Patria, noiembrie 1937 (Anul 19, nr. 246-270)
1937-11-02 / nr. 246
Anul al XIX-lea Nr. 246 DIRECTOR: Olt. AUREL BUTEAUTJ V acţia şi Administrafia: Sim la Regina Maria Nr. 86. Telefon: 18—81 ABONAMENT: Abonament, anual----------Lei IOC moţiuni «e an, lunar------Lai 60. Pentru funcţionari, an " — — Lei 600. Fracţiuni de an, lunar-----Lei 65. Preoţi, Înv., stud., ț&rani ual — Lei 600.Pentru autorităţi, inat., MmT. etc. Lei 1000.In atr&un&tate dublu. MARŢI 2 Noemvrie 1937 on * * «„zeul Asociaţi«»^ ^ ^ TAXA POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11172/1926 Lei 2 Organ al Partidului National Ţărănesc Spălatul mâinilor de VICTOR EFTIMIU Filat din Pont bătuse pe umăr moşnegi guralivi, suim şi prăfoşi, mângâiase copii cu urpie asudate, trăsese, prieteneşte, narm punese scuipat şi răsucise, intre degete, perciunii năclăiaţi ai fariseilor. Acasă 41 aştepta fiertura de orez mărunt, cu ciosvărte de berbec şi roade grase culese dm grădina măslinelor. Fiindcă, nu voia să-şi spurce ospăţul pascal cu urmele plebei, Filat um iFont ceru ligmanul şi ibricul. Spălatul mâinilor sate, a luat, prin veacuri, talcul lepădăm. Ceea ce numim noi azi „onoarea de răspunderi"*. Ai fost, Procuratore ai iudeei, precursorul imensei teorii de funcţionari, mari sau mărunţi, ce regulează mersul statelor lasanu sa treacă, linguşind freamătul opiniei publice când devine ameninţător şi risipind aceiaşi mulţime cu suliţa şi paloşul, atunci când a cumpănit ca legionarii îi pot veni de nac in doua trei asalturi. Tânărul profet pe care l-ai trimes la moarte ,ţi-era cu totul indiferent. Afacere personală intre un inkeu li alţii. Naive chestiuni de ritual local, patronate de acelaş zeu unic, bătrânul Iahve. Ce-ţi pasă ţie, aristrocat roman,exilat între pietrele şi cornul depărtatei provincii, că un trib asiatic pară cu îndârjire tainele luiMoissi, pe cari fanaticul spânzurat pe cruce voia să te sfărâme?!... Un zeu mai mult, în Pantheonul împărăţiei romane, printre atâtea divinităţi mediteraniene şi atâţi idoli barbari ,nu ameninţau nici puterea cezarului, nici huzurul tau personal. Te-ai spălat pe mâini, lăsând căpeteniilor prada pe care o cereau gesticulând, strigând pan au răguşit scrâşnind din gingii tara dinţi, punând in mâna copiilor piatra cu care să lovească pe cei ce spusese: — Lăsaţi copiii să vină la mine.... Când, mai târziu, da Roma, te-a întrebat patricianul Aenius Lamina de soarta acelui iluminat î-ai răspuns: , „ — Isus din Nazaret? .Nu-mi aduc aminte!.... ___* * De ce ţi-ai fi adus aminte de el, Pilate din Pont, când rostul tău nu era decât să guvernezi liniştit, mulţumind minorităţile etnice, când era nevoie, proclamând unitatea imperiului când venia poruncă deja noma, lăsând extremele să se sfâşie între ele, numai cu condiţia să dea Cezarului ce este alCezarului/ Isu tu ai spus-o vorba aceasta, ci tot acel „răsturnător al ordinei sociale cum numiţi voi pe vestitorii zilelor de mâine. ţ Dreptate? La ce ţi-ai fi bătut capul să vezi unde e dreptatea, una e din Pont? Ţi-ar fi adus ţie o înaintare în grad, putinţa unei vieţi cu mai mult fast, mai multa considerare în ochii acelei mulţimi ostile, ca orice mulţime faţă de stăpânire. . De ce să cumpăneşti unde e dreptatea şi, în numele augustului stăpân dela Roma, s’o impui împotriva freamătului general? !Ai scăpat de spânzurătoare pe hoţul şi ucigaşul Barabaş, ca să răstigneşti pe cruce un om care nu lovise : pe nimeni, nu jicnise pe nimeni, nu luase dreptul nimănui... A mărtun■ şit un gând, o credinţă... .Te-ai spălat pe mâini. E soluţia Cea mai comodă. Cine ştie ce plictiseli mărunte ai fi avut dacă procedai altfel? Siesta ţi-ar fi fost tulburată de protestările poporului nemulţumit. Ar fi trebuit să »le explici gestul tău. Ar fi înţeles greu. Ţie însuţi ţitU* fi trebuit o sforţare şi n’ai vrut s‘o faci. Şi doar reprezentai justiţia s’o facă. Şi doar reprezentai justiţia romană! ■ Ţi s’a părut că dac’asculţi îşi împlineşti ce vrea norodul, ai împăr-iit dreptatea dreaptă. NU!! Mulţimea va fi totdeauna împo st. -o triva profeţilor. Se va simţi mult mai aproape de hoţ şi ucigaş decât , de prooroc. Fiindcă mult mai mulţi hoţi şi ucigaşi decât prooroci a dat şi va da această plebe oarbă, care, cea dintâi, răstigneşte pe râsvrătitul în numele ei. Ucigaşul nu stârneşte invidia nimănui. Li merită numai dispreţul şi mila — lucruri pe cari omul le ia bucuros şi din belşug. Lui şi ludului şi cerşetorului, faţa de cerşetor, de ucigaş şi de hoţ cel din urmă tărâie-hrăn are măgulirea unei superiorităţi. . Profetul cere înţelegere, extaz. Ochii lui sânt plini de flăcări, ei fulgeră, umilesc. Te simţi mic în faţa lui. Fără să vrea, pune între el şi tine, depărtări astrale, şi viitor de milenii. Cum s’ar fi înălţat pentru Isus din Nazaret această încolăcire de şopârle bărboase?... Cum l-ai fi scăpat de moarte tu însuţi, Pilat din Font, când era singura făptură din acele ţinuturi, care îţi dispută gloria personală? Oare nu te muşcase şi pe tine viermele alb şi gras al invidiei şi-ai găsit fericit prilej să scapi de impostor? Gândeşte-te bine... nu? Te-ai spălat pe mâini, Pilat din Pont.... Gestul tău a rămas simbolic. Se practică în fiecare zi. Eşti mai viu şi mai mare decât toţi procuratorii antichităţii. La hramul tău se închină cei ce guvernează şi aceste provincii din vecinătăţile Asiei. Fireşte, în faţa Crucii pe care tu ai dăruit-o Nazarineanului ei se prosternă până la pământ, dar când e vorba de-o crucificare nouă, întorc ochii și caută, repede, ibricul și ligheanul... Victor Eftimiu. CLUJ. 1. — Eri, conform inseratelor publicate în ziare, urma să aibă loc la Cluj o „Maare“ adunare a partizanilor dlor Octavian Goga, care trebuia să demonstreze soliditatea cadrelor şi popularitatea de care se bucură n Cluj şi al d dr Sebastian Bornemisa, preşedintele organiaţiei. Se mai lansaseră de asemenea ştiri în sensul că la Cluj se vor face importante declaraţii politice şi, fireşte, naţional creştinii vor cere neapărat să fie aduşi la putere, mai cu seamă că frunza cucuruzului a îngălbenit demult, iar cea a copacilor confirmă întru totul un nostalgic peisaj dintr'o poezie a lui Alexandri, care sună astfel: Frunzele cad, sbor în aer Şi din pomi se deslipesc, Ca frumoasele iluzii Dintr'un suflet omenesc, laică, cam aşa ceva sperau fruntaşii gogocuziştii dela Cluj să fie întrunirea de eri. In realitate a fost însă cu totul altceva. MASCARADA DELA CLUBUL GOGOCUZIST La Clubul pantidului gogocuzist, vizitat de noi pe la orele 11, se strânseseră aproximativ 150 de oameni, dintre cari thiatocuziştii de la Cluj săfie întrunirea de elitele, aşa cum i-ar fi plăcut să zică d. Se- Jbastian Bornemisa, ci lipseau însuşi delegaţii soltelor. Motivul acestei lipse nu este greu de găsit. Ultimele alegeri au demonstrat o mare realitate şi anume că partidul naţional creştin este inexistent în judeţul Cluj. Intr'adevăr ce însemnează cele 1500 voturi obţinute de d. Sebastian Bornemisa, datorită mai mult activităţii dlui dr. Vidican, care azi activează în organizaţia de Someş, pe lângă cele 13.000 voturi obţinute de partidul naţional-ţărănesc şi cele 9000 voturi obţinute de administraţia liberală. E o cifră mult prea ridicolă ca să poată întră în cel mai elementar calcul de algebră electorală și politică. lata dece, pentru noi faptul că la o mare adunare populară gogo-Cuzist!ă, participă ISO de persoane {y compHs romii....), nu constitue un lucru de mirare. Este doar permanentizarea unei stări ridicole îft tare d. Goga se complace de rrtutt timp, reducăndu-ne aminnte de faimosul spaniol înfrăţit pentru veşnicie cu mioriţe de vânt. SLUGA SLUGILOR Desigur este aproape inutil să mai spunem că marea adunare populară gogo-cuzistă, a desbătut probleme politice înalte, s'a arătat îngrijorată de prezentul şi viitorul ţării şi ca o condiţie sine qua non pentru propăşirea României a revendicat puterea şi a aclamat pe d. Octavian Goga. In afară de aceasta, urmând vechiul lui obiceiu, partidul gogo-cuizat în loc să atace guvernul a rostit şi de data aceasta, prin glasul unor avocaţi de talia lui Fedorca şi Hetco, numeroase invective şi adresă partidului naţional-ţărănesc. Acedba pentru a dovedi că de ceea ce-i frică nu scapi şi că partidul naţional-ţărănesc este o realitate, care constitue, pentru gogo-cuzişti, un adevărat contal’. ▼▼▼▼▼▼vVtvVVWV Circul Politic: Când 150 de oameni „vor puterea“... Marea“ adunare gogo-romancuzistă dela Cluj în care s’a dovedit neexistenţa organizaţiei dlui Bornemisa D. OCTAVIAN GOGA Situaţia politică, clarificat regim cu declaraţiile politice pe care le va face d. Tătărăscu Bucureşti, (De la corespondentul nostru). Desfaşurarea crizei politice a decurs în modul cel mai normal până in ultimele zile, când cercurile conducătoare ale partidelor au fost cuprinse din nou de o nervozitate alimentata ue iei ue iei ue-svu- 11 un can circulau. in mediul pontic atât de sensibil al capitalei noastre svonuriie cele mai fantastice au început sa circule. Grupările ceie maiinexistente au început să nutrească din nou speranțe, resuscitate de posibilitatea ca soluţia crizei să fie dată altfel decât în conformitate cu indicaţiile ţării şi cu imperativele logicei politice. Sâmbătă după masă însă s-a produs un eveniment care a avut darul să risipească toate nedumeririle cercurilor politice serioase şi să distrugă toate iluziile deşarte ale elementelor de dreapta sau aventuriere a Reporterii politici ai ziarelor au fost într’o mare agitaţie, până când au putut descoperi în ce constă acest mare eveniment politic. . Din cea mai bună sursă se afirmă că evenimentul care a clarificat din nou situaţia politică, demonstrând tuturor că nu există decât o singură soluţie a crizei şi anume soluţia firească, este o comunicare telefonică făcută de d. Anculeţ — din exprese însărcinări — dlui Tătărăscu la Ankara. Prin această comunicare premierul era încunoştinţat că săptămâna care începe este săptămânalichidărilor, că acest lucru trebue să-l preocupe şi îndată după reîntoarcerea sa în ţară trebuee să facă paşii necesari pentru a pune în curent pe succesorii săi asupra problemelor mari ale ţării în curs de desfăşurare. Comunicarea aceasta a fost făcută înainte ca iM.iS. Regele să fi luat ultimele dispoziţii ,în vederea vânătorii pe care o va face în Maramureş. (Aci amintim că svonul plecării M. Sale J Regelui în Cehoslovacia răspândit aseară la Cluj, este inexact, şi se datoreşte unei confuzii cu plecarea la vânătoare). Astăzi, Luni seara, d. Tătărăscu va face în expunerea de la Clubul partidului bilanţul guvernării liberale. Cu acest pas criza de guvern este considerată deschisă de toate cercurile oficiale.Săptămâna care urmează va fi consacrată continuării vizitelor de la Sinaia şi a consultărilor obișnuite. Demisia formală a guvernului se va produce în ziua de 8 Noembrie. Arhiducele Anton de Habsburg a trecut prn Cluj CLUJ. Li feră orele 6 p. m. A trecut prin oraşul nostru cu o maşină venind de la Bucureşti, A. S. arhiducele Anton de Habsburg. Arhiducele a plecat spre Oradea, mergând la Viena. Cetiti azi rezultatele sportive din țară și străinătate Lu * Partidul Naţional-ţărănesc este singur îndreptăţit a veni la putere Cel mai târziu până la 15 Noemvrie corpul electoral trebuie convocat.Partidul Naţional-ţărănesc poate garanta singur buna desfăşurare a alegerilor. Zvârcoliri neputincioase Expozeul d-lui Mihai Popovici rostit în adunarea de la Braşov Vineri a avut loc la Braşov consfă-, tuirea şefilor de organizaţii din Sudul Ardealului, prezidată de d. Mihai Popovici. Au fost prezenţi: Victor Moldovan secr. org. ard., IC Costache Lupu, şeful organizaţiei din Trei scaune, d. Cerrghi Popp, din Sf. Gheorghe, Virgil Solomon, şeful org. Odorheiu, Vasile Serdici, şeful org. Târnava Mare, dr. Aurel Tetu, şeful org. dini Giuc, dr. N. Popa, reprezentantul org. Sibiu, fruntaşii org. din Braşov, dii dr. Nicolae Precup, dr. Aron Suciu, Dumitru Mareea, prof. Nicolae Baboie, D. Sorescu, dr. Silviu Suciu, Radu Orghidan, dr. Bobancu. In această şedinţă, d. Mihai Popovici, preşedintele org. ardelene, a făcut un lung şi important expozeu asupra isituaţiei politice din care desprindem. PROBLEMA SUCCESIUNII Situaţia partidului nostru — a spus dsa — este cea mai strălucită în împrejurări normale şi într’un Stat constituţional. El este cel mai pregătit pentru venirea la guvern. Are un program dinamic, întocmit cât mai desăvârşit, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. Nici un partid n’a muncit mai serios, pentru ralizarea unui asemenea program, cum a lucrat partidl naţional-ţărănesc. Realizând acest program, ţara va merge sigur pe calea progresului firesc. In răstimpul de patru ani, noi ne-am ocupat de toate problemele şi am avut o atitudine netă, fără nici un echivoc, ceea ce n’a făcut nici un alt partid. Experienţa din trecut, ara pus-o în serviciul ţării şi al partidului. Cu drept cuvânt revendicăm prioritatea de a fi organismul cel mai bine organizat şi având figurile cele mai proeminente ale intelectualităţii româneşti. Apoi popularitatea noastră nu poate fi pusă la îndoială de nimeni. Avem botezul opiniei publice şi al masselor, încât ne găsim într-o situaţie indiscutabilă. E de prisos sa stăruim că suntem pe linia adevărată a intereselor superioare ale ţării. In alegerile comunale şi judeţene, democraţia a luat 75% la sută din totalul voturilor, iar grupările de dreapta abia 25% . ATITUDINEA CURIOASĂ A PARTIDELOR DEMOCRATICE Dai, ceea ce mă surprinde în zilele tulburi de astazi, este atitudinea așa ziselor partide de teocratice. Dacă într’adevăr, ele ar fi democratice, ar tulburi de astăzi, este atitudinea aşa partidului nostru şi dacă le-ar arde de norme constituţionale, ar trebui să dea concursul lor pentru venirea noastră la cârma Statului. Ori, tocmai aceste partide intrigă, cochetează cu dreapta şi se arată preocupate exclusiv de interese personale, de a ajunge la putere. Se vede deci, că la baza lor nu este un principiu, ele dovedinduse ca şi grupările de dreapta, că nu sunt imbraţişate de opinia publică a ţării. Singurul partid omogen, este partidul naţional-ţarănesc, răspândit in toată ţara şi cu organizaţii puternice în toate satele, judeţele şi provinciile. ______^ ^ ALEGERI LIBERE Noi nu afişem interese locale, ci interese generale. De aici şi înfăţişarea nostră politică, suntem îmbrăţişaţi, pretutindenii de opinia publică, în lungul şi latul ţării. Deci suntem singurul partid îndreptăţit a veni la putere. I Şi cred că orice conştiinţă onestă, animată de ideea constituţională, ar trebui să aprobe venirea noastră. E chiar în interesul grupărilor de dreapta, de a prelua succesiunea partidul naţional-ţări, fiindcă numai noi suntem in stare ,să garantăm alegerile libere. Dacă grupările de dreapta au, cum se laudă, naţiunea de partea Iar, n’au decât să, accepte aceste alegeri libere, dovedind că naţiunea renunţă la drepturile ei, de dragul unui dictator, — ceea ce nu este aşa, căci poporul român nu renunţă la drepturile constituţionale . In problema succesiunii, nu mă îndoiesc, că mintea luminată a M. Sale Regelui Carol al II-lea, va şti să judece obiectiv şi drept, fiindcă o desfăşurare normală a vieţii publice nu se poate face decât prin indicaţia corpului electoral. Aud că grupuleţele de dreapta ameninţă şi că aceste ameninţări au mers până sus. Noi, în faţa lor, râdem, cu conştiinţa omului puternic. Dacă o grupare cu 15 procente ameninţă, ce ar însemna ameninţarea unui partid cu 30 procente? Noi stăm pe punctul de vedere al realităţilor şi nicidecum pe consideraţii psihologice. Nu cred că partidul liberal să rămână mai departe la putere. Nu pot să-mi închipui că acest partid, care a realizat foarte puţin — ca să nu spun nimici — în patru ani de linişte şi fără dificultăţile opoziţiei, să mai poată continua la cârma Statului. AŞCHIUŢELE DE DREAPTA Şi DE STÂNGA In ceea ce priveşte celelalte partide, eu nu cred că este serios să discutăm venirea lor la putere. Nu este nici un criteriu obiectiv ca să preia succesiunea, nici aşchiuţele democratice, nici aşchiuţele de dreapta. Noi putem să privim cu toată încrederea desfăşurarea evenimentelor. Suntem un instrument de guvernare, omogen, disciplinat, cu un șef necontestat, toată lumea din partid făcând zid de solidaritate în jurul dlui I. Mihalache. Intrigile lansate acum doi ani, că ar exista destinări, nu mai prind și nu le mai cred decât naivii. Cohesiunea noastră nu se bizuie pe interese de partid, ci pe mari principii. Eu v’ara chemat aici să discutăm felul cum credem că trebuie să începem lupta electorală. Un lucru este sigur: Parlamentul actual nu se mai convoacă. Alegerile ar fi trebuit să se facă imediat, căci în materie de constituție nu se pot face interpretări mărunte, ci numai în spirit larg. Astăzi, ţara românească nu are corpuri legiuitoare. La 15 Noemvrie, nu se poate întruni Parlamentul, fiindcă nu există. Ne găsim deci în afară de Constituţie, din moment ce nu avem Parlament. Normal şi logic, ca să nu cădem nu numai de drept* dar şi de fapt în afară de legea fundamentală* cel mai târziu la lt. Noemvrie* trebuie convocat corpul electoral. Indiferent de soluţia succesiunei* trebuie să lucrăm intens în vederea campaniei electorale. Chiar la putere fiind, trebuie să muncim cu toată sârguinţa, ca să facem alegeri libere* respectând tradiţiile mari de libertate ale programului nostru. P. N. Ţ. NU ARE NEVOIE DE NICI O COLABORARE Noi nu avem de discutat din punctul de vedere al problemelor cari ne frământă astăzi* nici una în legătură cu partidul naţional-ţărănesc. întâi cerem guvernul, sub presidenţia dlui Ion Mihalache. In al doilea rând ţinem să se ştie* că partidul naţional-ţărănesc fiind cea mai puternică forţă* nu are nevoie de nici o colaborare. Cine vrea să colaboreze* listele de membru ale partidului nostru sunt deschise. ... Tot asemenea, nu există problema: ce vom face dacă nu venim? Ea nu ne preocupă. Căci nu avem nici o înreptăţire să credem că lucrurile nu se vor desfăşura normal. Se vor schimba împrejurările? Atunci, împreună cu preşedintele partidului, vom vedea ce vom face. Drumul este fixat; vom --------------------—----- -------— ■ . ------ --1 (Urmare în pagina II-a.)