT cameră, bucătărie, speis, că­mara ce lemne 400 lunar Popa Pat caș 11.­­ 1792 2—3 DE VÂNZARE urgent o frumoasă grădină cu pomi, casă cu verandă in Str. Donath. Inf. Szilágyi Marechai Poch 26. 1801 2—2 O VILĂ DE ÎNCHIRIAT 5 camere si depen­dente. naresa la ziar. 1800 2—3 I LOCALURI DE PRĂVĂLIE eventual birouri­­ de Închiriat la Intrepozitele Albina. Telefon­­ 3/1 1796 4­8 DE VÂNZARE ieftin parcele pentru vile în Tăietură Turcului. Informării Du­mineca între 2—4 la faţa locului, sau oricând la biroul avocaţial, dr Krausz Emeric, Str. Regina Maria 6. 1079 PLAPUME, pânzeturi, ştergare se pot procura cu preturi foarte ieftine la Magazinul de plapume Regele Ferdi­nand Nr. 3, în curte. __ __1243 PALTOANE de PIELE după măsură, mai ieftin confecţionează I. Hirsch, Marechd Foch 5. Vopsesc, repar în mod special şi cu garanție. 1251 10 — nou «LADYW NOU SALON, Dr. PĂLĂRII Str. Memorandului 10 (palatul Adri.) Cele ma noi modele din Paris și Viena Marei asortiment. Primim trans­formă­­ și reparări cu preturi ieftine 1259 3—3 OROCU. Nu est­e o sim­plă afirmaţiune, ci un adevăr ma­tematic. Graţie calculelor sale minuţioase, care s’au dovedit e­­xacte şi fericite, COLECTURA A­­URORA vinde lo­zuri dintr’u­n svoc ales c­o n f o r m sistemului BRAZILIAN. Faptul acesta explică marele număr de milionari făcuţi în cursul Loteriei trecute. Cifrele stau mărturie. Cereţi lămuriri la birourile noastre de vânzare, în toată ţara. Cumpăraţi lozuri numai de la MAREA COLECTURA URORA „Lozuri norocoase Aurora" Oifficade Credit Comercial SA. Cluj, Piata Unirii 20 Bibliografie aarwmsmBiwa iÍhTI»ii mth « SATUL ŞI ŞCOALA revista de dis­tinsă ţinută şi de unanim recunoscut prestigiu a dlor Constantin lencica şi D. Goga, a intrat cu numărul său de pe lunile Septemvrie şi Octomvrie în cel de-al şaselea arai de neîntreruptă şi folositoare apariţţie. Oameni de cultură şi personalităţi de mare suprafaţă în domeniul educaţiei şi învăţământului românesc au apreciat-o ca cea mai bu­­­nă publicaţie dintre cele ce se publi­că pentru învăţători, începută modest, dar cu grije şi cu suflet, revista „Sa­tul şi Şcoala“, a ajuns astăzi să fie un adevărat îndreptar învăţătoresc în toate problemele de educaţie şi învă­ţământ, adunând între colaboratorii ei majoritatea oamenilor de condei din Ardeal pe care-i preocupă chestiunile în legătură cu educaţia şi şcoala co­piilor. Paginile sociale: medicală, ad­ministrativă, literară, etc., nu lasă ne­­recrestat nimic ceea ce poate inte­resa atenţia cetitorilor cărora li se a­­dresează. Sumarul ultimului număr al revis­tei cuprinde: Discursul­­M. S. Regelui la jubileul Astrei. Const. Iencioa, învăţătorii ţi Astra. Dimitri­e Gog­a: Un izvor de viaţă: Străjeria. Vasile Băncilă: Metoda afectivă şi sentimentul spi­­ritualizalt. N. Ozeretzki: Seara metrică a des­­voltării motrice la copil şi adolescent. Dr. Alexandru Roşea: Variaţia însuşirilor fizio­logice şi psihice în raport cu etatea. Dimitrie Todoranu: Mecanisme mintale de graniţă. Ana C. Iencica: Ocupaţiuni potrivite în pri­ma săptămână de şcoală. M. Beniuc: Elevii care nu reuşesc în clasa I-a primară. Povtăr­­ţuitor la Abecedarul întocmit de Ana C. Ien­­cica, Dimitrie Goga şi Ilarie Bejan. Pagina medicală: Dr. Axente Iancu: „Lenea” paratiroidă a şcolarului. Pagina administrativă: Revizorii şcolari din Ardeal. Din problemele şcoalei noastre. Intrarea României în răz­­boiu, 1916—1936. Cronica­: Elogiul Regelui Ferdinand despre Regele Carol I. — -j- Iuliu Valaori. — G. B­o­gdan- Duică. — Cartea Didactică. — -j- Prof. dr. Ion Borcea. — Scrisul de mână. — Mecanismele psihice. — Ajutorul de familie al funcţiona­rilor publici. — Congres pedagogue „Montes­­sori”. — Cursuri de limba italiană. — Orga­nizarea învăţământului în Abisinia. Cărţi— Reviste. Redacţia: Cluj, Str. Mârzescu 21. ­ MANDAT CONFIRMAT. Azi la orele 12 a. m. secţia IV-a a Tribuna­lului a confirmat mandatul de aresta­re lansat împotriva pungaşului de bu­zunare Maler Alexandru, arestat a­­cum două zile pentru un furt săvârşit în trenul Cluj—Oradea. N­O­TE „Blätter für die hont!“ Intr o vreme când discuţia contra­dictorie cu privire la arta pentru ar­tă şi arta cu teme­inţă — o discuţie emi­­namente franceză — încetase, intrând definitiv în rubrica problemelor tran­şate şi inactuale, se întemeiază în cli­matul german o revistă dedicată ex­clusiv producţiilor şi problemelor de artă, considerate în aspectul lor cel mai pur şi cu înlăturarea oricărui punct de vedere lăturalnic. Iniţiativa aparţine unui grup de scriitori exaspe­raţi de inmixtiunea ascendentă a pro­blemelor sociale şi pe câmpul senin al poeziei eterne, şi dornici a reda versului prestigiul său select şi farme­cul său distins dintr’o vreme strălu­cită şi apusă. Grupul acesta se’njghe­­bează în jurul poetului mort acum câţi­va ani, Ştefan George, un meşter ne­întrecut al limbii germane, având co­laborarea unor remarcabile talente, ca Hugo v. Hofmannsthal şi celebrul istop­­ic literar de mai târziu, Gundolf, sau a cunoscutului esteticean, Max Des­­soir. O parte din poeziile care au dă­ruit un mume cu răsunet mondial, per­sonalităţii centrale­­Ştefan George, a­­par în coloanele acestei reviste, care păstrează un caracter de semipublici­­tate, nefiind pusă în vânzare, închina­tă fiind normai unui cerc cu totul re­strâns de prieteni-cititori. Acestei din urmă împrejurări se datoreşte făptui neobişnuit că astăzi nici o­ bibliotecă publică, nici dintre cele mai mari, nu posede colecţia complectă a acestei­­re­viste, azi atât de căutate de bibliofili şi cercetători. Alături de versurile a­­cestea epocale ale maestrului apar stu­­dii subtile de specialitate, scrise cu multă pătrundere, ca deo pildă despre muzicalitatea limbii sau semnificaţia estetică a cuvântului. In genere pute­rea magică a verburi este cultivată şi urmărită în aspectul ei artistic cu un interes unic în tradiţia culturii euro­­pene, tocmai în trio vreme când litera­tura germană înregistrează într'un sens, hotărît antiestetic începuturile artei noui. Cazul devine şi mai inte­resant,­­ văzând cum ambele aceste tendinţă îşi au centrul lor în München, unde vieţueşte atât solitarul pătruns de misiunea sa, care este Ştefan Geor­­ge şi care înfăptueşte încă odată re­vendicările turnului de fildeş,­­cât şi­­Wedekind — Strindbergul german. Publicaţia aceasta bizară dar deosebit de preţioasă, realizează în adevăr o atmosferă de puritate, în care arta şi mai ales poezia retrăesc întriun fel unic încă un moment intensificat din nimbul lor universal şi veşnic. TOATĂ LUMEA ÎNTREBUINȚEAZĂ ASTĂZI NUMAI BATERIILEGIF FĂRĂ ACID ȘI FÂRÂ TÎPIPIO NEÎNTRECUTE IN CAPACITATE ȘI DURABILITATE FERITI­VA DE CONTRAFACERI? GALVANI $.A. — Şedinţa Consiliului de adminis-­­ traţie al Camreei de muncă. Aseară a avut loc la Camera de Mimică a doua şedinţă a noului Consiliu de adminis­traţie. S‘a hotărât ca să plece şase delegaţi la congresul din 8 Noemvrie dela Bucureşti al tuturor delegaţiilor Camerelor de muncă. S’a mai hotărât apoi ca să se del­ege un număr de membri din comitet în Consiliul de administraţie al Caselor Hercul­­e. S-a discutat raportul dluj secretar al Ca­merei de muncă Vasile Hos­su, pe ca­re d­elegaţii Camerei de muncă din Cluj, vor trebui să-l susţină la congres în legătură cu discutarea și punerea în aplicare a nouei legi a meseriilor. Artistice Studioul Teatrului Naţional din oraşul no­stru organizează un ciclu de conferinţa asu­pra tendinţelor moderne în teatru, însoţite de reprezentaţiuni demonstrative. In acest ciclu se încadrea­ză următoarele: „Teatrul lui Paul Claudel” d. Victor Papi­lian, „Teatrul lui F. Wedekind” — d. Victor Iancu, „Teatrul lui A. Cehov” — d. Olimpiu Boitoş, „Teatrul lui Pirandello­” — d. Lilio Cialdea şi „Teatrul lui L. Plaga” — d. Ion Breaza. Datele conferinţelor se vor anunţa la timp.

Next