Patria, octombrie 1937 (Anul 19, nr. 218-245)

1937-10-01 / nr. 218

O veste bună. Telefonul ne-a adus o veste bună, care ne-a reamintit de bucurii de altă dată, când arena municipală din Cluj era te­atrul atâtor materiuri internaţionale, în care de multe ori footballul unguresc a trebuit să-şi plece steagul. Victorii răsunătoare au fost cucerite de echipa studenţească, care astăzi se află în declin — care-i vrem să fie cât mai repede trecător­i— dar nu ne putem as­cunde bucuria că rolul „U”-ului a fost luat de o merituoasă grupare românească care este Victoria. Credem deasemenea cu tărie în redre­sarea sportului universitar, care se va re­naşte din propria sa cenuşe ca pasărea „Phönix”. Vestea de acum ne place să credem că este preludiul unei noui serii de matehuri internaţionale, care au fost un privilegiu al Bucureştenilor. Rostul acestor matehuri nu va fi numai să demonstrăm progresul footballului ro­mânesc, — ele au o menire mai grea, o menire de ordin material. Adică se urmă­reşte o îmbunătăţire a situaţiei financiare atât de precare. Bine organizate, ele vor avea, desigur,­­ 0 reuşită atât morală cât şi materială. In­­ urma conversaţiilor cu d. dr. Fodor, care­­ a propus echipa Hungaria, pentru a face­­ deplasarea în România, fiind actualmente­­ cea mai în formă echipă ungurească, se pare totul aranjat. In ziua de 9 Octomvrie va juca la Ora­dea în compania CAO-ului, iar în 10 Oct. la Cluj cu Victoria. March­ul acesta va fi — desigur — un regal sportiv la care au datoria să par­ticipe toţi sportivii clujeni. Vom trăi iarăşi zile de înălţare spor­tivă. T. LUICACOU al al locului este Lei 50, se va percepe pe spectacolele la acest preţ şi se vor aplica timbrele teartrale în valoarea de Lei 25. f) Prin bilet de serviciu se înţeleg ace­lea date de autorităţi persoanelor cari ur­mează să ocupe locuri la spectacole pen­tru controlul ce le incumbă legile şi regu­lamentele lor organice. La aceste bilete se vor aplica timbrele teatrale de Lei 6 (şase) de persoană. 3. întreprinzătorii cari nu vor aplica timbrele teatrale vor fi puşi în contra­venţie de organele fiscului prev. de art. 22 din legea impozitului pe spectacole precum şi de cei împuterniciţi de minister conf. acestui art. Director: Indescifrabil. Şeful serviciu­lui : Indescifrabil. Cluj, la 29 Sept. 1937. Preşedinte: ss. Loc.-col. Bogaevici. Secretar: ss. Dr. Ilie Ciurel. Hungária la Cluj „Gloria a sancţionat pe conducătorii Universităţii“ In urma slabului rezultat reuşit Dumi­necă de „U” la Arad, „Gazeta Sporturi­lor”, face următoarea apreciere: „Orice politică brutal practicată dă fa­liment în sport. Acesta este şi cazul înti­neririi dintr’odată. Noi nu vrem să spu­­­nem că Universitatea şi-a vândut jucăto­rii din alte motive decât acelea de a ajun­ge la o formaţie cu mai mulţi jucători ti­neri. Lucrul acesta trebuia însă înfăptuit cu mult tact şi nu cu nesocotirea tuturor jucătorilor de valoare. Elementele tinere chemate prea din vreme la roluri de răs­pundere sunt compromise, iar culorile clu­bului au soarta pe care a avut-o Univer­sitatea cu Gloria, unde scorul n’a fost în­că atât de mare cât ar fi trebuit să fie în urma înfăţişării jocului”. Fără comentări DISTRICTUL DE FOOTBALL, CLUJ COMUNICAT OFICIA­L. 1. Omologări: Unirea *— Turnătoria camp. cl. I. 5:4. Victoria—Napoca iunior camp. 6:0. Haggibbor—CER calificare 3:2. CAC—CSMC iunior 5:1. 2. Se introduce Haggibbor în seria I iu­nior. 3. Se va cita la proxima şedinţă dini: Gh. Horea, Bacsó, Weintraub şi Schnei­der de la CSMC. 4. Se dispune jucarea în rest. de 45 min. a jocului A. Iancu—Turnătoria. 5. Program pe 3 Oct. 1937. ARENA MARE: 8—10. CAC—Napoca iunior camp. 10— 12. CAC—Arieș Div. „C”. 2— 4. ,,U”—CSMC iunior camp. 4—6. Ripensia—„U” Div. „A”. ARENA MICA: 8— 10. A. Iancu,—UEC camp. iunior. 101—12. Unirea—,,U” N­ camp. I. 12—2. Napoca—Victoria H camp. I. ARENA HAGGIBBOR (Str. Donat). 9— 11. Haggibbor—Turnătoria camp. I. 11— 1. A. Iancu—Echo camp. I. 3— 5. Echo—CIFR junior camp. 6. Pe 3-X 1937 delegat federal: dr. Mol­dovan, medic oficial, d. cpt. Chiper., 7. Extras din ordinul Min. de fin. Dir. Timbr. şi Cifr. de af. Serv. Imp. pe spec­tacole şi Aut. No. 181.344 din 28 Aug. 1937. 1. Sunt suspuse timbrului teatral şi ar­tistic toate spectacolele prevăzute la art. 1 al legii impozitului pe spectacole cu ex­cepţia serbărilor manifestărilor O. E. T. R.-ului şi ale Ligii Culturale. b) Prin manifestările OETR-ului se în­ţeleg acelea organizate direct de OETR, nu şi acelea organizate de societăţi a că­ror activitate este controlată de OETR pentru dezvol­tarea educaţiei morale şi fizice în cadrul legii OETR-lui. 2 Timbrul teatral şi artistic se va per­cepe de întreprinzătorii de spectacole, de­la persoană şi se va aplica pe bilete. a) Pentru persoanele ce plătesc biletul conf. tarifului de preţuri se vor aplica timbrele teatrale de Lei 2 (doi). b) Pentru persoanele ce nu plătesc bi­letul, adecă gratuiţii se vor aplica tim­brele teatrale de Lei 6 (şase). c) Pentru timbrele autorităţilor, se vor aplica timbrele teatrale de Lei 2 (doi). d) Pentru biletele de favoare (cari tre­­buesc imprimate conf. legii impozitului pe spectacole, pe hârtie filigranată, la care se va percepe impozitul pe spectacole, conf. tarifului de preţuri oficiali, se va epli­ca timbrele teatrale în val. de Lei 50% din preţul biletului conf. tarifului r­e preţuri oficiali. Deci dacă preţul ofici­ Ştiri sportive — Turcia a propus României două materiuri fixând pentru aceasta datele de 28 şi 30 Octomvrie. Este ştiut faptul că Federaţia Turcă a refuzat să participe la Ba’caniada de la Bucureşti pe motivul că la acea dată nu putea să prezinte o echipă care să facă faţă onorabilă. Eri însă s’a primit la FRFA o adresă prin care se solicită două materiuri în Turcia la datele sus amintite, la Ankara. Primul ar urma să se dispute între re­prezentativele României şi Turciei, al doi­lea între reprezentativele Ankarei şi Bu­­cureştiului. Federaţia Română, încă nu a răspuns acestei oferte. I— Federaţiei Română a primit o ofertă din partea celei­­iugoslave pentru angaja­rea unui match de football între selecţio­natele Bucureştiului şi Belgradului. Pen­tru aceasta s-au propus două date: 10 Octomvrie sau 22 Noemvrie. Deşi oferta făcută este avantajoasă, totuşi ERFA va fi silită să renunţe la pri­ma dată, iar la cea de a 2-a să dea un răspuns mai târziu. — O. E. T. R.-ul a refuzat prelungirea cererii de şedere în ţară a lui Platko. D. U. I. G. şi Gloria CFR au rămas fără an­trenor. In cursul săptămânii trecute au fost prezentate C. E. T. R.-ului mai multe ce­reri de prelungire a şederii în ţară a di­feriţilor antrenori streini, cari activează în România. Aceştia sunt: Ştefan Platko, Zoltán Blum şi Francisc Platko. înaltul for a dat aviz defavorabil nu­mai ultimului petiţionar. — La 10 ianuarie 1938 se va disputa la Lisabona matchul de football dintre e­­chipele reprezentative ale Ungariei și Portugaliei. Acest important joc este așteptat cu ardoare de sportivii portughezi. Cetiţi ziarul ..PATRIA" ' RADIO Vineri 1 Octomvrie 1937 6.30: Deschiderea emisiunnii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) - "Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cultu­rale. Sport. Cota Dunării. 13.10 :Concert de prânz. Orchestra Rădic­, dirij. de Ion Ghiga. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bur­sa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Concert de atractivă (discuri). 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată. Orchestra Jean­­Sibiceanu. (voce: Cristian Vasile). Arii porpulare. Uni­versitatea Radio. 20.15: Călătoriile în antichi­tate de C. Gerota. Radio România. 20.35__ 21.00: Muzică distractivă (discuri). Radio București. 20.35: Muzică de cameră pentru­­ instrumente de suflat: Quartetul No­. 5 în re­i de Rossini (Hristache Popescu-flaut, C. Me­­tani-clarinet, C. Scheuch-fagot şi S. Pincu­­conu). Radio-Român­ia, Radio Bucureşti. Seara de operă. 21.00: „Trubadurul“, operă în 4 acte (8 tablouri) de Giuseppe Verdi (discuri). 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23:55: Ultimele știri. Mica Publicitate învăţătoare merge lângă copii la familie. Cântă pian. Adresa la administraţie. Chi­pii, de vânzare orologiu mare (stello) para­van artistic antic. Str. Berde 2, etaj I, aşa 8. Diferite convoaie, tablouri, lustre, gobeline, oglinzi, mobile antice, vitrine şi nenume­­rate obiecte se găsesc cu preţuri de ocazie în comisionul Lloyd Piaţa Unirii 9. Primim orice spre vânzare în comision Ocazie rară de vânzare urgent 5 stupi foarte frumoşi, preţ convenabil, adresa la Adm. ziarului. I)e vânzare , masă mare de sufrage­rie. Str. Petri Maior 17. Mobile de bucătărie, moderne. In toată culoa­rea se află pe strada Barițiu nr. 10. 591 fumate Femeile și directorul executiv Femeile nu prea au multă treabă cu directorii executivi ai institutelor fi­nanciare. De­ obiceiu ele nu ridică îm­prumuturi, ci abia fac din când în când câte-o mică depunere în vederea unei­ splendide rochii pentru sezonul viitor,­­ ori urmărind vre­un alt scop, tot atât­ de nobil. In general micile economii, ce­­ isbuteşte femeia să le facă, ca le încre-­­ dinţează mai biccuros vre'unei bănci, decât prea iubitul, tovar­ăş al vieţii sa­le... Deosebirea principală între depu­neri şi împrumuturi e, că depunerile se pot face fără vre-o intervenţie a direc­torului executiv. Aşa apoi, femeile nu prea ajung în situaţia să cunoască per­sonal pe acest important personaj. Fireşte, sunt şi excepţii. Bărbatul ri­dică uneori împrumuturi fără ştirea şi învărea nevestei sale. Ne­achitând vre-o rată la termen, banca e nevoită să-i adreseze o somaţie, iar somaţia se întâmplă să ajungă mai întâi în fru­moasele mâini ale fermecătoarei femei. Urmează atunci inevitabila scenă con­jugală, în cursul căreia femeia îşi ame­ninţă bărbatul chiar şi cu pornirea pro­cesului de divorţ. Totuşi, a doua zi ea se duce la bancă şi face o vizită de jalnică rigoare direc­torului executiv. El o primeşte cu drag şi stă de vorbă cu ea, fără să~i spună, că e înfiorător de ocupat. Rezultatul nu prea scurtei convorbiri e, că frumuşica noastră părăseşte banca încântată de buna primire, ce i s-a făcut Şi de neîn­trecuta drăgălăşie a directorului execu­tiv. Şi uită să mai pornească procesul de divor­ţ... . Prin urmare şi noi, femeile, ne avem motivele noastre, să sărbătorim pe des­tinsul director executiv al „Albinei“. Şi să-i dorim încă o jumătate de secol... ADELINA IST­RATE. Pericolul ia sectelor proporţii Autorităţile noastre să ia toate măsurile pentru stăvilirea acestui flagel, înainte de contaminarea regiunilor de frontieră BUCUREŞTI, 30. __ in Ungaria pericolul sectelor religioase constituie o mare îngrijo­rare, pentru guvern şi pentru bisericile ungu­reşti. Nici într‘o ţară din Europa centrală, sectarism­ul nu s‘a răspândit mai intens, ca în patria latifundiilor medievale a conţilor revi­zionişti dela Budapesta. Răspândirea sectelor religioase din Ungaria se datoreşte marei tra­gedii a ţărănimii, care, astăzi, numără în rândurile ei aproximativ şase milioane de proletari. Conducerea nobilitară a Pestei, îndemnată de către catolicismul maghiar, a primit în ul­tima vreme o adevărată cruciadă de stăpâ­nire a sectarismului, care s-a desvoltat ca un pericol grav pentru existenţa naţiunei vecine. Autorităţile au trecut printr-o spaimă verita­bilă, când au constatat, că sub „misticismul“ bolnăvicios al sectarismului se ascund cele mai periculoase or­ganizaţiunii comuniste şi nihiliste. Astfel, secta „Martorilor lui Iehova“­­ cuprinde în sine nuclee comuniste, iar „secta celor sterpi“ e organizată după principiile de­­ bază a „nihilismului“. Satele pline de mizerie­re pe latifundiile „Alföld“-ului sunt împânzite de către credin­cioşii „Martorilor lui Iehova“.­­ Mişcarea sectară a „Martorilor lui Iehova“ a fost înfiinţată de către comerciantul ame­rican Charles Tace Russel şi de către avoca­tul american I. R. Rutherford. In anii de du­pă război, secta „Martorilor lui Iehova“ a îm­pânzit cu credincioşii săi toate ţările pămân­tului. Dispunând de capitaluri fantastice, şi­­au organizat o presă de propagandă formida­bilă şi prin mii de tipografii răspândite In toată lumea, tipăreşte anual milioane şi mi­lioane de cărţi de propagandă. Statistica pe care o dăm mai jos asupra cărţilor tipărite in anii 1926-1934 ne dă o imaginaţie precisă despre uriaşa propagandă pe care o face această sectă. Astfel numărul cărţilor sectare tipărite în anul 1926 a fost de 6.230.531 bucăţi; în 1927: 10.310.453 bucăţi; în 1928: 20.865.715 bucăţi; în 1929: 19.656.649 bucăţi; în 1930: 13.424.043 bucăţi; în 1931: 19.380.742; în 1932: 25.810.311; în 1933: 30.172.438 volume; în 1934: 22.041.622 volume.­­Scăderea publicăţiilor în 1932 e numai apa­rentă şi se datorează faptului că dl. Adolf Hitler a ordonat confiscarea tipografiei din Magdenburg, care tipărea anul milioane de volume şi broşuri cu învăţămintele „Martori­lor lui Iehova“, destinate pentru ţările din centrul Europei. Intre anii 1921__35 această sectă a impri­mat şi răspândit în toată lumea 178.000.895 cărţi şi broşuri, tipărite în 57 de limbi, cu scop de propagandă. In Ungaria o singură ti­pografie a tipărit în anul 1934 aproape 100.000 de cărţi de propagandă pe care le-a răspândit printre ţăranii maghiari, unde aceste erezii prind rădăcini cu o vertiginoasă uşurinţă. Dar, de pe câmpia Tisei ungureşti apostolii sectei religioase a „Martorilor lui Iehova“ după cum am aflat, au început în ultimul timp să inunde şi judeţele de frontieră românească, unde îşi r­ecru­tează credincioşi, mai ales, prin­tre ţăranii maghiari, înfiinţând mai multe­­­r­­ganizaţiuni. Otrava comunistă a acestor învă­ţături sectare ameninţă însă cu infiltrarea ei veninoasă şi pătura ţăranilor români din jude­ţele limitrofe Arad, Biho­r, Salaj, Satu-Mari, etc. printre cari educatorii unguri încearcă să răspândească această credinţă, periculoasă atât pentm ţară cât şi pentru biserica noa­stră. Pericolul bine cunoscut a acestor secte în Ungaria este înlăturat prin urmărirea severă de către autorităţi, cari nu mai permit înfiin­ţarea, persecutând pe protagonişti. Credem de cuviinţă a atrage atenţiunea autorităţilor noastre, cari se vede, au trecut cu vederea ac­tivitatea acestei secte periculoase importată din Ungaria şi care, cu scopurile ei oculte, nu poate să urmărească al scop decât submi­nare conştiinţei naţionale şi religioase a ţă­­rănimei noastre, religioase în Ungaria ameninţătoare PATRIAAnul XIX 1 Octomvrie 1937 nr. 218 Şedinţa comitetului şcolar al liceului indu­strial de fete din Cluj CLUJ, 30. 1“ Ieri după masă la orele 4 s-a ţinut în strada Stroescu nr. 12 sub prezidenţia dlui Marius Peculea, şedinţa comitetului şcolar al liceului industrial de fete din Cluj. Au participat următorii membrii din comitetul şcolar: d. prof. Nicolae Drăgan, d. Negruţiu, d. Mândruţiu, dna prof. Câm­pean, dna Pery, dna Buzilă etc. Primul a luat cuvântul d. preşedinte dna salutând şi urând spor la muncă dnei Economu, noua directoare a liceului industrial de fete. S’a procedat după aceasta la verificarea gestiunei pe anul 1937—38, discutându-se diferite chestiuni ce privesc bunul mers al gospodăriei şcoalei. Viitoarea şedinţă a comitetului şcolar se va ţinea săptămâna viitoare. —x— Un călător se sinucide într-un hotel din Sinaia Sinaia, 30 (S1). — Poliţia din Sinaia c­ fost avizată că într'o cameră a hote­lului „Regal“ din acel oraş, un pasager a încercat să se sinucidă cu tablete de somnalin. Sinucigaşul se numeşte Şte­fan Dumitrescu. In stare gravă el a fost transportat la spital. Impozitele pe automo­bile trebuesc achitate până la 1 Noemvrie BUCUREŞTI, 30 (SIR).­­ Ministerul finanţelor a decis ca plata impozitului pe automobile, trimestrul Octomvrie, să se facă până la data de 1 Noemvrie. Iftsemniaci pen­tea a­zi Conflicte cari ar putea fi evitate Conflictul dintre fisc şi contribuabil haiduc temerari devine târgoveţ blajin, există de când lumea. Antagonismul Zâmbeşte semnificativ şi aruncă pri­­dintre aceste două tabere în permanent vin înţelegătoare: „aşa te vreau bădiea­tă stare de război, s-a manifestat în cursul timpurilor în diferite forme: de­la rezistenţa pasivă şi cuminte a cetă­ţeanului calm şi cu judecată, până la a­­gr­esirea violentă şi sângeroasă provo­cată de spiritele cari şi-au pierdut bu­sola raţiunii. „Manifestaţia“ depindea întotdeauna de TACTUL funcţionarului fiscal, care cunoştea sau nu felul în ca­re putea fi „luat“ subiectul impozabi. Dacă purtarea agentului de urmărire era decentă şi adecvată situaţiei socia­le a celui urmărit, raportul dintre aceş­tia doi ovi car­e ar fi fost obiectul de discuţie — nu ar fi putut nici odată de­genera într'un conflict de proporţii gra­ve. Lucrurile s‘ar fi putut aranja într'o atmosferă­ civilizată, scutită de groso­lănia cuvintelor de ocară şi a ţigăniei atât de familiară neînţelegerilor de a­­semenea natură.­­ " _ Din nenorocire, foarte puţini sunt slujbaşii aceia cari îşi cunoc meseria şi ştiu CUM să se poarte cu lumea. Cei mai mulţi îşi închipue că contribuabilul este un delicvent de drept comun, faţă de care îşi poate permite orice, de la umilirea cea mai josnică până la in­sulta cea mai gravă — pentru că pute­rea şi legea este cu el şi sub scutul ei poate să taie şi să spânzure pe toţi ai ceia cari le cad în mână. Abuzurile fiscale mai întotdeauna astfel încep. Agentul afişând o atitu­dine impertinentă, indiferent dacă are sau nu dreptate, îşi terorizează până la exasperare victima. Dacă contribuabil­­ul este versat în aşa zisele „aranja­mente“,­ reprezentantul fiscului îşi schimbă brusc metoda de coerciţiune. Din leu furios devine cale blândă, din sau „de ce nu mi-ai spus de la început nenişorule“. — Dacă se întâmplă însă ca domnul Con­tribuabil, ştiindu-se în drepturile lui, n‘ar face o primire prea prietenoasă dlui Agent de urmărire, şi mai ales nu s‘ar emoţiona de vizita lui, buclucul e gata făcut. Fără să ia în considerare DACA E SAU NU IN DREPT, săvâr­şeşte sau nu abuz de putere, domnul Agent înşfacă tot ce găseşte în cale şi pleacă, fără să uite bine înţeles limba­jul trivial şi ameninţările grosolane la ad­resa victimei spoliată de lucrurile sale cele mai necesare. Iar dacă întâmplător, bietul om ar în­cerca să reziste actului de violenţă să­vârşit de reprezentantul fiscului, până la urmă s-ar mai trezi şi cu un proces de ultragiu, şi cum ne găsim sub stare de asediu, uşor s‘ar trezi depe o zi pe alta, în beciurile Tribunalului Militar. Reflexiile acestea ni le-a inspirat în caz întâmplad­eri în oraşil nostru. Un agent fiscal dela Percepea I. (ca să se ştie), s‘a prezentat în magazinul unui cunoscut comerciant din localitate. A­­cesta ştiindu-se în perfectă ordine cu plata impozitului, şi-a manifestat nedu­merirea faţă de inoportuna vizită. A­­gentul, după ce în zădar încercase o „tranzacţie“ cu comerciantul în ches­tiune, plictisit d­e milogeală, i-a ridicat cântarul şi cu toate protestele legitime l-a transportat la percepţie. Magaziul lipsit de cântar a suferit enorm, întru­cât nu şi-a putut servii clienţii. Şi au trebuit intervenţii speciale şi drastice, ca bietul comerciant să reintre în po­sesia uneltei confiscate, bineînţeles su­portând până la urmă şi cheltuelile fă­cute cu transportul, întâmplarea de mai sus nu e un caz izolat. Sute şi mii se înregistrează zil­­n­i­c dealungul şi dealatul ţării, desvă­­luind mentalitatea curioasă a acelora cari preferă îndeplinirii conştiente a serviciului lor — abuzul. Aparatul fiscal în ultimii an­i a sufe­rit radicale transformări. In fruntea percepţiilor şi administraţiilor financia­re, au ajuns oameni­i titraţi, funcţionari energici şi în bună parte drepţi. De ce nu îndrumă aceştia, pe calea bună, pe toţi aceia cari confundă interesul public cu interesul lor particular şi mai cu seamă de ce nu insuflă acestora mai multă omenie, mai multă înţelegere şi o mai mare doză de bun simţ, pentru că în importurile lor cu contribuabilii să ştie cum să se poarte şi cum să proce­deze?! VIRGIL DALEA. Afaceri necurate In jurul Cum­ pării noului local Asigurărilor achiziţie­at Casei Sociale din Hej se risipesc milioanele adunate din sudoarea muncitorilor şi micilor industriaşi. Un târg suspect DEJ: 30. — De ani de ziile Casa de Asigurări Sociale din oraşul nostru caută să-şi facă rost de un local potri­vit scopurilor sale. Dar, deşi aceasta in­stituţie produce anual excedente cu mi­lioanele în urma intervenţionismului o­­bişnuit la Casa Centrală din Bucureşti nu îşi poate achiziţiona un local cores­punzător ci de vre­o trei decenii este ne­voită a-şi trata bolnavii în pivniţe, un­de ruginesc uneltele medicale. După nenumărate intervenţii şi me­mbrii, anul acesta s‘a trecut, în sfârşit, în buget suma necesară cumpărării u­­nui teren potrivit atât din punct de ve­dere igienic cât şi estetic. Dar abia s‘a lansat isvaru‘l că-i trebue un loc al Casei, au şi năpădit ofertele cele mai imposibile ca preţ şi aşezarea imobilelor oferite. Până aci nimic de zis. Fiecare pro­prietar­ are drept să işi ofere ce crede de bine.­­ Lângă actuala clădire a Casei se află un teren de vre­o 3500 metri patraţi cu parc de zeci de ani cu edificiu construit igienic şi care se oferă cu preţul de 1 milion şi 400 mii lei. In schimb, tere­nuri mai miici şi chiar fără grădini se oferă pe preţuri aproape fabuloase. Comisiile trimise de Casa Centrală se ţin lanţ de vre-un jumătate de an, dar hotărâre nu-i chip să ia, căci interven­ţiile şi contra-intervenţiile se înteţesc pe zi ce merge. Aşa mai recent, proprietarul unui res­taurant şi hotel din piaţa centrală îşi oferă hanul şi cafeneaua pentru un fleac de 5,6 milioane Casei de Asigu­rări. Şi, deşi toată lumea cu mintea întrea­gă priveşte cu indignare la aceasta târ­­guială fără rost, în ziua de 24 c., un inginer al Casei Centrale măsura fa­ţada hotelului împreună cu portarul a­­cestuia, iar proprietarul cu bastonul pe mână şi cu ţigara fumând cu „nepă­sare“, privea ca la cel mai natural lu­cru din lume. Acest proprietar de restaurant, nu este altcineva decât d. dr. Augustin Pordea, avocat clujan, personaj libe­­ ral influent. „ Bieţii asiguraţi, muncitori şi munci­toare cu salarii variind între 1­200 şi 2000 le lunar, după ce şi-au vărsat a­­nual leafa de pe o lună instituţiei care se numeşte atât de galeş „Casa de A­­­sigurări Sociale“, iar plămânii şi i-au scuipat şi-i­­scuipă zilnic în cursul ocu­paţiei­ obişnuite împreună cu mi­ci meseriaşi, cari îşi târăsc existen­ţa în acest orăşel mort economi­­ce­şte, — să se bucure, căci persoane simandicoase se îngrijesc să fie suflate milioanele adunate din cotizaţiile mi­cilor şi marilor tuberculoşi. Terenul unde Casa de Asigurări So­ciale s-ar putea aşeza pentru mai multe decenii cu toate instituţiile sale sanita­re, este considerat „scump“ ca preţ de către gheşeftarii întreţinuţi pe banii a­­siguraţilor. Casa Centrală, Ministrul Muncii, Curtea de Conturi, nu au nimic de zis la potlogăria ce se prgăteşte contra legii şi bunului simţ? REP. închiriez locuinţe familiare şi garsoniere confortabile scutite de zgomot şi praf. Regele Carol I nr. 27. 590 # Reintorcându-mă de la Paris, am adus cele mai frumoase modele de iarnă KISS CROITOR DE DAME Rog Onor clientelă a­ mă vizita: Str. Regina Maria No. 36, etajul III. Azi la f­ocat cu-i/pica Joi, 30 Septemvrie: Călătoria lui (premieră). Perichon Citoe­ matagreate Select: Trăim numai odată. Urania: Prințesa patinajului. Muncitorilor: I Samson. II Eroarea conjugală. Dr. JOE GHERMAN: Inspector general administrativ In Tipografia Naţională Cluj au apă­rut trei lucrări ale dlui inspector admi­nistrativ Dr. Joe Gherman, tratând chestiuni de ordin administrativ. 1. Judecătoriile comunale în Ardeal, Banat, Vechiul Regat şi scaunele să­teşti din Munţii Apuseni instituite de Avram Iancu. Lei 35. 2. Regulamentul pentru organizarea pompierilor rurali Lei 45.—; 3. Regulament tip pentru organiza­rea serviciului homarilor Lei 35.—. Se a­flă de vânzare la Librăriile: Cartea Românească, V. Onişor şi R. Ciof­ec, Cluj. Mare asortiment în sobe şi căminuri de teracotă de Bistriţa, de prima calitate, cele mai noui modele originale, în toate culorile şi dimensiunile, maşini de gătit la reprezentanţa principal Dezideriu Adorjan maestru Str. M. L. Rudeanu (I. Surdă) 13 Telefon 19­35 Primesc în preţurile cele mai avantajoase: transformări, reclădiri, reparaţiuni,­­ în lo­calitate şi în provincia Vizitaţi depozitele noastre, fără ob­i- gaţiunea de-a cumpăra.

Next