Patria, iunie 1937 (Anul 19, nr. 120-141)

1937-06-02 / nr. 120

O feritoare impresionantă a inter­naţionalilor Gain şi Pioeşteanu Cei doi foşti jucători ai Universităţii işi iau rămas bun de la suporterii clujeni Din partea foştilor jucători a Universi­tăţii Vasile Gain şi Silviu Pioeşteanu, ca­re au părăsit astăzi această grupare, pen­tru a îmbrăca culorile Venusului, primim rândurle de mai jos adresate publicului sportiv clujim ca um salut de despărţire. Dragi suporteuri! (Chibiţi). La ultima noastră întâlnire de Sâmbă­tă seara v-am făcut promisiunea solemnă întărită de cuvânt de onoare, că vom ră­mâne şi pe mai departe membri ai Uni­versităţii, condiţionând aceasta rămânere de anumite schimbări ce se impuneau în interesul nostru şi în interesul clubului în actuala conducere. Demersul pe care lom făcut împreună cu voi ştiţi prea bi­ne, n-a dus la rezultatul dorit. Plecarea noastră pe care nu noi am do­rit-o, este deci inevitabilă şi vă rugăm să ne absolvaţi de cuvântul pe care vi- l am dat. Dacă am fi băieţi de bani gata şi nu vlăstare de familii modeste, sărace dar cinstite, nu am fi fost nevoiţi să ne fa­cem studiile prin munca noastră fie ea de­pusă chiar pe tărâm sportiv. In situaţia de acum când noi ai­em nu numai să ne susţinem pe noi, dar şi datoria de a ajuta pe ai noştri, nu mai putem rămâne între o grupare care de luni de zile nu şi-a satis­făcut obligaţiunile contractuale faţă de noi, ba am rămas zile întregi, săptămâni întregi chiar fără masă. Am fi consimţit să rămânem jucători amatori într-o gru­pare universitară chiar şi acolo unde con­ducători ,,secretari generali" au solicitat leafă. Nevoile vieţii sunt însă mai grele decât entuziasmul nostru sportiv. De luni de zile am constatat că nu ne putem înte­meia existenţa noastră pe promisiuni mereu repetate, dar niciodată realizate. Când am fost mai tineri şi nu am avut în­datoriri familiare, am stat la „U“ hră­­nindu-ne numai cu pâine şi slănină o iar­nă întreagă, după cum bine ştiţi. Astăzi­­nu mai putem să facem aceste jertfe când cei mari se etaltează în conducători dar­­ sunt mai studenţi ca şi noi, îşi închipuie că pe deasupra ne mai pot şi jigni şi in­sulta. Acum când vedem spulberată şi ultima speranţă de îndreptare a lucrurilor, tre­­bue, suntem constrânşi să ne îndreptăm paşii spre alte meleaguri, unde talentul nostru va fi poate altfel apreciat. Dragi chibiţi, După cinci ani de activitate sportivă în­chinată echipei „U“ şi mândriei voastre, poftăsim această, grupare cu inima strân- j să de regretul pe care mi-l lasă despărţi-", rea de aceia pe cari totdeauna i-am auzit Susţinându-ne şi entuziasmându-ne de în­­sufleţitul „Tempo „II“. înainte de a porni să luptăm cu aceeaş dragoste în noua noastră echipă, trimi­tem tuturor prietenilor anonimi sau cu­noscuţi din tribuna cea mare un camara­deresc şi recunoscător salut: „Trăiască, trăiască, trăiască". Pentru conducerile sub care echipa „17" a cunoscut epoca celei mai frumoase afir­mări sportive pentru însufleţiţii noştri conducători Simion Haţieganu, maior Bă­le­anu, dr. Eugen Haţieganu şi mai ales dr. Aurel Bute­anu, cele mai devotate sen­timente de afecţiune şi asigurarea că ori­când şi oriunde le vom păstra o caldă şi duioasă amintire. „Hip, Mp, ura". Rivalilor noştri din trecut, conducători şi chibiţi ai Victoriei, de acum bună pa­ce... şi prietenie. Camarazilor cari rămân să apere mai departe culorile „U"-ului. Succes! Echipei în care vom lupta: Excelsior! Conducerii actuale a „U"-ul a rămas bun şi regretele noastre că nu-i putem spune mai mult. GANN şiPLOEŞTEANU Finalisteie Cupei României Ripensia tl F. C. Rapid Acum trei zile arătam că în mod logic finaliste ale Cupei României nu pot fi de­cât Ripensia și F. C. Rapid. Prevederile noastre au fost confirmate de rezultatele de ieri. Atât F. C. Rapid cât și Ripensia au reuşit să dispună la scor, de adversarii lor. • :­­ * Venus nu a contat decât o repriză în fa­ţa feroviarilor. După pauză au fost siliţi să închine drapelul în faţa atacurilor vi­guroase şi mai bine conduse ale Rapidu­lui. Goalurile au fost marcate în ordine de Barătky, Beffa, Moldoveanu, apoi iar Ba­­râtky de 3 ori. Partida a fost vizionată de 18.000 spectatori şi a fost arbitrată cu mult tact de d. dr. Gabriel Rusu-Cluj. La Timişoara Juventus nu a putut rezi­sta jocului tehnic al ripensiştilor, care şi-au asigurat victoria încă din repriza I. Matchul a fost foarte spectaculos şi pal­pitant. Au marcat Ciotac (2), Dobay (2) şi Schw­artz de la Ripensia, respective Pal­mer şi Korony. A arbitrat fără scăpări de Petre Va­sile. Rezultatele tehnice: F. C. Rapid—Venus 5:1 (2:1), Ripensia—Juventus 5:2 (3:1). Divizia Naţională A doua codaşă Ireme­diabilă: Crişana Cioria a dispus «le Crişanu cu 8:2 (3:0| Singurul match divizionar disputat Du­minecă a fost acela dintre Gloria şi Cri­şana. Partida s‘a jucat la Arad şi a ofe­rit un spectacol impresionant. Crişana, a­­menînţată cu retrogradarea s‘a aruncat în luptă cu disperare pentru a cuceri cu ori­ce preţ punctele care ar fi salvat-o even­tual din ghiarel­e Diviziei B. A jucat însă nervos, deslânat şi fără cap, oferind ad­versarului prilejul ca acesta să-şi facă jocul după bunul plac. Grallurile Gloriei au fostt marcate de Körösladány (4), Rohan (2) şi Mercea (2) iar ale Crişanei de Szőke şi Flueraş. A arbitrat foarte bine d. Mitry Nicu­­lescu. Crişana neputând cuceri punctele, va fi retrogradată împreună cu Unirea- Trico­lor. Va putea scăpa de retrogradare în­­tr-un singur caz: dacă Universitatea va reuşi să dispună la Timişoara de Chine­zul. Ceea ce în situaţia de azi a Universi­tăţii e dificil şi nici nu ne vine a crede. ClaraNCHnul Diviziei A In urma partidei de ieri clasamentul Di­viziei A­ a luat următoarea înfăţişare: Primele 6 locuri rămân nemodoficate. Gloria cu goall-average mai bun ocupă locul Universităţii 1, 7 şi trece în locul 8. Crişana își păstrează locul al 10-lea dar cu numai 15 puncte. Dispunând de „U“ la Timişoara­, ultima clasată azi, Chinezul, va scăpa de retrogradare. 9.Juventus 21 7410 39:50 18 10.Crişana 22 6512­ 35:53 15 12.Unirea Tricolor 22 6214­ 49:81 14 11.Chinezul 21 5412 34:54 14 DIVIZIA B In seria estică, A c. f. r., în seria vestică Phönix, sânt viitorii cam­pioni — Ultimii nu mai pot recu­cerii poziția pierdută In Divizia B, chestiunea titlului de campion s-a rezolvat. In seria estică, ACFR, nu mai poate fi ajuns din urmă de nici o altă echipă. Lucrurile s‘au clasificat şi în seria vestică. Vulturii şi Olympia suferind înfrângeri s‘au în­depărtat de Phönix, a cărui titlu nu mai poate fi disputat. Rezultatele obţinute Duminecă. Seria Estică: VBucu­reşti. Aofi—Macabi 4:2 (2:1). Braşov. Victoria—IAR 2:1 (1:0). Brăila. Cug—Dragoş-Vodă 3:2 (1:2). Iaşi. Franco Română—Textila 2:1 (2:1). Ploeşti. Sportul Studenţesc—Tricolor 2:1 (0:1). Galaţi. DVA—Sporting 3:1 (2:0). Seria Vestică: Simeria. CFR—Vulturii 2:1 (0:1). Timişoara. CAMIT—Mureş 3:0 (3:0). Oradea. Stăruinţa—Olymipia 1:0 (1:0) Craiova. Craiovan—Victoria Cărei 3:1 (3:0). Alba-Iulia. Unirea M. V.—Şoimii 1:1 (0:1). Petroşani. Jiul—Rovine Griviţa 3:0 (0:0). Campionat districtual ■ CSMC Napoca 2:1. In minutul 40 al reprizei I, pentru că arbitrul a eliminat­­pe un jucător, echipierii Napocei pără­sesc terenul. ■ Echo—Haggibbor 6:0 (5:0).. ■ 7 .­Victoria—Echo 4:0 (0:0). Amical. VICTORIA LA ORADEA A FĂCUT HATCH NUL CU CAO Mănășturenii s-au deplasat Dumi­necă la Oradea, întro o partidă amicală au întâlnit pe CAO. Partida a fost de o factură moartă, jocul celor două e­­chipe fiind egal. Sepi, n‘a jucat la CAD. Cei mai buni: Felecan I, Ni­stor, Munteanu I, Bodola, David. „B“ se menţine la nivelul echipelor din Divizia „C“ Universitatea-Industria Sârmei 3:3 (3:1) Duminecă prima garnitură a echipei studenţeşti s-a deplasat la Câmpia Tur­­zii, unde­ a susţinut un match amical în compania merituoasei grupări Indus­tria Sârmei. Au marcat Saniolo (2) şi Gain dela „U‘‘, respective Patachi (2) şi Racolta de la S. S. „U" se menţine deci la nivelul echipelor mijlocii din Divizia „C". STREINATATEA Campionatul în Ungaria: Hungaria—F. C. Szeged 3:1 (0:1). Ferenczváros—Nemzeti 3:0 (1:0). Újpest—Budai 11 3:1 (1:1). Kispest—Haladás 5:1 (3:0). Budafok—Elektromos 5:2 (2:0). Malc­ville Internationale Paris F. C. Bologna—F. C. Sochaux 4:1 (3:1). Le Havre: Austria—V. F. B. Leip­­zik 2:0 (1:0). - IStrassbourg: Slavia—Hhöbus 2:1 (1:1). Antibes: Chelsea—Olympique Mar­seille 1:1 (0:0). 1.Venus 22130 363:2« 32 2.Rapid 211243 56:20 28 S.AMEFA 2110 7445:25 27 4.Ripensia 2112 1657:38 25 5.Victoria 2112 1854:45 25 6.CAO 3184.» 38:4330 7.Universitatea 21 821137:50 18 8. Gloria 328 7 1342:52 18 PATRIAAnul XIX. Importantele dezbateri ale adunării eparhiale din Cluj Sprijinirea cultului. Lupta contra sectelor şi a comunismului înfiinţarea unui muzeu de antichităţi religioase CLUJ: 1.­­ In sala festivă a Acade­­­­miei de teologie ortodoxă româna din Piaţa Cuza Vodă s-a întrunit ieri dimi­neaţă la orele 10 adunarea eparhială­­ sub prezidenţia P. S. Sale Episcopului dr. Nicolae Ciolan. Cu prilejul acestei adunări s-au luat­­ în desbatere diferite chestiuni privitoa- ■ t­re la cult. Adunarea a lucrat pe sec­ţiuni separate, insistându-se în general asupra problemei sprijinirii cultului şi a îmbunătăţirii situaţiei materiale a bi­sericilor şi a mănăstirilor. După deschiderea şedinţei P. S. S. E­­piscopul Nicolae Colan, a rostit o cu­vântare pe care o redăm în linii ge­nerale. Părintele Furdui, a făcut o expunere asupra luptei pe care biserica prin re­prezentanţii ei a dus-o împotriva comu­nismului şi a sectelor. In acest scop dsa a cerut ca pe viitor să nu se permită mirenilor să facă parte din societăţi periculoase ordinea în stat. Referindu-se la o propunere a dlui deputat dr. Stanciu, P. S. S. Episcopul Colan a cerut ca pe viitor pentru pro­movarea cultului morţilor cimitirele sa fie păstrate cât este­­posibil pe lângă biserici. In afară de aceasta s-a propus înfiin­ţarea unei case mortuare pe cât este posibil în toate parohiile şi totodată în­fiinţarea unui regulament pentru cimi­tire. Ultimul în chestiunea cultului a vorbit de prof. univ. dr. Ţeposu, dsa­­ propunând să nu se facă plantaţii în­­ cimitire deoarece umbra este un mediu­­ favorabil desvoltării microbilor. La sfârşit s-a propus ca reprezentan-­­­ţii bisericii să ceară autorităţilor în drept ca în Dumineci şi sărbători în timpul slujbelor religioase crâşmele să fie închise. Au început apoi lucrările secţiei cul­turale, sub prezidenţia dlui dr. Petru­­ţiu. Prima chestiune care s‘a ridicat a fost aceia privitoare la averea şcoale­­lor confesionale.­­ In cadrele şedinţei s‘a propus ca pe viitor să se numească în­­parohiile cu credincioşi ortodocşi învăţători de con­fesiune­­ortodoxă, învăţământul în­­ şcoala primară să se facă între 7—16­­ ani. I­­n oraşe să se dea o atenţie deose­bită educaţiei religioase a ucenicilor. Părintele protopop Manu din Dej a ce­rut ca ucenicilor să li se dea şi o edu­caţie naţională.­­ P. S. S. Episcopul Nicolae Colan a a­­nunţat asistenţa că s-a luat iniţiativa înfiinţării unui muzeu de antichităţi religioase şi în vederea acestui scop preoţii ar fi bine ca să adune de pe a­­cu­ma materialul necesar muzeului. Privitor la această chestiune d. prof. universitar dr. Sextil Puşcariu a pro­pus să se adune pentru muzeul de anti­chităţi religioase orice obiect care ar putea fi utilizat la reconstituirea tre­cutului poporului românesc. D. dr. Se­bastian Stanca, a cerut ca preoţii să fie ajutaţi de tinerii teologi la efectuarea acestei munci. Şedinţa va continua mâine când se vor desbate alte chestiuni fixate la or­dinea de zi. Discursul de deschidere a Adunării Eparhiale LUPTA ÎMPOTRIVA SECTELOR eparhiale, declar deschisă sesiunea ei din anul 1937.­­ NICOLAE CUVÂNTAREA DLUI PROTO­POP SEMIPRONIU MIUREŞAN­­TURDA poartele ce Vi le prezintă Consiliul no­stru. Sunt convins că înţeleaptă jude­cată şi calda Dvoastră iubire faţă de Sf. noastră Biserică ne va fi şi de astă­­dată un preţios ajutor întru tot mai bună îndrumare a trebilor noastre bi­sericeşti. Cu aceasta luminoasă convingere im­plorând binecuvântarea Părintelui ce­ Hristos a înviat, Domnilor deputaţi, Cu firească emoţie mă văd pentru în­tâia oară în­cunjurat de Dvoastre, dis­tinşii fii ai neamului şi devotaţi fii ai sfintei noastre biserici’, cari până anul trecut aţi încunjurat cu dragoste pe vrednicul meu înaintaş, episcopul Ni­­colae Ivan, ajutânidu-1 întru înţeleaptă oblăduire a de Dumnezeu păzitei epar- j resc asupra lucrărilor adunării noastre hii a Vadului, Feleacului su Clujului. 1 -----J—t-1-“ —*------------------------ -­Cu credincioasa Dvoastră împreună lucrare, neuitatul episcop a izbutit să dea o temeinică organizare acestei e­­paarhii şi aşezămintelor ei izvorâte din tradiţia şaguniană şi să deschidă astfel drumul unei tot mai înfloritoare vieţi bisericeşti pentru partea de miaza noapte a Ardealului desrobit. Pentru pilduitoarea muncă cu care şi-a slujit Biserica şi Neamul şi pentru aureola cu care a ştiut să-şi cinstească scaunul vlădicesc din care­ a păstorit, Biserica şi Neamul îi va cinstii în veci aminti­rea, iar eu rog şi cu acest prilej pe bu­nul Părinte ceresc să-l aşeze în locaşul A luat cuvântul părintele protopop Semproniu Mureşan-Turda, care a ce­rut mutarea mănăstirei de maici de la Reghin la Turda, unde să fie întrebuin­ţate ca surori de ocrotire în spitalul de acolo. O altă chestiune pe care a ridicat-o dsa a fost aceia a înfiinţării unei ca­tervină pe lângă ministerul educaţiei naţionale pentru înfiinţarea unor şcoli de educare a surorilor de ocrotire din spitale. Tot în acest sens a mai vorbit de pro­­fesor dr. Stanciu, aşa cerând ca ţinerile cu pregătire universitară, care intră în mănăstiri de maici să fie întrebuinţate­­ ca profesoare pentru pregătirea celor­ î­nalte, drepţilor Săi, rânduindu-i liniştea şi a-­­­pele ortodoxe la Turda lângă spital. O­dihna pe care în viaţa pământeasca nu ■ D. deputat Lapedatu a cerut să se vi-­s şi-a îngăduit-o. ’ ' -- —1 ’—1 ’ ‘ Onorată Adunare Eparhială. Orice om va privi cu ochi înţelegă­tori şi cu judecată dreaptă viaţa de azi, va trebuii să constate ca trăim o epocă de frământări, o epocă de lupte cum­plite, în cari luptătorii sunt adunaţi sub steagurile osebitelor credinţe şi ale diferitelor ideologii. Această luptă nu se dă pe ţară, nici măcar pe continen­te, ci pe întreg rotogolul pământului. Impresionanta revoluţie ce s-a produs după războiul mondial în mijloacele de comunicaţie i-a înlesnit numai trans­portul oamenilor, ci şi transportul ide­ilor dintr'o parte a lumii în alta şi ast­fel neghina sufletească pe care o sea­mănă un nebun sau îndrăcit într'un colţ al pământului, risipită de unda ra­diofonică în cele patru vânturi, răsare pretutindeni cu o repeziciune uimitoa­re. Iată pricina pentru care orice val de nebunie spirituală, ori unde ar­ fi stârnit el, ameninţă cu pustiirea sa în­treaga obşte omeneasca; de aceea în­treaga obşte omenească e datoare să s­puna in­ gardă pentru a se apăra. Dintre toate valurile de primejdii spi­rituale cari pasc astăzi cultura umani­tăţii, cel mai îngrozitor este de bună seamă comunismul. Călăuzită de sfânta noastră Biserica strămoşească, naţia românească şi-a săpat adânci tranşee menite să-i apere sufletul. Dar Biserica n‘a înţeles să se mulţu­mească numai cu atitudinea oarecum negativă, căutând să atragă luarea a­­minte a fiilor săi asupra primejdiilor de cari sunt ameninţaţi, ci ea s‘a afir­mat masiv şi ca o înţeleaptă călăuzi­­e dat de Sf. Sinod — care cuprinde u­n juaumuios jaon uud întmireau v aonoţ adevărat crez pentru viaţa obşteasca a naţiei româneşti. Comunicatul Nihil sine Ded“ al sf. Sinod cheamă pe fii sfintei noastre Biserici­­a frăţească şi jertfelnică împreună lucrare după po­­vaţa Evangheliei Domnului şi Mântui­torului nostru Isus Hristos, între Care toţi se cuvine să fim una şi „fără de Care nu putem face nimic".’ Căutând să a­stâmpărăm această sete duhovnicească am propovăduit noi în­şine, — cei puşi să îndrumăm trebile .‘bisericeşti —, şi cu acelaş gând am în­demnat la propovăduire­­ şi pe iubitul nostru cler, care ne-a ascultat îndem­nul, chivernisind cu râvnă viaţa religi­oasă a poporului credincios din eparhia noastră. Despre felul în care s-a desfăşurat a­­ceastă viaţă în ultimul an veţi lua cu­noştinţă, Domnilor deputaţi­, din ra- LUCRĂRILE RALE SECŢIEI CULTU- UN MUZEU DE RELIGIOASE ANTICHITĂŢI DIABETICI! Pâinea, făina şi prăjiturile Dr. SENFTNER, pt. diabetici, recunoscută şi în străinătate, se găsesc în Cluj la DIABET depozitul princip, pt. România Str. Nicolae Iorga II. Cereţi prospect! In provincie expediţie poştală Telefon: Telefon­: 21-44. TUR! ALEXANDRU măestru sobar Strada Oţetului 5/1?. Mare asortiment de sobe, fabricat propriu, toate formele şi dimensiunile, oricare culoare sau oricare sistem. Sobe „FOCUS” continuu încălzitoare. Telefon: 21-44. Telefon: Atenţiune! S’a deschis grădina de vară a restaurantului »AMERICA« cu brădet şi palmiere, Cluj P. Unirii 23. Cel mai plăcut local din Cluj. Tel. 10­82 Conducător KOMJATSZEGHI Adunarea generală a So­cietăţii Acţiunea Patriotică Octavian Prie: Agricultura ţărănească în Ardeal. Sate comasate şi necomasate. Contribuţiuni la organizarea hotarului ţărănesc în Ardeal In tipografia Ardealul Ilin Clu­j a apărut in broşură conferinţa lui Octavian Prie, care tratează o chestiune de mare actualitate in ce priveşte proprietatea ţărănească din Ar­deal. E îndeobşte cunoscut, că problema a­­ceasta preocupă in primul rând instanţele ju­decătoreşti,unde procese agrare aşteaptă cu miile soluţii, menite să împace lumea învrăj­bită pe o chestiune, care nu şi-a găsit încă deslegarea mulţumitoare în legislatura româ­nească. Principiile autorului menite să forme­ze baza unei organizaţii mulţumitoare in ce priveşte agricultura ardelenească, sunt clare şi vor contribui temeinic la deslegarea chesti­unii, care la noi în Ardeal dă prilej la com­plicaţii foate serioase. Se află de vânzare la tipografia Ardealul din Cluj, Str. Memorandului 212, cu prețul de Lei 20, exemplarul. CARMEN-SYLVĂ (Movila) Grand Hotel Movila şi Hotelul Băilor Deschis de la 1 Iunie—30 Septembrie. Camere con­fortabile, cu apă curentă, cu sau fără pensiune. Cure forfetare cu băi calde de nămol de la Lei 3.800.— inclusiv pensiune complectă, vizita medicală, băile şi toate taxele. Prospecte şi informaţiuni gratuite, reţineri de camere, la toate Agenţiile din ţară ale Organizaţiei Naţionale Română de Voiaj şi Turism EUROPA şi în staţiune la Direcţiunea Hotelurilor. Telefon interurban 20. CL­UJ, 1. — Societatea Acţiunea Pa­triotică din Cluj, şi-a ţinut adunarea generală Duminecă 30 Mai, ora 10 a.­­ m. în Palatul Băncii Albina din Strada Regina Maria 51. Adunarea a fost deschisă de d. gene-­­ ral Dănilă Papp, care du­pă ce mulţu­meşte asistenţei face o succintă expu­nere despre progresul Societăţii Acţiu­nea Patriotică şi despre realizările ei pe teren naţional. D. dr. Ioachim Toi­cin face raportul situaţiei financiare. S-au ales din adunare dd. Ştefan Me­teş şi prof. C. Marinescu pentru a face referatul asupra raportului gestiunii financiare. D. Puşcariu mulţumeşte în numele adunării comitetului, pentru munca pe care a depus-o ca să duca la bun sfâr­şit opera începută de promovare a spi­ritului românesc şi ridicarea moralei în toate acţiunile întreprinse. De încheiere de preşedinte Dănilă Papp asigură că va continua acţiunea începută și o va duce până la capăt. Pentru slăbire cea! Indian Preţul Lei 50.­Farmacia C. Demeter Cluj, Calea Moţilor No. 2. Vls-a vis cu Prefectură Untură de porc topită, garantată, proaspătă Lei 40 kg. Piața Mihai Viteazul No. 27, la Fărcaș. 2 Iunie 1937. No. 120 Aai la Cinem­atopcafe Operei: Miss Gloria. Capitol: Iubirea mea nu moare. Select: Satan. Urania: Ultima dragoste. Muncitori: Lacrimi de paiaţă. II. Dr. Mabuse. Edison: 1. Nu-mi pasă de nimeni. 2. Oraşul patimilor: Jactuali cU stwiciu Hintz: Piaţa Unirii 27, Tel. 15.73. Dr. Halász: Piaţa Cuza Vodă 2. Flohr: Regele Ferdinand 79. Diana: Str. Iorga 19. Mica Publicitate LICITAŢIA mașinilor de multiplicator se amfluft. pe 19 iunie ora 6 p. m. Str. lulîiu Maniu 16. 396 CAMERA elegant mobilată toată ziua în soare, în vilă modernă cu acces la baie, de închiriat. 13itr. Bisericei ortodoxe n­/b. _________or­­B­Numărul telefonului automat al Boiange­riei Finzler este 2505. .S’au ieftinit din nou prăjiturile la cofetăria din­­curte Calea Regele Ferdinand 3- Bucata 2 lei, 10 buc. 15 lei. 354 De vânzare 4 garniturii die bucătărie mo­derne. Institutul de Minori Str. Fabrica de zahăr 47 386 S’a pierdut un ghiozdan plin cu acte va­male şi scrisori de trăsură. Cine gă­seşte acest ghiozdan» și îl aduce firmei Unio, Str. Memorandului 2 etaj, va primi o recompensă de 3000 lei. 382 Lampă de carbid pentru luminat grădini, mai ieftin la Moskovits et Co. vis-a-vis cu poşta centrală, Cluj. 395 SE CAUTA DOICA sănătoasă. Mărzescu, nr. 14. Pene proaspete de gâscă de Banat, ecărmă­­nate, fulgi, puf şi saltele la Plapumeria modernă, Str. Vlăhuţa. Ocazie rară pentru brutari ! De vânzare urgent­ă­in cauză de moarte un cuptor mare cu aburi, care întreţine 3 cuptoare, marca „Habenlo” cu m­aşini moderne și casă nouă modernă. Adresa la ziar. RADIO Mărfi 1 Iunie 1937 Ora 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnas­tică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimi­neaţă (di­scuri). ISfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Vasile Julea, canto: Mia Braia şi Petre­­Alex. 14.10: Radio jur­nal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului.. 15.00: Ultimele ştiri. 1800: Concert de mu­zică variată (discuri) 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Muzică distrac­tivă. Universitatea Radio. 19.50: Viaţa mun­ţilor, de prof. Ion Simionescu. 20.10: Or­chestra de mandoline Ion Fazlă şi dr. Fe­­lici­­a Volan­escu (canto) 20.45: Clima die munte şi Sanatoriile în tratamentul tubercu­lozei, de dr. Marius Nasta. 21.00: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dir. de Th. Ro­­galdki. Compoziţii de Const. Nottara, dirij. de autor. 22.05: Concert de noapte al Or­chestrei Ionel Giurgea 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. Miercuri 2 Iunie 1937 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cul­turale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică din operele romantice (discuri). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Con­cert de muzică distractivă. Orchestra de sa­lon Radio. 19.00: Ora. Mersul vremii. Ac­tualităţi. 19.10: Continuarea concertului. 20.00: Raporturile dintre carte şi publicul cititor, de Cezar Petrescu. 20.00: Din ope­rele şi operetele franceze (discuri). 20.55: D-na Maia Dobrowolska-Gruszczynska de la opera din Lwow (canto). 21.15: Frumu-­­seţea munţilor noştri, de Alex. Bădăuţă. 21.30—22.30: Concert de muzică distractivă (discuri). 21.30: Concert de vioară — Ale­xandru Theodorescu. 22.10: Maxim Vasiliu (canto). 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orchestrei Gică Ionescu- Găină — Transmis de la restaurantul Conti­nental. 23.45: Jurnal pentru străinătate. 23.55: Ultimele știri, U %­­. La restaurantul „CHIOS­C“ în parcul orașului concertează în fiecare seară Comisa Ponsratz Haine fine curăţă, vopseşte artistic C­ZIN­K Cluj. — Telefon: 1035.

Next