Patria, aprilie 1938 (Anul 20, nr. 73-95)
1938-04-01 / nr. 73
Aurel Mureşianu (15) de IOAIS GEORGIESCU O asemenea faptă săvârşeşte Aurel Mureşianu, scoţând cu începutul anului 1889 „Gazeta“ de Dumineca. Acest număr e mai bogat, mai variat, mai interesant decât celelalte, şi e scris pe înţelesul tuturor. E şi ieftin. Abonamentul anual la acest număr e numai 2 fl. La acest număr, colaborează profesorii din Braşov: Andrei Bârseanu, loan Popea, Nicolae Făgărăşianu, Nicolae Petrea Petrescu, funcţionar de bancă; economistul George Maior, talentatul scriitor popular loan Pop Reteganul; preoţii: loan Koevary, Anton Bălileanu, Iraclie Porumbescu, învăţătorul loan Georgescu, tatăl autorului acestor rânduri, având în grija sa, timp de 20 de ani, „Calendarul plugarului“, loan Rodina ş. a. Acest număr are sprijinitori inimoşi ca: G. Pop de Băseşti, care face zece abonamente pentru comuna sa natală, 50 de abonamente pentru tot atâţia învăţători săraci şi lasă să se trimită, deosebit de acestea, alte 50 exemplare din numărul, unde se tipăreşte scrisoarea lui, la 50 de preoţi români uniţi, obişnuiţi să cetească mai bucuros ungureşte decât româneşte. Prin preoţi şi învăţători harnici, scrie G. Pop de Băseşti cu mare însufleţire, ajungem şi noi ca Dumineca şi în sărbători să nu mai pierdem timpul şi averea prin cârciumi, ci să ne luminăm, să ne cultivăm. — Prin fapta lui pilduitoare, marele luptător parcă reaminteşte vechiul îndemn al lui Dimitriei Tichinidieal: „Mintea! Mărită naţiedaco-românească..., mintea! Când te vei lumina... mai aleasă naţie nu va fi pre pământ înaintea ta...“ (fabula 111). ISă nu uităm, însă, că, pentru a putea ttipări numărul program al „Gazetei“ în condiţii atât de lesnicioase, Aurel Mureşianu e nevoit să-şi cumpere, în 1887, tipografie proprie. O aduce din Viena. Afară de maşinist (unul Schiller), toţi tipografiii Gazetei sunt Români. Intre aceşti tipografi e Constantin Pop, ucis mişeleşte de Unguri, odată cu avocatul I. Şenchea, la Făgăraş, în 1916; apoi G. Filip, directorul institutului de arte grafice „Minerva“ din Bucureşti; N. Jugănaru, mai târziu tipograf în Lugoj; I. Rodina, un remarcabil talent de scriitor ş. a. înfăptuirea alianţei cu cehii la PRAGA IN 1891 Intre bunele poveţe primite de Aurel Mureşianu de la tatăl său Iacob e şi cultivarea solidarităţii internaţionale, întâi, cu popoarele neolatine; pe urmă, cu cele slave. Pe timpul studiilor sale la universitatea din Viena, el are prilej să cunoască pe atâţia din fruntaşii acestor popoare. In discuţiile cu aceşti fruntaşi se iveşte încă în 1883 ideea „coaliţiei naţionalităţilor în afară de parlament“. De ce în afara de parlament? Fiindcă Ungurii, prin legile lor exclusiviste, fac, cu neputinţă intrarea celorlalte neamuri în parlamentul lor. Ideea înfrăţirii internaţionale e, însă, mai veche. In Mai 1848 se ţine la Praga un congres al popoarelor slave. Preşedinte e celebrul istonc ’ceh Franz Palacky. Vicepreşedinţi: prinţul polon George I Lubomirski şi preotul croat Stanko Vraz. In proclamaţia acestui congres, se cere transformarea împărăţiei Habsburgilor într’o confederaţie de neamuri, având toate aceleaşi drepturi, ca Nemţii şi Ungurii. Tot în această proclamaţie se spune lămurit: „întindem o mână frăţească naţiilor învecinate, gata să recunoască şi să apere, ca şi noi, cu seriozitate egalitatea tuturor naţionalităţilor, ori care ar fi puterea lor politică, ori care ar fi numărul lor“. Acest program politic nu se poate înfăptui din pacina încăpăţinării Ungurilor.Cu tot consemnul de a înainta de sine stătători şi de a lovi în înţelegere (getrennt marschiren, vereinigt schlagen), aceste neamuri nu se apropie deolaltă până în 1891. In acest an, se împlineşte un veac de la organizarea întâiei expoziţii cehe, — totodată cea dintâi expoziţie industrială din lume. Acest eveniment e comemorat prin o nouă expoziţie jubilară. Ea trezeşte interes general pretutindeni. E vizitată de o numeroasă delegaţie franceză. O cercetează şi o ceată de 31 de Români Transilvăneni, în frunte cu Aurel Mureşianu. Ei sunt primiţi cu mare cinste la 5 lOctomvrie 1891 de către un comitet condus de Dr. Ioan Podlipny, preşedintele consiliului naţional ceh, fost primar al capitalei, apoi de profesori filoromâni: Dr. Pic şi Dr. Ioan Urban Jarnik. Se dă şi o reprezentaţie centrală în cinstea oaspeţilor Transilvăneni. Cu toată opreliştea poliţiei austriace, Românilor li se face o însufleţită primire şi la expoziţie. La banchetul servit musafirilor din Ardeal, deputatul Dr. Sokol spune: „Este foarte firesc ca Românii şi Cehii, cari au aproape aceeaşi soarte politică, să se cunoască unii pe alţii, să se stabilească între ei o înţelegere ce fusese paralizată până atunci de presa duşmană“. Răspunzând conducătorul grupului român, Aurel Mureşianu zice: „Românii din Transilvania făcură un drurn de trei zile, ca să vadă şi să admire, în vechea capitală a Boemiei, marile rezultate ale culturei naţionale cehe. Nu cei ce domnesc, ci cei ce lucrează pe tărâmul culturei sunt vrednici de cinste, de stimă, de simpatie. Vizita noastră, însă, mai are o însemnătate. Pe noi ne uneşte o soartă comună, comunitatea luptei pentru existenţa naţională. Suntem şi vom fi totdeauna de partea celor ce luptă pentru libertate şi egală înreptăţire naţională. Odinioară am stat alături de luptătorii voştri pentru drept şi libertate, Din aceeaşi revistă, în ,,Die Reform“ a luiSchuselka, în care marele vostru Palacky apără interesele naţiunii cehe, eu am avut fericirea să iau apărarea intereselor naţionale române. D-Voastră, Cehii, aţi desfăşurat steagul solidarităţii slave. Prin aceasta, nădăjduim noi, nu năzuinţi la vreo stăpânire nedreaptă asupra altora, ci numai la libertatea şi egala îndreptţire a naţiunilor cestei monarhii. In cadrul unei asemenea solidarităţii slave au loc şi Românii, căci şi ei luptă pentru libertatea popoarelor. In punctul acesta suntem una și bucuros vă întidem mâna“... ■ . t» -S! fi- Presa din Viena după Anschluss Toate organele de presă s’au adoptat noului regim. Cum a devenit „Der Abend“ organ comunist oficios al naţional socialiştilor Adaptarea Austriei la rumi regim■ naţional socialist, se face cu o repeziciune uimitoare. Se observă această transformare mai ales în domeniul presei şi a mijloacelor de propagandă, care in câteva zile după anschluss au fost complet armonizate cu principiile noului regim. De pe o zi pe alta ziarele vieneze s-au acomodat situaţiei schimbate şi nu va trece mult şi presa va adopta în întregime normele şi disciplina existentă în Germania. Deja în prima zi a anschlusului, partidul national socialist a luat măsurile cele mai drastice de control și de dirijare a propagandei prin presă. Cea mai interesantă dintre toate a fost insă metamorfoză prin care a trecut ziarul „Telegraf“ succesorul de drept al vechiului ziar pronunţat comunist „Der Abend“. Ziarul a apărut până în 1931 sub titlul de „Der Abend” şi reprezenta un curent marxist extremist. Odată cu lichidarea marxismului austriac, ziarul şi-a schimbat titlul în „Telegraf“ schimbăndu-şi orientarea, păstrând doar din vechea atitudine critica violentă la adresa naţional socialismului. Ziarul a cărui proprietar era Karl Kolbert şi avea ca principali colaboratori pe contele Kurt von Stachpitz şi Eugen Lenhof, cunoscutul publicist mason, a trecut la un moment dat printr'o grea criză financiară, în urma căreia a intrat în proprietatea lui Karl Kondy, proprietarul tipografiei unde se imprima. , „Telegraf era cel mai odios organ de presă în ochii naţional socialiştilor austriaci şi nu e de mirat că imediat după constituirea guvernului Seyssenquart, detaşamentele Ud. au pus stăpânire pe redacţie iar la mesele de lucru s'au instalat ziariştii noului regim. Vechii redactori când s'au prezentat a doua zi la redacţie au fost cu toţii puşi sub pază, iar primul redactor Lenhof sub supraveghierea unui SS-mann a fost aşezat la masa lui de lucru şi obligat să predea cu inventar toate instalaţiile technice, materialul redacţional şi Tipografia, pe care s-au pus stăpâni naţional soiatiştii. A doua zi cotidianul care a atacat în modul cel mai violent hitlerismul a apărut sub numele de „N. S. Telegraf“ ca oficios al partidului naţional socialist din Austria. Primul redactor al oficiosului este Bruno End iar redactor responsabil Hanns Schopper. Redacţia lui „Volkszeitung“ care are două ediţii Mittagsausgabe şi Wocheausgabe, deasemenea a fost ocupată de nazişti. In fruntea redacţiei ai fost instalat hitleristul Rudolf Eichinger, sub conducerea căruia vechea redacţie continuă să lucreze, inclusiv redactorii evrei cari formează 80 la sută din personal. „Neue Freie Presse“, se află oarecum într-o situaţie privilegiată. Este singurul ziar care a adoptat un ton moderat şi care s-a ferit tot timpul să publice atacuri la adresa naţional socialismului. Din acest motiv şi poate şi în urma faptului că majoritatea acţiunilor acestui ziar se află în mâna concernului „Times" din Londra, cu care are un serviciu comun de informaţie, „Neue Freie Presse“ n'a avut până acum nimic de suferit din partea noului regim şi continuă să apară fără măcar să se fi ataşat un „comisar politic". In aceiaşi situaţie favorizată se află până acum şi oficiosul catolic „Reichpost“, care el se d^popite singurul ziar vienez în redacţia căruia nu lucrează evrei. Cea mai tristă soartă a avut-o însă colonia de emigranţi unguri, în majoritate ziarişti şi publicişti, crai odată cu instalarea naţional-socialismului la Viena s au refugiat fie în Cehoslovacia, fie in Franţa. Mulţi dintre aceştia erau corespondenţii marilor agenţii europene, cari acum au rămas fără reprezentanţi la Viena Schimbări importante s-au produs şi laRAWAG, societatea austriacă de radiodifuziune, posturile căreia au fost ocupate încă din primul moment de trupele de asalt. Dintre conducătorii societăţii au fost desti- tuiţi imediat directorul Oskar Cega, directo- rul artistic Hans Nüchtern un cunoscut poet şi direcorul ştiinţific Rudolf Hinz. A fost însărcinat cu conducerea postului de radio Franz Pösendorfer, iar director ar- tistic a fost numit Dr-ul Ernst Gäulen-brück. In ce priveşte soarta Seminarului Reinhardt, cel mai mare conservator de artă dramatică din Europa, nu se ştie nimic precis. Se crede insă că va fi desfiinţat, iar profesorii arieni vor fi angajaţi de stat. mälfstigm Duminecă la Cluj, Venus-Universitatea După o lungă absenţă campionii naţionali vor juca din nou la Cluj,în contra Universităţii. De la ultimul lor joc de la Cluj alb-negri bucureşteni sau întărit considerabil prin achiziţionarea lui Bodola, Ploeşteanu şi Gain. Dar tocmai contribuţia acestor din urmă doi jucători a decis în primăvara trecută matchul în favoarea Universităţii. Extraordinarul joc a lui Gain cu ocazia acestui match a rămas memorabil. Duminecă Gain şi Ploeşteanu vor apăra culorile Vienusului. Va şti oare tânăra formaţie a şepcilor ro- rşii să respecte tradiţia învingând pe TBucureşteni? E un mare semn de întrebare. Din punctul de vedere al clasamentului acest match are o importanţă capitală. Venusul pierzând acest match pierde cu certitudine campionatul, în schimb „U“ cu cele două puncte luate de la Venus se va clasa cu siguranţă în locul al 4-lea scăpând de baraj. Dată fiind importanţa acestui match vom asista la un joc disputat, până la ultimele resurse. ARBITRI DF. .DUMINICA Seria la Unirea Tricolor—Victoria arb. Vartofoffleu; AMEFA—CAO arb. F. Kroner; Phönix—Dacia Unirea arb. Moraru; Olympia—Chinezul arb. Mărcian; Jiul—Rapid arb. Ritter. Seria il-a ' ' ' Juventus—ACFR arb. P. Vasile; Vulturii—Dragoș Vodă arb. Păunescu: Rupensia—Sportul Studenţesc arb. Chicin: Universitatea—Venus arb. P. Kroner. PROGRAMULDE DUMINECA ARENA MARE: ora 9: CFR—UEC, champ, jun. ora 11: CFR—UEC, Div. C. ora 11: Napoca—Universitatea champ, jun. ora 16: Universitatea—Venus Div. Nat. A. ARENA MICA: ora 9: Echo—Reuniunea champ, cat. I. ora 11: Napoca—Haggibbor champ, cat. I. ARENA HAGGIBBOR: ora 9: Ol. A. C.—CSMC champ, jun. * Joi seara la Wagram din Paris, în match vedetă, compatriotul nostru TOMA AUREL va înfrunta pe fostul campion al Europei la „cocoș" POPRI DECICO. Decico care se găsește in formă bună — dovadă recentul match nul făcut cu SavlfL chili, — nu va putea fi, totuși, un adversar serios pentru compatriotul nostru care este decis să-și netezească drumul spre titlul mondial I. B. Viața sportiva )HIHW-WWW(ad Pil —x— Ö€» peste hotare POLONIA , D. Duiliu Zamfirescu a părăsit Var- [ şovia plecând la Bucureşti, de unde se va duce pentru a ocupa noul său post , la Roma. D. Zamfirescu a fost primit înainte de plecare de preşedintele Moscinski. — Senatul a adoptat cu unanimitate minus două voturi, legea prin care se dă dreptul ministrului de interne la avizul celui de externe să retragă cetăţenia polonă persoanelor cari au stat cinci ani în străinătate, pierzând orice legătură cu statul polon şi lucrând în detrimentul Poloniei. A făcut rezerve numai senatorul evreu Schorr. ITALIA Lordul Perth ambasadorul Angliei la Roma a avut el o întrevedere cu contele Ciano. — Astă seară la ora 7 d. Mussolini va ţine un discurs de chestiuni militare. Discursul va fi radio difuzat de principalele posturi streine. IUGOSLAVIA Oficiosul guvernului arată că odată cu dispariţia Habsburgilor a încetat de a mai exista în Austria un centru de activitate separatistă. „Anschlussul“ va însemna o ameliorare a situaţiei. Relaţiile germano-iugoslave sunt excelente. RUSIA Printre cei cari vor fi purificaţi în legătură cu neregulele observate la administraţia căilor maritime de Nord va fi şi academicianul Otto Schmidt, care nu mai departe decât anul trecut a fost decretat erou naţional şi decorat cu ordinul Lenin. ANGLIA Laburiştii intenţionează să deslănţue noui desbateri de politică externă şi de reînarmare, încă înainte de Paști depunând moțiune de neîncredere. li SRSmSRSh —sfttwas— Tren special de sport la Budapesta Fără paşaport (Numai cu legitimaţiile cu fotografii) Plecarea din Cluj la 21 Aprilie dimineaţa, întoarcerea de la Budapesta 26 Aprilie seara Cheltuelile Tour-Retour Lei 1.480. — Pentru copii Lei 980. Cheltuelile sunt plătibile la înscrieri înscrieri se primesc până la 15 Aprilie seara la: birouri de voiaje Wagons-LitstCook și Europa Cluj, Piața Unirii La înscrieri din provincie încă 120 lei pentru porto. •PATRIA*ANUL XX 1 Aprilie 1938 Nr. 73. Toate plantele pentru pomicultorul şi viticultorul, proprietar de grădini mici şi mari, le găsiţi în catalogul nostru notate şi le puteţi procura din pepinierele noastre renumite. — Livrarea de primăvară a început. — Faceţicomanda imediat, pentru a primi cele dorite la timp. AMBROSI, FISCHER & Co. Aiud, Jud. Alba._____________ ADIO Joi 1i1 Martie 1938 Ora 6.30: Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Radio jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gospodăreşti şimedicale. 7.30: închiderea emisiunii; 13.00: Ora; Culturale; Sport; Cota Dunării; 13.10: Concert de prânz; 14.10: Ora; Mersul vremii; Bursa; Radio jurnal; 14.30: Concert de balalaici; 15.00: Actualităţi străine; Radiofonice; 17.00: Ora copiilor: I. „Ce carte citim azi Mircişor“? Fabule de La Fontaine; II. Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa; 18.00: Ora; Mersul vremii; 18.02: Orchestra de dans Radio, dirij. de Mihail Dala; 19.00: Cărţi şi reviste; 19.15: Continuarea concertului; 19.50: Natalitatea românească de dna dr Medea Niculescu; 20.10: Muzică românească; 21.15: Concert simfonic In .pauză (22.10—22.25): Radio jurnal; Sport; 22.25: Continuarea concertului simfonic. 23.10: Muzică veselă. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. v3R Azi la Cluj OPERA ROMANA Vineri, 1 Aprilie 1938: Hughenoţii. Sâmbătă, 2 Aprilie 1938: (matineu şcolar): Povestirile lui Hoffmann. Duminică, 3 Aprilie 1938: (matineu): Cavalleria Rusticană şi Pagliacci. Luni, 4 Aprilie 1938: Recital de dans H. Kreutzberg. CINEMATOGRAFE EDISON: Luni, Marţi şi Miercuri: I. Hotel Savoy 217 film de aventuri în mediu rus, cu Hans Alberts. II. Staţia Ultimă: Operetă cu Paul Hörbiger. III. Journal nou şi Micky Maus. SELECT: Joi, Vineri, Sâmbătă şi Duminică. DUBLA CRIMA DIN LINIA MAGINOT film extraordinar de puternic a cărui acţiune se petrece în cursul războiului mondial prezentând scene necunoscute până acuma URANIA: Joi 1 URAGANUL cel mai frumos film exotic din ultimii ani, a cărui acţiune emoţionantă se petrece pe cele mai frumoase regiuni a insulelor Hawayene. CAPITOLA NOASTRA E NOAPTEA MUNCITORILOR: I. BLONDA CARMEN. II. MAROCCO. III. Journal. FARMACII DE SERVICIU Biro, Piața Unirii 5. Telefon 24—80. Apostol, Calea Regele Ferdinand 30. Telefon 17—82. Paloczi, Callea Marechal Focă 56. A treia calratorie a lui Gulliver Călătoria în taraLaputa de JONATHAN S MIT (12) trad. de TON DUMBRAVĂ Operaţia părându-mi-se foarte delicată, profesorul mă asigură ca, in cazul când ar fi făcută cu îndemănare, vindecarea era absolut sigură. Raţionamentul său era următorul: cele două jumătăţi de creer, având să desbată între ele chestiunea în litigiu într’un singur craniu, trebuiau neapărat să ajungă la o înţelegere, iar această înţelegere ar aduce cu sine acea moderaţie, acea regularitate, aşa de necesară în capetele celor care se cred născuţi pentru a supraveghia sau a cârmui toate mişcările acestei lumi. In ceia ce priveşte diferenţele de calitate sau de cantitate care ar putea să existe între capetele, diferiţilor conducători de mişcări politice, doctorul mă asigură că erau cu totul neînsemnate. Pe alţi doi academicieni i-am surprins discutând cu căldură asupra mijlocului de a încasa impozite fără ca poporul să fie împilat. Unul susţine că metoda cea mai sigură consta în a introduce o taxă asupra viciilor şi nebuniilor omeneşti, fiecare urmând să fie taxat după judecata şi socoteala vecinilor săi. Celălalt academician avea o părere diametral opusă şi pretindea că ar trebui taxate calităţile alese ale trupului şi ale spiritului, cu care se împluneşte fiecare, taxa urmând să fie mai mare sau mai mică, după diferitele grade, iar aprecierea să fie făcută chiar de către impozabil. Taxa cea mai ridicată ar urma să fie aplicată celor care se bucură cu deosebire de graţiile seixului furios, proporţional cu numărul şi importanţa succeselor, totul după propriile lor declaraţii. Urma deasemeni să fie taxată valoarea, spiritul şi eleganţa manierelor, după mărturiile pe care fiecare le va face despre sine relativ la acesta calităţi, excepţie făcând numai cinstea, corectitudinea, înţelepciunea, modestia, care fiind rare, nu ar produce aproape nimic, deoarece nimeni nu va consimţi nici să le recunoască vecinului, nici să se laude cu ele. Doamnele urmau să fie taxate proporţional cu frumuseţea, cu graţiile şi cu gustul toaletelor după propria lor estimaţie; în ceea ce priveşte fidelitatea, sinceritatea, bunul simţ şi caracterul, deoarece femeile nu se laudă niciodată cu ele, ar fi urmat să fie scutite de impozit, pentru că sumele pe care le-ar produce nu ar acoperi nici măcar cheltuielile de încasare. Pentru a ataşa şi mai strâns pe senatori de interesele coroanei, un alt academician era de părere ca funcţiunile publice să fie jucate la loterie, iar fiecar senator înainte de a-şi trage lozul să jure şi să dea garanţii că nu avea alte păreri decât părerile regale şi alte intenţii decât cele ale curţii; cei care ar avea lozuri necâştigătoare trebuiau să joace din nou, imediat ce s’ar fi făcut vreun post liber. Păstrând astfel toate speranţele nici aceştia nu s’ar fi plâns de promisiunile false care le-ar fi primit şi nar recunoaşte alt vinovat pentru disgraţia lor, decât numai norocul, al cărui ieri sunt mai solizi decât umerii ministerelor. Un alt academician îmi arată o lucrare care trata despre o metodă cam ciudată pentru a descoperi comploturile şi intrigile împotriva guvernului. Trebuia examinată cu foarte multă atenţie mâncarea persoanelor suspecte, controlate orele la care luau prânzurile, pe ce parte obişnuiau să doarmă, trebuiau studiate de asemenea excrementele după culoarea şi mirosul cărora specialiştii şi-ar fi putut foarte uşor da seama de gândurile şi intenţiile persoanelor în chestie, cu atât mai mult cu cât, după academicianul în chestiune, nicăeri nu gândeşte omul cu mai multă seriozitate şi cu mintea mai limpede, decât acolo unde merg să se uşureze, lucru de care își dăduse dealtfel personal seama. In sprijinul celor ce afirma adăugă că, atunci când, numai pentru a experimenta, se gândise care ar fi metoda cea mai sigură pentru a asasina pe rege, excrementele avură o culoare verzuie, în timp ce aspectul lor era cu totul altul atunci când se gândise numai să răscoale poporul şi să dea foc capitalei. Proectul era scris cu mult talent şi conţinea observaţii foarte utile oamenilor de stat; am avut însă impresia netă că îi lipsea ceva aşa că neam oferit de bună voie să fac câteva adăugiri. Savantul academician primi propunerea mea cu o bunăvoinţă mai sinceră decât obişnuiesc în general scriitorii, mai ales acei care nu fac altceva decât teorii ,şi mă asigură că va fi încântat să se folosească de sugestiile mele. D v. I-am arătat atunci cum, în regatul Tribuna, pe care aborigenii îl numesc Langden, unde petrecusem câtva timp în cursul călătoriilor mele, marea masă a poporului era alcătuită de denunţători, spioni, acuzatori, martori, juraţi şi alte instrumente utile şi subalterne aflate în solda miniştrilor şi supuşi complect voinţei lor. In acest regat intrigile şi comploturile sunt înscenate de obiceiu de miniştri care vor astfel să-şi asigure o reputaţie de mari politicieni şi să învioreze din când în când administraţia publică suferind, sau vor să înăbuşe nemulţumirile poporului ori să-i distragă atenţia de la ele, să-şi umple buzunarele cu amende şi bunuri confiscate sau să ridice şi să coboare încrederea publică după cum convine intereselor lor particulare. In acest regat miniştrii se înţeleg între ei de mai înainte asupra comploturilor de care anumite persoane suspecte trebuesc acuzate, le confiscă scrisorile și hârtiile și le bagă la închisoare. Hârtiile confiscate sunt date apoi unor specialiști foarte îndemânatici în arta deslegărilor de enigme. 1 — VA URMA — Citiţi „PATRIA“