Patria, iunie 1937 (Anul 19, nr. 120-141)
1937-06-02 / nr. 120
O feritoare impresionantă a internaţionalilor Gain şi Pioeşteanu Cei doi foşti jucători ai Universităţii işi iau rămas bun de la suporterii clujeni Din partea foştilor jucători a Universităţii Vasile Gain şi Silviu Pioeşteanu, care au părăsit astăzi această grupare, pentru a îmbrăca culorile Venusului, primim rândurle de mai jos adresate publicului sportiv clujim ca um salut de despărţire. Dragi suporteuri! (Chibiţi). La ultima noastră întâlnire de Sâmbătă seara v-am făcut promisiunea solemnă întărită de cuvânt de onoare, că vom rămâne şi pe mai departe membri ai Universităţii, condiţionând aceasta rămânere de anumite schimbări ce se impuneau în interesul nostru şi în interesul clubului în actuala conducere. Demersul pe care lom făcut împreună cu voi ştiţi prea bine, n-a dus la rezultatul dorit. Plecarea noastră pe care nu noi am dorit-o, este deci inevitabilă şi vă rugăm să ne absolvaţi de cuvântul pe care vi- l am dat. Dacă am fi băieţi de bani gata şi nu vlăstare de familii modeste, sărace dar cinstite, nu am fi fost nevoiţi să ne facem studiile prin munca noastră fie ea depusă chiar pe tărâm sportiv. In situaţia de acum când noi aiem nu numai să ne susţinem pe noi, dar şi datoria de a ajuta pe ai noştri, nu mai putem rămâne între o grupare care de luni de zile nu şi-a satisfăcut obligaţiunile contractuale faţă de noi, ba am rămas zile întregi, săptămâni întregi chiar fără masă. Am fi consimţit să rămânem jucători amatori într-o grupare universitară chiar şi acolo unde conducători ,,secretari generali" au solicitat leafă. Nevoile vieţii sunt însă mai grele decât entuziasmul nostru sportiv. De luni de zile am constatat că nu ne putem întemeia existenţa noastră pe promisiuni mereu repetate, dar niciodată realizate. Când am fost mai tineri şi nu am avut îndatoriri familiare, am stat la „U“ hrănindu-ne numai cu pâine şi slănină o iarnă întreagă, după cum bine ştiţi. Astăzinu mai putem să facem aceste jertfe când cei mari se etaltează în conducători dar sunt mai studenţi ca şi noi, îşi închipuie că pe deasupra ne mai pot şi jigni şi insulta. Acum când vedem spulberată şi ultima speranţă de îndreptare a lucrurilor, trebue, suntem constrânşi să ne îndreptăm paşii spre alte meleaguri, unde talentul nostru va fi poate altfel apreciat. Dragi chibiţi, După cinci ani de activitate sportivă închinată echipei „U“ şi mândriei voastre, poftăsim această, grupare cu inima strân- j să de regretul pe care mi-l lasă despărţi-", rea de aceia pe cari totdeauna i-am auzit Susţinându-ne şi entuziasmându-ne de însufleţitul „Tempo „II“. înainte de a porni să luptăm cu aceeaş dragoste în noua noastră echipă, trimitem tuturor prietenilor anonimi sau cunoscuţi din tribuna cea mare un camaraderesc şi recunoscător salut: „Trăiască, trăiască, trăiască". Pentru conducerile sub care echipa „17" a cunoscut epoca celei mai frumoase afirmări sportive pentru însufleţiţii noştri conducători Simion Haţieganu, maior Băleanu, dr. Eugen Haţieganu şi mai ales dr. Aurel Buteanu, cele mai devotate sentimente de afecţiune şi asigurarea că oricând şi oriunde le vom păstra o caldă şi duioasă amintire. „Hip, Mp, ura". Rivalilor noştri din trecut, conducători şi chibiţi ai Victoriei, de acum bună pace... şi prietenie. Camarazilor cari rămân să apere mai departe culorile „U"-ului. Succes! Echipei în care vom lupta: Excelsior! Conducerii actuale a „U"-ul a rămas bun şi regretele noastre că nu-i putem spune mai mult. GANN şiPLOEŞTEANU Finalisteie Cupei României Ripensia tl F. C. Rapid Acum trei zile arătam că în mod logic finaliste ale Cupei României nu pot fi decât Ripensia și F. C. Rapid. Prevederile noastre au fost confirmate de rezultatele de ieri. Atât F. C. Rapid cât și Ripensia au reuşit să dispună la scor, de adversarii lor. • : * Venus nu a contat decât o repriză în faţa feroviarilor. După pauză au fost siliţi să închine drapelul în faţa atacurilor viguroase şi mai bine conduse ale Rapidului. Goalurile au fost marcate în ordine de Barătky, Beffa, Moldoveanu, apoi iar Barâtky de 3 ori. Partida a fost vizionată de 18.000 spectatori şi a fost arbitrată cu mult tact de d. dr. Gabriel Rusu-Cluj. La Timişoara Juventus nu a putut rezista jocului tehnic al ripensiştilor, care şi-au asigurat victoria încă din repriza I. Matchul a fost foarte spectaculos şi palpitant. Au marcat Ciotac (2), Dobay (2) şi Schwartz de la Ripensia, respective Palmer şi Korony. A arbitrat fără scăpări de Petre Vasile. Rezultatele tehnice: F. C. Rapid—Venus 5:1 (2:1), Ripensia—Juventus 5:2 (3:1). Divizia Naţională A doua codaşă Iremediabilă: Crişana Cioria a dispus «le Crişanu cu 8:2 (3:0| Singurul match divizionar disputat Duminecă a fost acela dintre Gloria şi Crişana. Partida s‘a jucat la Arad şi a oferit un spectacol impresionant. Crişana, amenînţată cu retrogradarea s‘a aruncat în luptă cu disperare pentru a cuceri cu orice preţ punctele care ar fi salvat-o eventual din ghiarele Diviziei B. A jucat însă nervos, deslânat şi fără cap, oferind adversarului prilejul ca acesta să-şi facă jocul după bunul plac. Grallurile Gloriei au fostt marcate de Körösladány (4), Rohan (2) şi Mercea (2) iar ale Crişanei de Szőke şi Flueraş. A arbitrat foarte bine d. Mitry Niculescu. Crişana neputând cuceri punctele, va fi retrogradată împreună cu Unirea- Tricolor. Va putea scăpa de retrogradare într-un singur caz: dacă Universitatea va reuşi să dispună la Timişoara de Chinezul. Ceea ce în situaţia de azi a Universităţii e dificil şi nici nu ne vine a crede. ClaraNCHnul Diviziei A In urma partidei de ieri clasamentul Diviziei A a luat următoarea înfăţişare: Primele 6 locuri rămân nemodoficate. Gloria cu goall-average mai bun ocupă locul Universităţii 1, 7 şi trece în locul 8. Crişana își păstrează locul al 10-lea dar cu numai 15 puncte. Dispunând de „U“ la Timişoara, ultima clasată azi, Chinezul, va scăpa de retrogradare. 9.Juventus 21 7410 39:50 18 10.Crişana 22 6512 35:53 15 12.Unirea Tricolor 22 6214 49:81 14 11.Chinezul 21 5412 34:54 14 DIVIZIA B In seria estică, A c. f. r., în seria vestică Phönix, sânt viitorii campioni — Ultimii nu mai pot recucerii poziția pierdută In Divizia B, chestiunea titlului de campion s-a rezolvat. In seria estică, ACFR, nu mai poate fi ajuns din urmă de nici o altă echipă. Lucrurile s‘au clasificat şi în seria vestică. Vulturii şi Olympia suferind înfrângeri s‘au îndepărtat de Phönix, a cărui titlu nu mai poate fi disputat. Rezultatele obţinute Duminecă. Seria Estică: VBucureşti. Aofi—Macabi 4:2 (2:1). Braşov. Victoria—IAR 2:1 (1:0). Brăila. Cug—Dragoş-Vodă 3:2 (1:2). Iaşi. Franco Română—Textila 2:1 (2:1). Ploeşti. Sportul Studenţesc—Tricolor 2:1 (0:1). Galaţi. DVA—Sporting 3:1 (2:0). Seria Vestică: Simeria. CFR—Vulturii 2:1 (0:1). Timişoara. CAMIT—Mureş 3:0 (3:0). Oradea. Stăruinţa—Olymipia 1:0 (1:0) Craiova. Craiovan—Victoria Cărei 3:1 (3:0). Alba-Iulia. Unirea M. V.—Şoimii 1:1 (0:1). Petroşani. Jiul—Rovine Griviţa 3:0 (0:0). Campionat districtual ■ CSMC Napoca 2:1. In minutul 40 al reprizei I, pentru că arbitrul a eliminatpe un jucător, echipierii Napocei părăsesc terenul. ■ Echo—Haggibbor 6:0 (5:0).. ■ 7 .Victoria—Echo 4:0 (0:0). Amical. VICTORIA LA ORADEA A FĂCUT HATCH NUL CU CAO Mănășturenii s-au deplasat Duminecă la Oradea, întro o partidă amicală au întâlnit pe CAO. Partida a fost de o factură moartă, jocul celor două echipe fiind egal. Sepi, n‘a jucat la CAD. Cei mai buni: Felecan I, Nistor, Munteanu I, Bodola, David. „B“ se menţine la nivelul echipelor din Divizia „C“ Universitatea-Industria Sârmei 3:3 (3:1) Duminecă prima garnitură a echipei studenţeşti s-a deplasat la Câmpia Turzii, unde a susţinut un match amical în compania merituoasei grupări Industria Sârmei. Au marcat Saniolo (2) şi Gain dela „U‘‘, respective Patachi (2) şi Racolta de la S. S. „U" se menţine deci la nivelul echipelor mijlocii din Divizia „C". STREINATATEA Campionatul în Ungaria: Hungaria—F. C. Szeged 3:1 (0:1). Ferenczváros—Nemzeti 3:0 (1:0). Újpest—Budai 11 3:1 (1:1). Kispest—Haladás 5:1 (3:0). Budafok—Elektromos 5:2 (2:0). Malcville Internationale Paris F. C. Bologna—F. C. Sochaux 4:1 (3:1). Le Havre: Austria—V. F. B. Leipzik 2:0 (1:0). - IStrassbourg: Slavia—Hhöbus 2:1 (1:1). Antibes: Chelsea—Olympique Marseille 1:1 (0:0). 1.Venus 22130 363:2« 32 2.Rapid 211243 56:20 28 S.AMEFA 2110 7445:25 27 4.Ripensia 2112 1657:38 25 5.Victoria 2112 1854:45 25 6.CAO 3184.» 38:4330 7.Universitatea 21 821137:50 18 8. Gloria 328 7 1342:52 18 PATRIAAnul XIX. Importantele dezbateri ale adunării eparhiale din Cluj Sprijinirea cultului. Lupta contra sectelor şi a comunismului înfiinţarea unui muzeu de antichităţi religioase CLUJ: 1. In sala festivă a Academiei de teologie ortodoxă româna din Piaţa Cuza Vodă s-a întrunit ieri dimineaţă la orele 10 adunarea eparhială sub prezidenţia P. S. Sale Episcopului dr. Nicolae Ciolan. Cu prilejul acestei adunări s-au luat în desbatere diferite chestiuni privitoa- ■ tre la cult. Adunarea a lucrat pe secţiuni separate, insistându-se în general asupra problemei sprijinirii cultului şi a îmbunătăţirii situaţiei materiale a bisericilor şi a mănăstirilor. După deschiderea şedinţei P. S. S. Episcopul Nicolae Colan, a rostit o cuvântare pe care o redăm în linii generale. Părintele Furdui, a făcut o expunere asupra luptei pe care biserica prin reprezentanţii ei a dus-o împotriva comunismului şi a sectelor. In acest scop dsa a cerut ca pe viitor să nu se permită mirenilor să facă parte din societăţi periculoase ordinea în stat. Referindu-se la o propunere a dlui deputat dr. Stanciu, P. S. S. Episcopul Colan a cerut ca pe viitor pentru promovarea cultului morţilor cimitirele sa fie păstrate cât esteposibil pe lângă biserici. In afară de aceasta s-a propus înfiinţarea unei case mortuare pe cât este posibil în toate parohiile şi totodată înfiinţarea unui regulament pentru cimitire. Ultimul în chestiunea cultului a vorbit de prof. univ. dr. Ţeposu, dsa propunând să nu se facă plantaţii în cimitire deoarece umbra este un mediu favorabil desvoltării microbilor. La sfârşit s-a propus ca reprezentan-ţii bisericii să ceară autorităţilor în drept ca în Dumineci şi sărbători în timpul slujbelor religioase crâşmele să fie închise. Au început apoi lucrările secţiei culturale, sub prezidenţia dlui dr. Petruţiu. Prima chestiune care s‘a ridicat a fost aceia privitoare la averea şcoalelor confesionale. In cadrele şedinţei s‘a propus ca pe viitor să se numească înparohiile cu credincioşi ortodocşi învăţători de confesiuneortodoxă, învăţământul în şcoala primară să se facă între 7—16 ani. In oraşe să se dea o atenţie deosebită educaţiei religioase a ucenicilor. Părintele protopop Manu din Dej a cerut ca ucenicilor să li se dea şi o educaţie naţională. P. S. S. Episcopul Nicolae Colan a anunţat asistenţa că s-a luat iniţiativa înfiinţării unui muzeu de antichităţi religioase şi în vederea acestui scop preoţii ar fi bine ca să adune de pe acuma materialul necesar muzeului. Privitor la această chestiune d. prof. universitar dr. Sextil Puşcariu a propus să se adune pentru muzeul de antichităţi religioase orice obiect care ar putea fi utilizat la reconstituirea trecutului poporului românesc. D. dr. Sebastian Stanca, a cerut ca preoţii să fie ajutaţi de tinerii teologi la efectuarea acestei munci. Şedinţa va continua mâine când se vor desbate alte chestiuni fixate la ordinea de zi. Discursul de deschidere a Adunării Eparhiale LUPTA ÎMPOTRIVA SECTELOR eparhiale, declar deschisă sesiunea ei din anul 1937. NICOLAE CUVÂNTAREA DLUI PROTOPOP SEMIPRONIU MIUREŞANTURDA poartele ce Vi le prezintă Consiliul nostru. Sunt convins că înţeleaptă judecată şi calda Dvoastră iubire faţă de Sf. noastră Biserică ne va fi şi de astădată un preţios ajutor întru tot mai bună îndrumare a trebilor noastre bisericeşti. Cu aceasta luminoasă convingere implorând binecuvântarea Părintelui ce Hristos a înviat, Domnilor deputaţi, Cu firească emoţie mă văd pentru întâia oară încunjurat de Dvoastre, distinşii fii ai neamului şi devotaţi fii ai sfintei noastre biserici’, cari până anul trecut aţi încunjurat cu dragoste pe vrednicul meu înaintaş, episcopul Nicolae Ivan, ajutânidu-1 întru înţeleaptă oblăduire a de Dumnezeu păzitei epar- j resc asupra lucrărilor adunării noastre hii a Vadului, Feleacului su Clujului. 1 -----J—t-1-“ —*------------------------ -Cu credincioasa Dvoastră împreună lucrare, neuitatul episcop a izbutit să dea o temeinică organizare acestei epaarhii şi aşezămintelor ei izvorâte din tradiţia şaguniană şi să deschidă astfel drumul unei tot mai înfloritoare vieţi bisericeşti pentru partea de miaza noapte a Ardealului desrobit. Pentru pilduitoarea muncă cu care şi-a slujit Biserica şi Neamul şi pentru aureola cu care a ştiut să-şi cinstească scaunul vlădicesc din care a păstorit, Biserica şi Neamul îi va cinstii în veci amintirea, iar eu rog şi cu acest prilej pe bunul Părinte ceresc să-l aşeze în locaşul A luat cuvântul părintele protopop Semproniu Mureşan-Turda, care a cerut mutarea mănăstirei de maici de la Reghin la Turda, unde să fie întrebuinţate ca surori de ocrotire în spitalul de acolo. O altă chestiune pe care a ridicat-o dsa a fost aceia a înfiinţării unei catervină pe lângă ministerul educaţiei naţionale pentru înfiinţarea unor şcoli de educare a surorilor de ocrotire din spitale. Tot în acest sens a mai vorbit de profesor dr. Stanciu, aşa cerând ca ţinerile cu pregătire universitară, care intră în mănăstiri de maici să fie întrebuinţate ca profesoare pentru pregătirea celor înalte, drepţilor Săi, rânduindu-i liniştea şi a-pele ortodoxe la Turda lângă spital. Odihna pe care în viaţa pământeasca nu ■ D. deputat Lapedatu a cerut să se vi-s şi-a îngăduit-o. ’ ' -- —1 ’—1 ’ ‘ Onorată Adunare Eparhială. Orice om va privi cu ochi înţelegători şi cu judecată dreaptă viaţa de azi, va trebuii să constate ca trăim o epocă de frământări, o epocă de lupte cumplite, în cari luptătorii sunt adunaţi sub steagurile osebitelor credinţe şi ale diferitelor ideologii. Această luptă nu se dă pe ţară, nici măcar pe continente, ci pe întreg rotogolul pământului. Impresionanta revoluţie ce s-a produs după războiul mondial în mijloacele de comunicaţie i-a înlesnit numai transportul oamenilor, ci şi transportul ideilor dintr'o parte a lumii în alta şi astfel neghina sufletească pe care o seamănă un nebun sau îndrăcit într'un colţ al pământului, risipită de unda radiofonică în cele patru vânturi, răsare pretutindeni cu o repeziciune uimitoare. Iată pricina pentru care orice val de nebunie spirituală, ori unde ar fi stârnit el, ameninţă cu pustiirea sa întreaga obşte omeneasca; de aceea întreaga obşte omenească e datoare să spuna in gardă pentru a se apăra. Dintre toate valurile de primejdii spirituale cari pasc astăzi cultura umanităţii, cel mai îngrozitor este de bună seamă comunismul. Călăuzită de sfânta noastră Biserica strămoşească, naţia românească şi-a săpat adânci tranşee menite să-i apere sufletul. Dar Biserica n‘a înţeles să se mulţumească numai cu atitudinea oarecum negativă, căutând să atragă luarea aminte a fiilor săi asupra primejdiilor de cari sunt ameninţaţi, ci ea s‘a afirmat masiv şi ca o înţeleaptă călăuzie dat de Sf. Sinod — care cuprinde un juaumuios jaon uud întmireau v aonoţ adevărat crez pentru viaţa obşteasca a naţiei româneşti. Comunicatul Nihil sine Ded“ al sf. Sinod cheamă pe fii sfintei noastre Bisericia frăţească şi jertfelnică împreună lucrare după povaţa Evangheliei Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, între Care toţi se cuvine să fim una şi „fără de Care nu putem face nimic".’ Căutând să astâmpărăm această sete duhovnicească am propovăduit noi înşine, — cei puşi să îndrumăm trebile .‘bisericeşti —, şi cu acelaş gând am îndemnat la propovăduire şi pe iubitul nostru cler, care ne-a ascultat îndemnul, chivernisind cu râvnă viaţa religioasă a poporului credincios din eparhia noastră. Despre felul în care s-a desfăşurat această viaţă în ultimul an veţi lua cunoştinţă, Domnilor deputaţi, din ra- LUCRĂRILE RALE SECŢIEI CULTU- UN MUZEU DE RELIGIOASE ANTICHITĂŢI DIABETICI! Pâinea, făina şi prăjiturile Dr. SENFTNER, pt. diabetici, recunoscută şi în străinătate, se găsesc în Cluj la DIABET depozitul princip, pt. România Str. Nicolae Iorga II. Cereţi prospect! In provincie expediţie poştală Telefon: Telefon: 21-44. TUR! ALEXANDRU măestru sobar Strada Oţetului 5/1?. Mare asortiment de sobe, fabricat propriu, toate formele şi dimensiunile, oricare culoare sau oricare sistem. Sobe „FOCUS” continuu încălzitoare. Telefon: 21-44. Telefon: Atenţiune! S’a deschis grădina de vară a restaurantului »AMERICA« cu brădet şi palmiere, Cluj P. Unirii 23. Cel mai plăcut local din Cluj. Tel. 1082 Conducător KOMJATSZEGHI Adunarea generală a Societăţii Acţiunea Patriotică Octavian Prie: Agricultura ţărănească în Ardeal. Sate comasate şi necomasate. Contribuţiuni la organizarea hotarului ţărănesc în Ardeal In tipografia Ardealul Ilin Cluj a apărut in broşură conferinţa lui Octavian Prie, care tratează o chestiune de mare actualitate in ce priveşte proprietatea ţărănească din Ardeal. E îndeobşte cunoscut, că problema aceasta preocupă in primul rând instanţele judecătoreşti,unde procese agrare aşteaptă cu miile soluţii, menite să împace lumea învrăjbită pe o chestiune, care nu şi-a găsit încă deslegarea mulţumitoare în legislatura românească. Principiile autorului menite să formeze baza unei organizaţii mulţumitoare in ce priveşte agricultura ardelenească, sunt clare şi vor contribui temeinic la deslegarea chestiunii, care la noi în Ardeal dă prilej la complicaţii foate serioase. Se află de vânzare la tipografia Ardealul din Cluj, Str. Memorandului 212, cu prețul de Lei 20, exemplarul. CARMEN-SYLVĂ (Movila) Grand Hotel Movila şi Hotelul Băilor Deschis de la 1 Iunie—30 Septembrie. Camere confortabile, cu apă curentă, cu sau fără pensiune. Cure forfetare cu băi calde de nămol de la Lei 3.800.— inclusiv pensiune complectă, vizita medicală, băile şi toate taxele. Prospecte şi informaţiuni gratuite, reţineri de camere, la toate Agenţiile din ţară ale Organizaţiei Naţionale Română de Voiaj şi Turism EUROPA şi în staţiune la Direcţiunea Hotelurilor. Telefon interurban 20. CLUJ, 1. — Societatea Acţiunea Patriotică din Cluj, şi-a ţinut adunarea generală Duminecă 30 Mai, ora 10 a. m. în Palatul Băncii Albina din Strada Regina Maria 51. Adunarea a fost deschisă de d. gene- ral Dănilă Papp, care după ce mulţumeşte asistenţei face o succintă expunere despre progresul Societăţii Acţiunea Patriotică şi despre realizările ei pe teren naţional. D. dr. Ioachim Toicin face raportul situaţiei financiare. S-au ales din adunare dd. Ştefan Meteş şi prof. C. Marinescu pentru a face referatul asupra raportului gestiunii financiare. D. Puşcariu mulţumeşte în numele adunării comitetului, pentru munca pe care a depus-o ca să duca la bun sfârşit opera începută de promovare a spiritului românesc şi ridicarea moralei în toate acţiunile întreprinse. De încheiere de preşedinte Dănilă Papp asigură că va continua acţiunea începută și o va duce până la capăt. Pentru slăbire cea! Indian Preţul Lei 50.Farmacia C. Demeter Cluj, Calea Moţilor No. 2. Vls-a vis cu Prefectură Untură de porc topită, garantată, proaspătă Lei 40 kg. Piața Mihai Viteazul No. 27, la Fărcaș. 2 Iunie 1937. No. 120 Aai la Cinematopcafe Operei: Miss Gloria. Capitol: Iubirea mea nu moare. Select: Satan. Urania: Ultima dragoste. Muncitori: Lacrimi de paiaţă. II. Dr. Mabuse. Edison: 1. Nu-mi pasă de nimeni. 2. Oraşul patimilor: Jactuali cU stwiciu Hintz: Piaţa Unirii 27, Tel. 15.73. Dr. Halász: Piaţa Cuza Vodă 2. Flohr: Regele Ferdinand 79. Diana: Str. Iorga 19. Mica Publicitate LICITAŢIA mașinilor de multiplicator se amfluft. pe 19 iunie ora 6 p. m. Str. lulîiu Maniu 16. 396 CAMERA elegant mobilată toată ziua în soare, în vilă modernă cu acces la baie, de închiriat. 13itr. Bisericei ortodoxe n/b. _________orBNumărul telefonului automat al Boiangeriei Finzler este 2505. .S’au ieftinit din nou prăjiturile la cofetăria dincurte Calea Regele Ferdinand 3- Bucata 2 lei, 10 buc. 15 lei. 354 De vânzare 4 garniturii die bucătărie moderne. Institutul de Minori Str. Fabrica de zahăr 47 386 S’a pierdut un ghiozdan plin cu acte vamale şi scrisori de trăsură. Cine găseşte acest ghiozdan» și îl aduce firmei Unio, Str. Memorandului 2 etaj, va primi o recompensă de 3000 lei. 382 Lampă de carbid pentru luminat grădini, mai ieftin la Moskovits et Co. vis-a-vis cu poşta centrală, Cluj. 395 SE CAUTA DOICA sănătoasă. Mărzescu, nr. 14. Pene proaspete de gâscă de Banat, ecărmănate, fulgi, puf şi saltele la Plapumeria modernă, Str. Vlăhuţa. Ocazie rară pentru brutari ! De vânzare urgentăin cauză de moarte un cuptor mare cu aburi, care întreţine 3 cuptoare, marca „Habenlo” cu maşini moderne și casă nouă modernă. Adresa la ziar. RADIO Mărfi 1 Iunie 1937 Ora 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). ISfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Vasile Julea, canto: Mia Braia şi PetreAlex. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului.. 15.00: Ultimele ştiri. 1800: Concert de muzică variată (discuri) 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Muzică distractivă. Universitatea Radio. 19.50: Viaţa munţilor, de prof. Ion Simionescu. 20.10: Orchestra de mandoline Ion Fazlă şi dr. Felicia Volanescu (canto) 20.45: Clima die munte şi Sanatoriile în tratamentul tuberculozei, de dr. Marius Nasta. 21.00: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dir. de Th. Rogaldki. Compoziţii de Const. Nottara, dirij. de autor. 22.05: Concert de noapte al Orchestrei Ionel Giurgea 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. Miercuri 2 Iunie 1937 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică din operele romantice (discuri). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de muzică distractivă. Orchestra de salon Radio. 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Continuarea concertului. 20.00: Raporturile dintre carte şi publicul cititor, de Cezar Petrescu. 20.00: Din operele şi operetele franceze (discuri). 20.55: D-na Maia Dobrowolska-Gruszczynska de la opera din Lwow (canto). 21.15: Frumu-seţea munţilor noştri, de Alex. Bădăuţă. 21.30—22.30: Concert de muzică distractivă (discuri). 21.30: Concert de vioară — Alexandru Theodorescu. 22.10: Maxim Vasiliu (canto). 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orchestrei Gică Ionescu- Găină — Transmis de la restaurantul Continental. 23.45: Jurnal pentru străinătate. 23.55: Ultimele știri, U %. La restaurantul „CHIOSC“ în parcul orașului concertează în fiecare seară Comisa Ponsratz Haine fine curăţă, vopseşte artistic CZINK Cluj. — Telefon: 1035.