Patria, iulie 1937 (Anul 19, nr. 143-167)

1937-07-03 / nr. 143

Viitoarea etapă a Cupei Europei Centrale Austria va lupta mai departe cu trei echipe Cehoslovacia cu niciuna Alaltăeri s’au desfășurat cele două par­tide terminate la egalitate, în ambele jo­­­curi. — Vienna—Joung Fellows și Admi­ra—Sparta. Prima partidă s’a disputat tot la Zü­rich, vienezii căzând de acord să joace şi cel de al treilea match pe terenul lui Jo­ung Fellows. Austriecii după o luptă în­verşunată au reuşit să dispună de elve­ţieni cu 2:0. Cea de a doua partidă Admiral—Sparta s’a rejucat la Budapesta. După eforturi extraordinare şi într’o luptă disperată, vie­nezii au reuşit să înfrângă pe cehi (tot cu 2:0). Cel mai bun compartiment al au­striecilor a fost înaintarea, care în spe­cial în repriza II a lim­itat în acţiuni şi teh­nică. Urmând situaţia primei etape consta­tăm că toate reprezentantele Micei înţele­geri au fost eliminate din Cupa Europei Centrale. Dacă faţă de Venus şi Gradjan­­sky lucrul acesta era de prevăzut, la nici un caz nu era de prevăzut pentru echipele­­ cehe şi mai cu seamă pentru primele două:­­ Slavia şi Sparta. Toate cele trei echipe cehoslovace au fost eliminate din compe­­­ tiţiune. * O altă senzație a primei etape o consti­­tue desigur şi faptul că Austria, a trecut în viitoarea etapă cu toate cele trei echi­pe ale sale: Austria, Admira, Vienna. Italia va continua lupta numai cu două echipe: F. C. Genova şi Lazio, întrucât campioana Italiei F. C. Bologna, a fost e­­liminată. Ungaria luptă deasemenea cu două echi­pe: Ferencváros şi Újpest, pe când Elveţia nu va continua bătălia decât cu o singură echipă: Grasshoppers. • ■ r r Viitoarea etapă a Cupei Europei Cen­trale se va desfăşura în următoarele loca­lităţi, echipele aliniindu-se astfel: La Viena: Admira—Genova. La Roma: Lazio—Grasshoppers. La Viena: Austria—­Újpest. La Budapesta: Ferencvárosi—Vienna. Partida cea mai disputată va fi fără în­doială aceea dintre Austria şi Újpest, azi cele mai serioase concurente pentru tro­feul Europei Centrale. Prognosticul nos­tru pentru primul tur al următoarei eta­pe este: viotr,i*.~-~ - -- *«¥* alli prim­a bă­tălie Admira, Lazio, Austia și Ferencvá­ros.Partid^ u#^pai sus se, voi—e*.,«puta Tis:... minecă, 4 Iulie. Plecări cari vor costa scump gruparea universitară 7 jucători cari au. plecat și alfi trei in perspectivă de a pleca ! „Gazeta Sporturilor” de aseară anunţă­­ că Orza excelentul atăcant al „Universi-­­ taţii”, a semnat pentru gruparea CAO şi­­ că Sanislo, fostul centru înaintaş al stu-­­ denţilor ar fi semnat de asemenea pentru gruparea orădeană. Numărul celor plecaţi acum, în preaj­ma noului sezon footbalistic, din gruparea universitară, e considerabil. Şapte dintre cei mai buni jucători ai primei echipe au părăsit până în prezent gruparea Studen­ţească. Iată şi numele lor: Şepci, Borgea, Gain, Ştefănescu, Pîpeşteanu, Sanislo şi Orza. Din informaţiunile pe care le deţinem, sunt pe cale de a părăsi echipa clujană şi jucătorii Putnic şi Benţia, precum şi vigu­rosul fundaş-stânga I­anco­viciu, Care ar fi semnat pentru o grupare bănăţeană din­­tr’o categorie inferioară. Cum plecarea primilor 7 e SIGURA iar­­ a celorlalţi 3 e POSIBILA, ne întrebăm cu legitimă îngrijorare, cu ce formaţie se va prezenta, pentru viitoarea etapă divizie-­­ nară, gruparea studenţească a Universi-­­ tăţii din Cluj? ! Pentru că intrând pe teren CU puţinele­­ rezerve pe care le are, înseamnă să-şi iscă-­­ lească de pe acum sentinţa de pieire. Şi e­­ păcat pentru o grupare românească, cu un trecut atât de bogat şi glorios. Un lot de 18 jucători s-au deplasat in turneul baltic Ieri a părăsit ţara caravană română ca­re ne va reprezenta în turneul baltic. Lo­tul de jucători români au­ plecat sub con­ducerea dlor Radu Iscaţi, preşedintele C. C. M. şi Costel Rădulescu, membru al co­misiei de selecţie. Iată şi lista jucătorilor cari s’au depla­­­sat în vederea acestui turneu: David, Pavlovits, Burger, Buibaş, Fele­­can, Vintilă, Juhasz, Rafinsky, Covaci, Ba­­r­xtky, Sepi, Bodola, Dobay, Bogdan, P­lo­­eşteanu, Răşinaru, Brandabura, Moldovea­­­ nu. * Echipa va sosi azi dimineaţă la Lodz, unde Duminecă la 4 Iulie va înfrishta re­prezentativa Poloniei. ’ / ;* Știri ipeitive I— Căpitanul echipei naţionale - întru­cât * iw şi-a facut deplasarea vă f* Covaci, el fiind cel mai vechili intern a­­„ lotul deplasat actualmente în țari ^baltice. il39f Zoîîari", fost antrenor al grupă­rii Ferencváros și care în ultimul timp a activat în gruparea CAO, va părăsi în cursul zilei de azi Oradea, plecând la Bu­dapesta. • — In cursul lunei August va avea loc la Istambul, un mare concurs atletic. In afa­ră de ţările balcanice, vor lua parte la a­­cest concurs şi reprezentanţii ţărilor Eu­ropei Centrale. * — Prima etapă a Turului Franţei, a fost câştigată pe echipe: de Luxembourg iar individual, de belgianul Braeckevelt. i 1 CINEMA DAVILA Azi şi în zilele _______următoareCIRCUL Cel mai senzaţional film sovietic Repr.: Ib­ms 3. S. 7. 9. Prei.: 13. 20. 20 lei Inpieni cu Umbre tat, nefecundat, de oamenii, de spiritul şi mândria latină a ctitoriei vlădicului Ino­­cenţiu”. Două sute de ani aproape Blajul a pre­gătit unirea cea mare, mai stăruitor, mai fără de întrerupere, fără de eclipse, mai conştient şi mai îndârjit, decât oricare al­tă aşezare omenească de pe întreg rotogo­lul pământului românesc. A făcut-o aceasta prin vlădicii săi, prin biserica şi prin şcolile sale, prin oamenii cari au lucrat aci, prin preoţii şi dascălii săi cari au ieşit de aci, ducând cu ei să­mânţa propovăduită la Blaj, de pe dealu­rile şi din munţii Ardealului. Nu este locul, în această zi, ca să ne a­­mintim de toate piedecile ce s’au pus, de toate obstacolele cari au fost rostogolite în calea acestor nizuinţe şi lupte, pentru cultura şi drepturile naţiei româneşti. Lup­te — cari nu s’au purtat fără de jertfe! Şi socot iarăşi, că nu este cazul să dau a­­mănunte. Ne ajungă amintirea numelui u­­nui Inocenţiu Clain, al lui Gregoriu Maior, al lui Lemeny, morţi toţi trei departe de scaunul lor. Pentru păcatele lor ? Nu! Pen­tru naţia lor! Intr’adevăr, cine va scrie odată mono­grafia tuturor vlădicilor Blajului, va tre­bui să releve, nu numai corectitudinea vie­ţii lor particulare şi publice, nu numai pri­ceperea şi pregătirea lor intelectuală şi sufletească, nu numai intuiţia nevoilor neamului lor ■, ci, mai presus de toate, va trebui să releve şi să admire devota­mentul lor integral, în slujba neamului, fie pe terenul cultural şi caritativ, fie pe te­renul luptelor pentru câştigarea de drep­turi pe seama naţiei lor, în vremurile când aceste drepturi la viaţă erau contestate şi împotriva cărora se coalizaseră toate pu­terile iadului, toţi cei ce îşi vedeau ame­ninţate privilegiile şi posibilităţile de ex­ploatare a acestui neam vânjos şi viguros, cum a fost şi este neamul nostru. Luaţi pe rând pe­ aceşti vlădici ai Bla­jului ! Admiraţi — cu drept cuvânt — vi­aţa lor, străduinţele lor, concepţiile lor! începeţi cu Inocenţiu Clain, năvalnic des­chizător de drumuri — continuaţi cu P. P. Aron, acela care reuşeşte să descindă „fântânile darurilor”­­— şcoalele din Blaj , omul cu viaţa de schimnicie, cu brâul de cuie de fier, purtat toată viaţa de ar­hiereu pe trupul gol III pe trupul, care, nici la un an şi patru luni după moartea lui nu arăta nici un semn de descompune­re , aşa cum atestează, cu semnătura mâ­nii­lor şi cu pecetea oficială prepozitul Szereday de la Alba-Iulia şi episcopul Ata­­nasie­­Rednic, urmaşul lui, în documentul oficial, ce se găseşte azi la Biblioteca noa­stră centrală. Continuaţi cu Atanyisie Red­­nic, a cărui hrană de când a intrat în că­lugărie !—­ cum spune Samuil Clain­s— „era numai cu legume şi oleu... neluând în seamă hulele altora”. — Nu uitaţi pe Gre­goriu Maior, apostol neobosit, pe Bobb, care semnează acel celebru Supplex Libel­­lus Valachorum, pe Bobb, cel aşa de noro­cos în agoniseala sa, pe care o lasă întrea­gă clerului său —­ tota mea substantia quantula cunque est, sit mei Cleri! —, ca­re lasă să se ardă la moartea sa obligaţi­unile debitorilor săi, pe Bobb întemeieto­rul Capitlului, pe Lemenyi, omul de gust şi de pricepere, în al cărui anturaj se pre­găteşte acel celebru protest de la 1843, îm­potriva limbii ungureşti, pe Şuluţiu, pe care numai moartea l-a putut despărţi de naţiunea sa — cum spune inscripţia de pe crucea de la mormântul său şi care se gân­dea şi a lăsat chiar o mare fundaţie, pen­tru ridicarea unei universităţi ori măcar a unei Academii de drept aci în Blaj. Nu uitaţi pe Vancea, al doilea ctitor al Blaju­lui şi al şcolilor sale şi pe urmaşul său Mihali, aristocrat, prin naştere şi prin ţi­nută, şi democrat, prin viaţa sa modestă, ordonată şi laborioasă şi până la ultimul, până la Vasile Suciu, „Vasile Vodă al Bla­jului”, poreclit astfel de marele nostru Iorga, pentru tot ceea ce a făcut pentru cultura neamului nostru! Cuvine-se, ca măcar această sumară a­­mintire a numelui lor să o facem astăzi, în ziua de aniversare a bicentenarului Bla­jului. Dacă nu am putut așeza încă bustu­­rile lor în bronz în piaţa Blajului, şi dacă neamul românesc întreg nu s’a gândit în­că, ori poate nu a ajuns, ca întemeietoru­lui Blajului, lui Inocenţie Clain, să-i ridice o statuie, în mijlocul pieţii pe care el a croit-o şi în faţa catedralei şi a şcolilor, a căror temelie el a pus-o!­­ Ce ar fi şi cât de mult ar trebui să abu­zez de paciinţa dvoastre, Onorată Asisten­ţă, dacă aş încerca să schiţez, măi rar cât de cât, viaţa şi vredniciile sfetnicilor mai apropiaţi ai acestor vlădici, din cursul a­­cestor două veacuri! Vechii călugări, din mijlocul cărora s’a ridicat glorioasa pleiadă de scriitori şi în­văţaţi din a n-a jumătate a veacului XVIII. Ori, seria de iluştrii capitularişti­­— celebri, unii prin ştiinţa lor, prin lucră­rile lor, — vestiţi alţii, prin activitatea lor pe alte tărâmuri­­—, preocupaţi puru­rea de interesele naţiei, de deşteptarea şi progresul ei, în fruntea tuturor mişcări­lor de ordin cultural şi naţional ale nea­mului nostru şi, în acelaş timp muncind neobosiţi, încât bătrânul Bariţiu trebui să facă constatarea, în Istoria sa, (vol. III pag. 147), că „nu cunoaşte în această ţară altă corporaţiune, fie aceea ecleziastică sau seculară, ai cărei membrii, mai tineri sau mai bătrâni, să fie încadraţi cu mai multe afaceri oficioase, decât sunt cano­nicii din Blaj”. — cuvânt care, ni se pa­re, că se potriveşte şi astăzi! Mai adaugeţi, că aproape fiecare din ei a făcut dovada generozităţii, prin ajutoa­rele date atâtor elevi lipsiţi ai şcolilor din Blaj, cât şi prin fundaţiile e­­— unele cu va­lori de milioane astăzi,­­— realizate din cruţarea şi din abnegaţia acele­iaşi vieţi călugăreşti. Care dintre voi, foşti elevi ai Blajului, vă întreb astăzi, nu-şi simte su­fletul mişcat, la amintirea mult-puţinului ajutor primit, fie ca bursă din fundaţiile Blajului, ori primit măcar sub forma tra­diţionalului „ţipău” ? Să mai amintesc oare de seria profeso­rilor de la şcoalele din Blaj, aceia cam­ zi de zi aveau contactul direct cu odraslele neamului, cărora le-au transmis aceleaşi ideau­ri de cari ei înşişi erau animaţi? Oameni pentru cari catedrala nu era o funcţie pentru traiu, ci era un amvon şi un altar, la care ei oficiau slujba cea mare a educaţiei, armonizând credinţa şi ştiin­ţa, dragostea de carte cu dragostea de neam, şi cu frica lui Dumnezeu, „începu­tul la toată înţelepciunea”. Şi mă gândesc nu numai la cei cari au venit aci la Blaj,­­ ci şi la acei cari au dus de aci şi în alte părţi tradiţia Blajului, mai ales în vechiul Regat, etc.­­ Şi, dacă bunul Dumnezeu ne-a hărăzit vremile, când ştiinţa românească să poată fi cultivată în universităţile noastre naţio­nale, — să nu uităm, că multe din rezul­tatele de azi ale acestei ştiinţe, au avut la temelia lor — mai ales în domeniul limbii, al originii şi al istoriei noţoriale­­— cerce­tările începute la Blaj. La temelia acestor cercetări iarăşi a stat, după vorba unui distins profesor de la Bucureşti (prof. Pa­ul P. Papadopol în „Cultura Creştină” No. 4—5 din 1937) o constantă divinizare a ro­mânismului, cu acea atmosferă de reromâ­­nizare răspândită de la Blaj, care a cu­prins toată viaţa de dincoace de Carpaţi şi s’a furişat, la începutul veacului trecut, şi în bezna fanariotizată a vechiului Re­gat, grăbind cu câteva decenii naşterea marei culturi româneşti”! Am putea spu­ne chiar, că „anumite probleme au fost definitiv lămurite de şcoala blăjană, pro­blema originelor, şi în trăsături fundamen­tale, chiar problema răscolirii întregului trecut al neamului nostru” şi, în al doilea rând, întemeierea unei culturi româneşti precise, „legând firul tradiţiei latine, de acolo de unde diferite influenţe dinafară îl întrerupseră, şi pregătind aproape în­treg materalul istorico-filologic, în legă­tură cu cele mai de seamă chestiuni na­ţionale”. S’ar putea continua pe această temă, de a arăta meritele şi vredniciile Blajului, de a arăta şi de a analiza spiritul care a stă­pânit aci totdeauna! Socotesc însă a fi de ajuns. Precum socotesc de prisos, să în­cerc a vă arăta celor de faţă şi vouă, foşti elevi ai Blajului, că toate aceste vredni­cii ale Blajului, de care suntem mândri, în primul loc, noi foştii elevi ai lui, se dato­­resc intuiţiei geniale a acelora, cari pen­tru încopcierea cu trecutul şi cu originea noastră de la Roma şi cu cultura apusea­nă, au ales calea legăturii religioase, care, ori­ce-ar spune cineva astăzi, a fost facto­rul cel mai determinant, pentru începutu­ mmmmmmsadsi m ~ ■ m-—■ ■ rile desvoltării noastre culturale şi pentru desrobirea noastră naţională. Aceasta le­gătură, despre care avem ferma credinţă, că va fi şi în viitor cea mai puternică pâr­­ighie pentru desvoltarea şi înălţarea nea­mului nostru.* Dar ne-am­ apropiat de sfârşitul acestui cuvânt comemorativ. " Ne-am întrunit azi, atâţia foşti elevi, ca să sărbătorim împreună bicentenarul Bla­jului. Am­ răspuns cu atâta promptitudine la chemarea, al apelul ce ni s’a făcut.­­Ti­neri şi bătrâni, foşti elevi şi eleve, aţi a­­lergat din toate părţile ţării româneşti­­— unii chiar şi din alte ţări­­_ la acest pe­regrinaj I—­ un peregrinaj la Mecca noas­tră. Cei de aici Vă mulţumim pentru prezen­ţa voastră! Pentru câteva ceasuri noi toţi am luat contact cu pământul amintirilor copilări­ei, şi tinereţei noastre şi ne-am întărit în mândria noastră de foşti elevi ai Blajului, în mândria pentru trecutul lui neprihănit şi glorios. Pentru câteva momente, noi cei de azi ne-am amintit, cu recunoştinţă şi cu duioşie, şi de cei de ieri! Şi, cu acest pri­lej, am revăzut şi am regăsit Blajul, a­­cum la începutul tricentenarului său, mai gata, mai hotărât, de­cât ori­când altă dată, să-şi continue opera, să meargă îna­inte, pe calea tradiţiei celor două veacuri deja împlinite.­­Oratorul aci face propunerea, primită, cu aplause unanime pentru Întemeierea unei A­­sociaţii a foştilor elevi şi a prietenilor Blaju­lui, cu scopul de a se ţine cât mai strânsă legătură între foştii elevi, precum şi cu idea­lurile şi problemele Blajului. Şi apoi, con­tinuă­ : La încheierea acestor două veacuri, gân- PÁTRIA După amânarea alegerilor de la Cluj D. dr. Vaier Moldovan denunţă în faţa alegătorilor judeţului motivul ruşinos pentru care guvernul a fugit din faţa alegătorilor Alegerile din Cluj au fost afialmate, n­ ah ţăr­ănesc, ei au fugit din faţa ale­­mnă­ne s‘au făcut toate formalităţile fgerilori Dar­ăs ştiţi dvoastră că aceasta pen­tru noi nu e o înfrângere pentru el este După ce s‘au făcut toate formalităţile după ce s‘au fixat secţiile de votări, după Ce s‘au distribuit slotinele de vot. Primul preşedinte al Tribunalului Cluj, primeşte un ordin dela Ministe­rul de Interne fără motivare fără jus­tificare, doar atât­: Alegerile de la Cluj s‘au amânat. A fost desgur o poemă iişinoasâ pentru partidul liberal Care vâzând e­­şecul care se anunţă pentru el în jude­ţul Cluj a preferat să amâne alegerile, ca până la noua dată când se vor fixa să poată repara tot ceea ce a stricat în­­tr-o guvernare de patru ani. Au rămas scandalizate de acest act arbitrar chiar şi partidele cari nu a­­veau de aşteptat nimic de la aceste ale­geri­ • . ... Dar pentru partidul naţional-ţară­­nesc amânarea alegerilor n­’a fost o în­frângere şi­ înfrângerea a fost pentru guvern­­, pentru partidul naţional-ţă­rănesc amânarea alegerilor a însemnat cea mai strălucită biruinţă după cum a declarat d. dr. Valer Moldovan secre­tarul general al organizaţiei P. N­. Ţ. — Cluj, în şedinţa comitetului de pro­test ţinută la Clubul partidului. Organizaţia P. N. Ţ. Cluj şi-a făcut datoria. Toţi aţi demascat în faţa pop­­­pulaţiei din judeţul Cluj, manoperile guvernului. S‘au ţinut şedinţe la Clubul partidu­lui în care s‘a protestat vehement îm­potriva amânării alegerilo­r judeţene de la Cluj, trimiţându-se telegrame­ de protest, şi cerându-se tragerea la răs­pundere a celor vinovaţi de aceasta fărădelege. D. Dr. valer Moldovan arata populaţiei ju­de­­tULUI CAUZA AMAN­ARII ALEGERILOR In ziua care a fost destinată alegeri­lor şi în­ zilele următoare d. dr. Vaier Moldovan secretarul general al organi­zaţiei neobositul organizator al între­­gei propagande electorale şi luptător pentru dreptatea partdului naţional ţă,-­­ zecişicinci) pe zi de persoana. - rănesc, şi pentru dreptatea ţărănime? ! Categoria II. Casă şi masă îl a cutreerat judeţul însoţit de toţi confortabile şi curate fruntaşii îndemnând pe cetăţeni să stea alături de partidul naţional-ţără­nesc şi să lupte cu aceiaşi tărie­ împo­triva guvernului liberal care văzându­­se înfrânt, a fugit din faţa alegerilor. A trecut prin comunele Huedin - Pă­­niceni, Poeni, Ciucea, Negreni, Bucea Mănăstireni şi a ţinut întruniri în Mor- 1 ° ?,liuVlirófi^YBeVárnma uT'ö'ri|££. Ier­itoMorovan la întrunirile dela Mbr­­laca şi Urechea, a fugit din faţa alege­rilor de frica partidului naţional-ţără­nesc. Guvernul n‘a vrut să ţină seamă de oboseala celor cari s‘au dus în mij­locul poporului spre a arăta partidul liberal cu toate cozile lui, aşa cum este el, fricos şi laş, n‘a voit să ţină seama de cheltuelile cari s‘au făcut pentru a pune pe churi sute şi mii de votanţi, cari voiau să dea faţă cu aceia cari pa­tru ani de-arândul au guvernat ţara sub stare de asedii şi cenzură deslăn­­ţuind haosul şi anarhia şi să se răfu­iască cu ei, votând cu partidul naţio-D. Dr. VALER MOLDOVAN secretarul general al org. P. N. Ţ. Cluj e cea mai strălucită biruinţă. Cetăţenii judeţului Cluj, s-au săturat de domnia liberalilor, erau toţi gata să arate guvernului că nici libeiralii nici gogo-cuziştii nici vaidiştii n‘au ce căuta în acest judeţ* că judeţul Cluj, TM4-o cetate de Mîngiriă a­­partidului . 1 Hu / J 1 . . . Ti 11111 n/îlr» -vi in­ HâţiphkPţăfăn­esc a dlui Iuliu Maniu. tAplaUze Trăiască Iuliu Maniu, Tră­iască Ion Mihalache, Trăiască partidul naţional-ţărănesc). Dar amânarea alegerilor nu înseam­nă că noi am încetat de a lupta. Vom lupta din toate puterile noastre, vom lupta încontinuu până ce vom sili gu­vernul să ţină alegerile şi sa arătăm ţârii întregi că noi cei de acei m­a in­ăi vrem­ dlâmpiă, liberalilor, noi vrem ca în fruntea ţării să stea partidul naţio­nal-ţărănesc cu conducătorii lui lumi­naţi Iuliu Maniu şi Ion Mihalache. Fraţilor! Luptaţi şi pe mai departe şi vă faceţi datoria şi când se vor ţi­nea alegerile arătaţi puterea voastră arătaţi credinţa noastră. In celelalte sate s-au ţinut întruniri făcându-se peste tot, manifestaţii pen­tru partidul naţional-ţărănesc şi pen­tru conducătorii lui. (i. d.) Campamentul Voluntarilor din Carmen-Sylva : luni patru ani de existenţi Campa­­­mentul Voluntarilor din Cartm­en Sylva se deschide pentru sezonul adulţii 1937 CU începere de la 1 Iunie până la ÎS Septemvrie a. c.. Luând în considerare îmbunătăţirile făcute î scumpirea articolelor de pri­ma necesitate, direcţiunea Campamen­tului a stabilit următoarele două ca­tegorii şi condiţiuni de plată: Categoria I: Casă şi masă în vile confortabile şi curate, camere cu două paturi, cu somiere şi saltele de lân­ă, cu lumină electrică, în apropiere de mare­­a costa Lei 165 (unasutăşase­m­ vile camere cu două paturi, cu somiere şi saltele de lână, lumină electrică, dela biserică spre la­cul Techirghiol, va costa Lei 150 (una­­sutăcincizeci) pe zi de persoană.­­ Camerile se închiriază pe lunile Iu­­­­­ie şi August în mod obligator lunar, iar pe lunile Iunie şi Septemvrie cel puţin pe 10 zile cu o reducere de 10 (zece) la sută din preţurile de mai Pentru oaspeţii care vor vizita Cam­pamentul în toiul sezonului (Iulie— August) numai pe 15 zile sau de la 15 Iulie până la 15 August, casa şi masa va costa în categoria I, Lei 185 (una­­sutăoptzecişicinci) în categoria II. Lei 170 (unasutăşaptezeci) pe zi de per­soană. Pentru copii până la vârsta de 6 ani se va plăti numai masa în suma de lei 40 (patruzeci) pe zi, iar pentru copii de la 6 ani până la 12 ani se va plăti Lei 70 (şaptezeci) pe zi. Copii cari vor locui în aceiaş cameră cu părinţii sau­­rudele lor, fără a folosi pat suplimentar, camera va fi gra­tuită. Pentru orice pat suplimentar se va plăti Lei 60 (şasezeci) pe zi. Casa şi masa la Campament este­ o­­bligatorie pentru toţi vizitatorii, fără drept de renunţare sau restituire de bani. Masa se va servi la o singură bucă­tărie, la restaurantul vila Margot- Frunzescu şi va fi compusă din micul dejun, cafea cu lapte sau ciai cu unt şi franzelă, dejunul şi cina de seară din câte trei feluri. înscrierile la Campament se fac printr'o declaraţie în scris, cu accep­tarea condiţiunilor de mai sus, la Di­recţiunea Campamenului, Carmen Sylva, Vila Margot Frunzescu. Odată cu înscrierea, fiecare vizita­tor I— persoană adultă — va depune drept garanţie pentru cameră, una mie lei la Banca Albina sucursala Cluj, în contul Campamentului. Garanţia depusă nu se va restitui sub nici lin­giotiv. .... Plata integrală pentru casă și masă se va face imediat la sosire,­­la Biroul Campamentului din Carmen Sylva. Plăţi în rate nu se admit. Direcţiunea Campamentului. Un renumit grafolog la Cluj A sosit In oraşul nostru pentru câteva zile renumitul psiho-grafolog român D. Roşu, di­plomat şi membru corespondent al Societă­ţii de Grafologie din Paris, specialist în Aga­- ' ....~­în oraşul nostru numai câteva zile, în care timp acordă consultaţii zilnic între orele 4—7 după masă în calea Victoriei 21 etaj I. Pre­ţul consultaţiilor sunt de Lei 50.— Iar pen­tru studenţi Lei 30.— Cititorii ziarului „Pa­tria“ care vor prezenta acest bon, vor obţine o consultaţie pentru Lei 30.— Iar cititorii studenţi pentru Lei 20.— Este întâia oară că un psiho­grafolog ro­mân vine în oraşul nostru. Nu ne îndoim că publicul îi va acorda toată atenţia putrtndu­­se convinge despre excelentele sale calităţi din miile de scrisori de mulţumire pe cari le ţine la dispoziţia vizitatorilor. BON de GRAFOLOGIE „PATRIA** Cetiţi ziarul „PATRIA Anul XIX. Discuţii (Urmare din pagina I-a) căror signifiti'V'e să fie vitejia, cari deco­rafii să atragă după ele beneficiile mattj­ate cuvenite exclusiv eroilor. R 'drept că doctorii şi sanitarii de la po­sturile de prim ajutor ludnează sub tirul artileriei inamice şi adese­a sub ploaia gloanţelor de mitraliere. Ar fi acesta ero­ism şi abnegaţie! Dar ce folos, dacă nu trag cu puşca, cu mitraliera şi cu tunul!! E drept­­că obitcu­l Şi ş­apnelul, când cad lângă un,post de prim Ajutor, nu se inti­midează de crucea roşie de pe cort sau de pe tu­­xtul doctorului şi explodează cu ace­eaşi indiferenţă şi cu aceleaşi rezultate ca şi lângă nişte ostaşi veritabili. Dar asta n’are nici o legătură cu eroismul şi abne­gaţia. In războiul abisinian şi în cel actual din Spania, crucea roşie s’a dovedit că nu prea este un scut pentru doctori, sanitari, răniţi şi alţi pseudo ostaşi. Ar însemna că aceştia fiinu tot atât de ameninţaţii.—,şi că în faţa morţii, ca şi în faţa legilor, oa­menii sunt ega­li, —­ să beneficieze şi ei de unele avantaje materiale ce decurg în ur­ma unor decoraţii de război. Aşa dr­edem noi profanii în materie os­tăşească. Cum însă lucrurile se prezintă altfel în­­căinăm a crede că medicii HU sunt consi­deraţi ca ostaşi şi că eroismul şi abnega­ţia sunt străine de însărcinările lor. Că, numai îni din acest chip se poate explica pentru ce unele decoraţii de război aduc ce­lui ce le are şi beneficii materiale concre­te, iar medicilor cu decoraţii sanitare de război numai platonismul pur decorativ. Rugăm pe cei cari au de dat alte lămu­riri mai demite de încredere, sa ne deci a­­ceste lămuriri. VLADIMIR NICOARA 3 Iulie 1937 Nr. 143 Floarea de tei ferăsindirhe îi­ perioadă înfloririi tei­lor, invităm pe toţi intelectualii din ju­deţ şi în special pe domnii învăţători, să iniţieze centre de colectare a aces­tor flori, prin ajutorul copiilor de şcoa­lă şi a eventualilor amatori din sate, având în vedere, că floarea de tei, pe lângă, întrebuinţarea ei în farmacia casnică, poate fi uşor şi bine valorif. Recoltărea florilor se face, pe vreimea frumoasă, uscată, în cursul înfloririi (Iunie—Iulie), în orice caz înaintea a­­pariţiei fructelor. De pe teii înalţi, flo­rile se culeg cu ajutorul scărilor, în­cepând inflorescenţă cu inflorescenţa, iar dacă vrem ca operaţia să meargă mai repede, tăiem ramurile încărcate cu flori (lungi de 20—30 cm.) cu aju­­torul foarfecei de curăţat omizi.­­Flo­rile se usucă la umbră, în uscătorii na­turale (poduri, magazii curate, came­re, etc.) sau mai bine în uscătorii în­călzite. La nevoie,­le putem­ usca jşi la soare, dar în acest caz, după ce rămân expuse razelor solare, maximum 114­2 ore, le vom acoperi cu hârtie pentru că altfel se decolorează. Florile culese wwxxh­ima.­ rll. CUM a­­părători. La noi ca şi în unele ţări străine se caută mai ales florile fara braţe ţie când în Franţa se cumpără şi cu braţe. Florile bine uscate împrumută o fru­­moasă culoare galbenă de chilimbăr, braţele rămân însă galben verzue. Flo­rile se păstrează la adăpostul lunii noi şi umezelei în borcane de sticlă erme­tic închise. Cantităţile mai mari se pă­strează până la vânzare în saci sau lăzi al căror interior bine încărcat a fost dat la rândea. Expedierea la distanţe mari se face în lăzi căptuşite cu hârtie cernită. Comerţul medicinal plăteşte mai scump florile teiului comun (Tilia grandifolia şi Tilia parvifolia) decât ale teiului alb, cu dosul frunzelor pâ­s- jos (Tilia argentea). Un kgr. de flori de tei costă azi 20—30 lei. Floarea de tei este foarte mult cău­tată de droghisţi, întrucât, ea are multe proprietăţi medicinale, întrebuinţându­­se mai ales ca ceaia contra bronșitelor si altor boli de piept. La Cluj floarea de tei se cumpără în mare de către Coop. „Adonis” de la Academia Agri­colă.­­ I' ! I Ing. V. Zaharia.

Next