Patria, noiembrie 1937 (Anul 19, nr. 246-270)

1937-11-02 / nr. 246

Anul al XIX-lea Nr. 246 DIRECTOR: Olt. AUREL BUTEAUTJ V acţia şi Administrafia: Sim la Regina Maria Nr. 86. Telefon: 18—81 ABONAMENT: Abonament, anual----------Lei IOC moţiuni «­e an, lunar------Lai 60. Pentru funcţionari, an " — — Lei 600. Fracţiuni de an, lunar-----Lei 65. Preoţi, Înv., stud., ț&rani ual — Lei 600.­Pentru autorităţi, inat., MmT. etc. Lei 1000.­In atr&un&tate dublu. MARŢI 2 Noemvrie 1937 on * * «„zeul Asociaţi«»^ ^ ^ TAXA POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11172/1926 Lei 2 Organ al Partidului National Ţărănesc Spălatul mâinilor de VICTOR EFTIMIU Filat din Pont bătuse pe umăr moşnegi guralivi, suim şi prăfoşi, mângâi­ase copii cu ur­pie asudate, trăsese, prieteneşte, narm pune­se scuipat şi răsucise, intre degete, per­ciunii năclăiaţi ai fariseilor. Acasă 41 aştepta fiertura de orez mărunt, cu ciosvărte de berbec şi roade grase culese dm grădina măs­linelor. Fiindcă, nu voia să-şi spurce os­păţul pascal cu urmele plebei, Filat um iFont ceru ligm­anul şi ibricul. Spălatul mâinilor sate, a luat, prin veacuri, talcul lepădăm. Ceea ce nu­mim noi azi „onoarea de răspunde­ri"*. Ai fost, Procuratore ai iudeei, pre­cursorul imensei teorii de funcţio­nari, mari sau mărunţi, ce regulea­ză mersul statelor lasanu sa trea­că, linguşind freamătul opiniei pu­blice când devine ameninţător şi ri­sipind aceiaşi mulţime cu suliţa şi paloşul, atunci când a cumpănit ca legionarii îi pot veni de nac in doua trei asalturi. Tânărul profet pe care l-ai trimes la moarte ,ţi-era cu totul indiferent. Afacere personală intre un inkeu li alţii. Naive chestiuni de ritual lo­cal, patronate de acelaş zeu unic, bătrânul Iahve. Ce-ţi pasă ţie, aristrocat roman,­­exilat între pietrele şi cornul depăr­tatei provincii, că un trib asiatic pară cu îndârjire tainele lui­­Moissi, pe cari fanaticul spânzurat pe cru­ce voia să te sfărâme?!... Un zeu mai mult, în Pantheonul împărăţi­ei romane, printre atâtea divinităţi mediteraniene şi atâţi idoli barba­ri ,nu ameninţau nici puterea ce­zarului, nici huzurul tau personal. Te-ai spălat pe mâini, lăsând că­peteniilor prada pe care o cereau gesticulând, strigând pan au răguşit scrâşnind din gingii tara dinţi, pu­­nând in mâna copiilor piatra cu ca­re să lovească pe cei ce spusese: — Lăsaţi copiii să vină la mine.... Când, mai târziu, da Roma, te-a întrebat patricianul Aenius Lamina de soarta acelui iluminat î-ai răs­puns: , „ — Isus din Nazaret? .Nu-mi aduc aminte!.... ___­­­* * De ce ţi-ai fi adus aminte de el, Pilate din Pont, când rostul tău nu era decât să guvernezi liniştit, mul­ţumind­ minorităţile etnice, când era nevoie, proclamând unitatea impe­riului când venia poruncă deja no­ma, lăsând extremele să se sfâşie între ele, numai cu condiţia să dea Cezarului ce este al­­Cezarului/ Isu tu ai spus-o vorba aceasta, ci tot acel „răsturnător al ordinei sociale cum numiţi voi pe vestitorii zilelor de mâine. ţ Dreptate? La ce ţi-ai fi bătut ca­pul să vezi unde e dreptatea, una e din Pont? Ţi-ar fi adus ţie o înain­tare în grad, putinţa unei vieţi cu mai mult fast, mai multa considera­re în ochii acelei mulţimi ostile, ca orice mulţime faţă de stăpânire. . De ce să cumpăneşti unde e drep­tatea şi, în numele augustului stă­pân dela Roma,­ s’o impui împotriva freamătului general? !Ai scăpat de spânzurătoare pe ho­ţul şi ucigaşul Barabaş, ca să răstig­­­­neşti pe cruce un om care nu lovise : pe nimeni, nu jicnise pe nimeni, nu luase dreptul nimănui... A mărtun­■ şit un gând, o credinţă... .Te-ai spălat pe mâini. E soluţia Cea mai comodă. Cine ştie ce plicti­seli mărunte ai fi avut dacă proce­dai altfel? Siesta ţi-ar fi fost tulbu­rată de protestările poporului ne­mulţumit. Ar­ fi trebuit să »le explici gestul tău. Ar fi înţeles greu. Ţie însuţi ţi­­tU* fi trebuit o sforţare şi n’ai vrut s‘o faci. Şi doar reprezentai justiţia s’o facă. Şi doar reprezentai justiţia romană! ■ Ţi s’a părut că dac’asculţi îşi îm­plineşti ce vrea norodul, ai împăr-i­­it dreptatea dreaptă. NU!! Mulţimea va fi totdeauna împo­­ st­. -­o­ triva profeţilor. Se va simţi mult mai aproape de hoţ şi ucigaş decât , de prooroc. Fiindcă mult mai mulţi hoţi şi ucigaşi decât prooroci a dat şi va da această plebe oarbă, care, cea dintâi, răstigneşte pe râsvrătitul în numele ei. Ucigaşul nu stârneşte invidia ni­mănui. Li merită numai dispreţul şi mi­la — lucruri pe cari omul le ia bu­curos şi din belşug. Lui şi ludului şi cerşetorului, f­aţa de cerşetor, de ucigaş şi de hoţ cel din urmă tărâie-hrăn are măgulirea unei superiorităţi. . Pro­­fet­ul cere înţelegere, extaz. Ochii lui sânt plini de flăcări, ei fulgeră, umilesc. Te simţi mic în faţa lui. Fă­ră să vrea, pune între el şi tine, de­părtări astrale, şi viitor de milenii. Cum s’ar fi înălţat pentru Isus din Nazaret această încolăcire de şopâr­­le bărboase?... Cum l-ai fi scăpat de moarte tu însuţi, Pilat din Font, când era singura făptură din acele ţinuturi, care îţi dispută gloria per­sonală? Oare nu te muşcase şi pe tine vier­mele alb şi gras al invidiei şi-ai gă­sit fericit prilej să scapi de impos­tor? Gândeşte-te bine... nu? Te-ai spălat pe mâini, Pilat din Pont.... Gestul tău a rămas simbolic. Se practică în fiecare zi. Eşti mai viu şi mai mare decât toţi procura­torii antichităţii. La hramul tău se închină cei ce guvernează şi aceste provincii din vecinătăţile Asiei. Fireşte, în faţa Crucii pe care tu ai dăruit-o Nazarineanului ei se pros­ternă până la pământ, dar când e vorba de-o crucificare nouă, întorc ochii și caută, repede, ibricul și li­gheanul...­­ Victor Eftimiu. CLUJ. 1. — Eri, conform inseratelor pu­blicate în ziare, urma să aibă loc la Cluj o „Maare“­ adunare a partizanilor dlor Oc­tavian Goga, care trebuia să demonstreze soliditatea cadrelor şi popularitatea de ca­re se bucură n Cluj şi al d dr Sebastian Bornemisa, preşedintele organiaţiei. S­e mai lansaseră de asemenea ştiri în sensul că la Cluj se vor face importante declaraţii politice şi, fireşte, naţional creştinii vor ce­re neapărat să fie aduşi la putere, mai cu seamă că frunza cucuruzului a îngălbenit demult, iar cea a copacilor confirmă întru totul un nostalgic peisaj dintr'o poezie a lui Alexandri, care sună as­tfel: Frunzele cad, sbor în aer Şi din pomi se deslipesc, Ca frumoasele iluzii Dintr'un suflet omenesc, laică, cam aşa ceva sperau fruntaşii gogo­­cuziştii dela Cluj să fie întrunirea de eri. In realitate a fost însă cu totul altceva. MASCARADA DELA CLUBUL GOGO­­CUZIST La Clubul pan­tidului gogo­cuzist, vizitat de noi pe la orele 11, se strânseseră apro­ximativ 150 d­e oameni, dintre cari thiato­­cuziştii de la Cluj să­­fie întrunirea de eli­­tele, aşa cum i-ar fi plăcut să zică d. Se- J­bastian Bornemisa, ci lipseau însuşi dele­gaţii soltelor. Motivul acestei lipse nu este greu de gă­sit. Ultimele alegeri au demonstrat o mare realitate şi anume că partid­ul naţional creş­tin este inexistent în judeţul Cluj. Intr'a­­devăr ce însemnează cele 1500 voturi obţi­nute de d. Sebastian Bornemisa, datorită mai mult activităţii dlui dr. Vidican, care azi activează în organizaţia de Someş, pe lângă cele 13.000 voturi obţinute de parti­dul naţional-ţărănesc şi cele 9000 voturi ob­ţinute de administraţia liberală. E o cifră mult prea ridicolă ca să poată întră în cel mai elementar calcul de al­gebră electorală și politică. lata dece, pentru noi faptul că la o mare adunare populară gogo-Cuzist!ă, participă ISO de persoane {y compHs romii....), nu constitue un lucru de mirare. Este doar permanentizarea unei stări ridicole îft tare d. Goga se complace de rrtutt timp, redu­­căndu-ne aminnte­ de faimosul spaniol în­frăţit pentru veşnicie cu mioriţe de vânt. SLUGA SLUGILOR De­sigur este aproape inutil să mai spu­nem că marea adunare populară gogo-cu­­zistă, a desbătut probleme politice înalte, s'a arătat îngrijorată de prezentul şi vii­torul ţării şi ca o condiţie sine qua non pentru propăşirea României a­ revendicat puterea şi a aclamat pe d. Octavian Goga. In afară de aceasta, urmând vechiul lui obiceiu, partidul gogo-cuizat în loc să atace guvernul a rostit şi de data aceasta, prin glasul unor avocaţi de talia lui Fedorca şi Hetco, numeroase invective şi adresă partidului naţional-ţărănesc. Ace­dba pentru a dovedi că de ceea ce­­-i frică nu scapi şi că partidul naţional-ţă­­rănesc este o realitate, care constitue, pen­tru gogo-cuzişti, un adevărat co­ntal’. ▼▼▼▼▼▼vVtvVVWV Circul Politic: Când 150 de oameni „vor puterea“... Marea“ adunare gogo-romancuzistă dela Cluj în care s’a dovedit neexistenţa organizaţiei dlui Bornemisa D. OCTAVIAN GOGA Situaţia politică, clarificat regim cu declaraţiile politice pe care le va face d. Tătărăscu Bucureşti,­­ (De la corespondentul nostru). Desfaşurarea crizei politice a decurs în modul cel mai normal până in ultimele zile, când cercuri­le conducătoare ale partidelor au fost cuprinse din nou de o nervozi­tate alimentata ue iei ue iei ue-sv­u- 11 un can circulau. in mediul pontic atât de sensibil al capitalei noastre svonuriie cele mai fantastice au început sa circu­le. Grupările ceie mai­­inexistente au început să nutrească din nou speranțe, resuscitate de posibilita­tea ca soluţia crizei să fie dată alt­fel decât în conformitate cu indica­ţiile ţării şi cu imperativele logicei politice. Sâmbătă după masă însă s-a pro­dus un eveniment care a avut darul să risipească toate nedumeririle cercurilor politice serioase şi să dis­trugă toate iluziile deşarte ale ele­mentelor de dreapta sau aventurie­re­ a Reporterii politici ai ziarelor au fost într’o mare agitaţie, până când au putut descoperi în ce constă a­­cest mare eveniment politic. . Din cea mai bună sursă se afirmă că evenimentul care a clarificat din nou situaţia politică, demonstrând tuturor că nu există decât o singu­ră soluţie a crizei şi anume soluţia firească, este o comunicare telefoni­că făcută de d. Anculeţ — din ex­prese însărcinări — dlui Tătărăscu la Ankara. Prin această comunica­re premierul era încunoştinţat că săptămâna care începe este săptămâna­­lichidărilor, că acest lucru trebue să-l preo­cupe şi îndată după reîn­­­­toarcerea sa în ţară trebue­e să facă paşii necesari pen­tru a pune în curent pe suc­cesorii săi asupra proble­­­­melor mari ale ţării în curs de desfăşurare. Comunicarea aceasta a fost făcută înainte ca iM.­iS. Regele să fi luat ul­timele dispoziţii ,în vederea vânăto­rii pe care o va face în Maramureş. (Aci amintim că svonul plecării M. Sale J Regelui în Cehoslovacia răspândit aseară la Cluj, este ine­xact, şi se datoreşte unei confuzii cu plecarea la vânătoare). Astăzi, Luni seara, d. Tătărăscu va face în expunerea de la Clubul partidului bilanţul guvernării libe­rale. Cu acest pas criza de guvern este considerată deschisă de toate cercurile oficiale.­­Săptămâna care urmează va fi consacrată continuă­rii vizitelor de la Sinaia şi a consul­tărilor obișnuite. Demisia formală a guvernului se va produce în ziua de 8 Noembrie. Arhiducele Anton de Habsburg a trecut prn Cluj CLUJ. L­i fer­­ă orele 6 p. m. A trecut prin oraşul nostru cu o maşină venind de la Bucureşti, A. S. arhidu­cele Anton de Habsburg. Arhiducele a plecat spre Oradea, mergând la Viena. Cetiti azi rezultatele spor­tive din țară și străinătate­ ­Lu * Partidul Naţional-ţărănesc este singur îndreptăţit a veni la putere Cel mai târziu până la 15 Noemvrie corpul electoral trebuie convocat.­­Partidul Naţional-ţărănesc poate garanta singur buna desfăşurare a alegerilor. Zvârcoliri neputincioase Expozeul d-lui Mi­hai­­ Popovi­ci rostit în adunarea de la Braşov Vineri a avut loc la Braşov consfă-, tuirea şefilor de organizaţii din Sudul Ardealului, prezidată de d. Mihai Po­­povici. Au fost prezenţi: Victor Mol­dovan secr. org. ard., IC Costache Lupu, şeful organizaţiei din Trei scaune, d. Cerrghi Popp, din Sf. Gheorghe, Virgil Solomon, şeful org. Odorheiu, Vasile Serdici, şeful org. Târnava Mare, dr. Aurel Tetu, şeful org. dini Giuc, dr. N. Popa, reprezentantul org. Sibiu, frun­taşii org. din Braşov, dii dr. Nicolae Precup, dr. Aron Suciu, Dumitru Mar­eea, prof. Nicolae Bab­oi­e, D. Sorescu, dr. Silviu Suciu, Radu Orghidan, dr. Bobancu. In această şedinţă, d. Mihai Popo­­vici, preşedintele org. ardelene, a fă­cut un lung şi important expozeu asu­pra isituaţiei politice din care desprin­dem. PROBLEMA SUCCESIUNII Situaţia partidului nostru — a spus dsa — este cea­ mai strălucită în îm­prejurări normale şi într’un Stat con­stituţional. El este cel mai pregătit pentru venirea la guvern. Are un pro­gram dinamic, întocmit cât mai desă­vârşit, atât din punct de vedere teore­tic, cât şi practic. Nici un partid n’a muncit mai serios, pentru ralizarea u­­nui asemenea program, cum a lucrat partidl naţional-ţărănesc. Realizând acest program, ţara va merge sigur pe calea progresului firesc.­­ In răstimpul de patru ani, noi ne-am ocupat de toate problemele şi am a­­vut o atitudine netă, fără nici un echi­voc, ceea ce n’a făcut nici un alt par­tid. Experienţa din trecut, ara pus-o în serviciul ţării şi al partidului. Cu drept cuvânt revendicăm prioritatea de a fi organismul cel mai bine orga­nizat şi având figurile cele mai proe­minente ale intelectualităţii româneşti. Apoi popularitatea noastră nu poa­te fi pusă la îndoială de nimeni. A­­vem botezul opiniei publice şi al mas­­selor, încât ne găsim într-o situaţie indiscutabilă. E de prisos sa stăruim că suntem pe linia adevărată a intereselor superioa­re ale ţării. In alegerile comunale şi judeţene, democraţia a luat 75% la sută din totalul voturilor, iar grupări­le de dreapta abia 25% . ATITUDINEA CURIOASĂ A PARTIDELOR DEMOCRATICE Dai, ceea ce mă surprinde în zilele tulburi d­e astazi, este atitudinea așa ziselor partide de­ teocratice. Dacă în­­tr’adevăr, ele ar fi democratice, ar tulburi de astăzi, este atitudinea aşa partidului nostru şi dacă le-ar arde de norme constituţionale, ar trebui să dea concursul lor pentru venirea noastră la cârma Statului. Ori, tocmai aceste partide intrigă, cochetează cu dreapta şi se arată preocupate exclu­siv de interese personale, de a ajunge la putere. Se vede deci, că la baza lor nu este un principiu, ele dovedindu­­se ca şi grupările de dreapta, că nu sunt imbra­ţişate de opinia publică a ţării. Singurul partid omogen, este partidul naţional-ţarănesc, răspândit in toată ţara şi cu organizaţii puterni­ce în toate satele, judeţele şi provin­ciile. ______^ ^ ALEGERI LIBERE Noi nu afişem interese locale, ci in­terese generale. De aici şi înfăţişarea nostră politică, suntem îmbrăţişaţi, pretu­tindenii de opinia publică, în lun­gul şi latul ţării. Deci suntem singurul partid îndreptăţit a veni la putere. I Şi cred că orice conştiinţă onestă, ani­mată de ideea constituţională, ar tre­bui să aprobe venirea noastră. E chiar în interesul grupărilor de dreapta, de­ a prelua succesiunea partidul na­­ţional-ţări, fiindcă numai noi suntem in stare ,să garantăm alegerile libere. Dacă grupările de dreapta au, cum se laudă, naţiunea de partea Iar, n’au de­cât să, accepte aceste alegeri libere, dovedind că naţiunea renunţă la drep­turile ei, de dragul unui dictator, — ceea ce nu este aşa, căci poporul ro­mân nu renunţă la drepturile consti­tuţionale­ . In problema succesiunii, nu mă în­doiesc, că mintea luminată a M. Sale Regelui Carol al II-lea, va şti să jude­ce obiectiv şi drept, fiindcă o desfă­şurare normală a vieţii publice nu se poate face decât prin indicaţia corpu­lui electoral. Aud că grupuleţele de dreapta ame­ninţă şi că aceste ameninţări au mers până sus. Noi, în faţa lor, râdem, cu conştiinţa omului puternic. Dacă o grupare cu 15 procente ameninţă, ce ar însemna ameninţarea unui partid cu 30 procente? Noi stăm pe punctul de vedere al realităţilor şi nici­de­cum pe consideraţii psihologice. Nu cred că partidul liberal să ră­mână mai departe la putere. Nu pot să-mi închipui că acest partid, care a realizat foarte puţin — ca să nu spun nimici — în patru ani de linişte şi fă­ră dificultăţile opoziţiei, să mai poată continua la cârma Statului. AŞCHIUŢELE DE DREAPTA Şi DE STÂNGA In ceea ce priveşte celelalte partide, eu nu cred că este serios să discutăm venirea lor la putere. Nu este nici un criteriu obiectiv ca să preia succesiu­nea, nici aşchiuţele democratice, nici aşchiuţele de dreapta. Noi putem să privim cu toată încrederea desfăşura­rea evenimentelor. Suntem un instru­ment de guvernare, omogen, discipli­nat, cu un șef necontestat, toată lu­mea din partid făcând zid de solida­ritate în jurul dlui I. Mihalache. Intri­gile lansate acum doi ani, că ar exis­ta destinări, nu mai prind și nu le mai cred decât naivii. Cohesiunea noastră nu se bizuie pe interese de partid, ci pe mari principii. Eu v’ara chemat aici să discutăm felul cum credem că trebuie să înce­pem lupta electorală. Un lucru este si­gur: Parlamentul actual nu se mai convoacă. Alegerile ar fi trebuit să se facă imediat, căci în materie de con­stituție nu se pot face interpretări mă­runte, ci numai în spirit larg. Astăzi, ţara românească nu are corpuri legiu­itoare. La 15 Noemvrie, nu se poate întruni Parlamentul, fiindcă nu exis­tă. Ne găsim deci în afară de Consti­tuţie, din moment ce nu avem Parla­ment. Normal şi logic, ca să nu că­dem nu numai de drept* dar şi de fapt în afară de legea fundamentală* cel mai târziu la lt. Noemvrie* tre­buie convocat corpul electoral. Indiferent de soluţia succesiunei* trebuie să lucrăm intens în vederea campaniei electorale. Chiar la putere fiind, trebuie să muncim cu toată sârguinţa, ca să facem alegeri libere* respectând tradiţiile mari de liberta­te ale programului nostru. P. N. Ţ. NU ARE NEVOIE DE NICI O COLABORARE Noi nu avem de discutat din punc­tul de vedere al problemelor cari ne frământă astăzi* nici una în legătură cu partidul naţional-ţărănesc. întâi cerem guvernul, sub presi­­denţia dlui Ion Mihalache. In al doi­lea rând ţinem să se ştie* că partidul naţional-ţărănesc fiind cea mai pu­ternică forţă* nu are nevoie de nici o colaborare. Cine vrea să colaboreze* listele de membru ale partidului nos­tru sunt deschise. ... Tot asemenea, nu există problema: ce vom face dacă nu venim? Ea nu ne preocupă. Căci nu avem nici o înrep­­tăţire să credem că lucrurile nu se vor desfăşura normal. Se vor schimba împrejurările? Atunci, împreună cu­ preşedintele partidului, vom vedea ce vom face. Drumul este fixat; vom --------------------—----- -------— ■ . ------ --1 (Urmare în pagina II-a.)

Next