Patria, martie 1937 (Anul 19, nr. 48-72)
1937-03-02 / nr. 48
2 spart Inaugurarea returului de primăvară Duminecă s‘a inaugurat în întreaga ţară returul de primăvară al Diviziei Naţionale A. Terenurile de joc, cu excepţia Aradului şi Timişoarei au lăsat urmat de dorit, totuşi matchurile s‘au desfăşurat, fără să influenţeze în mod prea eclatant jocul propriu zis. Echipele în bună parte se resimţeau de pe urma prea îndelungatei vacanţe a lunilor de vară. S‘au mişcat greovat şi deslânat şi nu s‘au putut găsi sudura atât de necesară într‘o luptă care necesită în primul rând, calm. Condiţia fizică s‘a resimţit la fiecare echipă. Din care cauză jocul a devenit brutal şi violent, producând profunde desiluzii spectatorilor avizi de partide spectaculoase. — Rezultatul partidelor de Duminecă sunt echilibrate. Cu excepţia aceluia a matchului dintre Gloria şi Universitatea■ Desigur, nu afirmăm că arădanii nu au meritat victoria. Dar ţinem să arătăm că universitarii nu trebuiau să piardă în nici un caz, partida aceasta. Şi totuşi, în mod inexplicabil şi care ne face totuşi să bănuim lucruri grave, universitarii au cedat şi încă într-o manieră lamentabilă. Cronica recapitulativă de acum, nu ne permite să facem cine ştie ce comentarii matchului de Duminecă. Nu ne putem reţine însă, ca să nu le facem în cursul zilelor care urmează. Pentru a arăta vina conducerii, vina jucătorilor şi a spectatorilor deopotrivă. Pentru că eşecul universitar se datoreşte tuturor acestor factori. ’ — Dacă ne întristează înfrângerea clubului universitar, ne bucură în schimb răsunătoarea victorie a celuilalt club divizionar din Cluj, „Victoria“ care în ciuda tuturor aparenţelor, a dispus categoric de echipa orădană CAO. O felicităm din toată inima şi-i dorim sincer şi alte succese la fel de răsunătoare şi la fel de frumoase. Incolo, la Bucureşti, la Arad şi la Timişoara, partide echilibrate cu rezultate dinainte prevăzute. Victoria Ripensiei, Amerei, Venusului şi F. CRapidului, în dauna Chinezului, Unirii Tricolor, Juventusului şi Crişanei• Iată rezultatele primei etape: Venus—Juventus 6:0 (1:0). P. C. Rapid—Crişana 4:1 (3:0). —Ripensia—Chinezul 3:1 (1:1). Victoria—CAO 4:2 (3:1). Gloria—Universitatea 2:1 (0:1). Amiera—Unirea Tricolor 4:0 (1:0). Cei mai buni... La VENUS: Humus și Sfera. F-C. RAPID: Vintilă şi Bogdan. CRIŞANA: Negru şi Szőke. JUVENTUS: Stanciu şi Zăinescu. GLORIA: Dobra şi Mercea. UNIVERSITATEA: Şepci şi Iancovici. RIPENSIA: Bindea şi Lazar. CHINEZUL: Tieffert şi Löwenfeld. AMEFA: Sanislo. UNIR. TRCOLOR: Steinbach. VICTORIA: Munteanu şi Felecan ICAO: Spielmian. CÂŢI SPECATTORI AU VIZIONAT MATCHURILE DE DUMINECĂ: Venus—Juventus: 15.000. Match cuplat cu F.C. Rapid—Crişana. La Cluj: 2000. La Timişoara: 3000. La Arad: 2000. La Oradea: 2000. In total: 24.000 de spectatori. CLASAMENTUL DIVIZIEI NAŢIONALE A Clasamentul a rămas nemodificat. Primele echipe s-au ridicat cu câte 2 puncte. Universitatea şi CAO, deşi cu punctele din toamnă au rămas în acelaş loc. Matchurile amicale La Arad: — înţelegerea—Tricolor 2:1 (1:1), SGA—Transilvania 1:0 (0:0). Olimpia—CAA 5:1 (1:1). La Reşiţa: UDR—Vulturii 4:3 (3:2). Clasamentul e deci următorul: Venus — — Ripensia F. C. Rapid Gloria AMEFA Victoria Universitatea CAO Crişana Juventus Chinezul Unirea Tricolor 12 7 3 2 40:16 17 12 8 0 4 36:24 16 12 7 2 3 32:17 16 12 7 2 3 27:18 16 12 5 4 3 21:14 14 12 6 1 5 27:25 13 12 5 1 6 26:28 11 12 4 2 6 23:29 10 12 4 1 7 22:27 9 12 3 3 6 19:32 9 12 3 1 8 21:40 7 12 2 2 8 23:47 6 STREINATATE A ITALIA: Milano—Torino 0:0, Iuventus—Lazzio 6:1 (2:1), Novaira—Napoli 0:0, Samlnierdarenese—Barri 2:0 (1:0), Fiorentina — Alessandria 1:0, Triestina—Romă 3:1 (2:1), Luchese— Amibrosiana 1:0, Genova—Bologna 4:4 (4:2). In ordinea clasamentului primele trei locuri sunt ocupate de Bologna cu 31, Torino cu 29 și Milano cu 29 puncte. AUSTRIA: Admira—Florisdorf 6:0 (3:0)- Austria—Viena 2:1 (1:0). Libertás—Hakoach 4:2 (3:0). Wacker— Rapid 3:0 (3:0). F. C. Wien—Post Sport 2:1 (1:1). V. S. C.—Favoritner 1:0 (0:0). UNGARIA: Hungária—Újpest 3:1 (0:0), Ferencváros—Budai 11 6:1 (5:1), Bocskay—Phöbus 2:0 (0:0)Nemzeti—Elektromos 3:1 (0:1). (1)! Ce vă voiu povesti acum, este o veche poveste din târgușorul Comuaille de altădată. Pe vremea aceea nu erau autocarele de astăzi cari pleacă în fiecare oră de la Saint Austelle către coastă, nici aceste vile albe cari privesc marea de pe înălţimea colinelor. In vremea aceea nu era decât un singur omnibus, care, seara şi dimineaţa, îndepli- nea serviciul necesar. Acest omnibus te ducea la Tregimnon, un sat care se resfira până în port şi ale cărui străzi erau aşa de strâmte, încât puteai să-ţi strângi mâna de la o fereastra la alta. Sus pe colină, casele erau aşa de îngrămădite încât coperişul vecinului îţi putea servi de terasă. In scurgerea anilor, istoria coastei de la Cournaille a fost mereu aceiaşi: pescuitul nu mai rentează, femeile pescarilor îşi dau locuinţele în chirie. Urmează de aici că femeia este aceea care câţiga pâinea necesară pentru familie, bărbaţii contribuind numai în măsura în care le permite şiretlicurile. In veacul trecut lucrurile stăteau cu totul altfel: turismul nu era încă cunoscut. Bărbaţii plecau departe, în larg pentru a-şi câştiga existenţa. Lipsa de peşte nu-i descuraja, aşa cum îi descurajează astăz şi-i face să trândăvească dealungul cheiului. Din contră, ea le inspira o îndrăsneală extraordinară care îi făcea să-şi rişte viaţa pentru câteva parale. * Iată în ce constă subiectul povestirii mele. Februarie 1859. Fluxul atinsese 17 picioare. Tregimon era 6 juni. seara. Maggy Barton ,stând în picioare, ținea în mâna o lampă și rămase un moment imobilă, privind patul. Contra tusei, răcelii şi răvăşelii folosiţi ceaiul medical PLANTA Remediu singur contra bolilor de stomac, feric, constipaţie, pentru cură de slăbită ceaiul PLANTA Cutia mică lei 30. Cutia mare lei 50. Faceţi o încercare! Succesul este slaur! Depozit principal: Farmacia dr. Goina Piata Unirii 33. Se găsește la toate farmaciile Mica Publicitate Caut pentru 1 Mai, una cameră frumoasă, nemobilată, parchetată, în centru. Adre-sa la ziar. De vânzare dormitor complect de frasin aproape nou, cu couvertură, perdele, garnize. Adresa la ziari. Apartament parter, 3 camere, bucătărie, bac cl.. HIP înabirint în ('rlofl țTru'**) 63. Vizitarea zilnic între orele 12—14 și 17—19. Caut împrumut 80.000 lei, dobândă 30%, — garanție imobile — pe timp de un an, sau asociat. Oferte la ziar sub comerciant. Inginer diplomat, cunoscând la perfecţie limba germană, caută ore de conversaţie în limba românească. De preferinţă în schimbul orelor de limba germană. Rog oferte detailate. Adresa la ziar. S’a deschis filiala cofetăriei Cseke in Strada Ciparaiu 1/c unde se găsesc zilnic, tot felul de prăjituri proaspete. Dentistă techniciană perfectă în lucrările de metal şi cauciuc, caută post şi în provincie. Adresa: Lab. Clinicei Stomatologice-Cluj. INPT BON de casă lunar 600. La masă 3 feluri, seara 2. Calea Victoriei 36. ISP au ieftinit din nou prăjiturile la Cofetăria din curte. Str. R. Ferdinand 3. Bucata 2 lei, 10 bucăţi 15 lei. Vindem 3 maşini pentru preparat sifoane care umple pe oră 400 sticle. Informala ziar. ■■ De vânzare intravilanul cu casă în Strada Iuliu Maniu nr. 22. A se intersa la dr . Péterffy advocat IStr. Iuliu Maniu 6. De vânzare în centru casă familiară. IStr. Regina Maria 39. La debit special se caută tovarăş, condiţiuni avantajoase, eventual subînchiriez. La ziar. Funcţionar tânăr doreşte societatea unei domnişoare sau doamne cu scopul de a conversa Româneşte. Adresa la ziar: „Minoritar 165“. Inteligentă, cultă, perfectă în română, franceză şi germană, 54 ani, caută urgent angajament, la copii, pretenţii modeste referinţe Nelly str. Principele Nicolae 25, Bistriţa. Predau lecţii de ACORDEON, cea mai modernă metodă, conştiincios şi convenabil: Gogu, Magazinul de ghete Regal. Loc de casă 222 stângeni cartier de vile, Budai Deleanu 49, de vânzare. Metale la 5. L Stössel Cluj, Cal. Reg. Ferdinand 21. Telefon 695. Telegram: Metal Stössel Cluj PATRIA Gândirea economică românească veche Conferinţa dlui prof. Victor Jinga In cadrul „Extensiunei Academice“, d. prof. univ. dr Victor Jinga, a vorbit în aula Academiei Comerciale, despre curentele de gândire economică românească veche. Aşa începe prin a arăta condiţiile economice de la noi şi felul cum diferitele curente de gândire economică din Apus s’au oglindit nu numai în aplicările principiilor economice dar şi în cercetările diferiţilor oameni de cultură. I nu vom găsi o închegare a unei disciplini economice, ci numai reflexul curentului de gândire din Apus. Pe la sfârşitul veacului al XVIII-lea, domnea curentul mercantilist. La noi îi corespunde acestui curent epoca fanarioţillor, când s’au încercat anumite realizări — nu cu o continuitate precisă — în domeniul vieţii economice, tocmai sub influenţa concepţiei mercantiliste. Mercantilismul înceacă să se impună şi la noi. Greutatea sau impedimentul constă în faptul că: a) nu avem oraşe şi b) nu avem o burghezie care să impună anumite principii mercantiliste de politică economică. Lipsind oraşele mercantilismul era lipsit de suport. Fisiocratismul din Apus a avut repercusiuni maiînsemnate asupra ţării noastre. Cu toate acestea — afară de chestia ţărănească care este cu totul deosebită de principiile fiziocrate — numai manifestări lipsite de importanţă au fost sesizate. Aşa un articol scris la 1848 în ziarul „Mercur“. Ceea ce s’a afirmat în gândirea economică românească a fost ideologia doctrinei liberale. I . I In Apus această doctrină a fost mai cunoscută în Anglia şi Franţa. Legăturile culturale ale intelectualilor noştri cu Franţa au facilitat introducerea acestei doctrine la noi. In al doilea când, libertatea unui comerţ cu străinătatea, întâiul ideolog al doctrinei liberale la noi a fost Nicolae Suţu care a scris la 1838 cartea „Notions statistiques“. ISuţu a fost şi întâiul gânditor economic român, căutând să aplice principiile şcoalei liberale la realităţile româneşti. E curios cum la noi, fenomenele de politică economică au precedat fenomenele politice. Astfel Unirea dela 1859 a fost precedată de uniunea vamală a Moldovei şi a Munteniei dela 1847. In această epocă apare unul din cei mai însemnaţi doctrinari ai liberalismului la noi, Ion Ghica a luptat pentru ca această uniune să se facă. El a scos revista „Propăşirea“ împreună cu Cogălniceanu şi alţii. Ghica care era doctrinarul economic al revistei, era ataşat principiilor liberului schimb. Datorită situaţiei pe care a ocupat-o în stat şi clarităţii gândirii lui, Ion Ghica a avut o influenţă foarte mare asupra contemporanilor. Ghica s’a ridicat împotriva mercantilismului combătând teoria bogăţiei şi a balanţei comerciale. Acesteidoctrine s’a ataşat şi prof. Ioan Strat, primul rector al Universităţii din Iaşi. Cu începere de joi se prezintă In Cluj cel mai frumos film din lume: MISIUNEA BRIGĂZII 41 Despărţirea de catedră... 40 învăţători din Cluj, sărbătoriţi la trecerea în pensie Cluj. 2. — După cum am anunţat într-un număr trecut al ziarului nostru, Duminecă a avut loc din iniţiativa dlui inspector Grigorescu, sărbătorirea unui număr de 40 învăţători din oraşul şi judeţul Cluj, eşiţi la pensie în ultimii ani. La festivitatea care s-a desfăşurat în sala Prefecturii de judeţ au asistat pe lângă colegii veniţi să-şi exprime omagiul lor faţă de veteranii cari se despart de catedrele pe care le-au slujit o viaţă întreagă, reprezentanţii bisericilor româneşti şi ai autorităţilor administrative şi şcolare. Au fost sărbătoriţi învăţătorii: Abul Ambroziu, Cluj; Anghel Liviu, Bălceşti, jud. Cluj; Bucşa Gh., Cadariu I, Capidan Aspansia, Ciuhan I., din Cluj; Contras Al., Satu-Lung, jud. Cluj; Dociu Octavian, Cluj; Dumitraş Vasile, Sânmihaiul Almaş, j. Cluj; Fechete I., Sutor, j. Cluj; Filimon AL, Gabor Liviu, Cluj; Galoş I., Ticu, j Cluj; Giurgiu Romul, Cluj; Hădărean Ghed., Dârja, jud. Cluj; Iustin Petru, Boteni, jud. Cluj; Lazar Maria, Cluj; Maghiar I., Mociu, j. Cluj; Mureşan Iuliu, Borşa, j. Cluj; Moian A., Nana Aurel, Popruţiu Bazil, Cluj; Pop Nic., Huedin, j. Cluj; Popa I., Aghireş, j Cluj; Popa Vie, Traniş, j. Cluj; Prodan Gh. Someşeni, j. Cluj; Radu Teodor, Roşu Toma, Rusu Onisiu, Rădăşan N. Şt., Adela col. Rusu, Cluj; Sturza Ion, Deiuş jud. Cluj; Viciu Alexa, Ţaga, I. Cluj; Wilt Ghizela, Cluj. Au vorbit impresionant şi cu multă căldură: în numele bisericii ortodoxe române d. protopop N. Vasiu, în numele bisericii române unite d. canonic Ion Agârbiceanu, în numele Prefecturii d. subprefect Ciuca, în numele Primăriei Cluj, d. viceprimar O. Buzea, în numele revizoratului şcolar din Cluj d. inspector V. Chintăuanu. A urmat apoi cuvântarea dlui inspector Grigo-rescu făcând propunerea ca sărbătoriţii să fie declaraţi membrii de onoare ai comitetelor şcolare din localităţile în care au funcţionat. In numele serviciului local de învăţământ a vorbit de inspector Const.lencica, iar din partea străjeriei d- inspector A. Popa. Omagiul asociaţiei judeţene a învăţătorilor l-a adus d. A. Mitrea. Răspunzând în numele celor sărbătoriţi d. Bazil Poruţiu a evocat jertfele învăţătorimii române şi a îndemnat pe învăţătorii activi să urmeze pilda trecutului de luptă naţională pentru ridicarea poporului prin şcoală. A urmat o masă comună la Şcoala de Menaj Sf. Tereza, unde s-au ţinut mai multe toasturi însufleţite. RADIO KAPSCH Au sosit tipurile cele mai recente ! De procurat la toate magazinele de specialitate. Cetiţi Sâmbăta pagina Htarară a Patriei 1937! Romanul captivant al „Patriei“ FEMEIA CONTRABANDISTULUI de Colder-Marshall — Nu, zise ea, astăzi seară nu vă voiu / povesti nimic. Sunteți prea obosiți. Cal- caţ-vă amândoi. ■Cei doi copii ridicară, spre ea, ochii mari, strălucitori. Mama lor le inspira oarecum frică. Fusese așa de nervoasă toată ziua. Şi apoi ei nu ştiau niciodată cât îi pot permite pentru a nu o supăra. Ori de câte ori tata pleca pe mare, ea era nervoasă. Se supăra repede pentru lucruri de nimic. Jack, copilul mai în vârstă, care avea 7 jum. ani, declară:— Nu suntem obosiţi, mamă, povesteştene, cât de puțin!— Nici eu nu sunt obosit, zise Fred. Nu, nu sunt obosit de loc. Avea cinci ani și era foarte obosit. Căuta să o convingă pe mama sa de contrariul, deoarece dacă nu ar fi făcut aceasta, Jack s-ar fi supărat pe el, și l-ar fi respins a doua zi de la joacă. — Obosiți, neobosiți, zise dna Barton, culcați-vă. Hai, culcați-vă. Mi-a fost peste cap cu voi pentru ziua de azi.— Spune-mi noapte bună, murmură Fred. Ochii lui începuseră să se închidă și abia putu să-și intindă capul. Dna Barton puse lampa jos și luă capul micuțului între mâini. Părul era așa de dulce la pipăit, pielea călduţă. Eea sdrobi cu buzele gurița mică și fragidă. — Culcă-te, dragul meu copilaş, zise ea. II îmbrăţişa apoi pe Jack.— Nu sunt de loc obosit, mamă, insistă el. — Se poate, dar pe mine mă obosești nespus de mult. Să terminăm. Luă lampa, eși închizând ușa. Scările scârpâiau sub paşii ei. Lumina arunca umbre fantastice pe pereţi. * Magghi Barton împlinise treizeci de ani. Cu Bob era măritată de nouă ani. De muncă trudită în acest interval de timp: nouă veri de fericire şi de pace relativă, nouă ierni de neputinţă şi de tortură sufletească. Ea nu se temea când avea de înfruntat furtuna verii când venea noaptea și când bărbatul ei se găsea la Tregmon. Când ajunse în capătul de jos al scărilor, ascultă atentă. Nici un sgomot nu venea de sus. Doar vântul văteia afară, răscolind hârtiile abandonate în port și ridicându-le pe zidurile clădirii. Maggi Barton deschise uşa de la intrare Luna plină lumina casa din față. .Razele cădeau pe pavaj până la canal. Totuşi portul era confundat în întuneric. întoarse capul pentru a scrunta înălțimile cerului. Doi nori se legăneau deasupra ei ca doi singuratici. Stelele sclipeau cu lumina lor rece. Ascultă din nou. Nici un sgomot nu venea din camera copiilor.. Totul era cufundat în liniște. Trase ușa după ea și-şi aruncă şalul peste umăr. Atmosfera era foarte rece. Se îndreptă către o stradă, în capătul căreia se putea distinge portul tot aşa de clar ca în plină zi, se puteau vedea vasele legate de odgoane, clătinate de valuri, cât şi zidul mic al portului interior, înainta cu paşi grăbiţi. Apa se izbea la doi metri dedesubtul cheiului deşi mai erau încă două ore până la maximul fluxului. Vântul sufla de la sudest. Aceasta însemna că marea era deosebit de înfuriată, aceasta însemna că apa verzuie se va precipita deasupra zidului de la portul exterior, aceasta însemna că valurile se vor năpusti asupra portului, așa cum se întâmplă uneori, că multe case vor fi inundate. Dar nu aceasta o neliniştea pe Maggi Barton. Datorită poziției sale, casa ei nu va putea fi inundată. Din acest punct de vedere putea fi mulțumită, deoarece nu avea să se teamă de nimic. Totuși ea se gândea la vasul „Stella“, aflat în plină mare, în situația de a se scufunda sau de a fi prins. Se întoarse din cale și urcă câteva trepte pentru a bate apoi la o ușă. Un mănunchiu de lumină străbătea prin perdele. Auzi voci. Se făcu liniște după care ușa fu larg deschisă. — Tu ești Nellie? — zise Maggi Barton. Femeia agrăită, care era luminată de o lampă, strânse pe Maggi în brațe. ,___ Tocmai luam masa, scumpa mea. Aveam de gând să viu să te văd. Maggi întră. Nellie îi era sora. Se măritase cu fratele lui Bob, Fred. Bărbatul ei se găsea deasemenea pe vasul „Stella“. Fredi și Nellie își împărțeau locuința cu un al treilea frate, Joe. Cei de pe „Stella“ nu-1 luaseră cu ei, din cauza încetinelii pe care o dovedea la lucru. Joe stâtea pe un scaun în bucătărie și mânca o plăcintă. Când întră Maggi, el ridică ochii, încetă pentru o clipă să mai mestece, apoi zise:— Ce mai faci Maggi? Și muşcă din nou din plăcintă. — Vrei să-ţi încălzesc şi ţie una, zise Nellie către sora sa.— Nu vreau nimic, scumpa mea, răspunse Maggi. Și se aşeză la masă cu fața către Joe. II strigă pe nume.— Joe! Acesta încetă cu mestecatul și zise: — Cum? Apoi începu să mânce din nou. Maggi îl privi și-l întrebă: — Joe, cu vântul acesta de sud-est și cu luna plină, crezi tu că se vor întoarce? Joe se opri din nou, își strânse capul între umeri, pentru a reflecta. — N-aș putea zice, răspunse el în sfârșit, și rupse, cu mâna, o nouă îmbucătură. — Totuși, spune-mi, crezi că vor sosi, repetă Maggi. — S-ar putea să se reîntoarcă, zise Joe. „Stella“ e un vas foarte bun. Nu este exclus să se întoarcă. — Cu marea aceasta, cu toate cele ce se petrec, insistă Maggi. Joe puse restul plăcintei pe masă și după o nouă reflexie preciza. •—• Nu, cu Marea aceasta, cu toate cele ce se petrec afară e foarte posibil ca să nu se mai întoarcă. (Va urma). Unversilace — D. Prof. Camil Negrea reîncepe cursul de Drept Civil local Joi, 4 Martie ora 8. a. m. — In vederea sesiunii din Iunie 1937, unii studenţi sunt anunţaţi de pe acum că tre- , bue să prezinte certificatul prescris de art. 163 alineatul 2 din Reg. legii pentru pregătirea premilitară, altfel nu se va admite înscrierea lor la examene. — Decanatul Facultăţii de Drept anunţă pe domnii studenţi din anul III că, începând de Joi, 4 Martie ora lll—12, vor face oră su- plimentară de Drept internaţional public, cud. prof. Sofronie. Această oră e destinată discuţiilor şi cercetărilor de seminar, asupra problemei deja fixată, „Actele juridice Internaţionale privind problema securităţii Statelor“, cu specială referire la România. Şedinţele vor urma săptămânal în aceeaşi şi la aceeaşi oră. Toate celelalte ore, rămân fixate conform programului. In cadrul ciclului de conferinţe organizat de „Extensiunea Universitară“, d. prof. E. Ţeposu va vorbi, în ziua de 5 Martie a. c. la ora 6 p. m. în sala V. Pârvan despre „Tratamentul hidro-universal în bolile rinichiului“. I I 1 * — D. prof. dr Iosif Gârbacea va ţine joi, 4 Martie la ora 6 p. m. în Aula Academiei Comerciale o conferinţă vorbind despre „Economia, isvorul averii“. Această conferinţă face parte din ciclul de conferinţe organizat de Asociaţia profesorilor de la Academia Comercială, ■ î Vizita mareşalului Jegrovo în Statele Baltice Am arătat la timpul său că mareşalul rus, Jegorov, şef al Marelui Stat Major, a vizitat Statele Baltice şi că zilele acestea urmează să viziteze Varşovia. In legătură cu acestea agenţia de presă ,,Ceps“ transmite următoarele: In cele trei ţări, Lituania, Estonia şi Letonia, mareşalul Jegorov a fost primit cu onorurile cuvenite. Pretutindeni a fost sărbătorit cu ceremonial şi banchete. La banchetul de la Riga, ofiţerul sovietic a răspuns generalului Hartmanise următoarele: „Avem nevoie de pace. In acest scop atât ţara noastră cât şi a dv., ca şi rosturile armatelor noastre sunt identice. Sunt fericit că pot să declar, că sunt reprezentantul unei ţări al cărei guvern, nu prin cuvinte, ci prin fapte, duce o politică în vederea menţinerii păcii. Conducerea armatei letoneze, a continuat Jegorov, poate să se convingă că Rusia Sovietică se află pe poziţia păcii şi că armata ei, de a cărei forţă şi tărie nu se mai îndoieşte nimeni azi, nu e un instrument de atac sau de robire, ci e pusă în slujba păcii. Apărându-şi frontierele armata rusă e unul din cele mai importanţi factori, care apără pacea în Europa şi mai ales în Baltică“In cele trei ţări, mareşalul Jegorov a făcut cunoştinţă cu organizaţiile şi instituţiile militare, a vizitat diferite corpur militare şi s-a întreţinut cu conducătorii armatelor respective. Vizita aceasta are o deosebită importantă. In ea se poate vedea tendinţa şi hotărârea Rusiei de a respecta independenţa statelor baltice. Călătoria a fost urmărită cu interes şi de către cercurile germane, care au fost cu deamănuntul informate. Călătorii colective săptămânale permanente la Bucureşti şi înapoi. Plecarea în fiecare Luni seara orele 8.25, reîntoarc. din Bucureşti Joi seara la 10.10. CI. III tour-retour Lei 720.— • • II H II II 1100.— Călătoriile se fac cu trenul accelerat în vagoane Pullmann. — Bilete la agenţia „AGIMEX“, reprezentanta biroului de voiaj „Centropa“, dul Piaţa Unirii 3. Telefon 2029. Anul XIX- 2 Martie 1937. No. 48. Azi la Ciul Marţi: Femeia îndărătnică. CiftemedityGant Edison: I. Când luminile se sting. II. Şase inimi într’un vals. Select: Contrabandă. Tirania î: Marea atracţie. Capitol: Circul iSaran. Muncitori: I. Ultimul bal la Petersburg. II Toată lumea cântă, râde şi iubeşte. faemacii de seviciu Hygea: Mihaiu Viteazul. Şotropa: Ştefan cel Mare. Fortuna: Piaţa Unirii. Mircea: Calea Ferdinand. Şedinţa festivă a cercului studenţesc Munteano-Dobrogean Cluj, 2. — In sala a doua a Facultăţii de Litere, a avut loc Duminecă am- şedinţa festivă a cercului studenţesc Munteano-Dobrogean, Mircea cel Bătrân din Cluj. Şedinţa a fost deschisă de d. drd. George Dimoftache preşedintele societăţii, care după ce explică rostul Asociaţiilor studenţeşti regionale şi rolul lor asupra complectării educaţiei sociale a studentului universitar, mulţumeşte dlor profesori cari au sprijinit comitetul în toate iniţiativele lui şi în special dlui prof. C. Marinescu, membru de onoare al cercului. D. secretar general Strugurescu, în raportul dsale de sfârşit de an, reliefează o frumoasă activitate a întregului comitet spunând că la activul acestei societăţi sunt mai multe conferinţe ţinute de către doi profesori universitari apoi organizarea a trei serate şi a unei excursii făcută în primăvara trecută în Munţii Apuseni în condiţiuni excelente. Este prinţul cerc regional, care se poate lăuda cu o asemenea manifestaţie turistică. In continuare se proectează fotografiile luate cu această ocazie, Adra Cecilia Mustaţă dând explicaţiunile necesare. Ultimul ia cuvântul d- prof. Marinescu care mărturiseşte că a rămas impresionat de înfăptuirile realizate felicitând pe d. preşedinte drd. Dimoftache şi întregul comitet pentru modul cum a condus societatea sfătuindu-l ca şi pe viitor să se ocupe în special cu organizarea excursiilor, fiind cele mai folositoare. RADIO Mărfi, 2 Martie 1937 Ora 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Sandu Marcu. 14.10: Radio jurnal. Oca. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului. 15.00: Ultimele ştiri. Bursa cerealelor. 18.00: Concert de muzică variată (discuri). 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Lectură din volumul ,Itinerariu Adriatic“ de pof. Alex. Marcu. 19.15: Muzică distractivă (discuri). Universitatea Radio. 20.00 : Astronomia şi meteorologia în serviciul social de prof. E. Otetelişeanu. 20.20: Concert de chitară şi ferăstrău. Vania Scheidewandt: I-a chitară. 20.55: Dna Lelia Niky-Cucu (canto). Muzică de Mozart. 21.20: Educaţia tineretului sătesc prin Echipele Studenţeşti de Valeriu Măgureanu. 21.35: Concert Simfonic al Orchestrei Radio dir. de Alfred Alessandrescu. 22.30: Radio jurnal. iSport. 22.45: Continuarea concertului ISimfonic. 23.17: Concert nocturn al Orchestrei Vasile Julea. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri.