Patria, iulie 1937 (Anul 19, nr. 143-167)
1937-07-03 / nr. 143
Viitoarea etapă a Cupei Europei Centrale Austria va lupta mai departe cu trei echipe Cehoslovacia cu niciuna Alaltăeri s’au desfășurat cele două partide terminate la egalitate, în ambele jocuri. — Vienna—Joung Fellows și Admira—Sparta. Prima partidă s’a disputat tot la Zürich, vienezii căzând de acord să joace şi cel de al treilea match pe terenul lui Joung Fellows. Austriecii după o luptă înverşunată au reuşit să dispună de elveţieni cu 2:0. Cea de a doua partidă Admiral—Sparta s’a rejucat la Budapesta. După eforturi extraordinare şi într’o luptă disperată, vienezii au reuşit să înfrângă pe cehi (tot cu 2:0). Cel mai bun compartiment al austriecilor a fost înaintarea, care în special în repriza II a limitat în acţiuni şi tehnică. Urmând situaţia primei etape constatăm că toate reprezentantele Micei înţelegeri au fost eliminate din Cupa Europei Centrale. Dacă faţă de Venus şi Gradjansky lucrul acesta era de prevăzut, la nici un caz nu era de prevăzut pentru echipele cehe şi mai cu seamă pentru primele două: Slavia şi Sparta. Toate cele trei echipe cehoslovace au fost eliminate din compe tiţiune. * O altă senzație a primei etape o constitue desigur şi faptul că Austria, a trecut în viitoarea etapă cu toate cele trei echipe ale sale: Austria, Admira, Vienna. Italia va continua lupta numai cu două echipe: F. C. Genova şi Lazio, întrucât campioana Italiei F. C. Bologna, a fost eliminată. Ungaria luptă deasemenea cu două echipe: Ferencváros şi Újpest, pe când Elveţia nu va continua bătălia decât cu o singură echipă: Grasshoppers. • ■ r r Viitoarea etapă a Cupei Europei Centrale se va desfăşura în următoarele localităţi, echipele aliniindu-se astfel: La Viena: Admira—Genova. La Roma: Lazio—Grasshoppers. La Viena: Austria—Újpest. La Budapesta: Ferencvárosi—Vienna. Partida cea mai disputată va fi fără îndoială aceea dintre Austria şi Újpest, azi cele mai serioase concurente pentru trofeul Europei Centrale. Prognosticul nostru pentru primul tur al următoarei etape este: viotr,i*.~-~ - -- *«¥* alli prima bătălie Admira, Lazio, Austia și Ferencváros.Partid^ u#^pai sus se, voi—e*.,«puta Tis:... minecă, 4 Iulie. Plecări cari vor costa scump gruparea universitară 7 jucători cari au. plecat și alfi trei in perspectivă de a pleca ! „Gazeta Sporturilor” de aseară anunţă că Orza excelentul atăcant al „Universi- taţii”, a semnat pentru gruparea CAO şi că Sanislo, fostul centru înaintaş al stu- denţilor ar fi semnat de asemenea pentru gruparea orădeană. Numărul celor plecaţi acum, în preajma noului sezon footbalistic, din gruparea universitară, e considerabil. Şapte dintre cei mai buni jucători ai primei echipe au părăsit până în prezent gruparea Studenţească. Iată şi numele lor: Şepci, Borgea, Gain, Ştefănescu, Pîpeşteanu, Sanislo şi Orza. Din informaţiunile pe care le deţinem, sunt pe cale de a părăsi echipa clujană şi jucătorii Putnic şi Benţia, precum şi vigurosul fundaş-stânga Iancoviciu, Care ar fi semnat pentru o grupare bănăţeană dintr’o categorie inferioară. Cum plecarea primilor 7 e SIGURA iar a celorlalţi 3 e POSIBILA, ne întrebăm cu legitimă îngrijorare, cu ce formaţie se va prezenta, pentru viitoarea etapă divizie- nară, gruparea studenţească a Universi- tăţii din Cluj? ! Pentru că intrând pe teren CU puţinele rezerve pe care le are, înseamnă să-şi iscă- lească de pe acum sentinţa de pieire. Şi e păcat pentru o grupare românească, cu un trecut atât de bogat şi glorios. Un lot de 18 jucători s-au deplasat in turneul baltic Ieri a părăsit ţara caravană română care ne va reprezenta în turneul baltic. Lotul de jucători români au plecat sub conducerea dlor Radu Iscaţi, preşedintele C. C. M. şi Costel Rădulescu, membru al comisiei de selecţie. Iată şi lista jucătorilor cari s’au deplasat în vederea acestui turneu: David, Pavlovits, Burger, Buibaş, Felecan, Vintilă, Juhasz, Rafinsky, Covaci, Barxtky, Sepi, Bodola, Dobay, Bogdan, Ploeşteanu, Răşinaru, Brandabura, Moldovea nu. * Echipa va sosi azi dimineaţă la Lodz, unde Duminecă la 4 Iulie va înfrishta reprezentativa Poloniei. ’ / ;* Știri ipeitive I— Căpitanul echipei naţionale - întrucât * iw şi-a facut deplasarea vă f* Covaci, el fiind cel mai vechili intern a„ lotul deplasat actualmente în țari ^baltice. il39f Zoîîari", fost antrenor al grupării Ferencváros și care în ultimul timp a activat în gruparea CAO, va părăsi în cursul zilei de azi Oradea, plecând la Budapesta. • — In cursul lunei August va avea loc la Istambul, un mare concurs atletic. In afară de ţările balcanice, vor lua parte la acest concurs şi reprezentanţii ţărilor Europei Centrale. * — Prima etapă a Turului Franţei, a fost câştigată pe echipe: de Luxembourg iar individual, de belgianul Braeckevelt. i 1 CINEMA DAVILA Azi şi în zilele _______următoareCIRCUL Cel mai senzaţional film sovietic Repr.: Ibms 3. S. 7. 9. Prei.: 13. 20. 20 lei Inpieni cu Umbre tat, nefecundat, de oamenii, de spiritul şi mândria latină a ctitoriei vlădicului Inocenţiu”. Două sute de ani aproape Blajul a pregătit unirea cea mare, mai stăruitor, mai fără de întrerupere, fără de eclipse, mai conştient şi mai îndârjit, decât oricare altă aşezare omenească de pe întreg rotogolul pământului românesc. A făcut-o aceasta prin vlădicii săi, prin biserica şi prin şcolile sale, prin oamenii cari au lucrat aci, prin preoţii şi dascălii săi cari au ieşit de aci, ducând cu ei sămânţa propovăduită la Blaj, de pe dealurile şi din munţii Ardealului. Nu este locul, în această zi, ca să ne amintim de toate piedecile ce s’au pus, de toate obstacolele cari au fost rostogolite în calea acestor nizuinţe şi lupte, pentru cultura şi drepturile naţiei româneşti. Lupte — cari nu s’au purtat fără de jertfe! Şi socot iarăşi, că nu este cazul să dau amănunte. Ne ajungă amintirea numelui unui Inocenţiu Clain, al lui Gregoriu Maior, al lui Lemeny, morţi toţi trei departe de scaunul lor. Pentru păcatele lor ? Nu! Pentru naţia lor! Intr’adevăr, cine va scrie odată monografia tuturor vlădicilor Blajului, va trebui să releve, nu numai corectitudinea vieţii lor particulare şi publice, nu numai priceperea şi pregătirea lor intelectuală şi sufletească, nu numai intuiţia nevoilor neamului lor ■, ci, mai presus de toate, va trebui să releve şi să admire devotamentul lor integral, în slujba neamului, fie pe terenul cultural şi caritativ, fie pe terenul luptelor pentru câştigarea de drepturi pe seama naţiei lor, în vremurile când aceste drepturi la viaţă erau contestate şi împotriva cărora se coalizaseră toate puterile iadului, toţi cei ce îşi vedeau ameninţate privilegiile şi posibilităţile de exploatare a acestui neam vânjos şi viguros, cum a fost şi este neamul nostru. Luaţi pe rând pe aceşti vlădici ai Blajului ! Admiraţi — cu drept cuvânt — viaţa lor, străduinţele lor, concepţiile lor! începeţi cu Inocenţiu Clain, năvalnic deschizător de drumuri — continuaţi cu P. P. Aron, acela care reuşeşte să descindă „fântânile darurilor”— şcoalele din Blaj , omul cu viaţa de schimnicie, cu brâul de cuie de fier, purtat toată viaţa de arhiereu pe trupul gol III pe trupul, care, nici la un an şi patru luni după moartea lui nu arăta nici un semn de descompunere , aşa cum atestează, cu semnătura mâniilor şi cu pecetea oficială prepozitul Szereday de la Alba-Iulia şi episcopul AtanasieRednic, urmaşul lui, în documentul oficial, ce se găseşte azi la Biblioteca noastră centrală. Continuaţi cu Atanyisie Rednic, a cărui hrană de când a intrat în călugărie !— cum spune Samuil Clains— „era numai cu legume şi oleu... neluând în seamă hulele altora”. — Nu uitaţi pe Gregoriu Maior, apostol neobosit, pe Bobb, care semnează acel celebru Supplex Libellus Valachorum, pe Bobb, cel aşa de norocos în agoniseala sa, pe care o lasă întreagă clerului său — tota mea substantia quantula cunque est, sit mei Cleri! —, care lasă să se ardă la moartea sa obligaţiunile debitorilor săi, pe Bobb întemeietorul Capitlului, pe Lemenyi, omul de gust şi de pricepere, în al cărui anturaj se pregăteşte acel celebru protest de la 1843, împotriva limbii ungureşti, pe Şuluţiu, pe care numai moartea l-a putut despărţi de naţiunea sa — cum spune inscripţia de pe crucea de la mormântul său şi care se gândea şi a lăsat chiar o mare fundaţie, pentru ridicarea unei universităţi ori măcar a unei Academii de drept aci în Blaj. Nu uitaţi pe Vancea, al doilea ctitor al Blajului şi al şcolilor sale şi pe urmaşul său Mihali, aristocrat, prin naştere şi prin ţinută, şi democrat, prin viaţa sa modestă, ordonată şi laborioasă şi până la ultimul, până la Vasile Suciu, „Vasile Vodă al Blajului”, poreclit astfel de marele nostru Iorga, pentru tot ceea ce a făcut pentru cultura neamului nostru! Cuvine-se, ca măcar această sumară amintire a numelui lor să o facem astăzi, în ziua de aniversare a bicentenarului Blajului. Dacă nu am putut așeza încă busturile lor în bronz în piaţa Blajului, şi dacă neamul românesc întreg nu s’a gândit încă, ori poate nu a ajuns, ca întemeietorului Blajului, lui Inocenţie Clain, să-i ridice o statuie, în mijlocul pieţii pe care el a croit-o şi în faţa catedralei şi a şcolilor, a căror temelie el a pus-o! Ce ar fi şi cât de mult ar trebui să abuzez de paciinţa dvoastre, Onorată Asistenţă, dacă aş încerca să schiţez, măi rar cât de cât, viaţa şi vredniciile sfetnicilor mai apropiaţi ai acestor vlădici, din cursul acestor două veacuri! Vechii călugări, din mijlocul cărora s’a ridicat glorioasa pleiadă de scriitori şi învăţaţi din a n-a jumătate a veacului XVIII. Ori, seria de iluştrii capitularişti— celebri, unii prin ştiinţa lor, prin lucrările lor, — vestiţi alţii, prin activitatea lor pe alte tărâmuri—, preocupaţi pururea de interesele naţiei, de deşteptarea şi progresul ei, în fruntea tuturor mişcărilor de ordin cultural şi naţional ale neamului nostru şi, în acelaş timp muncind neobosiţi, încât bătrânul Bariţiu trebui să facă constatarea, în Istoria sa, (vol. III pag. 147), că „nu cunoaşte în această ţară altă corporaţiune, fie aceea ecleziastică sau seculară, ai cărei membrii, mai tineri sau mai bătrâni, să fie încadraţi cu mai multe afaceri oficioase, decât sunt canonicii din Blaj”. — cuvânt care, ni se pare, că se potriveşte şi astăzi! Mai adaugeţi, că aproape fiecare din ei a făcut dovada generozităţii, prin ajutoarele date atâtor elevi lipsiţi ai şcolilor din Blaj, cât şi prin fundaţiile e— unele cu valori de milioane astăzi,— realizate din cruţarea şi din abnegaţia aceleiaşi vieţi călugăreşti. Care dintre voi, foşti elevi ai Blajului, vă întreb astăzi, nu-şi simte sufletul mişcat, la amintirea mult-puţinului ajutor primit, fie ca bursă din fundaţiile Blajului, ori primit măcar sub forma tradiţionalului „ţipău” ? Să mai amintesc oare de seria profesorilor de la şcoalele din Blaj, aceia cam zi de zi aveau contactul direct cu odraslele neamului, cărora le-au transmis aceleaşi ideauri de cari ei înşişi erau animaţi? Oameni pentru cari catedrala nu era o funcţie pentru traiu, ci era un amvon şi un altar, la care ei oficiau slujba cea mare a educaţiei, armonizând credinţa şi ştiinţa, dragostea de carte cu dragostea de neam, şi cu frica lui Dumnezeu, „începutul la toată înţelepciunea”. Şi mă gândesc nu numai la cei cari au venit aci la Blaj, ci şi la acei cari au dus de aci şi în alte părţi tradiţia Blajului, mai ales în vechiul Regat, etc. Şi, dacă bunul Dumnezeu ne-a hărăzit vremile, când ştiinţa românească să poată fi cultivată în universităţile noastre naţionale, — să nu uităm, că multe din rezultatele de azi ale acestei ştiinţe, au avut la temelia lor — mai ales în domeniul limbii, al originii şi al istoriei noţoriale— cercetările începute la Blaj. La temelia acestor cercetări iarăşi a stat, după vorba unui distins profesor de la Bucureşti (prof. Paul P. Papadopol în „Cultura Creştină” No. 4—5 din 1937) o constantă divinizare a românismului, cu acea atmosferă de reromânizare răspândită de la Blaj, care a cuprins toată viaţa de dincoace de Carpaţi şi s’a furişat, la începutul veacului trecut, şi în bezna fanariotizată a vechiului Regat, grăbind cu câteva decenii naşterea marei culturi româneşti”! Am putea spune chiar, că „anumite probleme au fost definitiv lămurite de şcoala blăjană, problema originelor, şi în trăsături fundamentale, chiar problema răscolirii întregului trecut al neamului nostru” şi, în al doilea rând, întemeierea unei culturi româneşti precise, „legând firul tradiţiei latine, de acolo de unde diferite influenţe dinafară îl întrerupseră, şi pregătind aproape întreg materalul istorico-filologic, în legătură cu cele mai de seamă chestiuni naţionale”. S’ar putea continua pe această temă, de a arăta meritele şi vredniciile Blajului, de a arăta şi de a analiza spiritul care a stăpânit aci totdeauna! Socotesc însă a fi de ajuns. Precum socotesc de prisos, să încerc a vă arăta celor de faţă şi vouă, foşti elevi ai Blajului, că toate aceste vrednicii ale Blajului, de care suntem mândri, în primul loc, noi foştii elevi ai lui, se datoresc intuiţiei geniale a acelora, cari pentru încopcierea cu trecutul şi cu originea noastră de la Roma şi cu cultura apuseană, au ales calea legăturii religioase, care, orice-ar spune cineva astăzi, a fost factorul cel mai determinant, pentru începutu mmmmmmsadsi m ~ ■ m-—■ ■ rile desvoltării noastre culturale şi pentru desrobirea noastră naţională. Aceasta legătură, despre care avem ferma credinţă, că va fi şi în viitor cea mai puternică pârighie pentru desvoltarea şi înălţarea neamului nostru.* Dar ne-am apropiat de sfârşitul acestui cuvânt comemorativ. " Ne-am întrunit azi, atâţia foşti elevi, ca să sărbătorim împreună bicentenarul Blajului. Am răspuns cu atâta promptitudine la chemarea, al apelul ce ni s’a făcut.Tineri şi bătrâni, foşti elevi şi eleve, aţi alergat din toate părţile ţării româneşti— unii chiar şi din alte ţări_ la acest peregrinaj I— un peregrinaj la Mecca noastră. Cei de aici Vă mulţumim pentru prezenţa voastră! Pentru câteva ceasuri noi toţi am luat contact cu pământul amintirilor copilăriei, şi tinereţei noastre şi ne-am întărit în mândria noastră de foşti elevi ai Blajului, în mândria pentru trecutul lui neprihănit şi glorios. Pentru câteva momente, noi cei de azi ne-am amintit, cu recunoştinţă şi cu duioşie, şi de cei de ieri! Şi, cu acest prilej, am revăzut şi am regăsit Blajul, acum la începutul tricentenarului său, mai gata, mai hotărât, decât oricând altă dată, să-şi continue opera, să meargă înainte, pe calea tradiţiei celor două veacuri deja împlinite.Oratorul aci face propunerea, primită, cu aplause unanime pentru Întemeierea unei Asociaţii a foştilor elevi şi a prietenilor Blajului, cu scopul de a se ţine cât mai strânsă legătură între foştii elevi, precum şi cu idealurile şi problemele Blajului. Şi apoi, continuă : La încheierea acestor două veacuri, gân- PÁTRIA După amânarea alegerilor de la Cluj D. dr. Vaier Moldovan denunţă în faţa alegătorilor judeţului motivul ruşinos pentru care guvernul a fugit din faţa alegătorilor Alegerile din Cluj au fost afialmate, n ah ţărănesc, ei au fugit din faţa alemnăne s‘au făcut toate formalităţile fgerilori Darăs ştiţi dvoastră că aceasta pentru noi nu e o înfrângere pentru el este După ce s‘au făcut toate formalităţile după ce s‘au fixat secţiile de votări, după Ce s‘au distribuit slotinele de vot. Primul preşedinte al Tribunalului Cluj, primeşte un ordin dela Ministerul de Interne fără motivare fără justificare, doar atât: Alegerile de la Cluj s‘au amânat. A fost desgur o poemă iişinoasâ pentru partidul liberal Care vâzând eşecul care se anunţă pentru el în judeţul Cluj a preferat să amâne alegerile, ca până la noua dată când se vor fixa să poată repara tot ceea ce a stricat într-o guvernare de patru ani. Au rămas scandalizate de acest act arbitrar chiar şi partidele cari nu aveau de aşteptat nimic de la aceste alegeri • . ... Dar pentru partidul naţional-ţarănesc amânarea alegerilor n’a fost o înfrângere şi înfrângerea a fost pentru guvern, pentru partidul naţional-ţărănesc amânarea alegerilor a însemnat cea mai strălucită biruinţă după cum a declarat d. dr. Valer Moldovan secretarul general al organizaţiei P. N. Ţ. — Cluj, în şedinţa comitetului de protest ţinută la Clubul partidului. Organizaţia P. N. Ţ. Cluj şi-a făcut datoria. Toţi aţi demascat în faţa poppulaţiei din judeţul Cluj, manoperile guvernului. S‘au ţinut şedinţe la Clubul partidului în care s‘a protestat vehement împotriva amânării alegerilor judeţene de la Cluj, trimiţându-se telegrame de protest, şi cerându-se tragerea la răspundere a celor vinovaţi de aceasta fărădelege. D. Dr. valer Moldovan arata populaţiei judetULUI CAUZA AMANARII ALEGERILOR In ziua care a fost destinată alegerilor şi în zilele următoare d. dr. Vaier Moldovan secretarul general al organizaţiei neobositul organizator al întregei propagande electorale şi luptător pentru dreptatea partdului naţional ţă,- zecişicinci) pe zi de persoana. - rănesc, şi pentru dreptatea ţărănime? ! Categoria II. Casă şi masă îl a cutreerat judeţul însoţit de toţi confortabile şi curate fruntaşii îndemnând pe cetăţeni să stea alături de partidul naţional-ţărănesc şi să lupte cu aceiaşi tărie împotriva guvernului liberal care văzânduse înfrânt, a fugit din faţa alegerilor. A trecut prin comunele Huedin - Păniceni, Poeni, Ciucea, Negreni, Bucea Mănăstireni şi a ţinut întruniri în Mor- 1 ° ?,liuVlirófi^YBeVárnma uT'ö'ri|££. IeritoMorovan la întrunirile dela Mbrlaca şi Urechea, a fugit din faţa alegerilor de frica partidului naţional-ţărănesc. Guvernul n‘a vrut să ţină seamă de oboseala celor cari s‘au dus în mijlocul poporului spre a arăta partidul liberal cu toate cozile lui, aşa cum este el, fricos şi laş, n‘a voit să ţină seama de cheltuelile cari s‘au făcut pentru a pune pe churi sute şi mii de votanţi, cari voiau să dea faţă cu aceia cari patru ani de-arândul au guvernat ţara sub stare de asedii şi cenzură deslănţuind haosul şi anarhia şi să se răfuiască cu ei, votând cu partidul naţio-D. Dr. VALER MOLDOVAN secretarul general al org. P. N. Ţ. Cluj e cea mai strălucită biruinţă. Cetăţenii judeţului Cluj, s-au săturat de domnia liberalilor, erau toţi gata să arate guvernului că nici libeiralii nici gogo-cuziştii nici vaidiştii n‘au ce căuta în acest judeţ* că judeţul Cluj, TM4-o cetate de Mîngiriă apartidului . 1 Hu / J 1 . . . Ti 11111 n/îlr» -vi in HâţiphkPţăfănesc a dlui Iuliu Maniu. tAplaUze Trăiască Iuliu Maniu, Trăiască Ion Mihalache, Trăiască partidul naţional-ţărănesc). Dar amânarea alegerilor nu înseamnă că noi am încetat de a lupta. Vom lupta din toate puterile noastre, vom lupta încontinuu până ce vom sili guvernul să ţină alegerile şi sa arătăm ţârii întregi că noi cei de acei ma inăi vrem dlâmpiă, liberalilor, noi vrem ca în fruntea ţării să stea partidul naţional-ţărănesc cu conducătorii lui luminaţi Iuliu Maniu şi Ion Mihalache. Fraţilor! Luptaţi şi pe mai departe şi vă faceţi datoria şi când se vor ţinea alegerile arătaţi puterea voastră arătaţi credinţa noastră. In celelalte sate s-au ţinut întruniri făcându-se peste tot, manifestaţii pentru partidul naţional-ţărănesc şi pentru conducătorii lui. (i. d.) Campamentul Voluntarilor din Carmen-Sylva : luni patru ani de existenţi Campamentul Voluntarilor din Cartmen Sylva se deschide pentru sezonul adulţii 1937 CU începere de la 1 Iunie până la ÎS Septemvrie a. c.. Luând în considerare îmbunătăţirile făcute î scumpirea articolelor de prima necesitate, direcţiunea Campamentului a stabilit următoarele două categorii şi condiţiuni de plată: Categoria I: Casă şi masă în vile confortabile şi curate, camere cu două paturi, cu somiere şi saltele de lână, cu lumină electrică, în apropiere de marea costa Lei 165 (unasutăşasem vile camere cu două paturi, cu somiere şi saltele de lână, lumină electrică, dela biserică spre lacul Techirghiol, va costa Lei 150 (unasutăcincizeci) pe zi de persoană. Camerile se închiriază pe lunile Iuie şi August în mod obligator lunar, iar pe lunile Iunie şi Septemvrie cel puţin pe 10 zile cu o reducere de 10 (zece) la sută din preţurile de mai Pentru oaspeţii care vor vizita Campamentul în toiul sezonului (Iulie— August) numai pe 15 zile sau de la 15 Iulie până la 15 August, casa şi masa va costa în categoria I, Lei 185 (unasutăoptzecişicinci) în categoria II. Lei 170 (unasutăşaptezeci) pe zi de persoană. Pentru copii până la vârsta de 6 ani se va plăti numai masa în suma de lei 40 (patruzeci) pe zi, iar pentru copii de la 6 ani până la 12 ani se va plăti Lei 70 (şaptezeci) pe zi. Copii cari vor locui în aceiaş cameră cu părinţii saurudele lor, fără a folosi pat suplimentar, camera va fi gratuită. Pentru orice pat suplimentar se va plăti Lei 60 (şasezeci) pe zi. Casa şi masa la Campament este obligatorie pentru toţi vizitatorii, fără drept de renunţare sau restituire de bani. Masa se va servi la o singură bucătărie, la restaurantul vila Margot- Frunzescu şi va fi compusă din micul dejun, cafea cu lapte sau ciai cu unt şi franzelă, dejunul şi cina de seară din câte trei feluri. înscrierile la Campament se fac printr'o declaraţie în scris, cu acceptarea condiţiunilor de mai sus, la Direcţiunea Campamenului, Carmen Sylva, Vila Margot Frunzescu. Odată cu înscrierea, fiecare vizitator I— persoană adultă — va depune drept garanţie pentru cameră, una mie lei la Banca Albina sucursala Cluj, în contul Campamentului. Garanţia depusă nu se va restitui sub nici lingiotiv. .... Plata integrală pentru casă și masă se va face imediat la sosire,la Biroul Campamentului din Carmen Sylva. Plăţi în rate nu se admit. Direcţiunea Campamentului. Un renumit grafolog la Cluj A sosit In oraşul nostru pentru câteva zile renumitul psiho-grafolog român D. Roşu, diplomat şi membru corespondent al Societăţii de Grafologie din Paris, specialist în Aga- ' ....~în oraşul nostru numai câteva zile, în care timp acordă consultaţii zilnic între orele 4—7 după masă în calea Victoriei 21 etaj I. Preţul consultaţiilor sunt de Lei 50.— Iar pentru studenţi Lei 30.— Cititorii ziarului „Patria“ care vor prezenta acest bon, vor obţine o consultaţie pentru Lei 30.— Iar cititorii studenţi pentru Lei 20.— Este întâia oară că un psihografolog român vine în oraşul nostru. Nu ne îndoim că publicul îi va acorda toată atenţia putrtnduse convinge despre excelentele sale calităţi din miile de scrisori de mulţumire pe cari le ţine la dispoziţia vizitatorilor. BON de GRAFOLOGIE „PATRIA** Cetiţi ziarul „PATRIA Anul XIX. Discuţii (Urmare din pagina I-a) căror signifiti'V'e să fie vitejia, cari decorafii să atragă după ele beneficiile mattjate cuvenite exclusiv eroilor. R 'drept că doctorii şi sanitarii de la posturile de prim ajutor ludnează sub tirul artileriei inamice şi adesea sub ploaia gloanţelor de mitraliere. Ar fi acesta eroism şi abnegaţie! Dar ce folos, dacă nu trag cu puşca, cu mitraliera şi cu tunul!! E dreptcă obitcul Şi şapnelul, când cad lângă un,post de prim Ajutor, nu se intimidează de crucea roşie de pe cort sau de pe tuxtul doctorului şi explodează cu aceeaşi indiferenţă şi cu aceleaşi rezultate ca şi lângă nişte ostaşi veritabili. Dar asta n’are nici o legătură cu eroismul şi abnegaţia. In războiul abisinian şi în cel actual din Spania, crucea roşie s’a dovedit că nu prea este un scut pentru doctori, sanitari, răniţi şi alţi pseudo ostaşi. Ar însemna că aceştia fiinu tot atât de ameninţaţii.—,şi că în faţa morţii, ca şi în faţa legilor, oamenii sunt egali, — să beneficieze şi ei de unele avantaje materiale ce decurg în urma unor decoraţii de război. Aşa dredem noi profanii în materie ostăşească. Cum însă lucrurile se prezintă altfel încăinăm a crede că medicii HU sunt consideraţi ca ostaşi şi că eroismul şi abnegaţia sunt străine de însărcinările lor. Că, numai îni din acest chip se poate explica pentru ce unele decoraţii de război aduc celui ce le are şi beneficii materiale concrete, iar medicilor cu decoraţii sanitare de război numai platonismul pur decorativ. Rugăm pe cei cari au de dat alte lămuriri mai demite de încredere, sa ne deci aceste lămuriri. VLADIMIR NICOARA 3 Iulie 1937 Nr. 143 Floarea de tei ferăsindirhe îi perioadă înfloririi teilor, invităm pe toţi intelectualii din judeţ şi în special pe domnii învăţători, să iniţieze centre de colectare a acestor flori, prin ajutorul copiilor de şcoală şi a eventualilor amatori din sate, având în vedere, că floarea de tei, pe lângă, întrebuinţarea ei în farmacia casnică, poate fi uşor şi bine valorif. Recoltărea florilor se face, pe vreimea frumoasă, uscată, în cursul înfloririi (Iunie—Iulie), în orice caz înaintea apariţiei fructelor. De pe teii înalţi, florile se culeg cu ajutorul scărilor, începând inflorescenţă cu inflorescenţa, iar dacă vrem ca operaţia să meargă mai repede, tăiem ramurile încărcate cu flori (lungi de 20—30 cm.) cu ajutorul foarfecei de curăţat omizi.Florile se usucă la umbră, în uscătorii naturale (poduri, magazii curate, camere, etc.) sau mai bine în uscătorii încălzite. La nevoie,le putem usca jşi la soare, dar în acest caz, după ce rămân expuse razelor solare, maximum 1142 ore, le vom acoperi cu hârtie pentru că altfel se decolorează. Florile culese wwxxhima. rll. CUM apărători. La noi ca şi în unele ţări străine se caută mai ales florile fara braţe ţie când în Franţa se cumpără şi cu braţe. Florile bine uscate împrumută o frumoasă culoare galbenă de chilimbăr, braţele rămân însă galben verzue. Florile se păstrează la adăpostul lunii noi şi umezelei în borcane de sticlă ermetic închise. Cantităţile mai mari se păstrează până la vânzare în saci sau lăzi al căror interior bine încărcat a fost dat la rândea. Expedierea la distanţe mari se face în lăzi căptuşite cu hârtie cernită. Comerţul medicinal plăteşte mai scump florile teiului comun (Tilia grandifolia şi Tilia parvifolia) decât ale teiului alb, cu dosul frunzelor pâs- jos (Tilia argentea). Un kgr. de flori de tei costă azi 20—30 lei. Floarea de tei este foarte mult căutată de droghisţi, întrucât, ea are multe proprietăţi medicinale, întrebuinţânduse mai ales ca ceaia contra bronșitelor si altor boli de piept. La Cluj floarea de tei se cumpără în mare de către Coop. „Adonis” de la Academia Agricolă. I' ! I Ing. V. Zaharia.