Patria, martie 1938 (Anul 20, nr. 47-72)
1938-03-01 / nr. 47
2 SG* f ’ i»M ,|uî3 LOZURILE cumpărate de la' AURORA sunt vestitorii bogăției și ai veseliei LA 15 MARTIE are loc tragerea clasei l-a) a Loteriei XVI-a. Un loz dela AURORA vă scapă de griji pentruftot trestul 'vieții^ dlJbtflAT1 X% SEDIILE DE VÂNZARE Banca de Credit Comercial CCUJ, Piața Unirii 20 S. A. TEXTUL nouei Constituţii „Am publicat la timp noua Constituţie. Azi dămtextul integral până la art. 63, urmând ca mâine să publicăm restul articolelor TITLUL I., Despre teritoriul României Art. 1. — Regatul României «ste un Stat Naţionali, unitar şi inidiiaibil. Art. 2. — Teritoriul Roomâniei este inalienabil. Art. 3. — Teritoriul României nu se poate coloniza cu seminţi© streină. TITLUL II Despre datoriile şi drepturile românilor CAPITOLUL I. Despre datoriile Românilor Art. 4. — Toţi Românii, fărădeosebire de origine etnică şi credinţă religoasă, sunt datori a socoti Patria drept cel mai de seamă temei al,rostului lor în viaţă, a se jertfi pentru apărarea integrităţii, independenţei şi demnităţii ei; a contribui prin munca lor la înălţarea ei morală şi propăşirea ei economică; a îndeplini cu credinţăsarcinile obşteşti ce li se impun prin legi şi a contribui de bună voie la împlinirea barcanelor publice, fără de care fiinţa Statului nu poate vieţui. Art. 5. — Toţi cetăţenii români, fără deosebire de origine etnică şicredinţă religioasă,, sunt egali înaintea legii, datorându-i respect şi supunere. Nimeni nu se poate socoti idea legat de îndatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credinţei sale reigioase sau de orice alt fel. Art. 6. Nu se admite în Statul Român nici o deosebire de clasă socială. Privilegiile înaşezarea dărilor sunt oprite. Micşorările şi măririle de impozite nu pot fi decât generale şi statornicite prin legi. Art. 7. — Nu este îngăduit nici unui Român a propovădui prin viu grai sau în scris schimbarea formei de guvernământ a Statului, împărţirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasa. Art. 8. — Este oprit preoţilor de orice rit şi credinţă religioasă, a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei politice, atât în locaşurile destinate cultului şi funcţiunilor oficiale, cât şi în afară de ele. Propaganda politică, în locaşurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestaţiunilor religioase, nu este îngăduit nimănui. Orice asociaţiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. In afară de persoanele, de condiţiunile şide formele prevăzute în legi, nndmeni nu poate lua ori presta jurăminte de credinţă. Art. 9. — Românul care, fărăprealabilă autorizaţie a Guvernului, va intra în orice serviciu al unui Stat străin, sau se va alătura pe lângă o corporaţie militară străină, pierde de plin drept cetăţenia română. Supunerea, pentru oricâttimp şi din orice fapt arrezulta ca, la vreo protecţie străină, trage dupăsine pierderea deplin, drept a cetăţeniei române. Naţionalitatea română pierdută în tecnnţiunile aci arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare. CAPITOLUL II Despre drepturile Românilor Art. 1§. — Românii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea muncii, de li- bertatea învăţământului, de libertatea pre- ’ s»i de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate libertăţile din care de- ' curg drepturi, în condiţiunile statornicite prin legi. Art. 11. — Naţionalitatea română ce do- I faândeşte prin căsătorie, prin filiaţiune, prin »’•cunoaştere şi prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege In mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soţia profită de naturalizarea soţului şi copii minori de aceia a părinţilor. Art. 18. — Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziţionat, decât în cazurile şi după formele stabilite de lege. Nimeni nupoate fi deţinut sau arestat decât la puterea unui manidiat judecătoresc motivat şi comunicat în momentul arestării, sau cel mai târziu în 24 ore după arestare. In baz d© vină vădită ori de urgenţă, deţinerea sau arestarea se poate face imediat, it.r mandatul se va emite şicomunica la 24 ore, conform alineatului preceidient. Art. 13. — Nimeni nu poate fi sustras, în scutiră voinţei sale, dela judecătorii pecari îi dă legea. Art. ii. — Domiciliul est© inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autortăţiile competente în cazurile şi jporttrivifi rîprim^lor Istabiilite de lege. I Art. 1S. — Pedeapsa cu moartea seaplică la timp de războiu potrivitcodului de justiţie militară. Consiliul de miniştri va putea decide aplicarea dipoziţiunilor dinalineatul precedent şi în timp de pace, pentru atentate , contra Suveranului, Membrilor Familiei j Regale, Şefilor Statelor străineşi idemmi- tarilor Statului din mobile în legătură cu exerciţiul funcţiunilor ce le sunt încredin- ţate, precum şi în cazurile de tâlhărie cu omor şi asasinat politic. Art. 16. — Propreitateade orice natură, precum şi creanţele atâtasupra particularilor,cât şi asupra Statului, sunt inviolabile şi garantate ca atare. Oricine poatedispune liber de bunurile cesunt ale lui, după normele prevăzute de legi. Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate şi nu pot fi înstrăinate decât după regatele şi cu formele stabilite prin lege. Nici o lege nupoate înfiinţa pedeapsa, confiscăriiaverilor, afară de cazurile de înaltă trădare şi delapidare de banipublici. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire stabilită de justiţie,conform legilor. Prin cauză de utilitate publicănu se poate înţelege decât aceea care este de naturăa folosi în acelaşi timp tuturor şi fiecăruia în mod actual ori eventual. In afară de cazurile de utilitate publică pentru apărarea naţională, pentru lucrările de interes militar, sanitar, cultural, pentru căi de comunicaţii terestre, nautice, ori aeriene, pentru pieţe şi lucrări publice prevăzute în legile actuale, niciun alt caz nu se poate stabili decât primi legi votate de ambele Adunări cu majoritate de două treimi. Art. 17. — Zăcămintele miniere precum şi bogăţiile de orice naturăale subsolului sunt proprietatea Statului. Se exceptează masele de roci comune,carierele die materiale de construcţii şi depozitele de turbă, fără prejudiciul drepturilor dobândite de Stat pe baza legilor anterioare. 10 lege a minelor ■’ va determina normele şicondiţiunile de punere în valoare a acestor bunuri, va fixa drepturile proprietarului car© vor fi de cel puţin 50 la sută din redevenţa şi din preţul la hectar al concesiunii şi va arăta,totodată, putinţa şi măsura în car© aceştia vor participa la exploatarea acestor bogăţii. .! „PAIRIA“ Drepturile câştigate în favoarea Statului pe baza actelor de concesiune încheiate până în prezent se respectă. Art. 18. — Drumurile mari şi mici,uliţele cari sunt în sarcina Statului, Judeţelor, Municipiilor şi Comunelor, fluviile şi râurile navigabile sau plutitoare, ţărmurile, adăugirile către mal şi locurile de unde sa retrasapa mării, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele, ropaţiul atmosferic, apele producătoare de forţe motrice de folos obştesc şi îndeobşte toate bunurile care nu sunt proprietate particulară, sunt considerate ca dependinţe ale domeniului public. Art. 19. — Libertatea conştiinţei este absolută. ‘Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune, întrucât exerciţiul lornu aduce atingereordinei publice, bunelor moravuri şiSiguranţei Statului. Biserica ortodoxă creştină şi cea grecocatolică sunt biserici româneşti. Religia creştină -ortodoxă fiind religia marei majorităţi a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statull Român, iar cea greco-catolică are întâietate faţă de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este şi rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrându-şi însă unitatea, în privinţa dogmelor cu biserica ecumenică a Răsăritului. Chestiunilespirituale şi canonice ale bisericii ortodoxe române ţin de o singură autoritate sinodală centrală. Raporturile dintre diferitele culte şi Stat sunt de domeniul legilor speciale. AH. 20. — Actele stăriicivile sunt de atribuţia legii civile. întocmirea acestoracte va trebui să preceadă totdeauna binecuvântareareligioasă, care este obligatorie pentrutoţi membrii cultelor. Art .21. — învăţământul este liber în condiţiunile stabilite prin legi speciale şi întrucât nu va fi contrar bunelor moravuri, ordinei publice şi intereselor de Stat, învăţământul primar este obligatoriu. In şcolile Statului acest învăţământ va fi gratuit. Art. 29. — Constituţia garantează fiecăruia, limitele şi condiţiunile legii, libertatea de a comunica şi publica ideile şi opiniunile sale, prim graiu, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace. Art. 23. — Secretul scrisorilor, telegramelor şi convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiţia e datoare să se informeze ,conform legii. Art. 24. — Cetăţenii româniau dreptul a se aduna paşnic şi fără arme pentru a trata tot felul de chestiuni, conformându-se legilor care regulează exerciţiulacestui drept, întrunirile, procesiunile şi manifestaţiile pe căile publice ori în aer liber, sunt supuselegilor şi orânduirilor poliţieneşti. Art. 23. — Oricine are dreptul de a se adresa ,prin petiţiuini, subscrise de una sau mai multe persoane, la autorităţile publice, însă numai în numele celor subscrişi. Autorităţile constituite au singure dreptul să adreseze petiţiunii în nume colectiv. Art. 26. — Cetăţenii români au dreptul a se asocia, conformându-se legilor. Dreptul de liberă asoeciaţiune nu implică dreptulde acrea persoane juridice. Condiţiumile în care se acordă personalitatea juridică se stabilesc prin lege. Art. 27. — Numai cetăţenii români sunt admisibili în funcţiunile şi iniemunităţile public, civile şi militare, ţinându-se seamă de caracterul majoritar şi creator deStat al Naţiunii Române.Supuşii străini nu pot ocupa atari funcţiuni, decât în cazurile statornicite prin legi. Străinii aflători pe pământul României se bucură de protecţiuneadată de legi personelor şi averilor în genere. Numai Românii şi cei naturalizaţi români pot dobândi cu orice titlu şi deţine imobile rurale la România.Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile. Art. 28. — Decoraţiunilestrăine ce vor Purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Insignele, emblemele, medaliile precum şi uniformele de orice fel, nupot fi creiate, nici atribuite, nici purtate fără legiuită încuviințare. Art. 44. — Persoana Regelui este inviolabilă. Miniştrii Lui sunt răspunzători. Actele de Stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un Ministru care, prinaceasta însăși, devine răspunzător de ele. Se exceptează numirea Primului Ministru care nu va fi contrasemnată. Art. 45. — Regele convoacă Adunările Legiuitoare cel puțin odată pe ani, deschizând sesiunea prin mesaj, în care Adunările prezintă răspunsul lor. Regele pronunţă închiderea sesiunii. Regele poate amâna Adunările. Ele se întrunesc de plin drept la împlinirea unui an dela data amânării, dacă între timp nu au mai fost convocate. Art. 46. — Regele numeşte şi revocă pe Miniştrii Săi. El ar© dreptul de a ierta sau micşora pedepsele în materiicriminale, afară de cea ce se statorniceşte în privinţa Miniştrilor. El nu poate suspenda cursul urmăririi sau judecării nici a interveni prin niciun mod în administrarea justiţiei. El numeşte sau confrmă în funcţiunile publice potrivit legilor. El nu poate crea o nouă funcţiune fără o lege specială. Eleface regulamentele necesare pentru executarea legilor, fără să poată modifica legile și scuti pe cineva de executarea lor. El poate, la timpul când Adunările Legiuitoare sunt disolvate și în intervalul dintre sesiuni, să facă în orice privință Decrete cu putere de lege, care urmează a fi supuse Adunărilor ,spre ratificare la cea mai apropiată a lor sesiune. El este Capul Oştirii. El are dreptul de a declara războiul şi de a încheia pacea. Eli conferă gradele militare în conformitate cu legea. El conferă decoraţiunile române. Ei acreditează Ambasadorii şi Miniştrii Plenipotenţiari pelângă Şefii Statelor Străine. El are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale. Elîncheie, cu Statele Străine, tratatele politiceşi militare. Convenţia miite necesara pentru :comerţ, navigations şi altele asemenea, de El încheiate, pentru a avea putere de lege în interior treimei să fie însă supuse Adunărilor Legiuitoare şi aprobate de ele. Art. 41. — Lista civilă se hotărăşte prin lege. 38 a sai. Camioanele Ford V8 au fost din nou perfecţionate. Ele au o nouă înfăţişare, frânarea este mai sigură, conducerea mai uşoară, iar construcţia şi mai solidă. După nevoile transportului, Ford oferă diferite tipuri de camioane. Intre camioanele mari, cu distanţa între axe de 4,70 m. şi 3,98 m. şi 3,40 m. pe de o parte şi şasiul comercial pe de altă parte, Ford a lansat un nou camion de o tonă cu 3,10 m. între axe. Calităţile acestor cinci tipuri de camioane Ford sunt bine cunoscute. Insă,ca în fiecăre an, au intervenit noui îmbunătăţiri. Camionul model 1938 este echipat cu renumitul motor Ford V8, care a intrat în al şaptelea an de existenţă Şasiul este extrem de rigid şi cu o capacitate mare de încărcare. Cabina originală, în întregime din oţel, este ermetic închisă. In ea pot călători foarte comod, trei persoane. Parbrizul se poate deschide mai uşor, iar toate ferestrele au geamuri de siguranţă. Numeroşii revânzători autorizaţi vă stau la dispoziţie pentru orice fel de probe. NOUILE FUZETE Nouile fuzete sunt mai mari şi mai puternice. Bolţii fuzetelor sunt mai groşi şi mai rezistenţi. Suprafaţa mărită a rulmenţilor de la bolţi reduce uzura acestora la minimum. SISTEMUL de FRANARE Nouile frâne cu tamburii măriţi şi cu sistemul de auto energizare, permit ca opririle să se efectueze rapid sigur cu o ușoară apăsare pe pedală. Cursa pedalei este micșorată. AL ȘAPTELEA AN DE SUCCES CU MOTORUL FORD V8 SsafiBBS TITLUL II Despre puterile Statului Art. 29. — Toate puterile Statului «man® 1 dela Naţiunea Română. Ele însă nu sepot exercita decât prin delegaţiune şi numai după principiile şi regulele aşezate în Constituţia de faţă. Art. 30. — Regele este Capul Statului. Art. 31. Puterea legislativă se exercită de Rege prin Reprezentaţiunea Naţională care se împarte In două Adunări: Senatul şi Adunarea Deputaţilor. Regele sancţionează şi promulgă legile. înainte de a i se da sancţiunea regală, legea nu e valabilă. Regele poate refuza sancţiunea. Nici o lege nu poate fi suspusă sancţiunii regale, decât după ce va fi fost discutată şi votată de majoritatea ambelor Adunări. Promulgarea legilor votate de ambele Adunări se va face prin îngrijirea Ministrului de Justiţie care este şi păstrătorul Marelui Sigiliu al Statului. Iniţiativa legilor este dată Regelui. Fiecare din cele două Adunări pot propune din iniţiativă proprie numai legi în interesul obştesc al Statului. Interpretaţiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. Nici o lege, nici un regulament de adtoinistraţiune generală sau comunală, nu pot fi îndatoritoare decât după cese publică în chipul hotărât prin ele. Puterea executivă Art. 32■ — Puerea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită prin Guvernul Său la modulstabilit prin Constituţie. Art. 33. — Puterea judecătorească se exercită de organele ei. Hotărîrile judecătorești se pronunță în virtutealegii. * , Ele se execută la bunurile Regelui. CAPITOLUL I Despre Rege Art. 34. — Puterile constituţionale ale Regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă şi legitimă a Majestăţii Sale Regelui Carol I de Ilchemizoleim Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură şi cu excilusiunea perpetuă a femeilor şi coborîtorilor lor. Coborîtorii Majestăţii Sale vor fi crescuţi în religiunea ortodoxă a Răsăritului. Art. 35. — In Lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Majestăţii Sale Regelui Cărei I de NoheimBotern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre fraţii Săi, sau coborâtorilor acestora, după regulile statornicite In articolul precedent. Dacă nici unul din fraţii sau coborâtorii lor nu s’ar găsi în viaţă sau ar declara mai dinainte că nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul Său diintr’o dinastie suverană din Europa occidentală, cu primirea Reprezentaţiunei Naţionale dată la forma prescrisă de art. 36. Dacă nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant. Art. 36. — In caz de vacanţă a Tronului, ambele Adunări se întrunesc de îndată întro singură Adunare chiar fără convocare şi, cel maitârziu până în opt zile dela întrunirea lor, alege un Rege dintr’o dinastie suverană din Europa occidetală Prezenţa a trei pătrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunări şi majoritatea de două treimi a membrilor prezenţi sunt necesare pentru a se putea purcede la această alegere. Inaz când Adunarea nu se va fi făcut în termenul de mai sus descris, atunci în a noua zi la amiază Adunările întrunite vor păşi la alegere, oricare ar fi numărul membrilor prezenţi şi cu majoritatea absolută a voturilor. Dacă Adunăriles’ar afla disolvate în momentul vacanței Tronului, se va urma după modul prescris la articolul următor. In timpul vacanței Tronului Adunările, întrunite, vor numi o Locotenentă Regală compusă din trei persoane, care va exercitaputerile Regale până la suirea Regelui pe Tron. ' ! . - i l-n toate .cazurile mai sus arătate votul va fi secret. Art. 37. — La moartea Regelui Adunările seîntrunesc chiar fără convocare, cel mai târziu zece zile după declararea morţii. Dacă din întâmplare ele au fost idizolvate mai dinainte ,şi convocarea lor a fost hotărîtă în actul de disolvare, pentru o epocă în urma celor zece zile, atunci Adunările cele vechi se adună până la Întruniri ferilor de firelena care au a le înlocui. Art. 38. — Dela datamorţii Regelui şi până ladepunerea Jurământului succesorului Său la Tron, puterile constituţionale ale Regelui sunt exercitate în numele Naţiunii Române de Miniştrii întruniţi în consiliu şi sub a lor responsabilitate. Art. 39. — Regele este major la vârsta de 18 ani împliniţi. La suirea Sa pe Tron El va depune mai întâi în sânul Adunărilor întrunite următorul Jurământ: „Jur a păzi Constituţia şi legile Naţiunii Române, a menţine drepturile ei naţionale şi integritateateritoriului“. Art. 40. — Regele poate numi un Regent şi doi Supleanţi cari după moartea Lui, să exercite puterile Regale în timpul minorităţii succesorului Său. Această numire se face cu primirea Reprezentaţiunii Naţionale,dată în forma prescrisă de art. 36 din Constituţia de faţă. Regentul va exercita totodată şi tutela Regelui minor. .Dacă la moartea Regelui, Regentul viu s’ar găsi numit şi succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi pe Regent şi pe cei doi Supleanţi, precedând după formele prescrise de art. 36 din Constituţia de faţă. Regentul şi Supleanţii Săi nu intră în funcţiune decât după ce vor fi depus înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul ,prescris de art. 39 din Constituţia de faţă. In caz de deces al Regentului, Supleantul cel mai în vârstă îi va lualocul, procedându-se conform celor stabilite la alineatul precedent pentru alegerea unui nou Supleant. Art. 41. Dacă Regele se află la imposibilitate de a domni, Principele Moştenitor major singur ia de drept Regenţa. In cazul în care Principele Moştenitor ar fi minor, Consiliul de Miniştri, după ce s’a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoacă îndată Adunările Legiuitoare reunite pentru adecide. Art. 42. — Nicio modificare nuse poate face Constituţiei pe timpul Regenţei. Art. 43. — Regele nu va putea fi totodată şi Şeful unui alt Stat fără consimţământul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, dacă nu vor fi prezenţi cel puţin două treimi din membrii cari le compun şi hotărârea nu se poate lua decât cu două treimi din voturile mem- ANUL XX. 1 Martie 1938 Nr.47. CAPITOLUL II Despre Reprezentarea Naţionala Despre Reprezentarea Naţională Art. 48. — Membrii Adunărilor Legiuitoare reprezintă.Naţiunea şi nu-şi exercită mandatul decât după depunerea legiuitului jurământ. Art. 49. — Fiecare Adunare determină prin regulamentul său modul după care se constitue şi îşi exercită atribuţiunile. Art. 50. — Validarea alegerilor pentru ambele Adunări şi verificarea titlurilor membrilor aparţinând fiecăreia din ele, se face de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înainte de data fixată pentru întrunirea Adunărilor. Art. 51. Nimeni nu poate fi totodată membru al uneia şi al celeilalte Adunări. Art. 82. — Deputaţii şi Senatorii, numiţi de puterea executivă într-o funcţiune salariată pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanţi ai Naţiunii. Această diispoziţîum© nu se aplică .Miniştrilor și Sub-secretarilor de Stat. Art. 83. — Membrii Adunărilor Legiuitoare nu pot apăra intereâ© particulare împotriva Statului; ei nu pot face parte din consiliile deadministraţieale întreprinderilor care au contract, cu :Statul, Judeţele sau. Comunele. Art. 84. — Orice hotarîre se ia cu majoritatea absolută a voturilor afară de cazurile statornicite în altfel prin Constituţie. In caz 3© paritatea voturilor, propunerea în deliberare este respinsă. Adunările ţin şedinţă cu jumătate plus U unul din numărul membrilor înscrişi în apelul nominal. Art. 83. — Fiecare membru al Adunărilor are dreptul aadresa Miniştrilor întrebări la care aceştia sunt obligaţi a răspunde în termenul prevăzut de regulament. Art. 56. — Niciunul din membrii uneia sau celeilalte Adunări nu poate fi urmărit pentru opiniunile şi voturile le ei emise la cursul exerciţiului mandatului. Art. 87. — Niciun membru al uneia sau celeilalte Adunări nu poate, în timpul sesiunii,să fie urmărit sau arestat pentru vine ,penale, decât cu autorizarea Adunării din care face parte, afară de cazul de flagrant delict. Detenţiunea sau urmărirea vreunuia dinmembrii Adunărilor este suspendată în tot timpul sesiunii dacă Adunarea o cere. Art. 58. — Fiecare din Adunări deliberează şi hotărăşte separat, afară de cazurile anume arătate în Constituţia de faţă. Art. 39. — Poliţia Adunărilor se exercită de Preşedintele fiecăreia din ele ,care, singur, după încuviințarea Adunării, poate da ordine gărzii respective. Art. 60. — Diurnele Deputaților și Senatorilor se stabilesc prin lege. SECŢIUNEA I, Despre Adunarea Deputaţilor Art. 61. —■ Adunarea Deputaţilor se compune din Deputaţi aleşi decetăţenii români, cari au vârsta de 30 ani împliniţi şi practică efectiv o îndeletnicire intrând în vreuna din următoarele trei cateorii: 1. Agricultura şi munca manuală; 2. Comerţul şi industria; 3. Ocupaţiuni intelectuale. Alegerea se face ,cu vot secret, obligator şi exprimat prin scrutin uninominal, pe circumscripţiuni, care să asigur© reprezentarea felului de îndeletnicire a alegătorilor. Legea electorală va fixa circumscripţiunile şi va statornici după normele mai sus impuse, condiţiunile cerute pentru a fi alegător, pentru bărbaţi şi femei, incapacităţii®, decăderile, incompatibilităţile, procedura votării şi garanţiile libertăţii alegerilor precum şi numărul deputaţilor. Durata mandatului este de şase ani. Art. 62. -" Spre a fi eligibil în Adunarea Deputaţilor se cere: a) A fi cetăţean român; b) A avea exerciţiul drepturilor civile şi politice şi a practica efectiv îndeletnicirea respectivă a uneia dincele 3 categorii arătate în articolul precedent, p© ai cărei alegătorilor urmează a-i reprezenta.; c) A avea vârsta de 31, ani împliniţi; d) A avea domiciliul la România, Incapacităţii©, decăderille temporale ori definitive şi incompatibilităţile se vor stabili prin legea electorală.