Patria, decembrie 1937 (Anul 19, nr. 271-294)
1937-12-01 / nr. 271
2 fi mmsam Cu murtahul de Duminecă, echipa clujană Victoria şi-a încheiat activitatea oficială din toamna aceasta. Luptând cu elan şi neţărmurită dragoste faţă de culorile clubului, echipa mănăştureană a reuşit să ocupe pe bună dreptate, locul doi al clasamentului seriei respective, după Amela, care mai norocoasă poate, a reușit să cucerească primul loc. N'am putea spune că. Victoria a fost peste măsură de mult sprijinită de zeița norocului. Dimpotrivă tot timpul c a fost urmărită dexun ghinion de multe ori exasperant. Dai dirare stâlpii firupării mdnăsturene Munteanuşi Pop marile, au fost grav loviţi imediat la Începutul sezonului acesta, farnâincind indisponibili tottimpul. Lipsa acestor doi excelenţi jucători a fost mereu resimţită în cursul luptelor campionatului naţional. Totuşi dispunând de o minunată pepinieră, jucătorii loviți au putut fi înlocuiți cu elemente tinere și să recunoaștem cu destul succes. Dacă s'ar pune mai multa grijă în compunerea echipei și dacă antrenorul sar osteni mai mult — impunând 0 tactică pirnogeria * WâraTSHf& ac o. mai, perfectă condițiune fizică euUwoc^woănească a rrldnăsturenilor ar fi una din cele mai temute şi apreciate grupări din ţară. In cel ce urmează facem câteva comentarii Dumi competenţi unde din greşelile cep’jssau peristat în ultimul timp şi cari ar putea fi w.. ... Ste uşşor remediate în viitor. CONSIDERAŢIUNI ASUPRA JUCĂTORILOR Când unei echipe nu-ia merge jocul sau e urmărită de-.ghinion, se spune in general că a „prins o zi proastă". Foarte puţini însă dintre specificari -sap suporteri, caută să pătruşută .cajfzg. proastei comportări a jucătorilor. După matchul de Dum, publicul a plecat convins că Victoria a amit într'adevăr o „zi proastă" mulţu,mindu-se cu explicaţia sau preciziunea aceasta banală şi lipsită de orice sens. Noi nu ne împăcăm însă nie de cum cu acest argument. Victoria n'a avut o zi proastă — ci a jucat prost. Ceea ce e cu totul altceva. Şi iată de ce . Actuala formaţie a mănăşturenilor suferă de anumite lacune. In primul rând cu toţi jucătorii corespund locurilor în care sunt puşi. Aşa bunăoară PAL, cu toate că a făcut şi câteva partide bune d e pe departe de a fi central half, ideal. Am mai spus-o în atâtea rânduri şi o mai repetăm zi azi, mijlocaşul centrru, trebue să fie un jucător prin excelenţă ofensiv; să împingă mereu înainte linia de atac; să deschidă într'una aripile şi să desconcentreze jocul, dirigindu-l când într'o parte, când în cealaltă. Or, Pal este un jucător prin excelenţă defensiv. Anihilează uşor atacurile adverse, dar nu e capabil să aprovizioneze cu mingi sigure şi precise înaintarea. E viguros şi tare în lupta de la corp la corp, dar nu are subtilitatea şi tehnica unui adevărat centru-half. Nu urmăreşte jocul şi nu-şi ajută partnerii. Degajează frumos, dar trimite alandala. Nu se aventurează nniciodată înainte; din cauza aceasta intre combatanţi şi linia de halfi, există i întotdeauna un goal imens, decare adversarul ştie întotdeauna să profite. Din aceste considerente Pal nu va putea fi niciodată un ihare mijlocaş-centru şi Victoria, la primăvară, va trebui vrănd-nevrăbd să recurgă iarăşi la serviciile lui Pop III. Lipsa de condiţiefizică a unor jucători e o altă cauză a proastei comportări de Duminecă, primul care sa, făcut vinovat, de ficeastă lipsă a fost FELECAN II, interul-stânga. Jucătorul inteligent şi tehnic de altfel în matchul de ieri a reuşit să fie cel mai execrabil omi de pe teren. N'a fost in stare să reţină o singură dată mingea, passele i-au fost lipsite de precizie iar "loviturile' i-au fost anemice şi şterse. Suntem infornați că jucătorul în chestiune n'ar duce o viaţă prea sportivă; e un motiv în plus ca conducerea să nu-l mai introducă în formaţiile viitoare, ci să recurgă la serviciile juniorului Cruţiu, mai puţin tehnic, dar mai viguroşi is mai hotărât în acţiuni. Ca întotdeauna cel mai abum de pe teren a fost şi de data asta FELECAN I. Alături de el CAPUŞAN şi POP IV, merită sublinieri speciale. COCIUBAN PUIU a fost foarte sever marcat. Goallul său din repriza a II-a a fost însă, de o inaestrie rarissimă. O menţiune pentru elanul şi condiţia excelentă a halfului dreapta CHENDREANU, care fără să fie un jucător de mare clasă, a fost şi de data asta, foarte util echipei sale. V. TRICOLOR a prezintat o echipă lineră, viguroasă şi merit însufleţită — minus CÂRJAN, a cărui deblocare din formaţia oborenilor n'ar mai trebui să întârzie. Foarte, bună, excelentă chiar linia de apărare: cei doi fundaşi şi haful centru SUCITULESCU. Aripile IORDACHIE şi IONESCU două elemente de mare viitor. SONNY NICULESCU, acelaş jucător tehnic, dribleur extraordinar şi schonteur periculos. ARBITRUL D. Ritter a fost lipsit de curaj. N a sancţionat durităţile, lăsând să degenereze jocul. Nu pricepem de ce partidele dintre echipe pur româneşti sunt arbitrite de minoritari, cari tremură pe teren ca trestia în bătaia vântului?.. fish Draw-u! de Duminecă Despre jucători şi arbitru inflotiua li jilgiuie ,ou 0 lăudabilă iniţiativă a Asociaţiei studenţilor românii uniţi din Cluj Cluj, 30, in localul din strada Molilor ,Nr. 22 ,50 a ţinut o importantă şedinţă de comitet a asociaţiei studenţilor români uniţi din Cluj. D. preşedinte Timoc Ioan, asistat de membrii comitetului şi de dnii Emil Roşca, Ioan I. Olteanu şi Ion Aranoutşanu, membrii în comisia presei, a redactat programul de activitate a asociaţiei pe anul 1937-38. Cu acest prilej s-a lansat un apel şi liste de subscripţie pentru colectare de fonduri, în scopul ajutorării cu haine a copiilor săraci din cartierele periferice ale oraşului. In anul acesta asociaţia studenţilor, intenţionează ca numărul copiilor ajutoraţi să depăşească pe cel din anii trecuţi. In preajma sărbătorilor Crăciunului asociaţia studenţilor români uniţi va organiza o serbare a pomului de crăciun, la care se vor distribui daruri copiilor săraci. Publicul clujean este rugat prin apelul lansat a da concursul binevoitor membrilor asociaţiei, care au fost încredinţaţi cu colectarea de bani în acest scop nobil şi binefăcător. JAili-immn Feriil-Välsänätatea purtând galoși și şosoni . a limm *îs am • ti -juni tOljLVL mi Mio aii ii -Oii 1 J$J&i jq ofaaj hUi judi' ii; X' aca Hău #1 .lîTAlii. li fii IB. 3lîi* al marfă de calitatea superioară mm '3 ij Miopia la copii de şcoală Datele stati&ttqg; ăl^ tuturor ţărilor 'Civilizate arată răspândirea progresivă a miopiei la tineretul şcolar. Şi la noi se observă acelaş fenomen într’o, .măsură tot mai tngrijorătoare. 1. . .Dai ni cqi Şcolarii supra C:iîncărcaţi ,cu lucrări sunt forţaţi să lucreze seara la lumina electrică. Ori, se poata constata în cele mai multe cazuri, că dincauza economiei rău înţelese a părinţilor, luminatul este absolut insuficient, . Becurile aşa zese’ „eftine”, cam la acelaş consum de curent au o emisiune luminoasă cu cca 25 la sută mai slabă, faţă de becurile calitativ superioare, trebuie respinse din capul locului. Economia de câţiva lei preţul de cumpărare prejudiciază ulterior ochii copiilor şi succesele lor la şcoală, dar loveşte direct şi în buzunarul părinţilor, pentru că becurile „eftine”’ inferioară‘conturilă la aceiași emisiune luminoasă cu cca. 20 la sută mai mult curent. Nu trebuie să cumpărăm becuri eftine ci lumina eftină! Este evident că economia de 20 la sută la consumul total de curent pe durata normală a unui bec, care se cifrează la câteva sute de lei, este incomparabil mai mare, decât economia de 15—80 la sută eventual realizată la preţul de cumpărare de câteva zeci de lei a becului aşa zis „affin”.Dacă aveţi copii din şcoală, aveţi grijă de sănătatea ochilor lor! întrebuinţaţi numai becul economic şi luminos TUNGSRAM D. cu filament în dublă spirală. FARMACII DE INSPECȚIE. LUKACS: (isucc. Lukács Dionisiu) Strada Memorandului nr. 2. OLARIU: (dr. Olariu D.) Strada Regina Maria, nr. 9.MINERVA: (Popa Ioan) Calea Regele Ferdinand, 28. RUSU (dr. Rusu Aurel) Strada Cupariu, var. 1. ir Aşa ar fi trebuit să fie! Astă e senzul adevărat al acestei drame. S'a petrecut însă ceva — cred — fără precedent, in istoria teatrului. Un regizor, al cărui nume nu există pe program, a cărui fantezie nu e întrecută decât de vulgaritatea sa, şi-a îngăduit cu o turburătoare insolenţă, să colaborare cu Jewreinow, genialul autor al acestei piese. Astfel, Jewreinow a fost silit, să poarte pe umerii săi, absurda şi nefasta glorie, a unui regizor, a cărui înţelegere, e mai aproape de pământ, de cât ■în suşi pământul. Programul Teatrului Naţional previne pe spectator prin câteva rânduri bâlbâite, să nu fii tratat, comedie". După acea.ită declaraţie în serife cortina se ridică,, aşa cum s'ar deschide capacul unei sinistre cutii. De-acum înainte, personagule capătă numire fiecare, însem acuză o degradare: nu nl TPvp.n.nic i n nime doctorul Fregoli, intrgip in pielea insensibilă a domnului Pop Marţian, devine un an oarecare,, preocupat de înfăptuirea linei farse grosiere. N'are convingere.. .şi prin urmare, nu, convinge pe nimeni, nu înţelege rolul şi, lipsit de vibraţii, nu insinuiază şi nu comunică nimic; o apariţie mediocră, stinsă, multă. Studentul, nefericit, e, doar, nefericit pertru că aşa o spune textul; altminteri — domnul Călboreanu —• „îşi vede de treabă", spune cu glas tare şi cu o dicţiune învăţată în conserve tor, replicele, apare şi dispare, pendrucu aşa îi cere regummentul Teatrului Naţional. Domnul Finneşteanu, junele prim, cel ce trebuia să ilumineze diafan înbinerec al acelei femei urâte, O mângâie, ii spune vorbe înflăcărate şi apoi, mai mult imund decât ipocrit, printr'o penibilă, complicitate cu un anurm public din sală, prelungeşte hilar, maestuos şi insalubru, un gest, care un început trebuia să fie adevărat, şi care acum, ţine sădovedească, spectatorului, că el e conştient de farsa, pe care o joacă. Domnul Ionescu Ghiberlcon, bătrânul ofiţ'fer p'&nsîohdr 'este ultima tr’eaptă de teste? trivial# scări,adusă de anonimul regizor, T8DieaQOeeo O Apariţie înspăimărtt'ătoare, care "provotă unfel de'referinţă fizică. Este tot ceeace am văzut măi odios îfg fiața mea, cum a putut‘un actor, să situiască în aşa chip un personagiu? Cum a mirut domnul Ionescu Ghiberlcon să se tăvălească frenetic in atâta. vulgaritate, rm atâta trivialitnkc, in. ășa tfâlhrtty în așa tristă destrăbălare? Doamnă? Ajjjfsma *Macrif Jn profesoară, rămâne singură, care s'a. răsvrătit. de. sub stăpânirea brutală a acestei vulgarități. Dsa. a apărut ca o muscă surprinzătoare şi nu tot timpul, a străbătut piesa, cu artă, cu o preştiinţă exactă, a fiecărui efect. Doamna Eftimiu,: « realizai o profesoară, seceră, maniacă, cicâlitoare, convenţională şi a realizat-o total, în fiecare secundă.` Masca, gesiturile1, dar ‘,mai ales glasul,au fost atât de neobişnuite, încât dacă n'aş fi ştiut dinaite, mi-ar fi fost cu neputinţă, să ghicesc, pe cel ce interpretează acest rol Doamna Agepsina Maori, a avut un rol atât -de-studiat, încât chiar dacă piesa ar fi fost înţeleasă bine„ asa ar fi trebuit să joace, aşa cum ai jucat. Ceeace s'a ^petrecut, ,trece Hntr'un țel* dincolo de posibilitățile de expresie, ale unui om, rare n'a fost de. multe ori, martorulujMoț aseme'tteH aberații. i\tdq/i grotrnMmă MsMgizorumUB «I tras de Msir sfori albe, pe ^in fond jiegru, că.texa. marionete. ‘că : o idee ele,. MNAk Scrisori din Bucureşti ,Comedîa fericirii* Teatrul Naţional Ideea fundamentală a t&estei piese e sim- subiectul e gn u bru^Bca plă în expunere, în descripţie, îJisă în fond rezumă, închide, aproape toată drama, acelora, cari după ce au fost isgoniţi din Paradis, prin cea mai nemiloasă hotărîre a Celui Bun, rătăcesc pe un pământ stins, rup din soare, printre cele mai mari descumăgiri păcălindu-se singuri din spaimă ca să nu afleadevărul. Un doctor — care în chip simbolic ar reprezenta conştienta tendinţă a sufletului omenesc, pentru a-şi alege amăgirile noastre — se gândeşte, să-i facă pe oameni fericiţi. Pentru aceasta, el însuşi coboară treptele vieţii şi ajunge, pe o scenă de teatru, unde actorii păcălesc printr-o îndoială limpede, peoţi aceia, cari vor să fie martori două ceasuri, la o viaţă, care nu le aparţine... Doctorul Fregoli, propune actorilor un angajament bizar: să joace pe o scenă adevărată fără decoruri, fără sufleur şi fără text, să joace pe imensascenă a lumii. Un prim aimorez, va readuce licărirea vieţii în sufletul nefericit al unei dactilografe, care se ştie urâtă şi bolnavă şi, care rătăceşte singură, fără un strop de iubire, pe nesfârşita câmpie a dezolării. O actriţă frumoasă se va furişa în inima unui student ratat, neurastenic ademenit de rânjetul sinuciderii. Un alt actor, se va preface pentru necesităţi de circumstanţă, intr’un medic ofiţer eşit La pensie, pentru a înveselii viaţa neluminată de vre?0 nădejde, a unui bătrân funcţionar. Toţi aceşti nefericiţi, locuiesc în aceeaş pensiune, aşa, încât, toţi actorii, depe scena, vor fi dîtî ' noui colegi, pe scena fantastică a unei vieţi adevărate. In aceeaşi pensiune, mai trăieşte şi o profesoară, care cu moravurile, ,atitudinea şi educaţia. ; ei, va ţine nevăzut,, cumpăna dintre iluzie şi viaţă, adevăr şi mistificare, dintre iluzie şi viaţă,la adevăr şi mistificare. Ea reprezintă partea omenească, neatinsă de morbul înşelătoriei. Drama se încheagă, firele se strâng şi uriaşul lanţ al amăgirilor, sugrumă realitatea, care cedează. Formidabilul creşte al visului strânge şi sufocă adevărul, care , printr'o răsturnată întâmplare, e silit să părăsească paradisul terestru şi să ajungă doar până in conştiinţa vagă şi îndepărtată, a unui spectator din sală, care să fie atât de mediocru, încât să ţină minte, că programul pe care l-a cumpărat cu bani vulgari, vorbeşte despre o înşelătoriei Studio“ «PATRIA. O ruşine şi o vexare inutilă a cetăţenilor In atenţiunea că lui Primar, a serviciului financiar şi a Percepţiei municipale Printim la redacţia nUm.Produc reclamaţiuni asupra felului defectuos cum funcţionează serviciul financiar şi de percepţii al oraşului Cluj, reclamaţiuni pe care le aducem la cunoştinţa celor alt drept. E vorba anume de apelurile introduse contra impunerilor municipale. Cum este firesc, în foarte multe cazuri, contribuabili fii uzând de dreptul lor legal, socotindu-se neîndreptăţiţi cu sumele la cari au fost impuşi, au făcut apel în termen la organele primăriei. Deşi apelurile s'au făcut în primăvară şi în vară, ele nu au fost desbătute încă nici până fin ziua de azi. In scfiipi’■ s'au făcut zeci şi sute de procese verbale de sechestru pentru averea cetăţenilor cari au introdus apeluri, vexându-se in mod inutil şi ruşinos, oameni onorabili capi nu au căutat şi nu caută să sesubstragă dela plata impozitelor, dar cari aşteaptă să se cerceteze întdin apelul introdus şi să se aprecieze temeinicia sau netemeinicia motivelori dacă cineva este impas pentru. Urca piran 'când el rm are teren viran, sau pentru caMb cdin strada nu este sau nu eita canalizată la fixarea impunerii, —arc, designeft Tot să fhtă apop și. itt sa considere vexat și jigrat câjnd înainte de-a i se judeca apelul introdus la timp, este supus rușinei de-a i se seeheiWa'tnc’fimle SAriasă Nu se pot judeca aceste apeluri, la timp? Nu poate exista o colaborare intre serviciul financiar şi cel de percepţie1 al municipiului, întâiul avizând pe cel de-al doilea asupra apelurilor introduse, pentru a se lua notă de acest lucru pe rolurile de impozit? Atragem asupra acestui lucru atenţia dlui primar ca şi a şefilor serviciului financiar şi de percepere al municipiului, pentru că cetăţenii nu pot fi nici vexaţi inutil nici jigniţi, fără nici un motiv. fiii i fi S’a terminat cu farsete la telefon Un aparat special la centrala automata din Cluj, datorita căreia se vor identifica posturile dela cari se produc farsei Nu vi s'a întâmplat să fiţi chemaţi noă. La contactea la telefon, aparatul să sitne mereu iar când luaţi receptorul să nu se prezinte nimeni la celalt capăt al firuuii? Sau nu vi s’a întâmplat să fiţi sculat din somn pentru ca luând receptorul să fiţi expuşi unei farse, unei glume sau chiar unei mojicii produse dela un post pe care nu aveaţi posibilitatea a-l identifica? Farsele constituiau un neajuns plictisitor şi enervant al telefonului automeit. Zicem constituiau, pentru că cuflărin cu plăcere că s'a găsit şi la Cluj, ac pentru cojocul celor ce crezându-se la adăpost de orice control, îşi permiteau la telefon farse şi glume pe seama abonaţilor. Suntem informaţi că la Societatea de Telefoane, s'au început lucrările de instalaţiuni ale unor dispozitive speciale, datorită cărora se vor putea identifica cu uşurinţă şi cu precizie nunerile posturilor telefonice dela care se produc farsele. UiltdJhota 'afft Cluj, Atcste instalaţii vor fi terminate zilele acestea,, iar împotriva farsorilor telefonici cari vor fi identificaţi, Se vor lua măsurile legale. Desfete©!*® totali csutorizato I Jd De vânzare confecţionate şi pervaze tot felul de cadre antice şi moderne, cu bucata sau în stocuri, cu preturi foarte reduse la M. SOMLYA1, ÎÎΠANtfiL XIX 1 Decembrie nr. 271. Profesorii dlojeni se înscriu un bloc la „Astra“ Bătrâna Asociaţie va dispune astfel de zeloşi propagandişti pentru realizarea programului ei de ridicare a satelor CLUJ. 30. „ Am stăruit de multe oriiue,coloanele acestui ziar asupra rosturilor■ şi activităţii pe care o desfăşoară în Ardeal bătrâna asociaţie „Astra", care înainte de război ,a fost fără îndoială cel mai puternic bastion cultural al românilor din Ardeal şi am arătat sforţările ce le depun membrii ei, în frunte cu dl preşedinte dr. Iuliu''Moldovan, fost ministru, pentru că Astra să se integreze şi asia/.i in neesităţiie 'Colectivităţii româniş ti pentru a ci respunde astfel scopurilor măreţe pentru Mai' sunt apoi şi alte coase cari au făcut ca bătrâna asociaţie să lâncezească oarecum in activitaea ei. Multe din idealurile Astrei s'au realizat prin actul Unirii 'dela, Alba lulia. O serie întreagă de instituţii de stat au concurat-o şi o concurează şi... astăzi. De unde dinainte vinnie, Astra deţinea oarecum un monopol al întregii mişcări culturale de dincoace de munţi. ea a fost redusă azi la o simplă asociaţie particularii, ceea ce a contribuit fie sigur indreptăţite amărăciuni. Totuşi, în ultima vreme Astra şi-a revenit. Mutându-şi sediul de laSibiu la Cluj ea a căutat să se adapteze realităţilor. Secţia, prin care s-a făcut aceasta în cea mai mare măsură este aceea condusă de dl profesor dr. NILFU HAŢIEGANU, preşedintele Şoimilor Carpaţilor. Punând preţ pe educaţia, fizică, atât la oraşe cât şi la sate, dsa secondat fiind, de un grup de inimoşi colaboratori în majoritate medici la clinicile din Cluj, a întreprins aceea minunată organizare a Şoimilor ce ne a AZI, MARE FESTIVAL, LA TEATRUL NAŢIONAL ilu.ee , dmiîntic de •sohdlii [cehoslovaci f\ care a stârnit adntiratfy^'. ^urora cu ocazia. organizării şoimiadglor .ţţniiale. însăşi Majestatea Sa liepele CAROL al Il-lea a felicitat conducerea Astrei şi pe dl dr. luliu Haţieganu pentru aceasta frumoasă şi rodnică activitate. rml CONTRIBUŢIA PROFESORILOR SECUNDARI DIN CLUJ Acest îmbubcurător început nu putea sădea decât roade dinntre cele mai bune. Iată de ce alături de medicii clujeni de la toateclinicele,sanatoriile şi diispensariile, fără a mai vorbi de medicii particulari,cari activează în cadrele Şoimilor Carpaţilor, precum şi în secţia medicală, — asociaţia profesorilor secuindari din Cluj, de sub conducerea dnui profesor dr. Gheorghe Dragoş, a luat o frumoasă iniţiiativă care va servi d-asigur ca exemplu pentru ceilalţi colegi de pe întreg cuprinsul Transilvaniei. 'iMHNHMi De ce este vorbă? Activitateacorpului didactic * iîim ceeace privește-octoria educativăși pedagogică nu- ’ trebuie jjg se mărginească între . zidurile școlii. Pirditfesorîmea are datoria să facă în mijlocii Jpoporului și in măsura ^puterilor răspândeascălumina pentm.. toţi. acei. .»ari sunt dornici de a oavea. Plecând deila aceste corasidârftîfi, asociaţia. profesorilor, sefcundarh, club -Cluj, ,întru na ,,din şedinţele 'trecşutşafl® j care au participat mai ,multe suite (MtAb&nbrii, după ascultarea preşedintelui, era dr. dr. Gheorghe Dragoş, a hotărât, ,înscrierea, în bloc în cadrele Astrei şi desfăşurarea unei intense activităţi în conformitate cu statutele acestei asociaţiuni.î£99 SECTIA ŞOIMII VA UP A 111,0 Ii Hotărârea, profesoriicîi- *'v _.#bâiţâiari din Glurj, un număr de’ ținând la 11 școli isecuindare de și fete, ,a produso impresie edit se’ pdafe 4« bună în toate cercurile locale. Se face ''dovada, prin aceasta, că Astra inspiră încrederea tuturora și că programul eî aiMge și ofere largi posibilităţi de activitiate ‘Icbhdurătorii ei gândinndu-se seri® ! ‘ridicarea culturală a poporului romăn, care a fost creată. Nue mai puţin adevăratcă Astra are astăzi de lucratcu greutăţi necunoscute înainte de unire. Pe atunci asociaţia putea fi considerată ca un adevărat minister alcultelor şi al artelor pe seama Românilor de sub stăpânirea străină. Preoţii şi învăţătorii români găseau în ea sprijinitorul lor cel mai puternic, un focar din care radia comandamente de luptă şi de rezistenţă împotriva asupritorilor. Instituţia se bucura, tocmai din cauza aceasta,de simpatia tuturor, iar oamenii cu darea de mână din Ardeal şi Banat, apoi chiar şi ceidin Vechiul Regat, nu se sfiau să deschidă larg pungaşi să vină în ajutor cu fondurile necesare. Astăzi, însăşi conducătorii recunosc că, Astra se sbate în cumplita lipsă materială. (Daniile au râncetat cudesăvârşire, cotizaţiile nu se plătesc la timp, iar Statul rar ide tot vine cuceva îm ajutor.__ixaijUt : Pentru că evenimentul submiart aşa cum trebuie asociaţi Astra dimpreunăcu asociaţia profesori lor secundari din Cluj a hotărât ca înscrierea în bloc să aibă loc în cadrul unei, şedinţă solemnăce se va ţine în ziua de 1 Decemvrie, orele 18 ila sediul Astrei din Etatea Moţilor, sediul care după cum se ştie este instalat în frumosul palat al căminului de ucenici. jț jj p ^ 1 MW Tot iînaceas zi Astra va organizia un ..frumos f sstiva [iț^Sfeaitruil Naţional, cu coaborarea tuturor membriior ei. Astfel vom putea i,sculm iarăşi corurile admirabile ale isăteniilor din comunele Suceag, Vultureni...şi Voivodenii. Vom pută urmări larga măsură la desorientarea ei, şi, la fii- Iftrumioaseâieexerqiţi’ • de gimnastică şi vom vedea dansurile ţăranilor din frumiaişeite comune Fielsac îşi, Fioreşti. La freest festival, iîn numele, ligii antirevizid-Tirat,oi îqi- î.r, ncAvăni nişte, va vorbi d. I. Matei, în acel , al corpului didactic secundiap, tul-spris în bloc în cadrele Astrei va vorbi jdlj Traian Marcu, dela liceu! dr. C. Ai Ziua de 1 Decqmvipp ,yu. constitui v î din Arpentru Astra şi deal, o zii die îndoită s&rt^estre pe care o încrustăm aici cu satisfacţie’. ' la ALBU. —X— luai D. Prof. GH. DRAGOȘ Azi la Cluj Opera şi Teatru Marţi, 30 Noemvrie,la Oradea: TRAVIATA Miercuri, 1 Decemvrie, la Timişoara: NAPASTA Joi, 2 Decemvrie, la Timişoara: MARTHA TEATRUL NAŢIONAL, Marţi, 30 Noemvrie: OAMENI PE UN SLOI DE GHIAŢA (premieră). Cinematografe MUNCITORILOR: I. Pisica iadului. II. Rendez-vou-Sigila Viena. 111. Journal. SELECT:Pericol de moarte. URANIA: Vasul robilor. CAPITOL: Doamna de la etajul II. ROYAL: cea mai mare comedie muzicală a timpului „O zi la cursă”. EDISON: I. Rose Marie. II. Misiunea secretă. III. Journal. A apărut s .7 if l (piesă de Crăciun de . . .tq OCTAVIAN PIUE ■ vi ; jieIjjrJiT .1) Reprezentarea acestei piese cu prilejul sărbătorilor Naşterii Domnului, constitue pentru ţărani o bucurie şi un dar nepreţuit. învăţători şi preoţi, procuraţi-vă piesa de la Tipografia „ARDEALUL“ str. Memorandului nr. 22 Clujj (la o reprezentare l6 exemplare, total lei 50, plus 5 lei sose de porto). *- I ’ '’."Vonla iv n.V »tat Mica Publicitate De Vânzare grădini şi de câte jumătate jugăr şi mai mari din moşia dr. Ciobanu, Dombjid ţpuţufMl. Informaţiuni la dr. Alexandru Kis advocat, Cluj strada luliu Mararu 3fef _____ Blănuri dela 3800 şi în rate. Transformări, gulere deblană după cele mai noui modele vieneze la blănăria. Bixenspanner, Regele Ferdinand 1il etajijj S’a deschis Hotel Eurtijiaf, Strada Regele Ferdinand 111. Tot confortul modern. Camere încălzite. Ţ*ţeţuri conversabile, reducere pefkrijt voiajori SE CAUTĂ VANZATOR-CONDUR din branşa TEXTILELOR CÂTOR din branşa pentru măre magazin de detaliu. Se preferă român, etnic, cu cunoştinţe de limba maghiară şi eventual germană. Ofertă scrisă, cu pretenţii la redacţie. ( m&j)