Patria, august 1937 (Anul 19, nr. 168-193)
1937-08-01 / nr. 168
2 Campionat de water-polo sau parodie...? Deşi au trecut patru zile de la jucărea matchului Universitatea-Victoria rezultatul nu se cunoaşte încă Când d. Gregoriu Seliceanu meditează CLUJ. 31. — De ani de zile sportul nautic din Cluj a intrat înt’o perioadă de decădere, încetul cu încetul oraşul nostru, care acum câţiva ani deţinea hegemonia în nataţie, a fost nevoit să o cedeze altor oraşe — unde trebue să recunoaştem că s’a muncit sistematic şi mişcarea nautică s’a bucurat de un sprijin efectiv al tuturor factorilor. Ca o reminiscenţă a vremurilor trecute se mai practică încă la Cluj şi water polo, dar vai, de o calitate care nu poate fi nici umbra palidă a jocului practicat de „Universitatea” de pe vremuri, deţinătoarea în 7 rânduri a campionatului naţional. Dacă lucrurile au ajuns aci, motivul principal este de bună seamă şi faptul că îndrumarea sportului nautic clujan a încăput pe mâna unor elemente nepricepute şi conduse de alte interese decât cele sportive. Onoare excepţiilor. Că este aşa o vom dovedi prin simpla enorare a celor ce se petrec în jurul campionatului de water-polo al regiunii, în plină desfăşurare. COALIŢIA ÎMPOTRIVA „UNIVERSITĂŢII”... De bine, de rău, de zece ani de zile campionatul de water-polo al oraşului Cluj este deţinut de „Universitatea”. Acest lucru nu este pe placul unor insignifianţi pseudo-sportivi ce se agită în numele unui club cu pretenţii ce îi întrec putinţele. Intraţi prin uşa din dos în Comitetul regiunii, principala lor grijă este să deposedeze pe „U” de titlul pe care îl poartă de zece ani de zile. In acest scop şi-au coalizat mai multe grupări, printre cari spre ruşinea lor se află şi de acelea cari îndrăznesc să se întituleze româneşti. UN MATCH ENIGMATIC Despre felul cum se operează, ne serveşte dovadă matchul Universitatea—Victoria disputat recent şi despre care am scris în numărul nostru trecut. Iată ce s-a întâmplat: La un moment dat când situaţia jocului era 1:1, studenţii marchează încă un goal perfect ilegal și acordat de arbitru, care s’a întâmplat să fie d. Seliceanu. Dovadă că goalul a fost acordat este faptul că jocul a fost reînceput la mijloc prin aruncarea mingii de către arbitru. Spre surprinderea lui, conducătorul echipei universitare află după match că rezultatul ar fi 1:1 şi nu 2:1 cum a fost în realitate, aceasta în urma unei declaraţii făcute de d. Seliceanu, care afirmativ şi-ar fi revocat decizia .—. ceeace nu ne vine 'Să credem! Bineînţeles cei interesaţi s’au grăbit să informeze presa că matchul s’ar fi terminat cu rezultatul de 1:1. . Această mistificare grosolană dăunează însă, din cauză că d. Seliceanu întârzie să-și depună raportul său de arbitru, singurul în măsură să stabilească în mod oficial rezultatul. Această, întârziere convine însă de minune amatorilor de diversiune și se folosesc de prilej pentru a indica echipa Cl. A. C. ca fruntaşa clasamentului. D. SELICEANU ARE DATORIA SA LAMUREASCA SITUATIA Faptul că în jurul acestui match s’a putut naşte o discuţie atât de penibilă, obligă pe d. Seliceanu să lămurească situaţia, depunând fără întârziere raportul său. Din acest raport se va vedea că rezultatul adevărat este 2:1 şi nu 1:1 cum le place mistificatorilor să afirme. Sperăm că în calitate de vechiu sportsman d. Seliceanu îşi dă seama de gravitatea situaţiei în care încearcă să-l vâre anumiţi interesaţi şi nu se va face unealta unor ambiţii deşarte de club. Cupa Europei Centrale în pericol Complicaţiile în jurul finalei Cupei Europei Centrale, pun din nou în pericol existenţa mult încercatului trofeu. Ferenczváros pretinde ca finala să se joace la datele de 1 şi 8 August, lucru ce a devenit imposibil în urma tergiversării din partea ComisiuniiCupei de a fixa întâlnirile decisive pe data cerută de unguri. Din partea sa Lazio se opune ca finala să se joace în cursul lunei August şi cere să fie amânată până la iarnă. Orice decizie ar aduce Comisiunea, va nemulţumi pe una din părţi, dând loc la urmări cari ar periclita existenţa competiţiunii. Pe noi românii Cupa Europei Centrale ne interesează din ce în ce mai puţin, deoarece după retragerea Elveţiei este mai mult ca sigur să se renunţe la participarea României şiIugoslaviei, Cupa rezervându-se doar echipelor italiene, ungare, austriece și cehe. _ «' - --------— Douăzeci de ani în serviciul sportului românesc In cadrul unei sărbătoriri modeste, emoţionantă totuşi prin simplicitatea ei, is’a remis ieri după amiazi, dlui Grigore Seliceanu, neobositului şi înflăcăratului promotor al sportului clujan, o frumoasă plachetă de argint, pentru fecunda activitate de 20 ani, în ogorul sportului naţional. Grupările clujene, în chip solidar şi în- Târgul de Monstre de Toamnă din Lipsea 1937 29 August până la 2 Septembrie 60 procente reducere la trenurile din Germania Orice desinstidă : Reprezentanţa onorifică pentru Transilvania , Uniunea Gremiilor comerciale germane din Transilvania Braşov, Şirul Anului No. 20. Telefon 377. Precum şi reprezentanţii cercuali: GremiUl COmerClOF Herman din Sibiu, Sibiu Str. Regina Maria 11 şi Dr. Crnesl Beer, director de bancă Cluj Calea Victoriei 3, sau Oilonul lanţurilor de Mostre din Lipsca-Leipzig Cermania. Propagandă culturală română in Cehoslovacia O vrednică prietenă: Doamna Dr. Jindra Húskova Flajshansova de: AUREL G. STÍNO noască răniţii români din spitalul instalat în mănăstirea Strahov, unde marele nostru prieten, monseniorul Medodiu Zavoral este stareţ. Acolo, între zidurile şi bolţile venerabilei stareţii, veni în contact cu Românii, luptători pentru cauză străină la fel cu Cehoslovacii, iar graiul şi doina românească, auzite pentruprima oară poate, îi deşteptară interesul faţă de aceşti tovarăşi de suferinţă ai naţiunii sale, îndemnată de monseniorul Zavoral şi de cunoscutul profesor filoromân, filologul Jan Urban Jarnik, Jindra Huskova, învăţă româneşte, dar simţindu-se legată cu instinctive simpatii faţă de noi, fu fericită când avu posibilitatea de a ne cunoaşte acasă, prin munţii şi câmpiile noastre. In toamna anului 1919 a fost trimisă pentru studii la Bucureşti, fiind prima bursieră a Statului cehoslovac în România. Urmă facultatea de litere şi mai ales cursurile dlor Iorga, Densuşianu, Candrea şi decedatul I. Bianu, trecând cu succes examenele necesare, apoi începu a-şi pregăti teza de doctorat tratând un interesant subiect, „Terminologia creştină la Români“. Lucrarea a fost redactată în Popoarele ajungi la stimă şi dragoste reciprocă prin cunoaştere, iar cei care contribue la această operă sunt nişte adevăraţi şi moderni sacerdoţi ai civilizaţiei, astăzi când se simte atât de mult necesi- tatea unei solidarităţi întru apărarea culturii europene. Tratatele sau alianţele politice dau ocazii dese pentru festivităţi şi discursuri, însă se poate întâmpla ca marele public să rămână indiferent sufleteşte faţă de naţiunea prietenă, dacă nu a fost cine să-i atragă atenţiunea asupra diferitelor sale aspete. Aci intervine omul de cultură, singurul capabil de a consolida prietenia dintre două naţiuni, orişicât de comune le-ar fi interesele. In Cehoslovacia, depune o laborioasă activitate în slujba cunoaşterii României distinsa profesoară şi scriitoare de la Bratislava, dna Jindra Huskava-Flajshansova, căreia avem multe prilejuri pentru a-i păstra toată recunoştinţa.■ Născută la Praha, suburbia Kral-Vinohrady, în 1898, studia filologia romanică la universitatea oraşului natal, iar calda sa simpatie pentru poporul românesc îşi are originea din vremea războiului mondial. Tânăra studentă avu ocazia să culimba română. In 1921, dna Huskova este declarată doctor al Universităţii Caroline din Praha şi numită bibliotecara universităţii din Bratislava, universitate închinată marelui pedagog Komenski (Communus). Actualmente funcţionează ca lectoare de limba română la facultatea de litere a Universităţii Komenski, activitate în care depune o nemărginită iubire faţă de gândirea românească. Aproape în fiecare an veni în ţară să-şi urmeze studiile să ne cunoască mai adânc şi să-şi culeagă materialul pentru cărţile sale închinate limbii şi literaturii române. Cu prilejul vizitelor în România, dna Huskova a ţinut câteva conferinţe în limba română asupra Cehoslovaciei şi literaturii, artei şi gândirii sale. A vorbit în ciclul prelegerilor organizate de Institutul Sud-Est european, la microfonul Bucureştilor, (despre teatrul cehoslovac) apoi la facultăţile de litere din Cluj şi Bucureşti despre literatura cehă modernă, înainte de a ne ocupa de lucrările dnei Jindra Huskova, trebue să menţionăm faptul că dela dsa începe adevarata cunoaştere a literaturii române în Cehoslovacia, iar înfăptuirile eruditei prietene reprezintă cel mai mult ce s’a făcut pe tărâmul difuzării gândirii noastre în ţara vecină. Literatura română propriu zisă nu era cunoscută în Cehoslovacia, ci mai ales scriitori români în limbi străine, de ex. Carmen Sylva, Panait Istrati; frumoasele tălmăciri ale dnei Huskova au arătat vecinilor adevărata literatură română. In 1926, a tipărit o antologie de nuvele române sub titlul „Tresen Lukullova” (edit. Vilemele, Praha), astfel numită după nuvela lui Anghel, Cireşul lui Lucullus. Volumul cuprinde pagini alese din fruntaşii nuvelişti români şi arăta că literatura română prin originalitatea scriitorilor poate figura onorabil în concertul literaturilor romanice. Un studiu substanţial despe nuvela română explică lucrarea. In 1927 apăru valoroasa . * orare, Rumunsti Prosaikove, o ramei vyvoje, jednotlivych literarnich skol (Ceska Grafica unie A. S. Praha), adică „Prozatorii români“ serioasă antologie din marii noştri prozatori, precedată de o excelentă introducere literară. Volumul posedă 186 pag. din care 91 sunt ocupate cu acel studiu, care a revelat cititorilor în chipul cel mai concentrat şi judicios istoria literaturii noastre. Cartea este închinată dlui prof. Ovid Densuşianu, mult admirat de autoare şi conţine pagini antologice din N. Iorga, Koglăniceanu, Alecsandri, I. Ghica, Bălcescu, A. Russo, Maiorescu, Eminescu, O. Densuşianu, Caragiale şi E. Gârleanu. Fără îndoială că această antologie atât de îngrijit redactata, a adus imense servicii propagandei româneşti. In cele patru capitole ale introducerii literare, autoarea pregăteşte admirabil cititorul, istoriceşte şi esteticeşte, pentru înţelegerea bucăţilor traduse, alese astfel ca ideea de ansamblu să fie satisfăcută din toate privinţele. Antologia încetde cu interesantele pagini ale dlui Iorga relativ la infuenţele husite asupra literaturii române, apoi se dau pagini din ,,Cântarea României“ de Russo, din „Geniul pustiu" de Eminescu din „Poezia po- I pulară“ de Alecsandri care începe cu ,,Rumun je zrozen basnikem!“, adică „Românul se naşte poet“, scrisoarea lui Ion Ghica, „Din vremea lui Caragea etc. Autoarea cercetază cu îngrijire şcolile literare, personalităţile culturale şi literare din toate epocile, reuşind a da în cele 91 pagini ale introducerii o privire viu colorată asupra literaturii române, pe alocarea chiar minuţioasă şi cu bogate citări de opere. Prin pana eruditei cercetătoare Cehoslovacii află ceva despre cronicarii noştri, literatura sec. 19 până la Bălcescu „Omladina“ (Junimea) şi „Literarnich Rozprav“ (Convorbiri literare), Kogălniceanu, Negruzzi, Maiorescu, Eminescu, N. Gane, Ion Creangă, acel „Eminescu pritel“ adică amicul lui Eminescu, Slavici, D. Zamfirescu şi Brătescu-Voineşti; în cap. III se vorbeşte despre Haşdeu şi „Revista Nouă“ (Nova Revue), Ispirescu, Delavrancea, Vlăhuţă, Caragiale etc. Cap. IV, deosebit de intresant, cuprind între altele dspre Coşbuc, mişcarea „Sămănătorului“ („Rozsevac“) N. Iorga, revista ardeleană „Luceafărul“ (Svetlonos), urmează Sandu Aldea, M. Sadoveanu, I. Agârbiceanu, Gorun, Gârleanu Iosif, Anghel; redă amplu rolul „Sămănătorului“, apoi epoca la personalitate a dlui Iorga. Câteva pagini finale se ocupă cu revista „Vieaţa Nouă“ (Novy Zivo) şi opera dlui O. Densuşianu; spaţiul nu permite decât doar o privire fugară asupra conştiincioasei contribuţiuni a dnei Huskova, contribuţie care ar fi binevenită şi într-o traducre românească. Ardealul cu impozantul său rol în cultura naţională este tratat la justă valoare în lucrarea de faţă, citez din micul rezumat francez (11 pag.), care termină cartea: „Era literară şi de renaştere naţională propriu zisă a poporului român nu începe totuşi decât cu istoricii Şcolii ardelene dela Blaj, care a dat Românilor cei trei luceferi literari S. Micu, G. Şincai şi P. Maia). Meritul lor este de a fi pus în relief origina latină a poporului român, ceea ce nu deşteptă numai conştiinţa Românilor din Transilvania, dar şi a celor din Principate, unde G. Lazăr aduse această teorie“. In 1929 pubică un mic studiu „Rumuniske pisemnictvi povaleene” (scriitorii români de astăzi), în care tratează pe lângă literatura lui Eminescu şi a „Sămănătorului”, scriitori de talia dlor O. Densuşeanu şi a sa „Vieaţa Nouă”, I. Pillat, L. Blaga, N. Crainic, revista „Gândirea”, apoi Minulescu, I. Teodoreanu, decedatul Gib. Mihăescu, Matei Caragiale, Cezar Petrescu şi Liviu Rebreanu, etc. Intr’o ediţie pentru bibliofili apăru antologia poetică „Moderni rumunske basnictvi”, închinată poeziei moderne şi cuprinzând un substanţial studiu al dlui Densuşianu asupra poeziei române. Antologia este complectată printr’un rezumat francez asupra generaţiei nouă. Dna Huskova se ocupă metodic cu teatrul nostru în lucrarea „Moderne rumunske drama”, (Praha, Orbis, 1935) şi în cadrul minim al celor 80 pag. reuşeşte a da un istoric amănunţit şi edificator. După introducere, urmează tratarea în patru capitole: Epoca Alexandri, Caragiale şi epoca, teatrul lui Delavrancea, Davila şi H. Lecca, apoi teatrul actual conţinând patru subdiviziuni. Sunt menţionaţi şi studiaţi în cele patru clase autori precum: Sorbu, Theodorian, C. Petrescu, G. Mihăescu, L. Rebreanu, M. Săulescu, L. Blaga, O. Gogă, Minulescu, V. Eftimiu, Z. Bârsan, A. Maniu, I. Sân-Giorgiu, I. M. PATRIA Anul XIX. tr’o spontană manifestaţie, au ţinut să o sărbătorească din acest prilej, pe animatorul veşnic entusiast şi neobosit al sporturilor clujene, pentru a căror propăşire dsa a luptat cu multă abnegaţie şi devotament. Ne alăturăm şi noi, cu toată înflăcărarea la serbătorirea acestui distins sportiv al oraşului nostru, căruia îi dorim şi pentru viitorul îndepărtat aceeaşi rodnică şi fericită activitate în multiplele domenii ale sportului românesc. O nouă formulă : 30 de echipe într-o singură serie De când cu reforma Diviziei Naţionale, la Bucureşti e la modă jocul de-a formulele. In fiecare zi presa sportivă inventează noui şi noui formule. Până ori confraţii bucureşteni se jurau pe „două serii cu câteva echipe”, pe ziua de azi însă a fost lansată o nouă formulă atribuită dlui subsecretar de stat Gabriel Marinescu, care pretinde nici mai mult nici mai puţin decât 30 de echipe într-o singură serie, iar campionatul să dureze 2 ani. Ce spectacol amuzant? Stift sportive __ Federaţia de football a renunţat la organizarea Balcaniadei la Bucureşti, dovadă că pe data de 3 Noemvrie a fost angajat matchul Ungaria—România. —I Comisiunea de selecţionare a întocmit un lot de 60 de jucători de football cari vor fi trimişi în vilegiatură la mare. Din acest lot fac parte şi echipierii Victoriei: Feleean I, Căpuşan, Pop III şi Munteanu I. — Ministerul apărării naţionale a interzis ofiţerilor să funcţioneze ca arbitrii la matchurile de football.— Antrenorul ungur Jănnosy, angajat de Venus a sosit în Capitală. Noul antrenor își va începe activitatea la data de 1 August. Grav accident la atelierul CFR din Tg.-Mureş Tg. Mureş, 31. „ Un grav accident, s‘a produs ’ zilele trecute la atelierul CFR din localitate. Din neglijenţa unui fochist care nu a observat presiunea prea mare, un cazan a făcut explozie. Apa fierbinte care a ţâşnit din cazan a opă- rit pe mecanicul Floriță Alexandru în vârstă de 25 de ani, ce se afla în apropiere-In stare gravă rănitul a fost transportat la spital. Organele CFR au dispus întreprinderea unei anchete- Colţul vesel I .__ Nu înţeleg, Aniţa, cum te-ai putut căsători cu acest idiot de bărbat... — Vina ea părinţilor mei, cari prea cu mare îndârjire s’au opus acestei căsătorii... — De ce-ai concediat pe casier? __ Ştii, înainte de toate, era un om incapabil... Mai eraapoi... capabil de orice... # — De ce gâtul lebedei e atât de lung? .—. Ca să nu se înece, când crește ap»... • —• ... .și să nu uitaţi, că înainte de căsătoria noastră, bărbatul meu a văzut zile mai bune... »— Despre aceasta nu mă îndoiesc nici măcar pe-o clipă. * , — Ți-ai părăsit slujba... Spune-mi, n a fost surprins şeful tău? ,— Nu. El ştia acest lucru înaintea mea... • —— Cu haina ta de-acum nu poţi merge la teatru? __ Nu scumpu’ meu... M‘ar râde toată lumea... I—. Presimţeam acest lucru... de-aceea, am cumpărat numai un bilet... Participarea României la Săptămâna Juridică Internaţională de la Paris Cinci sute de turişti au participat la marele congres juridic ce a avut loc la Paris, la finele lunei iulie. Din partea României, au participat circa 25 de magistraţi, profesori universitari şi avocaţi. Lucrările congresului au fost deschise de Preşedintele Republicei asistat de Ministrul Justiţiei, iar şedinţa de închidere precum şi banchetul final au fost prezidate de ministrul de Instrucţie. Raportorii români a celor şase subiecte au fost în ordine cronologică : D- Preşedinte Ionescu, Dolj, la Abandonul de familie, d. prof. Aurelian Ionaşcu la Revizuirea contractelor, d. prof. Traian Ionaşcu la Fondaţiuni, d. Rector C. Stoicescu la Regimurile matrimoniale, domnii Traian şi Aurelian Ionaşcu la Filacie şi d. Cohen la Protecţiunea obligatarilor. Au luat cuvântul în şedinţele publice ale congresului domnii prof. C. Stoicescu, Traian Ionaşcu şi Aurelian Ionaşcu, a căror concluzii au fost relevate de majoritatea, delegaţiilor şi adoptate de congres Primul delegat român, d- Rector C. Stoicescu a fost ales vicepreşedinte a uneia din ședințele congresului. In atenţiunea vizitatorilor Târgului «le mostre de Toamnă 1937 din Lipsa începea 29 August Toate actele de călătorie pentru vizitarea târgului, adică: Legitimaţia de vizitator al târgului cu autorizaţia pentru insignie (Lei 175), autorizaţia de călătorie ungară (Lei 40.—) t:/mbrul cehoslovac (Lei 10.—), bonurile pentru prospectele de adrese câte (Lei 60.—) etc. se poate procura numai la reprezentanţa onorifică a târgurilor de mostre din Lipsea pentru Transilvania, Uniunea premiilor comerciale germane din Transilvania, Braşov, Șirul anului 26 sau la reprezentanţii cercuali: premiul comercial din Silbiu Strada Regina Maria Nr. 11, precum la Dr. Olm est Beer, director de bancă, Cluj, Calea Victoriei Nr. 3. Vizitatorii târgului se bucură de o reducere de tren până la graniţa germană tour şi înapoi de cca. 25—30%, obţinând totodată cu o reducere de 50% viza ungară, iar celelalte: germană, cehă, şi austriacă gratuit. Reducerea de tren în Germania este 60%. Preţurile camerelor şi alinieritărei în Lipsea sunt destul de ieftine. Vizitatorii târgului vor avea şi prilej de diferite distracţii.A având în vedere multele avantaje legate cu vizitarea târgului, nici un comerciant, industriaş sau meseriaş, să nu piardă ocazia de a vizita târgul mondial din Lipsea, unde cu puţine cheltueli are posibilitatea de a ajunge la preţioase legături comerciale. Orice informaţii mai largi asupra târgului se pot obţine la reprezentanţele onorifice, amintite mai sus, interesatul sa trimită afară de cheltuielile (pentru legitimaţie, autorizaţia ungară, timbre cehoslovace, etc. şi taxa de porto postal pentru răspuns) pentru scri- soare simplă Lei 7.—■, pentru înapoierea paşaportului Lei 25.—, totodată pentru obţinerea fiecărei viză în paşaport afară celei germane, câte Lei 60.—, ca taxă de producare, precum şi 1/2 taxă pentru viza ungară. —XX— Mica Publicitate — Căutăm pentru angajare imediată dactilograf 1 perfectă. Retribuție bună. Ore de birou seara. — Inform ț i la ziar. FRANCAIS donne lecons de lingiie et littéí'ature pour le cours supérieur des lycées corigenţi), le bacealauréat et les divers examens universitaires. Cent lei 1‘heure. iS'adresser au magasin Peneş, place Cuza-Vodă, 1, en face du Théátre National. 498 CAMERA ELEGANTA, cu acces la baie, în vilă modernă, toată ziua în soare, de închiriat, Strada Bisericii Ortodoxe 11 bis. De vânzare loc de casă, Strada Andrei Mu- reșanu. A se adresa Regina Maria 30. Duminecă 1 August 1937 Ora 7.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică r.Krijică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 9.55: Om religioasă. I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie, nr. Predica de păr. Efrem Enăcescu. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Jean Marcu. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 14.20: Continuarea concertului. 14.45: Ora veselă. Ion Manu. Ora satului. 15.00: Cunoştinţe folositoare de Dr. D. Conţescu. 15.15: Muzică populară. Taraful Ion Matache. 15.35: Valeriu Măgureanu, de vorbă cu sătenii. 15.55:—16.15: Continuarea concertului. Cântece din Muscel pentru Sălaj. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Răspunsuri tehnice. 19.12: Concert de muzică distractivă. Orchestra Busuioceanu (canto: Silvian Florin). 20.20: Prof. N. Iorga. 20.40: Corul Asoc. Sportive și Culturale CFR cond. de Georgescu-Postelnicu. 21.15: Cântece de mare de Nello Manzatti (Exemmplificări muzicale: Petre Munteanu). 21.35: Concert de seară — Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Nottara. 22.30: Radio jurnal. 22.40: Rezultatele sportive de Rladu Vasilescu. 22.55 : 241.00: Muzică distractivă. AVIZ Sfatul Negustoresc atrage atenţiunea comercianţilor băcani şi de alimente asupra următoarelor: Conform Deciziunei Ministerului Sănătăţii, Nr. 10.980 din 29 Aprilie 1937, — Monitorul Oficial No. 104 din 7 Mai a. c. — bazată pe Legea Sanitară, — este interzisă depozitarea sau vinderea, în formă „vărsată“, în băcănii şi magazine cu produse alimentare, de la oraşe, a preparatelor de curăţit metale. Aceste pot fi depozitate sau vândute — la oraşe — numai în vase originale de metal, lemn, sticlă, carton, tub, etc., ermetic închise, fie în stare solidă, ori lichidă, fie sub formă de pastă sau praf şi cu indicarea producătorului şi mărcii. Simpla debitare a acestor articole neambalate în felul prevăzut constitue contravenţie.Contravenţiile constatate pot fi pedepsite de la 2.000.— până la 20.000.— lei amendă penală. Având în vedere că organele sanitare, chemate de a controla comerţul cu acestea articole, au început controlul, şi după informaţiile noastre au şi dresat acte de contravenţie, atragem din nou atenţiunea comercianţilor interesaţi asupra acestei chestiuni, pentru a se conforma strict celor de mai sus, ca să nu se facă pasibili de pedepse grave. SE CAUTĂ de către mare intreprindere industrială, pentru secţia financiară, 2 FUNCŢIONARI DESTOINICI, vârsta 27-32 ani, cunoscând limbi străine, în special engleza şi germana, cu experienţă bancară îndelungată. Oferte însoţite de copii după diplome şi cetificate de serviciu, precum şi de o fotografie recentă, transmite agenţia de publicitate CAROL SCHULDER Bucureşti Strada Carada 2, sub „întreprindere Industrială“ W BHBnnHmr 1 August 1937, nr. 168 fyetnuide RENOIR Celebrul pictor Renoir a înregistrat succese artistice abia în zilele bătrâneţelor sale. Atunci apoi, zilnic îl molestau zeci de negustori, oferindu-l pentu tablouri preţuri foarte mari. Oftând din adâncul pieptului el le zicea: — Ee prea târziu! Voi mă trataţi cu „baefsteak“ acum, când nu mai am dinţi.. BOISROBERT Abatele Francois Boisrobert a fost unul dintre oamenii cei mai spirituali ai Franţei, în secolul al XVIITea. Intr’o zi fusese invitat la masa unui distins aristocrat. Unul dintre ceialalţi oaspeţi, liber-cugetătoruli marchiz de Villeneuve, făcea pe artistul, spunând în gura mare: —Eu nu recunosc existneţa lui Dumnezeu, pentru că până azi nu l-am văzut încă niciodată. Bineînţeles, marchizul era în aşteptarea unui răspuns din partea abatelui Boisrobert. Zimbindu-i cu bună voinţă acesta i-a şi replicat îndată: — Ai dreptate, marchize! Din acelaș motiv nu recunosc nici eu, că am fost vreodată în societatea dtale... Până azi într’adevăr, nimeni nu ne-a văzut împreună... MENGELBERG ‘—Wilhelm Mengelberg! dirija odată un mare concert, în capitala Franței. In timpul, când se executa o simfonie de Beethoven, unul dintre gornişti a făcut o greşeală. Renumitul artist olandez i-a aruncat atunci o privire... nu prea artistică... La sfârşitul simfoniei ovaţiile publicului au fost în adevăratul înţeles al cuvântului, nesfârşite. După câteva plecăciuni, Mengelberg a invitat pe toţi membrii orchestrei să se ridice şi ei. Gornistului i-a strigat însă cu glas de stentor: — Numai tu, prietene, stai jos! KYAU La un prânz, August cel puternic, regele Saxoniei a cerut lămuriri mareşalului de curte Kyau, în legătură cu mncassările prea mici, ce rezultă din impozite. A-cesta a luat îndată o bucăţică de ghiaţă, dându-o unuia dintre meseni şi învitându-1 s’o dea apoi mai departe, până când va ajunge la rege. Intr’adevăr, bucăţica de ghiaţă a făcut înconjurul mesei, topinduse mereu. In mâna regelui a ajuns abia un firicel... I—. Vedeţi, Majestatea Voastră, — zise atunci tocmai împlinise 70 de ani, a te e trecând prin multe mâini, până când ajung în vistieria statului. SWIFT Swift avea un fiu, pe care voia să-l vadă cât mai repede căsătorit. Prietenii însă îl sfătuiau să dea băiatului pace, până când va deveni mai cuminte şi mai bogat în experienţe.—.Atunci, ,— oftă Swift, — n-o să se mai căsătorească de loc... BOILEAU Ludovic al XIV-lea a citit odată lui Boileau nişte versuri făurite abia în ziua precedentă, cerându-i să-şi spună sincer părerea asupra acestor producţiuni poetice regale. — Sire, — răspunse Boileau după ce a suportat întreagă lectura, — sunteţi într’adevăr foarte puternic. Pentru Majestatea Voastră nu există imposibilităţi... Aţi voit să scrieţi nişte versuri proaste şi iată, aţi reuşit. BARTHOU O venerabilă matroană, stând de vorbă cu prim-ministrul francez Barthou, care atunci tocmai împlinise 70 ani de ani, a exclamat deodată: .— Noi doi împreună, Excelenţă, suntem tocmai de 140 ani... •—• Nu credeţi, doamnă, — îi răspunse Barthou zimbind, ,— că faţă de cei 90 de ani ai vârstei mele, eu par încă destul de tânăr ?