Patria, februarie 1937 (Anul 19, nr. 24-47)

1937-02-02 / nr. 24

s­port România a debutat cu două victorii la Campio­natul mondial de ping­pong de la Baden Primele rezultate Azi s-au început la Baden — Austria, campionatul mondial de ping-pong■ E­­chipa României a susţinut două mat­­churi, reuşind să obţină în ambele par­tide victoria. Cea mai mare surpriză a furnizat-o matchul Polonia—Austria. Campionii mondiali au fost înfrânţi de polonezi. Iată rezultatele primei zile: Austria —Iugoslavia 5:3; Ungaria—Germania 5:0; Cehoslovacia—Polonia 5:3; USA —Franţa 5:1; România—Lituania 5:3; Anglia—Egip­t 5:0; Belgia—Germania 5:4; Ungaria—Anglia 5:0; Cehoslova­cia—Belgia 5:0; USA—Lituania 5:1; Ungaria—Belgia 5:0; Cehoslovacia— Germania 5:2; România—Iugoslavia 5:3; Polonia—Austria 5:4; Franţa— Egipt 5:4. La concursurile de doamne s-au în­registrat următoarele rezultate: Cehoslovacia—Franţa 3:0; Austria— România 3:1; Germania—Ungaria 3:0; Ungaria—Belgia 3:0; Cehoslovacia— USA 3:2; USA—Franţa 3:0; Germa­nia—România 3:0. HOCKEY PE GHIAŢA H. C. Bragadiru a învins Universitatea BUCUREŞTI. 2. — Aseară a avut joc pe patinoarul Oteteleşanu din Capitală, matchul de hockey pe ghiaţă în cadrul Diviziei Na­ţionale dintre echipele H. C. Bragadiru şi U­­niver­sitatea din Cluj. După un joc aprig disputat, echipa bucureşteană a învins pe u­­niversitari cu 2:0 (1:0, 0:0, 1:0). Goalurile învingătorilor au fost marcate de Radian şi Cantacuzino. Echipa clujană, mai ales apă­rarea imediată a universu­rilor şi înaintaşul Ciuca, au făcut o excelentă impresie............. . .Al doilea match, tot din cadrul Diviziei Naţionale, s’a jucat între echipele Telefon Club şi C. S. Miercurea Ciuc. Jocul s’a termi­nat cu­ victoria uşoară a telefoniştilor, cari şi-au învins adversarii cu 4:1 (1:0, 0:1, 3:0). Punctele au fost marcate de Petrovici, Brakl (2), şi Biro pentru învingători, pentru învinşi a marcat Schmidt. Ion Zamfîrescu s’a clasat­ al tre­'­lea In Rally*u! dela Hlonie Carlo Duminecă a luat sfârşit rally-ul au­tomobilist dela Monte Carlo, la care au participat concurenţi din mai toa­te ţările europene. Lupta pentru vie­,­torie a fost extrem de strânsă, primii zece clasaţi fiind separaţi prin interva­le infime­ Victoria a revenit echipa­jului francez Le Beque—Quinlin, care plecând de la Stravanger—Suedia, a terminat fără penalizare cei 1.702 km. parcurşi. Românul Ion Zamfirescu, plecând din Palermo, s-a clasat al treilea. Petre Cristea, câştigătorul din anul trecut a cursei, a terminat în locul al 18-lea. Football Cu excepţia oraşelor bănăţene, nică­­iri în ţară nu s‘a jucat­ La Timişoara şi Arad, unde iarna este mult mai do­­moală, s‘au disputat ieri câteva mat­­churi. Astfel Chinezul întâlnind pe campionul districtual Galbani, a dis­pus de acesta cu 9:2 (7:0). Gruparea divizionară din Timişoara a arătat o formă bună- S-au impus în mod spe­cial jucătorii Klimeck, Herzog şi Lo­­soncy, cari au fost şi autorii puncte­lor marcate. La Arad AMEFA a jucat un match de antrenament în tovărășia echipei districtuale ,,Astra“ de care a dispus cu severul scor de 9:0. Grallurile au fost marcate de Prassler (3), Bătrân (2), Perneky (3) și Sanislo. In poar­ta Amerei a apărat Drecin, întrucât Sadowsky, continuă­ să joace hockey în gruparea H. C. Bragadiru. In streini!®!*? Pe stadionul din Duesse­ldorf, s‘a disputat Duminecă, matchul dintre re­prezentativele Germaniei și Olandei. După o luptă aprig disputată, partida s‘a terminat cu un draw: 2:2 (1:1). O­­landezii au făcut o figură foarte fru­moasă, rezultatul fiind pe deplin me­ritat-Echipele au jucat în următoarele formaţii: Olanda: Halle, Weber — Goldenho­­ven, Pauwe — Anderiessen — Van Hell. Wells — Van Snoendannen — Backhuyes — Smidt — Van Neell. Germania,: lacob. Janes — Manzen­berg, Sellesch — Goldbrunner — Kit­­zinger, Lehner — Krammer — Friedel — Szepan. Au marcat Lehner din par­tea germanilor şi Van Neell şi Van Hell din partea olandezilor. A arbitrat cu multă autoritate fran­cezul Leclerque. CAMPIONATUL ITALIAN Rezultatele înregistrate în Italia, Duminecă, au fost următoarele: Triestina—Lazio 1:0; Milano—Luchese 3:0; Alessandria—Novarra 4:3; Geno­va—Bari 3:1; Juventus—Napoli 2:0; Fiorentina—Sampierdarena 2:1; Bo­logna—Ambrosiana 1:0; Roma—Tori­no 1:1­ Clasamentul se prezintă astfel pen­tru primele trei locuri: 1. Bologna cu 27 p. 2. Lazio cu 25 p. 3. Torino cu 24 p. ELVEȚIA: Joungs Boys—­Servette 3:1; Lausanne—Bi­eile 3:1; Lugano— Basel 2:1; Grasshoppers—Berna 3:2; Joung Fellows­—Lucerna 4:2. Clasamentul: 1. Joung Boys cu 23 p- 2. Joung Fellows cu 22 p. 3. Grass­hoppers cu 20 p. Duminecă înainte de amiazi a avut loc la Teatrul Naţional, conferinţa dlui prof. Victor Iancu, despre teatrul lui Wedekind­. Intr-o expunere documen­tată, d. Iancu a analizat opera drama­tică a acestui scriitor german. Dsa a început prin a defini teatrul ca obiec­tivarea consecventă a genului literar care întreţine relaţiile cele mai inten­se cu valorile vieţii, printre care în primul rând trebue amintite valorile etice. După părerea dsale nu există creaţie dramatică fără un conţinut e­­tic, acesta constituind suportul nece­sar şi esenţial al semnificaţiei estetice a unei opere dramatice. Din acest mo­tiv popoarele, cât şi epocile cu o ac­centuată conştiinţă de sine, au fost creatoare de teatru. Prin prisma aceasta disecă d. Iancu apariţia expresionismului dramatic german, atribuind operei lui Frank Wedekind în primul rând o însemnă­tate culturală. Analizează apoi perso­nalitatea bizară a acestui poet, carac­­terizându-i poziţia în contrast cu filis­tinismul. In ce priveşte paradoxul, gă­seşte anumite asemănări cu scriitorul danez Sören Kierkegaard, iar în com­baterea filistinismului îl compară cu Nietzsche. Cel mai apropiat spirit i se pare însă, August Strindberg. Caracte­rizează apoi, atitudinea de viaţă boe­mă, care deţine un element însemna :m viaţa şi opera lui Wedekind­ In des­­crierea vieţii subliniază elementul de ■ aventură, care ia la Wedekind uneori proporţii quasitragice. Opera lui Wedekind e plină de origi­nalitate. Problema sexuală deţine un rol covârşitor în opera sa dramatică. D. Iancu analizează concepţiile sale e­­rotice, foarte îndrăzneţe, mai ales în­­raport cu prejudecăţile timpului, ară­tând că Wedekind departe de a fi un amor­al, este de fapt un moralist. Un amoral este indiferent de semnificaţia etică a mor­amur­ilor, lucru care nu se petrece însă cu Wedekind- Se poate contesta justificarea punctului său de vedere etic, nu se poate însă contes­ta împrejurarea că W­edekind a fost preocupat ba chiar frământat de pro­blematica etică a vieţii. Cu toate aces­tea nu a fost un tezist,­­ elementul ar­tistic deţinând rolul capital în opera sa. îngemănarea aceasta nu este inci­dentală în mişcarea expresionistă, ca­re nu e numai o doctrină estetică, ci şi o concepţie de viaţă, ca ateu, legată prin definiţie de o ţinută morală. —­­Wedekind este un precursor al expre­sionismului dramatic. Toate operele dramatice ale expresionismului german s-au închegat sub influenţa lui Wede­kind, de la Hasenclever până la Hans Jobst. Expresionismul consistă în ig­norarea datelor realităţii în avantajul sporirii expresiei, care răsfrânge noi­­ma, esenţa lucrurilor. — Producţiunile dramatice expresioniste s-au inspirat toate din inovaţiile aduse de Wede­kind în concepţia şi tehnica teatrului. D- Iancu închee prin analizarea piesei ,,Deşteptarea­ primăverii, din care seau reprezintat două tablouri puse­­ în scenă de d. prof. Papilian. CONFERINŢE Teatrul lui Fr. Wedekind Conferinţa dlui prof. Victor Iancu Din nevoile mutic­­orimei ceferiste Muncitorii ceferişti cer respectarea dezideratelor formulata la Congresul de la Braşov întrunirea de la Căminul Muncitorilor Cluj. 1.­­ La căminul muncitorilor constructori din Str. Văii 7, a avut loc ieri înainte de masă o mare întru­nire a muncitorilor din atelierele C. F. R. Cluj, desbătându-se toate pro­blemele de ordin profesional­ D. Grigore Răceanu preşedintele sin­dicatului deschide adunarea făcând un larg expozeu asupra situaţiei econo­mice şi sanitare a muncitorilor din a­­telierele C.­ F. R. arătând condiţiile grele de muncă şi mizeria în care se sbate muncitorimea. D. 7. Turcii secretarul Uniunei Sin­dicatelor dă explicaţii muncitorilor a­­supra tratativelor duse între reprezen­tanţii muncitorilor şi Direcţiunea Ge­nerală CFR, arătând că din cele 24 puncte formulate la Congresul sindi­catelor ţinut la Braşov, şi în diferite memorii, numai o mică parte din ace­ste desiderate au fost soluţionate, dar şi acestea în mod nesatisfăcător­ D. Vasile Cristea aduce în discuţie divergenţele care există între Uniunea sindicatelor ceferiste şi Confederaţia muncii din România, spunând că mun­citorimea înţelege să aibe raport de bună înţelegere, să lucreze sub scutul Confederaţiei dar nici­decum nu înţe­lege ca din cauza unor patimi condu­cătorii Confederaţiei, să nu-şi poată susţine interesele ei profesionale. Dorinţa muncitorilor este ca acest conflict să fie cât mai în grabă solu­ţionat. D. Vasile Grama cere ca concediile muncitorilor să fie date deodată şi nu în rate, pentru ca muncitorii să se poată bucura de odihnă. D- Grigore Răceanu spune că mun­citorimea ceferistă conştientă, este porfund indignată de faptul că ori de­­câte ori muncitorimea se ridică să-şi ceară răsplata muncii sale, ori de câte ori muncitorimea cere respectarea drepturilor ei fireşti consfinţite prin legi, este taxată ca răsturnătoare de­ ordine, aducându-se atâtea calomnii şi acuzaţii din partea unor simbriaşi in­conştienţi. Muncitorimea ceferistă respinge şi desaprobă cu toată energia aceste ca­lomnii şi false acuzaţii. Ele aparţin acelora cari nesocotesc munca cinstită şi grea a unui muncitor care nu a ce­rut altceva decât respectarea dreptu­rilor sale. La sfârşit adunarea a protestat îm­potriva acuzaţiilor ce se aduc munci­­torimei ceferiste din partea unor zia­re — zise naţionaliste — cari s-au do­vedit de atâtea ori că sunt rău inspira­te şi de rea credinţă faţă de muncito­rii din întreaga ţară. Adunarea a luat sfârşit în cea mai perfectă ordine. Sisfe de sccidents sportive !n Austria VIENA, 2. (Rador.) — In cursul zilei de ieri s’au produs în împrejurimile Vie­­nei peste 600 de accidente de sport, apro­ape toate înregistrate la sk­ieuri. Diferite societăţi sportive au instalat 60 de posturi de ajutor mec­ical cu 350 infirmiere. S’a înregistrat și un caz mortal. Armata japoneză acordă sprijinul său generalului Hayassi Tokio, 2 (Rador). — Se anunţă că armata a acceptat să deseneze un re­prezentant care să conducă Ministerul războiului. In felul acesta formarea guvernului Hayasi este asigurată. Turneul echipei naţionale de hockey în streinătate. Echipa naţională de hockey pe ghiaţă înainte de a participa la cam­pionatele mondiale de la Londra, va între­­prinide un turneu în streinătate. Primul match în cadrul acestui turneu echipa României îl va juca la Praga în ziua de 12 Februarie, al doilea­ matach va avea loc la Bruxelles cu echipa Belgiei, iar al treilea la Amsterdam în ziua de 15 Fe­bruarie cu echipe Olandei. De la Amster­dam selecționata pleacă la Londra unde la 17 Februarie încep campionatele mon­diale. PATRIAAnul XIX. 2 Februarie 1937. No- 24- „Portul poporal şi acţiunea de a-l păstra“ CfMîfeeSitua alui Itonisulus Viciîis Arta noastră populară depusă mai ales în portul naţional, este de­ o foarte mare va­loare artistică, recunoscută de toţi etnografii streini. In multe regiuni ea e în primejdie să dispară, mai ales de la război încoace. Cum este un element principal la păstrarea na­ţionalităţii, societatea românească trebuie să se preocupe de problema menţinerii lui. El trebuie refăcut în ţinuturile din cari s’a pierdut, în forma lui originală. E nevoie să-l apărăm de coruperea prin elemente orăşe­neşti. Nici a introduce într’un sat sau regiu­ne două sau mai multe porturi din ţinuturi deosebite — cum se întâmplă acum — nu e de dorit. „Astra“ şi alte societăţi culturale precum şi însuşi publicul românesc, trebuie să facă mare şi călduroasă propagandă pentru pă­strarea portului poporal local. Ar fi nevoie de catedre de etnografie la fiecae Universi­tate românească, pentru a se putea elabora directivele ştiinţifice ale refacerii portului vechi local ,şi un întreg plan de acţiune. D. prof. Romulus Vuia a făcut să ruleze porturi tipice din toate regiunile României. Conferința a fost ascultată cu interes de un public numeros, REP. Inaugurarea sesiunii Curţii cu juraţi la Cluj Cuvântarea dlui preşedinte Pâslariu. Expunerea dlui procuror dr. Marius Ciugudeanu şi salutul Baroului avocaţilor CLUJ. 2.­­ In cadrele unor impresio­nante festivităţi a avut loc ieri la Cluj inaugurarea sesiunei Curţii cu juraţi. So­lemnitatea s’a desfăşurat în sala de şe­dinţe a Curţii, din localul palatului de justiţie. Au participat nueroşi avocaţi, magistraţi şi reprezentanţii autorităţilor din oraşul nostru. Primul a luat cuvântul de consilier Pâs­lariu, preşedintele Curţii cu juraţi, care într’o impresionantă expunere a relevat importanţa acestei instituţii. Dşa a ară­tat, că sistemul acesta de judecată este mult favorabil judecăţii instanţelor ordi­nare, întrucât legea nu cere judecători­lor acestei instituţiuni — juraţilor — să-şi motiveze părerea lor pe probe pre­cise, care să formeze baza de motivare a unei hotărâri condamnatoare sau de achi­tare, aşa cum se cere judecătorilor in­stanţelor ordinare. Juraţii îşi motivează soluţia pe simpla lor convingere căutată în adâncul con­­ştinţei lor, ei îşi întemeiază verdictul ce sunt chemaţi să dea numai pe convinge­rea ce şi-o fac din ascultarea probelor aduse în sarcina acuzatului şi acele adu­se în favoarea lui. De aceea şi legea pu­ne juraţilor numai această întrebare care cuprinde toată măsura îndatoririlor lor. „AVEŢI ADANCA CONVIN­GERE ?” Atât întreabă legea pe un jurat, să ai­bă la adâncă convingere de vinovăţie sau de nevinovăţie, fără să fie obligat să mo­tiveze din ce anume fapte sau probe şi-a făcut această convingere. In continuare d. preşedinte Pâslariu a arătat îmbunătăţi­rile ce s’au adus prin noua legiuire Curţi­lor cu juraţi. „ Ca încheiere dsa îndeamnă pe juraţi să se desbrace de orice patima omenească atunci când vor fi chemaţi să pronunţe un verdict. Cu aceste cuvinte declară de­schisă prima sesiune a Curţii cu juraţi din judeţul Cluj. CUVÂNTAREA DLUI PROCUROR CIUGUDEANU REPREZENTAN­TUL PARCHETULUI GENERAL După aceasta a luat cuvântul de procu­ror dr. Marius Z. Ciugudeanu, reprezen­tantul Parchetului general. In linii gene­rale dsa a făcut istoricul Curţilor cu ju­raţi, arătând că aceste instituţii sunt de origine franceză. Entuziasmul celebrilor umanitarişti francezi revoluţionari pen­tru această instituţiune, a fost explicat de caracterul popular, democratice ce o caracteriza, caracter ce se încadra atât de armonic, în principiile fundamentale cari stăteau la temelia grandioasei aşe­zări sociale în construcţie, însufleţirea doctrinarilor revoluţionari, francezi, pentru această instituţiune era aproape delirantă, astfel că au procla­mat-o ca o necesitate inexorabilă a prin­cipiului fundamental de auto-guvernare a naţiunei. Dealtfel faţă de jurisdicţiunea penală despotică feudală, eclesiastică, sau chiar centralistă regală, — cu barba­rele şi superstiţioasele lor sisteme de or­dalii, duel judiciar şi închiziţii ,— această instituţiune reprezenta un real şi Incon­testabil progres. Se creiază astfel o nouă concepţie ju­ridică într’o nouă lume socială. In continuare d. procuror Ciugudeanu, după ce arată cum au funcţionat în Vechiul Regat curţile cu juraţi, stărie asupra mi­siuni pe care o au juraţii. Aşa spune că funcţiunea socială de jurat este o sarci­nă grea. Pentru îndeplinirea ei se cer vi­guroase calităţi de caracter: o stăpânire desăvârşită a sentimentelor, o implacabi­lă dar şi tot atât de dreaptă judecată. Ca încheiere dsa se adresează juraţilor şi le cere să fie vrednici de misiunea ce le este încredinţată. SALUTUL BAROULUI AVOCAŢI­LOR DIN CLU­J Ultimul a vorbit de decan dr. Alexan­dru Dragomir, în numele avocaţilor Ba­roului de Cluj. Dsa a arătat că prin noua legiuire s-a stabilit ca desbaterile jura­ţilor să fie conduse de preşedintele Curţii, iar doi juraţi delegaţi de juriu să forme­ze împreună cu cei trei magistraţi, com­plectul de aplicare a pedepsei.­­Legea prin textul ei apără însă inde­pendenţa de opinie a juraţilor în mate­rie ce le este deferită prin limitarea stric­tă a intervenţiei ori a participaţiunei pre­şedintelui la deliberări. In acest sistem priceperea, experienţa, obiectivitatea şi autoritatea preşedintelui constitue garan­ţia legală de bună şi ireproşabilă funcţio­nare a instanţei de judecată. Ca încheiere dea salută în numele avo­caţilor clujeni completul Curţii cu juraţi şi îl asigură că o să-i dea tot sprijinul pentru a satisface litera legii. PRIMELE PROCESE AU FOST AMANATE După aceasta Curtea cu juraţi a luat în desbatere procesele dlor Petru Micle şi Liviu Faina, învinuiţi de calomnie prin presă. Procedura fiind însă necomplectă, după o scurtă deliberare aceste procese au fost amânate pentru sesiunea viitoare. (i. p.). ora ora . ADIO Marţi, 2 Februári®. Ora 0.30: Deschiderea emisiunii. Gimnas­tică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimi­neaţă (discursuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale, ora 13: Culturale. Sport. Cota Du­nării. ora 13.10: Concert de prânz. Orchestra Ionel Cristea (canto). Petre ISItamate). ora 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe, ora 14.30 Continuarea concertului, ora 15.00: Ultimele ştiri. Bursa cerealelor, ora 18.00: Lectură din volumul „Basm“ de Mihail Lungeanu, ora 18.15: Concert de muzică variată (discuri): 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi: 19.10: Muzică distractivă (discuri), ora 20.20: Prof. V. Vâlcovici, ora 20.20: Concert de mandoline. Orchestra Ion Fazlă (canto­ dra Felicia Volănescu), ora 20.50: Dna Mar­tine Barbillon-Ştefănescu (vioară), ora 21.15: Grija echipelor studenţeşti pentru viaţa de familie a sătenilor de dr. Frederick I. Popa, ora 21.30: Compozitori români, ora 22.30: Radio funal. Sport, ora 22.45: Sergiu Benoni (bas) comp. de Orchestra Radio, ora 23.10: Concert nocturn al Orchestrei Busuioceanu, ora 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba fanceză şi germană, ora 23.55: Ulti­mele ştiri. Ce să ascultăm Marţi 2 Februarie. Ora 20: Hamburg: Dansul instrumentelor (Orch. Radio şi solişti). Ora 21.10: Stuttgrat: Muzică de balet (arch. Radio). Ora 21.10: Lipsea: Muzică variată de car­naval.­­ Ora 21.30: Bucureşti: Simfonic Orch. Ra­dio, dir. Paul Constantinescu. Ora 22: Varşovia: Concert Orch. Radio, muzică variată (solo bas). Ora 22: Roma: „Cenuşăreasa“ operă de Rossini (Trans. Scala din Milano). Ora 22: München: Muzică variată (canto şi diverse instrumente). Ora 22.35: Praga: Muzică de­­Stravinsky. Ora 23: Budapesta: Recital pian. Ora 24: Deutschlds: Marii virtuozi la dis­ gaae5gsguii)uii|iiii'iii wht fmm­ $•?, Hahnrei« §s ligi©? k­iesess cu fe­tiţa Margareta-Glga cu profundă durere) anunţă rudelor şi cu­noscuţilor, încetarea din viaţă a mult iubitei lor, Mm Maria­­h« decedată subit în ziua de 31 Ianuarie, orele 2. înmormântarea va avea loc Marţi, 2 Februarie, orele 15. Cor­tegiul va pleca de la locuința defunctei Strada Bolintineanu Nr. 4 spre cimitirul Central din Cluj, unde va fi depusă în cavoul Familiei. Se caută de către o societate petroliferă un Laborant experimentat, în vârstă de 25-30 ani, cu practică în­tr’un laborator de chimie. Oferte cu referinţe transmite agenţia de publicitate CAROL SCHULDER BUCUREŞTI, Str. Eugen Carada­n, sub „Laborant*. Aid tu­ Ciuf Teaku-Ofruă new mmuammuBKmm—i■ Marţi, 2 Februarie: Teatrul Naţional: Constructorul­­Site­ness. Miercuri, 3 Februarie: Turneul Long Caler. Joi, 4 Febr.: Teatrul Naţional: Domnul de rouă (premieră):­­ Cwtzmolofytaţ’. . .Royal: Fraţi de cruce şi Fox jurnal. Select: Maria Stuart. Urania: Micul Lord. Capitol: Balul de la Operă. Davila: Regina Junglei. Edison: I. Matia Baskitsoff. II. Dorinţa. . .Muncitori: I. Moartea în vacanţă. II. Va­­riété. MîM Tacmacu dz eett­iUu- Biro,­ Piaţa Unirii. Apostol, Piaţa Mihai Viteazul. Paloczi, Calea Victoriei. Demeter, Calea Moţilor. Cornelul Cameralului 7 Februarie: Balul In stil românesc al „Triunghului albastră“. Cercul militar. 13 Februarie întâia serată dansantă a Reuniune! corale română-unită din Cluj, în sala festivă a palatului „Albina“. ■ 27 Februarie Saxata „Braşovenilor" In saloanele „Cercului Militar“. Mica Publicitate O fetiţă de 8 ani româncă, caută loc pentru a fi adoptată. Adresa: Dreve Gavrilă Lona de sus, jud. Cluj. Caut 2 camere elegant mobilate cu baie şi intrare separată. Informaţii de la 4—7 p. m. Dna Lucaciu la d. adv. Geor­gescu Str. Băii No. 21. -■. Caut guvernantă la copii. Strada Toma Io­­nescu 3. S’au ieftinit din nou prăjiturile la cofetăria din curte. Str. Reg. Ferdinand 3. Bucata 2 lei, 10 bucăţi 15 lei. De închiriat un centru cameră mare, fru­moasă, luminoasă, parter, modem mobila­tă, potrivită şi pentru cabinet medical. Tot acolo se poate primi eventual şi în­treţinere complectă. Adresa la ziar. De vânzare loc de casă 2000, colţ­utii Tur­cului cu Str. Fântânele. A se adresa: prof. Grinţescu, Calea Mănăştir 7. Fiecare prăjitură 2 lei la cofetăria „Parci­­siana“ Iuliu Maniu 1.­­ Ciocnire de taxiuri. Ieri dimineaţă în faţa hotelului „Central“, taxiurile No. 418 şi No. 420, conduse de şoferii Vasile Petran şi Ion Ludovic, s’au ciocnit, alegându-se cu avarii. Şoferilor nu li s’a întâmplat nimic. In cartierul Grigorescu (Fruntănele 55) de închiriat 3 camere, bucătărie, confort. Infor­­maţiuni Str. Babeş 13. De închiriat sau de vânzare, băcănie şi câr­ciumă cu mare circulaţie: 2 camere, bu­cătărie, magazie, grădină etc. Mendelovits, Regele Carol II, 44. Caut un coleg de cameră cu 200 lunar. Popa Fărcaş 11. Se caută un croitor de dame — perfect, pentru conducerea unui salon-de-dame din Bucureşti. Informaţii la portar Regina Maria 45 Cluj. * I * I Profesoară de franceză (româncă) se caută pentru o fetiţă de zece ani. Căpitan I Zissu, Calea Reg. Carol II 40. Adunarea extraordinară a Baroului advocaţilor din Cluj CLUJ. 2.­­ Duminecă înainte de masă la orei 11 a avut loc în Palatul de Justiţie adunarea extraordinară a Baroului avoca­ţilor din Cluj. La adunare au participat un mare număr de avocaţi, membri ai Ba­roului. Primul a vorbit de decan dr. Ale­xandru Dragomir, care a făcut o amplă expunere în legătură cu situaţia avocaţi­­lor din oraşul nostru, subliniind necesita­­tea de a se lua măsuri, cari să promoveze cât mai mult, elementele tinere româneşti. Iau apoi cuvântul dd. dr. Traian Giur­giu, care citeşte adresa Uniunii avocaţilor din România, în legătură cu reorganizarea Barourilor, dr. Barttoa Ignatz şi dr. Teo­dor Fischer, în numele avocaţilor maghiar şi evrei, au citit două memorii. D. dr. Vasile Aurel, a făcut o expunere relativă la proporţionalitatea elementului etnic şi a preconizat în acest sens, o solu­ţie practică. Ultimii au vorbit doi. avocaţi dr. Ion Munteanu şi dr. Hetco. La sfârşit ,­­Consiliul Baroului a votat o rezoluţie prin care se propun două mij­loace mai importante în vederea soluţionă­rii dezideratelor. In primul rând, o disci­plinare mai severă a avocaţilor şi în spe­cial a stagiarilor. Consiliul să aibă auto­nomia în sensul de a decide cine poate­­ înscris sau nou în Barou. Această rezolu­ţie urmează să fie înaintată zilele acestea Uniunii avocaţilor din Bucureşti. Adunarea a luat sfârşit la orele 1 a. m. (il.) Cetini PATH­A Parastas pentru defunctul episcop Nicolae Ivan Intru împlinirea unui an de la moartea regretatului Episcop Nicolae Ivan se va servi parastasul pontificat de însuşi Epi­scopul Nicolae Colan, înconjurat de cle­rul Episcopei. Marţi în 2 Februarie la sărbătoarea întâmpinării Domnului după Sf. Liturghie la ora 11 şi 30. Sunt invitaţi să participe toţi cei ce au stimat pe acest mare eposat al Bise­ricii ortodoxe,­­ Consiliul Eparhial. IteHlhmc! Secri^ica „KIATHA" I. C. S. imper! «I« egalia, furnizorii Curţii assiate Constanţa, aduce la cunoştinţa onoraţilor săi consu­matori, că s’au ivit pe piaţă numeroase contrafaceri, în ambalaj aseme­­nător ca culoarea şi desenul nostru, cari sub aceasta imi­taţie de ambalaj desfac ceaiurile de o calitate infe­r­iară şi sitngată. Cereţi deci numai ceaiul ..lllalsia Rose Royale" în ambalaj original. Control Nr. 166. Furnizorii Curţii Regale.

Next