Patria, aprilie 1938 (Anul 20, nr. 73-95)

1938-04-01 / nr. 73

Aurel Mureşianu (15) de IOAIS GEO­RGIESCU O asemenea faptă săvârşeşte Aurel Mureşianu, scoţând cu începutul anului 1889 „Gazeta“ de Dumi­neca. Acest număr e mai bogat, mai variat, mai in­teresant decât celelalte, şi e scris pe înţelesul tutu­ror. E şi ieftin. Abonamentul anual la acest număr e numai 2 fl. La acest număr, colaborează profeso­rii din Braşov: Andrei Bârseanu, loan Popea, Nico­­lae Făgărăşianu, Nicolae Petrea Petrescu, funcţionar de bancă; economistul George Maior, talentatul scrii­tor popular loan Pop Reteganul; preoţii: loan Koe­­vary, Anton Bălileanu, Iraclie Porumbescu, învăţă­torul loan Georgescu, tatăl autorului acestor rân­duri, având în grija sa, timp de 20 de ani, „Calen­darul plugarului“, loan Rodina ş. a. Acest număr are sprijinitori inimoşi ca: G. Pop de Băseşti, care face zece abonamente pentru comu­na sa natală, 50 de abonamente pentru tot atâţia în­văţători săraci şi lasă să se trimită, deosebit de a­­cestea, alte 50 exemplare din numărul, unde se ti­­păreşte scrisoarea lui, la 50 de preoţi români uniţi, obişnuiţi să cetească mai bucuros ungureşte decât româneşte. Prin preoţi şi învăţători harnici, scrie G. Pop de Băseşti cu mare însufleţire, ajungem şi noi ca Dumineca şi în sărbători să nu mai pierdem tim­pul şi averea prin cârciumi, ci să ne luminăm, să ne cultivăm. — Prin fapta lui pilduitoare, marele lup­tător parcă reaminteşte vechiul îndemn al lui Di­­­mitriei Tichinidieal: „Mintea! Mărită naţie­­daco-ro­­mânească..., mintea! Când te vei lumina... mai alea­să naţie nu va fi pre pământ înaintea ta...“ (fabu­la 111). ISă nu uităm, însă, că, pentru a putea ttipări nu­mărul program al „Gazetei“ în condiţii atât de les­nicioase, Aurel Mureşianu e nevoit să-şi cumpere, în 1887, tipografie proprie. O aduce din Viena. Afară de maşinist (unul Schiller), toţi tipografii­i Gazetei sunt Români. Intre aceşti tipografi e Constantin Pop, ucis mişeleşte de Unguri, odată cu avocatul I. Şen­­chea, la Făgăraş, în 1916; apoi G. Filip, directorul institutului de arte grafice „Minerva“ din Bucureşti; N. Jugănaru, mai târziu tipograf în Lugoj; I. Rodi­na, un remarcabil talent de scriitor ş. a. înfăptuirea alianţei cu cehii la PRAGA IN 1891 Intre bunele poveţe primite de Aurel Mureşia­nu de la tatăl său Iacob e şi cultivarea solidarităţii internaţionale, întâi, cu popoarele neolatine; pe ur­mă, cu cele slave. Pe timpul studiilor sale la univer­sitatea­ din Viena, el are prilej să cunoască pe atâţia din fruntaşii acestor popoare. In discuţiile cu aceşti fruntaşi se iveşte încă în 1883 ideea „coaliţiei naţio­nalităţilor în afară de parlament“. De ce în afara de parlament? Fiindcă Ungurii, prin legile lor exclusi­viste, fac, cu neputinţă intrarea celorlalte neamur­i în parlamentul lor. Ideea înfrăţirii internaţionale e, însă, mai ve­che. In Mai 1848 se ţine­ la Praga un congres al po­poarelor slave. Preşedinte e celebrul istonc ’ceh Franz Palacky. Vicepreşedinţi: prinţul polon Geor­ge I Lubomirski şi preotul croat Stanko Vraz. In pro­clamaţia acestui congres, se cere transformarea îm­părăţiei Habsburgilor într’o confederaţie de nea­muri, având toate aceleaşi drepturi, ca Nemţii şi Un­gurii. Tot în această proclamaţie se spune lămurit: „întindem o mână frăţească naţiilor învecinate, ga­ta să recunoască şi să apere, ca şi noi, cu seriozita­te egalitatea tuturor naţionalităţilor, ori care ar fi puterea lor politică, ori care ar fi numărul lor“. A­­cest program politic nu se poate înfăptui din paci­na încăpăţinării Ungurilor.­­Cu tot consemnul de a înainta de sine stătători şi de a lovi în înţelegere (getrennt marschiren, ve­reinigt schlagen), aceste neamuri nu se apropie deo­­laltă până în 1891. In acest an, se împlineşte un veac de la organizarea întâiei expoziţii cehe, — totodată cea dintâi expoziţie industrială din lume. Acest e­­veniment e comemorat prin o nouă expoziţie jubi­lară. Ea trezeşte interes general pretutindeni. E vi­zitată de o numeroasă delegaţie franceză. O cercetea­ză şi o ceată de 31 de Români Transilvăneni, în frun­te cu Aurel Mureşianu. Ei sunt primiţi cu mare cin­ste la 5 lOctomvrie 1891 de către un comitet condus de Dr. Ioan Podlipny, preşedintele consiliului naţio­nal ceh, fost primar al capitalei, apoi de profesori filoromâni: Dr. Pic şi Dr. Ioan Urban Jarnik. Se dă şi o reprezentaţie centrală în cinstea oaspeţilor Transilvăneni. Cu toată opreliştea poliţiei austria­ce, Românilor li se face o însufleţită primire şi la expoziţie. La banchetul servit musafirilor din Ar­deal, deputatul Dr. Sokol spune: „Este foarte firesc ca Românii şi Cehii, cari au aproape aceeaşi soarte politică, să se cunoască unii pe alţii, să se stabileas­că între ei o înţelegere ce fusese paralizată până a­­tunci de presa duşmană“. Răspunzând conducătorul grupului român, Aurel Mureşianu zice: „Românii din Transilvania făcură un drurn de trei zile, ca să vadă şi să admire, în ve­chea capitală a Boemiei, marile rezultate ale cultu­rei naţionale cehe. Nu cei ce domnesc, ci cei ce lu­crează pe tărâmul culturei sunt vrednici de cinste, de stimă, de simpatie. Vizita noastră, însă, mai are o însemnătate. Pe noi ne uneşte o soartă comună, comunitatea luptei pentru existenţa naţională. Sun­tem şi vom fi totdeauna de partea celor ce luptă pen­tru libertate şi egală înreptăţire naţională. Odinioa­ră am stat alături de luptătorii voştri pentru drept şi libertate, Din aceeaşi revistă, în ,,Die Reform“ a lui­­Schuselka, în care marele vostru Palacky apără in­teresele naţiunii cehe, eu am avut fericirea să iau apărarea intereselor naţionale române. D-Voastră, Cehii, aţi desfăşurat steagul solidarităţii slave. Prin aceasta, nădăjduim noi, nu năzuinţi la vreo stăpâ­nire nedreaptă asupra altora, ci numai la libertatea şi egala îndreptţire a naţiunilor cestei monarhii. In cadrul unei asemenea solidarităţii slave au loc şi Românii, căci şi ei luptă pentru libertatea popoare­lor. In punctul acesta suntem una și bucuros vă întidem mâna“... ■ . t» -S! fi-­ Presa din Viena după Anschluss Toate organele de presă s’au adoptat noului regim. Cum a devenit „Der Abend“ organ comunist oficios al naţional socialiştilor Adaptarea Austriei la rumi regim■ naţio­­nal socialist, se face cu o repeziciune uimi­toare. Se observă această transformare mai ales în domeniul presei şi a mijloacelor de propagandă, care in câteva zile după an­­schluss au fost complet armonizate cu prin­cipiile noului regim. De pe o zi pe alta ziarele vieneze s-au acomodat situaţiei schimbate şi nu va trece mult şi presa va adopta în întregime normele şi disciplina existentă în Germania. Deja în prima zi a anschlusului, partidul national socialist a luat măsurile cele mai drastice de control și de dirijare a propa­gandei prin presă. Cea mai interesantă din­tre toate a fost insă metamorfoză prin care a trecut ziarul „Telegraf“ succesorul de drept al vechiului ziar pronunţat comunist „Der Abend“. Ziarul a apărut până în 1931 sub titlul de „Der Abend” şi reprezenta un curent marxist extremist. Odată cu lichida­rea marxismului austriac, ziarul şi-a schim­­bat titlul în „Telegraf“ schimbăndu-şi orientarea, păstrând doar din vechea ati­tudine critica violentă la adresa naţional socialismului. Ziarul a cărui proprietar era Karl Kolbert şi avea ca principali colabora­tori pe contele Kurt von Stachpitz şi Eugen Lenhof, cunoscutul publicist mason, a tre­cut la un moment dat printr'o grea criză financiară, în urma căreia a intrat în pro­prietatea lui Karl Kondy, proprietarul ti­­­­pografiei unde se imprima. , „Telegraf­ era cel mai odios organ de presă în ochii naţional socialiştilor aus­triaci şi nu e de mirat că imediat după con­stituirea guvernului Seyss­enquart, detaşa­mentele Ud. au pus stăpânire pe redacţie iar la mesele de lucru s'au instalat ziariştii noului regim. Vechii redactori când s'au prezentat a doua zi la redacţie au fost cu toţii puşi sub pază, iar primul redactor Lenhof sub supraveghierea unui SS-mann a fost aşezat la masa lui de lucru şi obligat să predea cu inventar toate instalaţiile technice, materialul redacţional şi Tipogra­fia, pe care s-au pus stăpâni naţional so­­i­atiştii. A doua zi cotidianul care a atacat în modul cel mai violent hitlerismul a apă­rut sub numele de „N. S. Telegraf“ ca ofi­cios al partidului naţional socialist din Austria. Primul redactor al oficiosului este Bruno End iar redactor responsabil Hanns S­chopper. Redacţia lui „Volkszeitung“ care are două ediţii Mittagsausgabe şi Wocheausgabe, deasemenea a fost ocupată de nazişti. In fruntea redacţiei ai fost instalat hitleristul Rudolf Eichinger, sub conducerea căruia vechea redacţie continuă să lucreze, inclu­siv redactorii evrei cari formează 80 la sută din personal. „Neue Freie Presse“, se află oarecum într-o situaţie privilegiată. Este singurul ziar care a adoptat un ton moderat şi care s-a ferit tot timpul să publice atacuri la adresa naţional socialismului. Din acest motiv şi poate şi în urma­ faptului că ma­joritatea acţiunilor acestui ziar se află în mâna concernului „Times" din Londra, cu care are un serviciu comun de informaţie, „Neue Freie Presse“ n'a avut până acum nimic de suferit din partea noului regim şi continuă să apară fără măcar să­­ se fi ataşat un „comisar politic". In aceiaşi si­tuaţie favorizată se află până acum şi ofi­ciosul catolic „Reichpost“, care el se d^popite singurul ziar vienez în redacţia căruia nu lucrează evrei. Cea mai tristă soartă a avut-o însă colo­nia de emigranţi unguri, în majoritate zia­­rişti şi publicişti, crai odată cu instalarea naţional-socialismului la Viena s­ au refu­giat fie în Cehoslovacia, fie in Franţa. Mulţi dintre aceştia erau corespondenţii marilor agenţii europene, cari acum au ră­mas fără reprezentanţi la Viena Schimbări importante s-au produs şi la­­­RAWAG, societatea austriacă de radiodifu­ziune, posturile căreia au fost ocupate încă­­ din primul moment de trupele de asalt.­­ Dintre conducătorii societăţii au fost desti-­­ tuiţi imediat directorul Oskar Cega, directo-­­ rul artistic Hans Nüchtern un cunoscut poet şi direcorul ştiinţific Rudolf Hinz. A fost însărcinat cu conducerea postului­­ de radio Franz Pösendorfer, iar director ar-­­ tistic a fost numit Dr-ul Ernst Gäulen-­­­brück. In ce priveşte soarta Seminarului­­ Reinhardt, cel mai mare conservator de artă dramatică din Europa, nu se ştie nimic pre­cis. Se crede insă că va fi desfiinţat, iar profesorii arieni vor fi angajaţi de stat. mälfstigm Duminecă la Cluj, Venus-Universitatea După o lungă absenţă campionii naţionali vor juca din nou la Cluj,­­în contra Universităţii. De la ultimul lor joc de la Cluj alb-negri bucureş­­teni sau întărit considerabil prin achiziţionarea lui Bodola, Ploeştea­­nu şi Gain. Dar tocmai contribuţia acestor din urmă doi jucători a de­cis în primăvara trecută matchul în favoarea Universităţii. Extraordi­narul joc a lui Gain cu ocazia aces­tui match a rămas memorabil. Duminecă Gain şi Ploeşteanu vor apăra culorile Vienusului. Va şti oare tânăra formaţie a şepcilor ro- r­şii să respecte tradiţia învingând pe TBucureşteni? E un mare semn de­­ întrebare. Din punctul de vedere al clasa­mentului acest match are o impor­tanţă capitală. Venusul pierzând a­cest match pierde cu certitudine­­ campionatul, în schimb „U“ cu cele două puncte luate de la Venus se va clasa cu siguranţă în locul al 4-lea scăpând de baraj. Dată fiind importanţa acestui match vom asista la un joc disputat, până la ultimele resurse. ARBITRI DF. .DUMINICA Seria l­a Unirea Tricolor—Victoria arb. Vartofo­­ffleu; AMEFA—CAO arb. F. Kroner; Phönix—Dacia Unirea arb. Moraru; Olympia—Chinezul arb. Mărcian; Jiul—Rapid arb. Ritter. Seria il-a ' ' ' Juventus—ACFR arb. P. Vasile; Vulturii—Dragoș Vodă arb. Păunescu: Ru­pensia—­Sportul Studenţesc arb. Chicin: Universitatea—Venus arb. P. Kroner. PROGRAMUL­­DE DUMINECA ARENA MARE: ora 9: CFR—UEC, champ, jun. ora 11: CFR—UEC, Div. C. ora 11: Napoca—Universitatea champ, jun. ora 16: Universitatea—Venus Div. Nat. A. ARENA MICA: ora 9: Echo—Reuniunea champ, cat. I. ora 11: Napoca—Haggibbor champ, cat. I. ARENA HAGGIBBOR: ora 9: Ol. A. C.—CSMC champ, jun. * Joi seara la Wagram din Paris, în match vedetă, compatriotul nostru TOM­A AUREL va înfrunta pe fostul campion al Europei la „cocoș" POPRI DECICO. Decico care se găsește in formă bună — dovadă recentul match nul făcut cu SavlfL chili, — nu va putea fi, totuși, un adversar serios pentru compatriotul nostru care este decis să-și netezească drumul spre titlul mondial I. B. Viața sportiva )HIHW-WWW(ad Pil —x— Ö€» peste hotare POLONIA , D. Duiliu Zam­firescu a părăsit Var- [ şovia plecând la Bucureşti, de unde se­­ va duce pentru a ocupa noul său post , la Roma. D. Zamfirescu a fost primit­­ înainte de plecare de preşedintele Mos­­cinski. — Senatul a adoptat cu unanimitate minus două voturi, legea prin care se dă dreptul ministrului de interne la a­­vizul celui de externe să retragă cetă­ţenia polonă persoanelor cari au stat cinci ani în străinătate, pierzând orice legătură cu statul polon şi lucrând în detrimentul Poloniei. A făcut rezerve numai senatorul evreu Schorr. ITALIA Lordul Perth ambasadorul Angliei la Roma a avut e­l o întrevedere cu contele Ciano. — Astă seară la ora 7 d. Mussolini va ţine un discurs de chestiuni mili­tare. Discursul va fi radio difuzat de principalele posturi streine. IUGOSLAVIA Oficiosul guvernului arată că odată cu dispariţia Habsburgilor a încetat de a mai exista în Austria un centru de activitate separatistă. „Anschlussul“ va însemna o ameliorare a situaţiei. Re­laţiile germano-iugoslave sunt exce­lente. RUSIA Printre cei cari vor fi purificaţi în legătură cu neregulele observate la ad­ministraţia căilor maritime de Nord va fi şi academicianul Otto Schmidt, care nu mai departe decât anul trecut a fost decretat erou naţional şi deco­rat cu ordinul Lenin. ANGLIA Laburiştii intenţionează să deslăn­­ţue noui desbateri de politică externă şi de reînarmare, încă înainte de Paști depunând moțiune de neîncredere. li SRSmSRSh —s­fttw­as— Tren special de sport la Budapesta Fără paşaport (Numai cu legitimaţiile cu fotografii) Plecarea din Cluj la 21 Aprilie dimineaţa, întoarcerea de la Budapesta 26 Aprilie seara Cheltuelile Tour-Retour Lei 1.480. — Pentru copii Lei 980. Cheltuelile sunt plătibile la înscrieri înscrieri se primesc până la 15 Aprilie seara la: birouri de voiaje Wagons-LitstCook și Europa Cluj, Piața Unirii La înscrieri din provincie încă 120 lei pentru porto. •PATRIA*ANUL XX 1 Aprilie 1938 Nr. 73. Toate plantele pentru pomicultorul şi viticul­torul, proprietar de grădini mici şi mari, le găsiţi în catalogul nostru notate şi le­ puteţi procura din pepinie­rele noastre renumite. — Livrarea de primăvară a în­ceput. — Faceţi­­comanda imediat, pentru a primi cele dorite la timp. AMBROSI, FISCHER & Co. Aiu­d, Jud. Alba._____________ ADIO Joi 1i1 Martie 1938 Ora 6.30: Deschiderea emisiunii; Gimnas­tică ritmică; Radio jurnal; Concert de di­mineaţă (discuri); Sfaturi gospodăreşti şi­­medicale. 7.30: închiderea emisiu­nii; 13.00: Ora; Culturale; Sport; Cota Du­nării; 13.10: Concert de prânz; 14.10: Ora; Mersul­ vremii; Bursa; Radio jurnal; 14.30: Concert de balalaici; 15.00: Actualităţi străi­ne; Radiofonice; 17.00: Ora copiilor: I. „Ce carte citim azi Mircişor“? Fabule de La Fontaine; II. Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa; 18.00: Ora; Mersul vremii; 18.02: Or­chestra de dans Radio, dirij. d­e Mihail­ Dala; 19.00: Cărţi şi reviste; 19.15: Continua­rea concertului; 19.50: Natalitatea româ­nească de dna dr Medea Nic­ul­es­cu; 20.10: Muzică românească; 21.15: Concert simfonic In .pauză (22.10—22.25): Radio jurnal; Sport; 22.25: Continuarea concertului­ simfonic. 23.10: Muzică veselă. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. v3R Azi la Cluj OPERA ROMANA Vineri, 1 Aprilie 1938: Hughenoţii. Sâmbătă, 2 Aprilie 1938: (matineu şco­lar): Povestirile lui Hoffmann. Duminică, 3 Aprilie 1938: (matineu): Ca­valleria Rusticană şi Pagliacci. Luni, 4 Aprilie 1938: Recital de dans H. Kreutzberg. CINEMATOGRAFE EDISON: Luni, Marţi şi Miercuri: I. Hotel Savoy 217 film de aventuri în me­diu rus, cu Hans Alberts. II. Staţia Ul­timă: Operetă cu Paul Hörbiger. III. Jo­urnal nou şi Micky Maus. SELECT: Joi, Vineri, Sâmbătă şi Duminică. DUBLA CRIMA DIN LINIA MAGINOT film extraordinar de puternic a cărui acţi­une se petrece în cursul războiului mondial prezentând scene necunoscute până acuma URANIA: Joi 1 URAGANUL cel mai frumos film exotic din ultimii ani, a cărui acţiune emoţionantă se petrece pe cele mai frumoase regiuni a insulelor Ha­­wayene. CAPITOL­­A NOASTRA E NOAPTEA MUNCITORILOR: I. BLONDA CARMEN. II. MAROCCO. III. Journal. FARMACII DE SERVICIU Biro, Piața Unirii 5. Telefon 24—80. Apostol, Calea Regele Ferdinand 30. Te­lefon 17—82. Paloczi, Callea Marechal Focă 56. A treia calratorie a lui Gulliver Călătoria în taraLaputa de JONATHAN S M­­I­T (12) trad. de TON DUMBRAVĂ Operaţia părându-mi-se foarte delicată, profe­sorul mă asigură ca, in cazul când ar fi făcută cu în­demănare, vindecarea era absolut sigură. Raţiona­mentul său era următorul: cele două jumătăţi de creer, având să desbată între ele chestiunea în liti­giu într’un singur craniu, trebuiau neapărat să a­­jungă la o înţelegere, iar această înţelegere ar aduce cu sine acea moderaţie, acea regularitate, aşa de ne­cesară în capetele celor care se cred născuţi pen­tru a supraveghia sau a cârmui toate mişcările aces­tei lumi. In ceia ce priveşte diferenţele de calitate sau de cantitate care ar putea să existe între capetele, di­feriţilor conducători de mişcări politice, doctorul mă asigură că erau cu totul neînsemnate. Pe alţi doi academicieni i-am surprins discu­tând cu căldură asupra mijlocului de a încasa impo­zite fără ca poporul să fie împilat. Unul susţin­e că metoda cea mai sigură consta în a introduce o taxă asup­ra viciilor şi nebuniilor omeneşti, fiecare ur­mând să fie taxat după judecata şi socoteala veci­nilor săi. Celălalt academician avea o părere diame­tral opusă şi pretindea că ar trebui taxate calităţile alese ale trupului şi ale spiritului, cu care se împlu­­neşte fiecare, taxa urmând să fie mai mare sau mai mică, după diferitele grade, iar aprecierea să fie fă­cută chiar de către impozabil. Taxa cea mai ridicată ar urma să fie aplicată celor care se bucură cu deo­sebire de graţiile seixului furios, proporţional cu nu­mărul şi importanţa succeselor, totul după propriile lor declaraţii. Urma deasemeni să fie taxată valoa­rea, spiritul şi eleganţa manierelor, după mărturiile pe care fiecare le va face despre sine relativ la acesta calităţi, excepţie făcând numai cinstea­, corectitudi­nea, înţelepciunea, modestia, care fiind rare, nu ar produce aproape nimic, deoarece nimeni nu va con­simţi nici să le recunoască vecinului, nici să se lau­de cu ele. Doamnele urmau să fie taxate proporţional cu frumuseţea, cu graţiile şi cu gustul toaletelor după propria lor estimaţie; în ceea ce priveşte fidelitatea­, sinceritatea, bunul simţ şi caracterul, deoarece fe­meile nu se laudă niciodată cu ele, ar fi urmat să fie scutite de impozit, pentru că sumele pe care le-ar produce nu ar acoperi nici măcar cheltuielile d­e­ în­casare. Pentru a ataşa şi mai strâns pe senatori de in­teresele coroanei, un alt academician era de părere ca funcţiunile publice să fie jucate la loterie, iar fie­­car senator înainte de a-şi trage lozul să jure şi să dea garanţii că nu avea alte păreri decât părerile regale şi alte intenţii decât cele ale curţii; cei care ar avea lozuri necâştigătoare trebuiau să joace din nou, imediat ce s’ar fi făcut vreun post liber. Păs­trând astfel toate speranţele nici aceştia nu s’ar fi plâns de promisiunile false care le-ar fi primit şi nar recunoaşte alt vinovat pentru disgraţia lor, de­cât numai norocul, al cărui ieri sunt mai solizi decât umerii ministerelor. Un alt academician îmi arată o lucrare care tra­ta despre o metodă cam ciudată pentru a descoperi comploturile şi intrigile împotriva guvernului. Tre­buia examinată cu foarte multă atenţie mâncare­a persoanelor suspecte, controlate orele la care luau prânzurile, pe ce parte obişnuiau să doarmă, trebu­iau studiate de asemenea excrementele după culoa­rea şi mirosul cărora specialiştii şi-ar fi putut foarte uşor da seama de gândurile şi intenţiile persoanelor în chestie, cu atât mai mult cu cât, după academi­cianul în chestiune, nicăeri nu gândeşte omul cu mai multă seriozitate şi cu mintea mai limpede, de­cât acolo unde merg să se uşureze, lucru de care își dăduse dealtfel personal seama. In sprijinul celor ce afirma adăugă că, atunci când, numai pentru a ex­perimenta, se gândise care ar fi metoda cea mai si­gură pentru a asasina pe rege, excrementele avură o culoare verzuie, în timp ce aspectul lor era cu totul altul atunci când se gândise numai să răscoale po­porul şi să dea foc capitalei. Proectul era scris cu mult talent şi conţinea obser­vaţii foarte utile oamenilor de stat; am avut însă impresia netă că îi lipsea ceva aşa că neam oferit de bună voie să fac câteva adăugiri. Savantul aca­demician primi propunerea mea cu o bunăvoinţă m­ai sinceră decât obişnuiesc în general scriitorii, mai ales acei care nu fac altceva decât teorii ,şi mă asigură că va fi încântat să s­e folosească de sugestii­le mele. D v. I-am arătat atunci cum, în regatul Tribuna, pe care aborigenii îl numesc Langden, unde petrecusem câtva timp în cursul călătoriilor mele, marea masă a poporului era alcătuită de denunţători, spioni, acu­zatori, martori, juraţi şi alte instrumente utile şi subalterne aflate în solda miniştrilor şi supuşi com­plect voinţei lor. In acest regat intrigile şi complotu­rile sunt înscenate de obiceiu de miniştri care vor astfel să-şi asigure o reputaţie de mari politicieni şi să învioreze din când în când administraţia publi­că suferind, sau vor să înăbuşe nemulţumirile popo­rului ori să-i distragă atenţia de la ele, să-şi umple buzunarele cu amende şi bunuri confiscate sau să ridice şi să coboare încrederea publică după cum convine intereselor lor particulare. In acest regat miniştrii se înţeleg între ei de mai înainte asupra comploturilor de care anumite persoane suspecte trebuesc acuzate, le confiscă scrisorile și hârtiile și le bagă la închisoare. Hârtiile confiscate sunt date apoi unor specialiști foarte îndemânatici în arta deslegă­­rilor de enigme. 1­­ — VA URMA — Citiţi „PATRIA“

Next