Patria, septembrie 1937 (Anul 19, nr. 194-217)

1937-09-01 / nr. 194

2 Cupa ..Regele Carol II“ Lisa de Vest—Lisa de Sud 2:0 (1:0) SATU-M1ARE: Oşana—lOFR 2:1 (0:0). SALQNTA: Barkochba—Salonta 1:0 (1:0). «O­RADEA: Electrica—­Stăruinţa (Salon­­ta) 4:1 (2:0). MATCHURI AMICALE BUCUREŞTI: Sp. Studenţesc—­Macabi 6:1 (3:1). OLUJ: Universitatea—Echo 1:1 (1:0). ARAD: AMEFA—IRipensia comb. 2:0 (1:1). TURDA: Industria Sârmei—­Arieşul 2:1 BUCUREŞTI, 31. — In faţa a 10.000 de spectatori, pe terenul „Venus” din Ca­pitală s-a disputat ori finala „Cupei Ca­rol” între Liga de Vest şi Liga de Sud. După un joc mai tehnic şi mai eficace, victoria a revenit pe merit Ligei de Vest cu semnificativul scor de 3:0 (1:0). A­u marcat ,în ordine: Reiter,­­Sepi şi Bindea. Moldoveanu, jucător în echipa Li­gei de Sud, a suferit în repriza întâia, o fractură de mână şi a fost înlocuit cu Bur­­bulescu. Echipele celor două Ligi au jucat în formaţiile următoare: LIGA DE VEST: Szadovszky, Chiroiu —­ Buibaş, Szaniszlo — Nagy — Demetro­­vici, Bindea — Sepi­i— Perneky Reiter — Dobay. LIGA DE SUD: Iordăchescu, Sfera­r—­­ Albu, Vintilă Feraru Rafinski, Auer­­ —Moldoveamu Rcvrâtky — Barbu — Bogdan. (0:0). REŞIŢA: Glorial-CDR 4:4 (2:1). TIMIŞOARA: Chinezul—F. C. Timişoa­ra 6:1 (2:0). CAMT—Galvani 6:2 (2:0). Tg. MUREŞ: Mureş—Nautica 4:2 (1:0) SIBIU: SGS—Şoimii 3:2 (2:2).­­CERNĂUŢI: Unirea Tricolor—Dr. Vo­dă 3:2 (0:1). ORADEA: Crişana — Stăruinţa 1:1 Victoria* C. A. C.1:1 (1:0)­ ­BUCUREŞTI, 31. — Pentru a facilita şi mai mult misiunea comisiei de selecţie de a putea observa şi forma jucătorilor din cele două grupări divizionare, Victo­ria din­­Cluj şi CAO, cari ar putea da e­­ventual un lot de selecţionabil, s’a orga­nizat un match amical între cele două gru­pări. Partida s’a disputat ca match-deschide­­re la finala „trupei Carol”, terminându-se printr’un draw (1:1). Victoria a furnizat un joc destul de fru­mos şi spectaculos, însă masiva apărare a orădenilor a zădărnicit numeroasele ac­ţiuni şi combinaţii ale înaintării clujene. Au marcat: Cociuban (Victoria) şi Ge­­cze (CAO). DIVIZIA NAŢIONALA C. CLUJ: COSMC—UBC 1:1 (0:0). BISTRIŢA: Ceramica-IOFR. 1:0 (0:0).­­REZULTATE DIN STRĂINĂTATE KOEN­IGSBERG: Germania *— Estonia 4:1 (1:0). Match de calificare pentru cam­pionatul mondial de football. 15.000 de spectatori. PARIS: Germania—­Ungaria 2:0 (1:0). In urma acestei victorii, Germania a câş­tigat campionatul mondial universitar de football. Ungaria—Franţa 11:1 (5:1). Germania—Belgia 6:1 (2:1). Ungaria a câştigat astfel turneul de waterpolo de la­­Paris. Austria—Germania 9:8 (5:5) finala campionatului mondial universitar de handball. CAMPIONATUL «MAGHIAR Phoebus—Szürketaxi 2:2 (1:0). Újpest •—­Kispest 8:1 (3:1). «Hungária_Bocs­kay 4:0 (2:0). Ferenczváros_Nemzeti 8:4 (2:1). Törekvés—Budai 11 6:1 (4:0). Szeged—«Eto 4:1 (2:1). (1:0). WATERPOLO Problema selecţionării n’a fost rezolvată incă S’a format un nou lot de 29 jucători BUCUREŞTI, 31. 1—• După matchurile de Duminecă, Comisiunea de selecţionare compusă din dd. dr. Teofil Morar­iu, dr. V. Huza şi Costel Rădulescu, s’a întrunit în localul Federaţiei, pentru a lua ultime­le hotărâri în vederea formării echipei ca­­­re va fi d­pusă Iugoslaviei. NICI O DECIZIE PANA IN ZIUA FLECARII Având în vedere forma dubioasă pe care au arătat-o unii dintre jucătorii pe cari se conta sigur la selecţionare, Comisiu­nea a hotărât să nu ia nici o măsură de­finitivă până în ziua în care expediţia va fi cantonată la Timişoara, făcând de­plasarea în acest scop un lot de 19 jucă­tori, iată lista lor. PORTARI: Sadovsky, Iordăchescu, Pav­lovici. FUNDAŞI: Felecon, Sfera, Burger, Chi­­rairu. HALFI: Rafinsky, Juhász, Vintilă, Sza­niszlo, Demetrovici. ÎNAINTAŞI: Bindea, Schwartz, Barat­­k­y, Bodola, Dobay, Colvaci şi Bogdan. Echipa se va antrena joi după masă pe arena „Banatul”. «Plecarea spre Belgrad se va face Sâmbătă dimineaţa cu Simplo­nul. Automobilii« Cursa de coasta dela Sinaia BUCUREŞTI, 31. — Duminecă s’a des­făşurat cursa automobilista de coastă de­la Sinaia, la care a participat elita concu­renţilor noştri. «Rezultatele obţinute au fost următoa­rele : Automobile sport: 1. Petre Cristea («Ford) 2­ m. 37 sec. 40. (Record bătut). 2. Ing. I. Caloianu (Hotschkiss) 2 m. 39 sec. 99. 3. Luca Niculescu (B. M. W.) 2 m. 43 sec. 85. Automobile cursă: 1. Ing. I.­­Caloianu (Maserati) 2 m. 29 sec. 58. 2. Petre Cristea (­Ford) 2 m. 34 sec. 28. 3. Ing. I. Caloianu (Devesenberg) 2 m. 34 sec. 69. Motociclete. 1. Paul Vasilescu (B.­­M. W.) 2 m. 44 sec. 19. Cu ataș. 1. B. B. Assan (I. R. A.) 2 m. 53 sec. 19. Din Carnetul unui Solitar Două excursii, două lumi îi. — „Nu trebuesc scăpate din ochi măldăriurile aestea, complectă iimpeg­atuos Cezărică, să ştie clar că la noi la Cloşcani sunt destui băieţi levenţi care dau busna la femei frumoase şi se pricep să le omagieze“... Domnull Pascal, tipul clasic al figu­­re­tului de provincie, grav, cu indexul stâng la occiputul cocoanei care făcuse pe fostul senator să vadă dublu, lăsă pentru o clipă capul din prinsoarea u­­neltelor sale pentru ca să-şi primească clienţii cu temenelele de rigoare: — Să trăiţi coane Jorj, poftiţi coane Jan, luaţi loc vă rog coane Mitică, res­­pectele mele coane Ionel, vă rog scu­zaţi, vă servim la moment, ei Lazăr, adă la iuţeală scaune din casă... Continuă manevra cu cochetărie a ferului de păr, cu ochii rătăciţi spre podea, către goliciunea indiferentă a picioarelor clientei. Neînduplecaţii admiratori, aveau hainele cam mototolite şi încălţămin­tea destul de neştearsă, însă plictisi­tele băştinaşe nici nu cereau mai mult. Destul de amuzante de năvala cava­lerilor, doamnele nu-şi precupeţiră ■zâmbetele stau hohotele, dar în acelaşi timp nesinchisându-se câtuşi de puţin de oastea coconilor tineri şi bătrâni. Discutau cu vervă chestiuni de mică importanţă, cu gesturi expansive, nu­mai să se facă auzite de galeria avidă, care începu brusc, să se intereseze de parada funebră a învingătorului de la Marna. Domnul cel decorat veni gâfâind, a­­nunţând că numai peste două ceasuri este gata reparaţia. Roti ochii prin frizerie, se uită curios la „clienţii“ în aşteptare; căzuse tocmai atunci când exibiţia era în turn şi soţia sa ţinea u­n adevărat curs de îmbrăcăminte de plajă. ■ «...,,Atumsdi ar înebuni Cloşcanii! fu încheierea discuţiei cocoanelor căci se restabili liniştea şi apărură ceilalţi bărbaţi­­prăfuiţi. —­ „Unde aţi umblat stricaţilor“? ci­ripi un glas melodios şi energic însă, dar dacă ne furau gangsterii din Cloş­cani, ce aţi fi făcut? Am fost în mare primejdie! Pare-mrise că div. aţi aler­gat după vre-o aventură neprevăzută! In frizeria ticsită a domnului Pascal, don Juanii «care-şi pierdură capetele din cauza unei duzine de picioare «goluţe, se făcură şi ei adiată în viaţă, roşi «ca racul. «Situaţia «devenise imposibilă, trebuia de găsit neapărat o platformă de retragere. iCanul Cezărică, cel mai inventiv, se scur’ră cu demnitate de pe scaunul hodo­rogit spunând cu regret bărbierului: „ve-­­ nim noi mai târziu, Pascal, dilor sunt mai­­ grăbiţi decât noi”, arătând spre excursio- I rişti._ „Bonj­ur, bonjiur”! — „«S’trăiţi, vă aşteptăm, «îndată mă rog.... iScârţâiră toate scaunele şi trupa ple­că jalnică, înfrântă. «Era homeric corte­giul donjuanilor şi politicienilor dela Cloşcani, ieşind din frizeria domnului Pascal, parcă ciomăgiţi dela o secţie de vot «prea guvernamentală. __ „A dracului mueri măi băeţi, să ne facă pe noi­­gangsteri, auzi, după ce um­blă mai goale ca «cele dela „şantan”! Bi­ne «că n’avem, noi aşa neveste, toţi trebi să fii încornoraţi şefii ceia! —« „Dar ne-am întins şi noi prea mult, se chiamă că le-am urmărit, vezi de, ae­ste sunt de bună condiţie... —I „Pagubă» în «ciuperci, las c’au să «îm­­bie ş’ali noaştri din «Cloşcani fără cio­rapi, n’a­veţi grijă. Haideţi miei la un bi­lliard... — .Mitică, facem o tablă? Printre bilele «strălucitoare lunecând u­­şor şi melodic pe postavul verde, printre cutiile de table, notabilităţile «Cloşcani­­lor, readuse la principala lor activitate, nu mai vedeau decât zâmbete drăceşti şi picioare goale de femei tinere, în sanda­le albe, adevărate bibelouri rare. «Domnul Pascal făcuse însă afaceri bu­ne. Călătorii s’au bărbierit şi s’au îngri­jit mobilizând tot personalul. Intre timp, bărbierul limbut ca toţi confraţii săi, deo­­sebindu-se de «ceilalţi doar prin «lipsa co­liviei din cuiu şi a chitarei, îşi puse cli­enţii în «curent cu toate socotelile oraşu­lui. Cât costă carnea, pâinea, zarzavatul, cum se stă «cu şperţurile, apoi făcu bio­grafiile romanţate ale mulţimei de nota­bilităţi care plecaseră din «prăvălie, aşa de «gentileţă. — „Mult mai râserăm şi ’n Cloşcanii­­ ăştia, i-ai văzut parcă n’au mai văzut pârliţii picioare de femei! Ce «caraghioşi! Babalâcul din mijloc nu-şi mai lua ochii dela picioarele mele, şi-a «pus «şi ochelarii! Se uitau la noi ca la urs! Să-­i fi văzut consoarta... Râsetele umpleau strada^, naufragiaţii s’au dus la un restaurant, conduşi de u­­cenicul desculţ. De la geamurile «cafenelei, perechi de ochi sorbeau siluetele care dispăreau «pen­tru totdeauna, după «ce le tulburase li­niştea «cotidiană şi campania de răsturna­re a guvernului... Un vânt fierbinte mătură praful stră­zilor, nisipul ajunse «până prin ceştile ju­cătorilor, «care se străduiau pentru o ca­fea partida. «Lângă un afiş de cinemato­graf, o trecătoare îmbrăcată­­pretenţios se întoarse cu spatele la vântul enervat. Speriată «de eventualele tentative Răsco­litoare. Soarele ardea, se făcuse amiază. «Pe strada principală, se ivi la o răs­pântie un convoiu de căruţe ţărăneşti. Venea o şcoală primară dela ţară să va­dă «capitala judeţului. Copiii arboraseră «costum­a aproximativ naţionale, acelea dela 10 Mai. «Fiecare purta o trăistuţă din care se zărea bucăţica de pâine, sau mai ales auriul mămiăligei. In frunte îna­inta un ciocaraş înalt, plecat într’o parte, în care stăteau semeţi subt umbrelele de­schise învăţătorul cu mustăţi mari sure, alături de consoartă. Perechea directori­ală era deplin conştientă de importanţa sa. Câteva ihărăbuşte urmau docile şi sme­rite vehiculul amiral, încărcate cu băeţi şi fetiţe, ale căror picioare, tot goale dar fără sandale, se legănau în afară. O fe­tişcană zdravănă, «cu cozi lungi pe umeri, ţinea vitejeşte un steag decolorat. «Părin­ţii se gândeau s’o mărite de pe acum, fa­tă «cu şapte «clase primare, dacă s’ar ară­ta fericita ocazie. Ce vrei, o gură mai pu­ţin la casa omului. In căruţa «cea mai ho­dorogită, o fetiţă mică cât pumnul, su­gea cu beatitudine un biet «covrigel cu sare, o delicateţă din crâşma satului na­tal, dată «cu duioşie de vre-o bunicuţă gâr­bovită.­­ Telegiuiţele trase de cai slăbănogi, cu hamuri de fringhie, stârniau colbul lipi­cios al uliţei nemăturate. In «centru, domnul director ridică ame­ninţător «un baston noduros şi din toate căruţele glasuri fragede «chinuiră un cân­tec cu «frunză verde. La urmă, încheiau convoiul două tine­re învăţătoare într’un ciocaraş curăţel, tras de un «cal gospodăresc. Nu de mult ieşite din şcoală tinerele păstrau încă no­stalgia învoirilor în oraş de Duminică, a­­tunci când un ceas de plimbare prin fee­ria bulevardului întrevedea posibilităţi de supremă fericire. Câţiva câni se repeziră la trăsurica cu cele două domnişoare, «una chiar se spe­rie scoţând un uşor ţipăt ascuţit, cealaltă luă «biciul, «croi de câteva ori javre­le cu nădejde, îşi scăpă un nervos, marş po­taie. Cânii o luară la fugă schelălăind, co­piii râseră. Când micii excursionişti­­cu dascălii lor se scoborâră în faţa Poştei, cele trei au­tomobile în formă de bolid trecură în goană învăluite de penajul greu al prafu­lui.­­ Din fundul perinelor moi, se zăreau prin geamuri siluetele «fericitelor care nu ştiau «ce-i teleguţa. («Sfârşit). de: AUREL G. STINO Publicaţiune Cooperativa Forestieră „Moţul" cu sediul In comuna­­Someşul­­Rece plasa Gilău, angajează imediat pentru nevoile sale un contabil, un casier cu garanţie materială şi morală, un conductor te­hnic silvic şi un şef de depozit. Cei ce doresc a ocupa aceste posturi sunt rugaţi a-şi înainta ofertele în scris, sau in cazul când pot să se prezinte personal în ziua de 4­­Septemvrie a, la sediul Cooperativei „Moţul“, când este convocat Consiliul de Ad­ministraţie. PATRIA O nouă oramizafie loimărească în comuna Giula iul Cluj Cluj, 31. — In ziua de 29 August a avut loc în­­comuna Giula o frumoasă serbare­­culturală la care a participat întreaga populaţie a satului. Serbarea care s-a ţinut în cadrele Re­­uniunei Mariane de sub inimoasa con­ducere a Idnei Silvia Stăncioiu înv. a fost deschisă prin conferinţa dlui Leon Bochişiu «despre Viaţa spirituală din bi­serica Sfântului Mormânt. «Conferinţa a fost ţinută într'un limr­bagiu foarte plăcut şi popular. Confe­renţiarul fiind fiul acestor văi. Corul dlui Ga­vril Pocol a cântat oas­peţilor un «foarte frumos bine a­ţi venit, imnul Astrei şi alte doine româneşti pline de multă muzicalitate şi cu o în­sufleţire cu adevărat tinerească. Domnul Ion Muraşanu, dir. şc. pri­mare din Borşa, a ţinut o disertaţie o­­cazională vorbind «despre Astra, Şoimii Carpaţilor «şi importanţa costumului na­ţional românesc. Părintele Adrian Silaghi, mulţumeşte oaspeţilor pentru frumoasa iniţiativă şi invită propovăduitorii «costumului ro­mânesc să se mai abată pe la Giula căci vor fi primiţi cu aceiaşi dragoste ca şi până acum. Serbarea a fost încheiată «de Ed. Leon Bochişiu «care cere tineretului «şi frun­taşilor satului să înfiinţeze imediat o o nouă organizaţie şoimărească pe a­­ceastă vale. «S‘a procedat la alegerea co­mitetului în persoanele «dlor Adrian Silaghi, preş. de onoare, Vasile Stănci­u, dir. şc. pri­mare comandant, G­avril Pocol, dirijor la cor. Comitetul a fost compus din fruntașii Pop Ananie, primar, Lupaș Alex., Aischilean Ioan, Pop Silvestru, Văscan Gavril și Pop Lazar. întrunirea absolvenţilor şcoale! normale de învă­ţători din Cluj seria It II CLUJ, 31. —« In ziua de 29 August la orele 11 a. m. a avut loc în sala festivă a Şcoalei normale de învăţători din Cluj întrunirea colegială a absolvenţilor seria 1927.­­înainte de deschiderea şedinţei s’a fă­cut apelul nominal, stabilindu-se situaţia prezentă a fiecărui absolvent. După acea­sta primul a luat cuvântul d. Pavel Roş­ea, prorectorul Academiei comerciale şi fostul profesor al absolvenţilor, dsa ex­­primându-şi bucuria cu care revede după 10 ani pe elevii săi. In continuare a vor­bit apoi despre volul învăţătorului în via­ţa statului nostru. In numele foştilor absolvenţi a vorbit d. Ion Iosif învăţător în judeţul Târnava Mare, dsa arătând greutăţile prin care au trecut absolvenţii în cei 10 ani de mun­că pe teren şcolar şi extraşcolar. D. Ion Iosif, a exprimat în numele Co­legilor săi asigurarea că şi pe viitor vor lupta pentru menţinerea prestigiului cre­at Şcoalei normale din­­Cluj de profesorii şi generaţiile anterioare de absolvenţi. O ASOCIAŢIE A FOŞTILOR ABSOL­VENŢI AI ŞCOALEI NORMALE Luând cuvântul d. Georgescu-Tistu pro­fesor, dsa a propus să se înfiinţeze o aso­­­ciaţie a foştilor elevi ai şcoalei cu scopul de a ţine strâns legăturile culturale şi de a ajuta materialiceşte pe soţiile văduve şi orfanii absolvenţilor şcoalei. Atât d. prorector Pavel Roşea cât şi absolvenţii şi-au însuşit această propune­re. Pentru creiarea fondului s’au subscris imediat următoarele sume: d. Pavel Roş­ea 1000 lei, d. Goga 1000 lei, d. N. Geor­gescu-Tistu 500 lei, Al. Popa 500 lei, I. Văleanu 500 lei, iar absolvenţii câte 100— 300 lei. Pentru elaborarea statutelor s’a format un comitet provizoriu compus din: Mas­­ton Dănilă preşedinte, Nicolae Ştefan se­cretar, Vomir Vasile vicepreşedinte şi Tăuţean Dumitru şi Bulbuc Ioan membrii. Pe urmă s-a oficiat un parastas pentru profesorii şi absolvenţii trecuţi din viaţă. A urmat o masă comună unde a­utoastat d. prorector Pavel Roşea ,pentru M. S. Re­gele, d. I. Văleanu pentru d. dr. Angeles­­cu ministrul educaţiei naţionale, iar d. Vomir Vasile în sănătatea profesorilor.­­Serbarea s’a terminat într’o atmosferă mare de însufleţire. O brutărie din strada Mănăştur distrusă de incendiu 'QLUJ, 31. — Duminecă noaptea spre «Luni dimineaţa s’a produs un puternic in­cendiu la brutăria şi magazia de făină a dlui Bodea Pavel din strada «Mănăştur nr. 76. «Focul a fost văzut numai când flăcările au «cuprins acoperişul clădirei. Deşi s’a deplasat imediat la faţa locului de căpi­tan Bucur G­heorghe şi plutonierul «Oancea împreună cu întreg corpul «pompierilor, fo­cul n’a putut fi localizat decât după o oră, învelişul clădirei a fost distrus com­plect. «­­ «Pagubele au fost evaluate la 50.000 lei. «Atât brutăria cât și magazia de făină e­­rau asigurate. «Se crede că focul a fost pus de o mână­­ criminală. » Concediul dlui general Gabriel Marinescu Bucureşti, 31 (Sir). — Faţă de un decret ce a apărut greşit în Monitorul Oficial, se arată că d. subsecretar de stat Gabriel Marinescu a plecat în con­cediu de 30 de zile. Pe tot timpul lipsei­­sale atribuţiile au fost trecute asupra dlui general Pârâianu, inspectorul ge­neral al jandarmeriei. Qi n ii ————— 2500 perechi ghete elegante pentru Doamne, Dom­nii şi Copii cu preţuri ieftine de fabrică pune în vânzare Casa de încălțăminte Calea Regele Ferdinand 25 Vis-a-vis de posta Centrala FĂRĂ BANI NU!!! dar cel mai eftin puteţi cumpăra la T. WEISZ BLĂNAR Cluj, Calea Regele Ferdinand No. 11, et. I. PALATUL BARZA­ RAB­IO Miercuri 1 Septemvrie 1937 , Ora 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnas­tică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimi­neaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi me­­­­dicale. 7.30: 'închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. 'Sport. Cota Dunării. 13.10: Con­cert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Nottara. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul 'vremii. Bursa­. Ştiri interne şi externe. 14.25: Continuarea concertului. 15.00: «Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică «distractivă şi variată. Universitatea Radio. 20.25: Trio­­havaian­­Stasi Tombulis. 21.10: Nicolae Secăreanu-canto. Şase cântece religioase de Beethoven. Ora de solişti. 21.35: Concert de «violoncel. «Prinţul Muihiddin Haidar. 22.10: Dna Aida «Helia. 22.30: «Sport. «Radio jurnal. 22.45: «Concert de noapte transmis de la Terasa Cercului Militar. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi ger­mană. 23.55: Ultimele ştiri. msBBMMmmmmmmmmmmmnmsem't Citiţi „Patria“ I Cfteireffufivai „MNmir a deschis la i Seal. 1937 la Sir. N. loraa 6, C!uif o MARE FRIZERIE şi COAFURĂ aem m demni şi doamne Saloanele —■ cu 15 lucrători — sunt înzestrate cu cele mai moderne instalaţiuni, serviciul efectuându-se rapid şi în foarte bune condiţiuni Salonul pentru doamne dispune de cele mai perfecte şi moderne aparate procurate din streinătate (aparatul pentru permanent, marca N. A. M. din Viena). Bărbierit — — Tuns — — Ondulaţiuni permanente PREŢURI EXTREM DE REDUSE: — Lei 7 Ondulaţiuni cu apă Lei 14 „ cu fierul Lei 150 Spălatul părului Manicure — Se mai fac şi vopsiri de păr cu preţuri foarte avantajoase. Lei 15 Lei 20 Lei 15 Lei 15 Bacşiş nu se primeşte, lucrătorii fiind bine salarizaţi, acordându-li-se şi remiză din pre­ţul lucrărilor. Folosiţi serviciile singurei mare frizerii româneşti din Cluj ! E5tS Renumitul sculptor englez Peer Vilerlee to invn-nare CLUJ, 31. — De aproape un an de zile Bam Mare găzduieşte pe unul din cei mm renumiţi sculptori englezi, pe dibaciul Peer Merlop, a cărui num­e este cunoscut de mult nu mumm în Europa, dar şi dincolo de Ocean. De la începutul calrieriei sale Perr Mierloe a fost stăpâ­nit de cred­inţa că sculptorul interior trebue dă fie ca un muzician virtuos care pe aceiaşi coardă — restricţia ge­niului —­ să scoată cele mai suptile va­riaţii. El vede elasticitate în material şi căsuţă supunerea şi modularea Sa până la extrem. Cu siguranţa sa, tech­­nică de a lucra direct după schiţă, su­­pune materialul în forme armonice şi echilibrtatte — genul său­­este acela a e­­lamlui graţios şi al gestului legere şi elegant. In intervalul cât a stat la Baia Matre, Peer Merloe a realizat numeroase lu­crări, dintre câi, majoritatea sculpturii reprezentând animale. Toate animalele lui Peer Mteb­loe au o gingăşie şi un ur­mor liniştit, profund şi discret, expresii cari sunt de a doua importanţă faţă de conducerea abstractă a limiei. Suntem informaţi că acest distins sculptor englez înainte de a se întoarce în ţara sa va vizita şi Clujul. Anul XIX. 1 Septemvrie 1937 nr. 194 Bibliog­ra­fie - «inT-r-un 'inii mniinii iiiim­ii minii ■ — A apărut Buletinul Săptămânii din 29 August 1937. Din« cuprinsul acestui număr ex­tragem: Inamicul public No. 1. —« Cine va în­vinge în «China? — Discursul dela Palermo şi soarta României. — Sculptorul Mestrovici şi Monumentul Regilor noştri. — Numărul şi ti­rajul ziarelor şi revistelor româneşti. — Cul­tură. — Juridice. — Feminine. — Cinema. — Şah. «— Roman fouilleton. — „Concurs ştiin­ţific cu premii“. — Buletinul in imagini. Pre­ţul lei 10. • Revista „Tapa de Mâine“. A apărut re­vista clujană de probleme sociale, politice şi economice anul «IH-lea No. 7—8 cu un «bogat şi documentat material. Dintre articole «men­ţionăm «Drept şi forţă de Victor Iancu, Starea clasei «mijlocie în Germania de C. Drăgulescu, «Răscoala «de la Bobâlna de T. Miihăilescu, Cul­turalizarea maselor de Ion Georgescu. însemnări: Votul universal; imbudenţimea­­bulga­ră pentru popor; Şcoala Normală Supe­rioară din Paris; Cine vrea păstrarea vechiu­lui regim în Spania; Insultarea ţărănimii; Prin împrejurimile Clujului; «Floreştii, apoi «re­cenzii: Ioan V. Tutuianu: Mijloacele folosite de Ungaria pentru desnaţionalizarea români­­­lor. Eugen Varga: La crise. G. de Micibelis: „La corporations dans le monde". Mica Publicitate se închiria«­ cameră elegant mobilată liniştită»­­centrală, intrare separată, Strada V. Ale­xandri 10, Etaj. 553 THcotage, lucru de mână, rochii de seară tailieur-uri sharnt-uri, costume de sky, ac­cesorii pentru copii mici, după cele mai noui modele parisiene. Se confecţionează şi din material propriu. Adresa: Calea Moţilor 119. 554 Şef-onorar perfect se caută pentru moara Ju­­cul de jos. Turbină, valţuri, oloiniţă, dre­­ve, piuă. Oferte pe adresa: Moara Jucul de jos, jud. Cluj. 558 Se primesc cu întreţinere complectă 2 băeţi inteligenţi de liceu, curs inferior, Strada Căpitan Ignat 37/a. Domn singur­ătate mijlocie proprietar de «casă, «potrivită pentru comerţ, doreşte că­sătorie cu D-şoară «croitoreasă sau comer­ciantă cu ceva dată. Răspuns la ziar sub: „Felix 25“. De vânzare grădini de­­­lagăr din proprie­tatea Dr. Ciobanu, Dâmbul Rotund. In­­formaţiuni la dl dr. Alexandru Kis adv. Cluj. 551 De vânzare loc de vilă, colţ cu­­Strada Mâr­ze­scu, cu apă, canal şi electrică, front 19 m, cu 85.000 lei şi în rate. Inf. Amos Frâncu 9. 540 De vânzare vilă modernă cu confort excep­ţional, 4 camere şi dependinţe, terasă şi grădină. Schimb eventual cu o casă mai mică. Strada Fântânele 41/a. 545 Dau întreţinere complectă unei fete de clasa 6,7 sau 8 de liceu pentru onorariu puţin, mai cu seamă pentru ca fetiţa­­mea de li­ceu să aibă «cu cine învăţa. Danilă Nagy, Cogălniceanu 27. 554

Next