Patria, octombrie 1937 (Anul 19, nr. 218-245)
1937-10-01 / nr. 218
O veste bună. Telefonul ne-a adus o veste bună, care ne-a reamintit de bucurii de altă dată, când arena municipală din Cluj era teatrul atâtor materiuri internaţionale, în care de multe ori footballul unguresc a trebuit să-şi plece steagul. Victorii răsunătoare au fost cucerite de echipa studenţească, care astăzi se află în declin — care-i vrem să fie cât mai repede trecători— dar nu ne putem ascunde bucuria că rolul „U”-ului a fost luat de o merituoasă grupare românească care este Victoria. Credem deasemenea cu tărie în redresarea sportului universitar, care se va renaşte din propria sa cenuşe ca pasărea „Phönix”. Vestea de acum ne place să credem că este preludiul unei noui serii de matehuri internaţionale, care au fost un privilegiu al Bucureştenilor. Rostul acestor matehuri nu va fi numai să demonstrăm progresul footballului românesc, — ele au o menire mai grea, o menire de ordin material. Adică se urmăreşte o îmbunătăţire a situaţiei financiare atât de precare. Bine organizate, ele vor avea, desigur, 0 reuşită atât morală cât şi materială. In urma conversaţiilor cu d. dr. Fodor, care a propus echipa Hungaria, pentru a face deplasarea în România, fiind actualmente cea mai în formă echipă ungurească, se pare totul aranjat. In ziua de 9 Octomvrie va juca la Oradea în compania CAO-ului, iar în 10 Oct. la Cluj cu Victoria. Marchul acesta va fi — desigur — un regal sportiv la care au datoria să participe toţi sportivii clujeni. Vom trăi iarăşi zile de înălţare sportivă. T. LUICACOU al al locului este Lei 50, se va percepe pe spectacolele la acest preţ şi se vor aplica timbrele teartrale în valoarea de Lei 25. f) Prin bilet de serviciu se înţeleg acelea date de autorităţi persoanelor cari urmează să ocupe locuri la spectacole pentru controlul ce le incumbă legile şi regulamentele lor organice. La aceste bilete se vor aplica timbrele teatrale de Lei 6 (şase) de persoană. 3. întreprinzătorii cari nu vor aplica timbrele teatrale vor fi puşi în contravenţie de organele fiscului prev. de art. 22 din legea impozitului pe spectacole precum şi de cei împuterniciţi de minister conf. acestui art. Director: Indescifrabil. Şeful serviciului : Indescifrabil. Cluj, la 29 Sept. 1937. Preşedinte: ss. Loc.-col. Bogaevici. Secretar: ss. Dr. Ilie Ciurel. Hungária la Cluj „Gloria a sancţionat pe conducătorii Universităţii“ In urma slabului rezultat reuşit Duminecă de „U” la Arad, „Gazeta Sporturilor”, face următoarea apreciere: „Orice politică brutal practicată dă faliment în sport. Acesta este şi cazul întineririi dintr’odată. Noi nu vrem să spunem că Universitatea şi-a vândut jucătorii din alte motive decât acelea de a ajunge la o formaţie cu mai mulţi jucători tineri. Lucrul acesta trebuia însă înfăptuit cu mult tact şi nu cu nesocotirea tuturor jucătorilor de valoare. Elementele tinere chemate prea din vreme la roluri de răspundere sunt compromise, iar culorile clubului au soarta pe care a avut-o Universitatea cu Gloria, unde scorul n’a fost încă atât de mare cât ar fi trebuit să fie în urma înfăţişării jocului”. Fără comentări DISTRICTUL DE FOOTBALL, CLUJ COMUNICAT OFICIAL. 1. Omologări: Unirea *— Turnătoria camp. cl. I. 5:4. Victoria—Napoca iunior camp. 6:0. Haggibbor—CER calificare 3:2. CAC—CSMC iunior 5:1. 2. Se introduce Haggibbor în seria I iunior. 3. Se va cita la proxima şedinţă dini: Gh. Horea, Bacsó, Weintraub şi Schneider de la CSMC. 4. Se dispune jucarea în rest. de 45 min. a jocului A. Iancu—Turnătoria. 5. Program pe 3 Oct. 1937. ARENA MARE: 8—10. CAC—Napoca iunior camp. 10— 12. CAC—Arieș Div. „C”. 2— 4. ,,U”—CSMC iunior camp. 4—6. Ripensia—„U” Div. „A”. ARENA MICA: 8— 10. A. Iancu,—UEC camp. iunior. 101—12. Unirea—,,U” N camp. I. 12—2. Napoca—Victoria H camp. I. ARENA HAGGIBBOR (Str. Donat). 9— 11. Haggibbor—Turnătoria camp. I. 11— 1. A. Iancu—Echo camp. I. 3— 5. Echo—CIFR junior camp. 6. Pe 3-X 1937 delegat federal: dr. Moldovan, medic oficial, d. cpt. Chiper., 7. Extras din ordinul Min. de fin. Dir. Timbr. şi Cifr. de af. Serv. Imp. pe spectacole şi Aut. No. 181.344 din 28 Aug. 1937. 1. Sunt suspuse timbrului teatral şi artistic toate spectacolele prevăzute la art. 1 al legii impozitului pe spectacole cu excepţia serbărilor manifestărilor O. E. T. R.-ului şi ale Ligii Culturale. b) Prin manifestările OETR-ului se înţeleg acelea organizate direct de OETR, nu şi acelea organizate de societăţi a căror activitate este controlată de OETR pentru dezvoltarea educaţiei morale şi fizice în cadrul legii OETR-lui. 2 Timbrul teatral şi artistic se va percepe de întreprinzătorii de spectacole, dela persoană şi se va aplica pe bilete. a) Pentru persoanele ce plătesc biletul conf. tarifului de preţuri se vor aplica timbrele teatrale de Lei 2 (doi). b) Pentru persoanele ce nu plătesc biletul, adecă gratuiţii se vor aplica timbrele teatrale de Lei 6 (şase). c) Pentru timbrele autorităţilor, se vor aplica timbrele teatrale de Lei 2 (doi). d) Pentru biletele de favoare (cari trebuesc imprimate conf. legii impozitului pe spectacole, pe hârtie filigranată, la care se va percepe impozitul pe spectacole, conf. tarifului de preţuri oficiali, se va eplica timbrele teatrale în val. de Lei 50% din preţul biletului conf. tarifului re preţuri oficiali. Deci dacă preţul ofici Ştiri sportive — Turcia a propus României două materiuri fixând pentru aceasta datele de 28 şi 30 Octomvrie. Este ştiut faptul că Federaţia Turcă a refuzat să participe la Ba’caniada de la Bucureşti pe motivul că la acea dată nu putea să prezinte o echipă care să facă faţă onorabilă. Eri însă s’a primit la FRFA o adresă prin care se solicită două materiuri în Turcia la datele sus amintite, la Ankara. Primul ar urma să se dispute între reprezentativele României şi Turciei, al doilea între reprezentativele Ankarei şi Bucureştiului. Federaţia Română, încă nu a răspuns acestei oferte. I— Federaţiei Română a primit o ofertă din partea celeiiugoslave pentru angajarea unui match de football între selecţionatele Bucureştiului şi Belgradului. Pentru aceasta s-au propus două date: 10 Octomvrie sau 22 Noemvrie. Deşi oferta făcută este avantajoasă, totuşi ERFA va fi silită să renunţe la prima dată, iar la cea de a 2-a să dea un răspuns mai târziu. — O. E. T. R.-ul a refuzat prelungirea cererii de şedere în ţară a lui Platko. D. U. I. G. şi Gloria CFR au rămas fără antrenor. In cursul săptămânii trecute au fost prezentate C. E. T. R.-ului mai multe cereri de prelungire a şederii în ţară a diferiţilor antrenori streini, cari activează în România. Aceştia sunt: Ştefan Platko, Zoltán Blum şi Francisc Platko. înaltul for a dat aviz defavorabil numai ultimului petiţionar. — La 10 ianuarie 1938 se va disputa la Lisabona matchul de football dintre echipele reprezentative ale Ungariei și Portugaliei. Acest important joc este așteptat cu ardoare de sportivii portughezi. Cetiţi ziarul ..PATRIA" ' RADIO Vineri 1 Octomvrie 1937 6.30: Deschiderea emisiunnii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) - "Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 :Concert de prânz. Orchestra Rădic, dirij. de Ion Ghiga. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Concert de atractivă (discuri). 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată. Orchestra JeanSibiceanu. (voce: Cristian Vasile). Arii porpulare. Universitatea Radio. 20.15: Călătoriile în antichitate de C. Gerota. Radio România. 20.35__ 21.00: Muzică distractivă (discuri). Radio București. 20.35: Muzică de cameră pentru instrumente de suflat: Quartetul No. 5 în rei de Rossini (Hristache Popescu-flaut, C. Metani-clarinet, C. Scheuch-fagot şi S. Pincuconu). Radio-România, Radio Bucureşti. Seara de operă. 21.00: „Trubadurul“, operă în 4 acte (8 tablouri) de Giuseppe Verdi (discuri). 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23:55: Ultimele știri. Mica Publicitate învăţătoare merge lângă copii la familie. Cântă pian. Adresa la administraţie. Chipii, de vânzare orologiu mare (stello) paravan artistic antic. Str. Berde 2, etaj I, aşa 8. Diferite convoaie, tablouri, lustre, gobeline, oglinzi, mobile antice, vitrine şi nenumerate obiecte se găsesc cu preţuri de ocazie în comisionul Lloyd Piaţa Unirii 9. Primim orice spre vânzare în comision Ocazie rară de vânzare urgent 5 stupi foarte frumoşi, preţ convenabil, adresa la Adm. ziarului. I)e vânzare , masă mare de sufragerie. Str. Petri Maior 17. Mobile de bucătărie, moderne. In toată culoarea se află pe strada Barițiu nr. 10. 591 fumate Femeile și directorul executiv Femeile nu prea au multă treabă cu directorii executivi ai institutelor financiare. De obiceiu ele nu ridică împrumuturi, ci abia fac din când în când câte-o mică depunere în vederea unei splendide rochii pentru sezonul viitor, ori urmărind vreun alt scop, tot atât de nobil. In general micile economii, ce isbuteşte femeia să le facă, ca le încre- dinţează mai biccuros vre'unei bănci, decât prea iubitul, tovarăş al vieţii sale... Deosebirea principală între depuneri şi împrumuturi e, că depunerile se pot face fără vre-o intervenţie a directorului executiv. Aşa apoi, femeile nu prea ajung în situaţia să cunoască personal pe acest important personaj. Fireşte, sunt şi excepţii. Bărbatul ridică uneori împrumuturi fără ştirea şi învărea nevestei sale. Neachitând vre-o rată la termen, banca e nevoită să-i adreseze o somaţie, iar somaţia se întâmplă să ajungă mai întâi în frumoasele mâini ale fermecătoarei femei. Urmează atunci inevitabila scenă conjugală, în cursul căreia femeia îşi ameninţă bărbatul chiar şi cu pornirea procesului de divorţ. Totuşi, a doua zi ea se duce la bancă şi face o vizită de jalnică rigoare directorului executiv. El o primeşte cu drag şi stă de vorbă cu ea, fără să~i spună, că e înfiorător de ocupat. Rezultatul nu prea scurtei convorbiri e, că frumuşica noastră părăseşte banca încântată de buna primire, ce i s-a făcut Şi de neîntrecuta drăgălăşie a directorului executiv. Şi uită să mai pornească procesul de divorţ... . Prin urmare şi noi, femeile, ne avem motivele noastre, să sărbătorim pe destinsul director executiv al „Albinei“. Şi să-i dorim încă o jumătate de secol... ADELINA ISTRATE. Pericolul ia sectelor proporţii Autorităţile noastre să ia toate măsurile pentru stăvilirea acestui flagel, înainte de contaminarea regiunilor de frontieră BUCUREŞTI, 30. __ in Ungaria pericolul sectelor religioase constituie o mare îngrijorare, pentru guvern şi pentru bisericile ungureşti. Nici într‘o ţară din Europa centrală, sectarismul nu s‘a răspândit mai intens, ca în patria latifundiilor medievale a conţilor revizionişti dela Budapesta. Răspândirea sectelor religioase din Ungaria se datoreşte marei tragedii a ţărănimii, care, astăzi, numără în rândurile ei aproximativ şase milioane de proletari. Conducerea nobilitară a Pestei, îndemnată de către catolicismul maghiar, a primit în ultima vreme o adevărată cruciadă de stăpânire a sectarismului, care s-a desvoltat ca un pericol grav pentru existenţa naţiunei vecine. Autorităţile au trecut printr-o spaimă veritabilă, când au constatat, că sub „misticismul“ bolnăvicios al sectarismului se ascund cele mai periculoase organizaţiunii comuniste şi nihiliste. Astfel, secta „Martorilor lui Iehova“ cuprinde în sine nuclee comuniste, iar „secta celor sterpi“ e organizată după principiile de bază a „nihilismului“. Satele pline de mizeriere pe latifundiile „Alföld“-ului sunt împânzite de către credincioşii „Martorilor lui Iehova“. Mişcarea sectară a „Martorilor lui Iehova“ a fost înfiinţată de către comerciantul american Charles Tace Russel şi de către avocatul american I. R. Rutherford. In anii de după război, secta „Martorilor lui Iehova“ a împânzit cu credincioşii săi toate ţările pământului. Dispunând de capitaluri fantastice, şiau organizat o presă de propagandă formidabilă şi prin mii de tipografii răspândite In toată lumea, tipăreşte anual milioane şi milioane de cărţi de propagandă. Statistica pe care o dăm mai jos asupra cărţilor tipărite in anii 1926-1934 ne dă o imaginaţie precisă despre uriaşa propagandă pe care o face această sectă. Astfel numărul cărţilor sectare tipărite în anul 1926 a fost de 6.230.531 bucăţi; în 1927: 10.310.453 bucăţi; în 1928: 20.865.715 bucăţi; în 1929: 19.656.649 bucăţi; în 1930: 13.424.043 bucăţi; în 1931: 19.380.742; în 1932: 25.810.311; în 1933: 30.172.438 volume; în 1934: 22.041.622 volume.Scăderea publicăţiilor în 1932 e numai aparentă şi se datorează faptului că dl. Adolf Hitler a ordonat confiscarea tipografiei din Magdenburg, care tipărea anul milioane de volume şi broşuri cu învăţămintele „Martorilor lui Iehova“, destinate pentru ţările din centrul Europei. Intre anii 1921__35 această sectă a imprimat şi răspândit în toată lumea 178.000.895 cărţi şi broşuri, tipărite în 57 de limbi, cu scop de propagandă. In Ungaria o singură tipografie a tipărit în anul 1934 aproape 100.000 de cărţi de propagandă pe care le-a răspândit printre ţăranii maghiari, unde aceste erezii prind rădăcini cu o vertiginoasă uşurinţă. Dar, de pe câmpia Tisei ungureşti apostolii sectei religioase a „Martorilor lui Iehova“ după cum am aflat, au început în ultimul timp să inunde şi judeţele de frontieră românească, unde îşi recrutează credincioşi, mai ales, printre ţăranii maghiari, înfiinţând mai multerganizaţiuni. Otrava comunistă a acestor învăţături sectare ameninţă însă cu infiltrarea ei veninoasă şi pătura ţăranilor români din judeţele limitrofe Arad, Bihor, Salaj, Satu-Mari, etc. printre cari educatorii unguri încearcă să răspândească această credinţă, periculoasă atât pentm ţară cât şi pentru biserica noastră. Pericolul bine cunoscut a acestor secte în Ungaria este înlăturat prin urmărirea severă de către autorităţi, cari nu mai permit înfiinţarea, persecutând pe protagonişti. Credem de cuviinţă a atrage atenţiunea autorităţilor noastre, cari se vede, au trecut cu vederea activitatea acestei secte periculoase importată din Ungaria şi care, cu scopurile ei oculte, nu poate să urmărească al scop decât subminare conştiinţei naţionale şi religioase a ţărănimei noastre, religioase în Ungaria ameninţătoare PATRIAAnul XIX 1 Octomvrie 1937 nr. 218 Şedinţa comitetului şcolar al liceului industrial de fete din Cluj CLUJ, 30. 1“ Ieri după masă la orele 4 s-a ţinut în strada Stroescu nr. 12 sub prezidenţia dlui Marius Peculea, şedinţa comitetului şcolar al liceului industrial de fete din Cluj. Au participat următorii membrii din comitetul şcolar: d. prof. Nicolae Drăgan, d. Negruţiu, d. Mândruţiu, dna prof. Câmpean, dna Pery, dna Buzilă etc. Primul a luat cuvântul d. preşedinte dna salutând şi urând spor la muncă dnei Economu, noua directoare a liceului industrial de fete. S’a procedat după aceasta la verificarea gestiunei pe anul 1937—38, discutându-se diferite chestiuni ce privesc bunul mers al gospodăriei şcoalei. Viitoarea şedinţă a comitetului şcolar se va ţinea săptămâna viitoare. —x— Un călător se sinucide într-un hotel din Sinaia Sinaia, 30 (S1). — Poliţia din Sinaia c fost avizată că într'o cameră a hotelului „Regal“ din acel oraş, un pasager a încercat să se sinucidă cu tablete de somnalin. Sinucigaşul se numeşte Ştefan Dumitrescu. In stare gravă el a fost transportat la spital. Impozitele pe automobile trebuesc achitate până la 1 Noemvrie BUCUREŞTI, 30 (SIR). Ministerul finanţelor a decis ca plata impozitului pe automobile, trimestrul Octomvrie, să se facă până la data de 1 Noemvrie. Iftsemniaci pentea azi Conflicte cari ar putea fi evitate Conflictul dintre fisc şi contribuabil haiduc temerari devine târgoveţ blajin, există de când lumea. Antagonismul Zâmbeşte semnificativ şi aruncă pridintre aceste două tabere în permanent vin înţelegătoare: „aşa te vreau bădieată stare de război, s-a manifestat în cursul timpurilor în diferite forme: dela rezistenţa pasivă şi cuminte a cetăţeanului calm şi cu judecată, până la agresirea violentă şi sângeroasă provocată de spiritele cari şi-au pierdut busola raţiunii. „Manifestaţia“ depindea întotdeauna de TACTUL funcţionarului fiscal, care cunoştea sau nu felul în care putea fi „luat“ subiectul impozabi. Dacă purtarea agentului de urmărire era decentă şi adecvată situaţiei sociale a celui urmărit, raportul dintre aceştia doi ovi care ar fi fost obiectul de discuţie — nu ar fi putut nici odată degenera într'un conflict de proporţii grave. Lucrurile s‘ar fi putut aranja într'o atmosferă civilizată, scutită de grosolănia cuvintelor de ocară şi a ţigăniei atât de familiară neînţelegerilor de asemenea natură. " _ Din nenorocire, foarte puţini sunt slujbaşii aceia cari îşi cunoc meseria şi ştiu CUM să se poarte cu lumea. Cei mai mulţi îşi închipue că contribuabilul este un delicvent de drept comun, faţă de care îşi poate permite orice, de la umilirea cea mai josnică până la insulta cea mai gravă — pentru că puterea şi legea este cu el şi sub scutul ei poate să taie şi să spânzure pe toţi ai ceia cari le cad în mână. Abuzurile fiscale mai întotdeauna astfel încep. Agentul afişând o atitudine impertinentă, indiferent dacă are sau nu dreptate, îşi terorizează până la exasperare victima. Dacă contribuabilul este versat în aşa zisele „aranjamente“, reprezentantul fiscului îşi schimbă brusc metoda de coerciţiune. Din leu furios devine cale blândă, din sau „de ce nu mi-ai spus de la început nenişorule“. — Dacă se întâmplă însă ca domnul Contribuabil, ştiindu-se în drepturile lui, n‘ar face o primire prea prietenoasă dlui Agent de urmărire, şi mai ales nu s‘ar emoţiona de vizita lui, buclucul e gata făcut. Fără să ia în considerare DACA E SAU NU IN DREPT, săvârşeşte sau nu abuz de putere, domnul Agent înşfacă tot ce găseşte în cale şi pleacă, fără să uite bine înţeles limbajul trivial şi ameninţările grosolane la adresa victimei spoliată de lucrurile sale cele mai necesare. Iar dacă întâmplător, bietul om ar încerca să reziste actului de violenţă săvârşit de reprezentantul fiscului, până la urmă s-ar mai trezi şi cu un proces de ultragiu, şi cum ne găsim sub stare de asediu, uşor s‘ar trezi depe o zi pe alta, în beciurile Tribunalului Militar. Reflexiile acestea ni le-a inspirat în caz întâmpladeri în oraşil nostru. Un agent fiscal dela Percepea I. (ca să se ştie), s‘a prezentat în magazinul unui cunoscut comerciant din localitate. Acesta ştiindu-se în perfectă ordine cu plata impozitului, şi-a manifestat nedumerirea faţă de inoportuna vizită. Agentul, după ce în zădar încercase o „tranzacţie“ cu comerciantul în chestiune, plictisit de milogeală, i-a ridicat cântarul şi cu toate protestele legitime l-a transportat la percepţie. Magaziul lipsit de cântar a suferit enorm, întrucât nu şi-a putut servii clienţii. Şi au trebuit intervenţii speciale şi drastice, ca bietul comerciant să reintre în posesia uneltei confiscate, bineînţeles suportând până la urmă şi cheltuelile făcute cu transportul, întâmplarea de mai sus nu e un caz izolat. Sute şi mii se înregistrează zilnic dealungul şi dealatul ţării, desvăluind mentalitatea curioasă a acelora cari preferă îndeplinirii conştiente a serviciului lor — abuzul. Aparatul fiscal în ultimii ani a suferit radicale transformări. In fruntea percepţiilor şi administraţiilor financiare, au ajuns oamenii titraţi, funcţionari energici şi în bună parte drepţi. De ce nu îndrumă aceştia, pe calea bună, pe toţi aceia cari confundă interesul public cu interesul lor particular şi mai cu seamă de ce nu insuflă acestora mai multă omenie, mai multă înţelegere şi o mai mare doză de bun simţ, pentru că în importurile lor cu contribuabilii să ştie cum să se poarte şi cum să procedeze?! VIRGIL DALEA. Afaceri necurate In jurul Cum pării noului local Asigurărilor achiziţieat Casei Sociale din Hej se risipesc milioanele adunate din sudoarea muncitorilor şi micilor industriaşi. Un târg suspect DEJ: 30. — De ani de ziile Casa de Asigurări Sociale din oraşul nostru caută să-şi facă rost de un local potrivit scopurilor sale. Dar, deşi aceasta instituţie produce anual excedente cu milioanele în urma intervenţionismului obişnuit la Casa Centrală din Bucureşti nu îşi poate achiziţiona un local corespunzător ci de vreo trei decenii este nevoită a-şi trata bolnavii în pivniţe, unde ruginesc uneltele medicale. După nenumărate intervenţii şi membrii, anul acesta s‘a trecut, în sfârşit, în buget suma necesară cumpărării unui teren potrivit atât din punct de vedere igienic cât şi estetic. Dar abia s‘a lansat isvaru‘l că-i trebue un loc al Casei, au şi năpădit ofertele cele mai imposibile ca preţ şi aşezarea imobilelor oferite. Până aci nimic de zis. Fiecare proprietar are drept să işi ofere ce crede de bine. Lângă actuala clădire a Casei se află un teren de vreo 3500 metri patraţi cu parc de zeci de ani cu edificiu construit igienic şi care se oferă cu preţul de 1 milion şi 400 mii lei. In schimb, terenuri mai miici şi chiar fără grădini se oferă pe preţuri aproape fabuloase. Comisiile trimise de Casa Centrală se ţin lanţ de vre-un jumătate de an, dar hotărâre nu-i chip să ia, căci intervenţiile şi contra-intervenţiile se înteţesc pe zi ce merge. Aşa mai recent, proprietarul unui restaurant şi hotel din piaţa centrală îşi oferă hanul şi cafeneaua pentru un fleac de 5,6 milioane Casei de Asigurări. Şi, deşi toată lumea cu mintea întreagă priveşte cu indignare la aceasta târguială fără rost, în ziua de 24 c., un inginer al Casei Centrale măsura faţada hotelului împreună cu portarul acestuia, iar proprietarul cu bastonul pe mână şi cu ţigara fumând cu „nepăsare“, privea ca la cel mai natural lucru din lume. Acest proprietar de restaurant, nu este altcineva decât d. dr. Augustin Pordea, avocat clujan, personaj libe ral influent. „ Bieţii asiguraţi, muncitori şi muncitoare cu salarii variind între 1200 şi 2000 le lunar, după ce şi-au vărsat anual leafa de pe o lună instituţiei care se numeşte atât de galeş „Casa de Asigurări Sociale“, iar plămânii şi i-au scuipat şi-iscuipă zilnic în cursul ocupaţiei obişnuite împreună cu mici meseriaşi, cari îşi târăsc existenţa în acest orăşel mort economiceşte, — să se bucure, căci persoane simandicoase se îngrijesc să fie suflate milioanele adunate din cotizaţiile micilor şi marilor tuberculoşi. Terenul unde Casa de Asigurări Sociale s-ar putea aşeza pentru mai multe decenii cu toate instituţiile sale sanitare, este considerat „scump“ ca preţ de către gheşeftarii întreţinuţi pe banii asiguraţilor. Casa Centrală, Ministrul Muncii, Curtea de Conturi, nu au nimic de zis la potlogăria ce se prgăteşte contra legii şi bunului simţ? REP. închiriez locuinţe familiare şi garsoniere confortabile scutite de zgomot şi praf. Regele Carol I nr. 27. 590 # Reintorcându-mă de la Paris, am adus cele mai frumoase modele de iarnă KISS CROITOR DE DAME Rog Onor clientelă a mă vizita: Str. Regina Maria No. 36, etajul III. Azi la focat cu-i/pica Joi, 30 Septemvrie: Călătoria lui (premieră). Perichon Citoe matagreate Select: Trăim numai odată. Urania: Prințesa patinajului. Muncitorilor: I Samson. II Eroarea conjugală. Dr. JOE GHERMAN: Inspector general administrativ In Tipografia Naţională Cluj au apărut trei lucrări ale dlui inspector administrativ Dr. Joe Gherman, tratând chestiuni de ordin administrativ. 1. Judecătoriile comunale în Ardeal, Banat, Vechiul Regat şi scaunele săteşti din Munţii Apuseni instituite de Avram Iancu. Lei 35. 2. Regulamentul pentru organizarea pompierilor rurali Lei 45.—; 3. Regulament tip pentru organizarea serviciului homarilor Lei 35.—. Se află de vânzare la Librăriile: Cartea Românească, V. Onişor şi R. Ciofec, Cluj. Mare asortiment în sobe şi căminuri de teracotă de Bistriţa, de prima calitate, cele mai noui modele originale, în toate culorile şi dimensiunile, maşini de gătit la reprezentanţa principal Dezideriu Adorjan maestru Str. M. L. Rudeanu (I. Surdă) 13 Telefon 1935 Primesc în preţurile cele mai avantajoase: transformări, reclădiri, reparaţiuni, în localitate şi în provincia Vizitaţi depozitele noastre, fără obi- gaţiunea de-a cumpăra.