Patria, august 1938 (Anul 20, nr. 158-176)

1938-08-07 / nr. 158

MICA publicitate URGENT DE VÂNZARE, un loc de vilă şi o grădină în Bel­­aş. Inf­ormaţiuni pro­prietar Andrei Mureşan 98._______Nr. 487. TRIMITEŢI data naşterii, primiţi sfa­turi practice. Numărul norocos: „Gor­­vino‘‘ Cluj. Mico 4. 600.000 ^8—i IN CENTRU COM­ERCIAL. In linia PIEŢELOR DE TÂRG, casă com­pusă din 2 PRĂVĂLII LA STRA­DĂ, 1 locuinţă familiară FRU­MOASĂ şi COMFORTABILĂ, cu GRĂDINĂ, şi situată la SOARE şi la COLŢ, din cauza absenţei, UR­GENT de vânzare. SANDOR comisionar Calea Victoriei 13. ATENŢIUNE. — Colectaţi ambalajul să­punului „Semlaslo“, căci pentru 12 bucăţi ambalaje, primiţi gratis un săpun ,,8en­­laslo“. 1.600.000 In centrul PLIN al oraşului, casă de locuit, cu ETAJ, GRĂDINĂ FRUMOASĂ, compusă din 4 locuin­ţe familiare COMFORTABILE, cu un venit anual de 120.000 lei, URGENT de vânzare. Având po­ziţie CENTRALĂ, valoarea se MA­JOREAZĂ. SANDOR comisionar Calea Victoriei 13. PARCELE DE VÂNZARE într'o stradă autorizată de minister ce se va deschide în centru la imobilul din Regele Ferdi­nand 72, sfârşind la Strada Gojdu — e­­fectuată în formă mod­ern­ă, încă în vara aceasta. Informaţiuni Regele Ferdinand 72 sau Marechal Focii 144 parter sub poartă, ușa 3, stânga. * 1 2 * 4 5 6 * 1 _______Nr. 504 _1­2.2004)00 «ăi— S tr. CENTRUL­­ORAȘULUI, cartier de chirii EMINER­T, casă de locuit, DOUĂ ETAJURI, NOU și MODERN construită, va uit­a anual 211.000 lei, de vânzare, înv­estiție FOARTE RENTABILĂ. SANDOR comisionar Calea Victoriei 13. „FABRICA DE SĂPUN HEINRICH"­­Calea Moților 54, caut­ă un ucenic săpu­­nar, tip origină etnică română”.________ DE VÂNZARE"" automobil Citroen tipp 1937. Informații jSt­r. Maniei 1, între 12—1. 1 dE VANZARii.^pK^dT -cas­ă 1200 mD Str. Pop de Băneştu­l spre ,Str. A. Mureşan 1000 mý în Str. Radio­ RT.. 12, o parte din preţul de cumpărare poa­te fi plătit în. rate. Informaţii /Cuza Vodă 10 Banca Econ­om­ilor. Nr. 507. GARANTAT: măturaţi trotuarele din faţa clădirilor, curţilor şi spălaţi geamu­rile, vitrinelor pe preț minimal la firma ,,Sanktbru­­fts‘‘ a invalizilor de războiu Str. Memorandului 1 24 în curte. Orele de birou 10—13 și 10—20._________Nr. 508. TACÂM argint, 6 persoane cu cutie de vânzare Decebal 14. CAUT MEDITATOR pentru preg­ă­tire și examen de bacalaureat, adresa la ziar. DE VÂNZĂRI! bom­bon­ărie bine Intro­dusă, sau m­umai­ mobilierul, preţ de oca­zie. Str. Cipariu il. a. ___________ DE ÎNCHIRIAT, una cameră cu in­trare separată, apă curgătoare, parchet, ne­rmobilaită. Calea, Moţilor 40. URGENT DE­ VÂNZARE un loc pen­tru vilă, colţ, cu un­­front de 30 mtr. Inf. Sitar. Audited Mureşan 98. DOICA tân­ărăr româncă sănătoasă co­pil 3 luni se langajea­ză cu sau fără copil merge și îrn provincie adresa Na­stasia Dor­dai,­­c­ătunul Sărăghiş poşta Aiton. DOUA camere ju­că­tărie antreu ca­meră de alimente' Re închiriați Tache' .To­ne* 1 2 * 4 5 6 *;: 17. CAMER­A BUCATA F­­IE, cameră de ali­ment­­ și pivn 1J. fie închiriat. Str. Mi­nerilor Nr. 34. ______ UN FILODENDRON 3 r.n. înalt cu 15 foi foarte inimos de­­vânzare Str. Muncii Itorilor 103 CAUT pentru 1 Noemvrie locuință, în centru 3 camere condor), adresa la ziar. DĂ LECŢII de muzicsî-jazz .şi pian, tânăr cu studii în străinătate' Strada G­e|iu 30. i ! \ Spectacole CINEMA ROTAL : ţ\ \' % ” I. O aventură în Spania, cu Liretta Young, n. Charlie Chan în Monte-Cad­, cu Warner Ol­an­d. CINEMA MUNCITORILOR: Azi la ora 3, 6 şi 9 program isenziatniomal. I. MORMAN- tUL LUI GENGHIS-ROUO dramă chineză cu,: Peter Lowe. II. SUB DOUĂ DRAPELE cu: Roland Coln­wii, Clau­dette Colbert. S pm­­­uri 10 și 12 lei. CINEMA THALIA Dumineciăi, Luni: , | ULtiima dată OGORUL, după romanul Pear­l. Buck un film gigan­tic cu Paul Muni, Luise Rainier, De Marţi: PREMIERĂ! MARINARUL POPEYE în ALI BABA şi cei 40 hoţi, film colorat şi încă 10 Micky Maus-uri premiere. Intre pau­ză aparatul „OMUL INVIZIBIL­* de la Luna Bucureştilor. . . • întrebarea te opreşte abea, spre sea­ră, după ce larma autobuselor şi tărnă­­coapelor risipite pe şantierul străzii şi-a ciuruit măruntaiele, ca o ploaie ce simfi că a durat prea mult. Instinctiv te smulgi din forfota centrului şi porneşti, aşa pe nesimţite în căutarea visului, ră­tăcind printre ulicioare cu umbre vechi, şi ziduri mângâiate de amurgul ce c­o­­boara blond ca şi buclele doamnei I­strati. Iată strada Cogălniceanu cu liniştea ei monumentală şi cerul mediteranian, sprijinit de falnica „Alma Mater“ — de turnul „Colegiului Carol al II-lea“ ce-ţi tăreşte respiraţia naufragiată sub ver­ticala lui ameţitoare! Abea ai timp să descoperi solemnitatea vechei biserici din fund, cu piramida fațadei profilată pe­­ste imensitatea cerului saharian — în vreme ce, draperia amurgului își de­stramă violentul faldurilor umplând sce­na străzii cu o infinitate de culori, prin­tre cari Lya Top înaintează cu pas le­gănat ,urmărind parcă o arie din „Car­men“... De cealaltă parte a scenei, pă­răsind cadrul unei porți vechi, silueta neverosimilă a ziaristului Paul târește bordura enormă a pălăriei lui fantoma­tice, reamintind o întârziere spre Mont­­marte. Prelung o armonică își, chiam­ă undeva clapele, rătăcind prin convulsiu­­­nea amurgului, ce sângerează acum în d­urerea ferestrelor. Iată şi „Cuibul boe­milor“ — încăperea strâmtă, şi boltită cu pereţii roşi de vreme, unde s-a ză­mislit­­„Gândirea“ lui Cl­ ar Petrescu şi Gib... Printre hârtiile răvăşite, amintiri glo­rioase şi... paie de saltea — „Regele Boemilor“ îşi deapănă singurătatea vi­sului, întrerupt de apariţia mea ne­aşteptată. — Unde sunt? provocai dintr’o dată pe castelanul turnului de fildeş! Gestul larg şi întârzierea ochilor în paiange­­nisul propriului lor vis ţinură, loc ori­cărui răspuns. Abea culoarea îmbietoare a tutunului,, furişat cu grije în drumul ochilor, readuse pe călător pe tărâmul moment­ului... Şi povestea începu, pe ’ndelete, acompaniaţii de cavarna lini­ştită a, ţigărilor: — „Vecinul”, Papillan a plecat. „In credinţa celor şapte sfeşnice“ să ela­boreze, cu „alt glas“, un program „fără limită“ pentru S. S. H-ul Ardelean, la­ rândi­-se, pentru asta, în, ţara, celor douăzecişipatru de măsele! Turist de ocazie Ion Chinezu a plecat şi el să exploreze munţii Retezatului, în căutarea, unui prozator pentru „Gănd­ul la care s’a întors, deocamdată, plouat! — fireşte! la propriu! Augustin Tătaru, pe-o ureche cu Că­­ciulă, — a plecat la Călimăneti. Cred că se întoarce cu romanul gata, ca să de­monstreze lui Chinezu că îndură ploaia pe deageaba! „Prinţul mării‘ — zis şi Ciocio An­­derco a plecat la Eforie să-şi ia­ în pri­mire imperiul apelor. Cine ştie ce tăl­măciri va mai scoate din acel vis fără hotar... — Aviz editorului „Hotarelor pentru vis“. Marcel Velter, filosof şi bălat, — a plecat să lumineze Aiudul... pivniţelor. Şi când te gândeşti că până mai, ieri, trândavul ăsta îşi, înghiţea aperitivul poemelor cu bere, veritabilă! V. Beneş, — cum era, şi firesc! a tras la „hanul, roşu“, proaspăt inaugurat, pare-se fără hangi,paică! Deci scapă de vizita lui Ion Th. Ilea. Petre Nistor, ars de razele metafizicei, îşi linge rănile la Crucişor. Ce ţi-e şi cu filosofii ăştia, ce nu cunosc crema la timp! Leontin Brudaşcu a descins la vechea „casă de fraţi“ transformată pănă’n cele din urmă într’o vilă, apărută ta­man la ducea!... Iată singurul boem cu... „casă şi masă!“ Dar, ştiţi cum se va chema viitoarea piesă? „Vila Fer­mecată“. Unde mai pui că autorul „Vâscului“ şi-a, găsit şi, o cucoană... — felicitări! In­ paranteză se mai crede că fug­a­­r­u­l Septimiu Popa va fi prins şi adus la ic­o­an­e! Copilu Cheatră — săriţi că se rosto­goleşte cu a doua „carte a moţului“ — Deocamdată îşi moţeşte chica curcăneşte către cei ce ocolesc pagina doua a „Pa­triei“. Abea am scăpat cu fuga! Romulus Demetrescu,­­olio!...­­îşi în­deasă tolba cu săgeţi ca să iasă în calea asaltului trubadurilor ce se apropie o­­dată cu toamna şi cari, zice se, nu vor cruţa din fortul „Pepelea!“ la umbra „cărţii cu tristeţi“ marele nostru Jack Olteanu, fără leu şi fără îngheţată — îşi consumă „domniţa de omăt“ — poftă bună! Tot la umbră stă şi O. Şire­agii, dar... departe, undeva „în umbra lui Crist“. Sunt şi de aceia ce se crucifică de bună voi.­­De exp. ION MOLDOVEANU, plecat in „sbor peste ape ’­a al­ visat ,ar pe insula „Săvădisla!“ Nu s-ar puta ca acest blând h­ar să fie salvat înainte ca valurile „nobilei boale“ să ni-l răpea­­scă? — George Boldea, Pavel Dan... Al. Kibedi urcă şi pe mai departe „colina frumoasă“ întovărăşit de Ion Creangă şi de abea plecatul Octavian Doga, cari au început, a grăi şi în un­gureşte... Pentru osteneala tâlmaciului nu există vre-o recompensă?! Că doar n-o fi dintre cei apucat cu Hapca! Emil Giurgiuca, plecat să-și culeagă recolta unui întreg „Anotimp“ se va întoarce cu concursul lui Emil Isac, gata să zidească amândoi câte-o editură­­în acest Milan al României. De data aceasta drumurile lui Mihai Beniuc l-au dus la Bucureşti unde a­­plică teste pentru măsurarea inteligen­ţei. Fiind singurul specialist în psiho­logia animală, îl aşteptăm curioşi iar rezultatul i-l vom încărca pe „cele cinci corăbii,“ — din fiecare câte o pereche! Clujenii ăştia! Pleacă aşa... de parcă ,nu le-ar place apa! Auziţi, ci că mo­canul Ion Vlasiu a pus piciorul în Tui­­llléries! De data asta Brăncuş­a, plecat din munţii Hunedoara, — via Cluj! Alta, şi mai şi! O telegramă ne anun­ţă că Barbu Zevedei a sosit în... zorii filosofici! Nu-ţi vine să crezi! împlântă, omule, culorile oraşului, ca să aibă şi Clujul o colonie! Pă chestia asta Zaharia Bârsan a­­şteaptă să „se facă ziuă“ adică maestru are ce are cu „domnul de rouă!“ Iată dar o adevărată comedie a zorilor! Adio Marte, adio călătorii în Lună! De,­acum înainte Leonard, Divarius nu­-şi va face „popasul de seară“ sub galantarul ,'„New-Yorkului“ ci va descinde, spilcuit, pe terasa zorilor! I. Ch. Severeanu n’are asemenea am­biţii. Discipolul lui Omar Khajiam , ştiţi, cătunele lui Omarl — ca ori­ce profet umblă pe jos, de umple tot „uni­­versul“ cu paşii sensaţionalelor lui descoperiri! Aţi auzit­ de Onuţ? Ei, ca să-l prindă, drumeţul nostru a fugit atâta, de­şi­ a rupt chiar şi pingelele imaginare! Acum stă, bietul, cu ochii dilataţi ca de cotoi, şi îşi, admiră talpa! Nu din cauza puticii , sau din pa­triotism cât mai ales de,dorul coastei gr’ebeacului, Dinu Ilea a deşertat din fruntea Timişoarei, stabilindu-şi paleta la Cluj. Aşa că... pe toamnă o să avem expoziţia unu­i veritabil şi mai, ales ta­lentat Clujan!... — Cică, bănăţenii l-ar fi suspectat că n’ar fi de-al lor! Tot în Cluj, pe schelele fostei „Belle, Arte“ Eugen Ciuca izbeşte cu dalta în burta unei pietre, ca, să ţâşnească „Moisel”. Deocamdată însă,, progenitura lui Michel Angelo înfăţişat în chipul unei unde­­ visătoare, pe care d. primar Filipescu a şi, postat-o pe insula, din parc, să păzească cast­rat ca lebedelor! Dar Ţăntaş? întrebai dela o vreme, tot nepot­ul, Ion Ţăntaş şi-a aruncat năvodul şi paleta în apele Vâlcovului, unde mun­ceşte cu lipovenii la crâşmă! Deci, i­­­tenţiune: la toamnă vom avea o expo­ziţie de crabi! — Adică, ajunge Clujul la ciorbă!... Când auzii de ciorbă, leşinai cu ochii pe deşteptător: era ceasul rând cina numai în memorie o mai găseşti! _ Totuşi am plecat s'o caut! V. STR­AVA C­AHNET ESTIT AR Unde ne sunt visătorii? u Prăznuirea zilei de 6 August BUCUREŞTI, 6 (SIR). „ Azi va fi prăzimuită la Mărăşeşti, ziua de 6 August, care aminteşte memorabilele bătălii din această re­giune. In faţa mausoleului ridicat, în amintirea eroilor va fi oficiat un parastas pentru pomenirea ace­lora cari şi-au dat viaţa pentru patrie. Din cauza Marelui doliu naţio­­­nal serbarea proectată cu ocazia sfinţilu­i mausoleului, nu se va face mâine, ci­ altădată,, C. F. R.­­ul acordă o reducere de 75%­ re­ducere la participanţi. Motorul cu benzină Ta fl înlocuit la viitor prin motorul cu praf de cărbune RERM­, 6 (Uta).­­ Un fost colaborator rail marelui tehnician german Diesel a reuşit, după muncă de mulţi ani, să constru­iască un motor,­­care nu va mai fi alimentat cu benzină, ici cu praf de cărbunii. Injectat în cilindrul motorului, construit special, pra­ful de cărbuni se aprinde cu o explozie produsă în timp tot laşa de scurt ca la motorul cu benzină. S’a găsit şi soluţia tehnică pentru îndepărtarea complectă din ci­lindru a rezidiului prafului de cărbuni, ca figură şi­­cenuşe, care ar fi făcut greutăţi acestei noui invenţiuni, acum brevetată. După cum se comunică, oraşul Berlin a şi dat inventatorului o comandă pentru câteva motoare de acest fel. Ar fi vorba, între al­tele, să­­fie înzestrate cu motoare -funcţionând cu praf­­de cărbuni marile autobuze şi autocamioane din serviciul comunei Berlin. Pentru ţările bogate în cărbuni şi sărace­­î­n petrol,­­noul motor va însemna deslegarea iidicală a pro­blemei combustibilului lichid, a­­ceasta în cazul că motorul cu­­mrat de cărbuni va fi­­destul de uşor pentru a putea­­fi întrebuinţat la automobile și aeroplane . PA­TRIA Pământul se’nvârte Un uriaş de trei ani In anul 1935 s-a­ născut în fami­lia lui Arien­ Pipije, care trăeşte, în comuna Kvanga — Nabeglavi din rayonul Ciochataur, (Rusia), un băeţaş .Copilul a început a se desvolta cu­ totul normal, dar a­­bia­­după un an de la­­naştere a în­ceput să se­­desvolte­­cu o rapidi­tate uluitoare,. Micul­ Bondo are a­­cum 3 ani şi 4 luni, dar cântăre­şte 39 kgr., este înalt­­de 119 cm­.,­ coşul pieptului său măsoară 79 cm. şi lărgimea umerilor 40 cm. Cu o singură mână băeţaişul poate ridica o greutate de 1—10 kgr., cu cea mai mare uşurinţă. Medicii cari l-au­­cercetat au constatat că este cu totul sănătos. Şeful secţiei de anatomie patolo­gică de la institutul medical di­n Tbilisi, profesorul Zgenli, a de­clarat că desvoltarea atât de tim­purie a unui copil este foarte rară şi că e­ste în legătură cu­­modifi­cările glandelor cu secreţiuni in­terne. Cu toate acestea comisaria­tul sănătăţii din Gruzinia a dispus ca numitul copil să­ fie menţinut permanent sub supraveghere me­dicală. îndatoririle femei­lor poliţiste din Germania Ultima, deriziune a poliţiei germane prevede sporirea numărului de femei în poliţia Reichului. Prin opoziţie cu alte ţări, ca Anglia şi Statele Unite, poliţis­tele Germaniei nu poar­tă uniformă. Spo­rirea număru­llui urmăreşte numai scopul unei mai largi activităţi preventive şi ocrotitoare. De aceea aceste gardiene te­men­ine stau mai mult în serviciul poli­ţiei­­de prevenire şi asistenţă decât al poliţiei de execuţie. La arestări ele nu iau parte şi tot aşa de puţin contribue şi la controlul bunelor moravuri, aşa în­cât îndatoririle lor sunt mai mult de or­­ din soccial.­­ N-o. G. 2333/1935. | - , i ’ Daca Vă transpiră mâinile şi picioarele presăraţi ale cu HOFER TREI Cutia este galbenă. Preţul 20 lei. Judecătoria rurală Teaca PUBLIC­AŢIUNE I DE LICIT­AŢ­­­IE La cererea urmăritorului Fisculeau Toad­er din Mila­ş, reprez. prin I)r An­ton Dorgo­­ulv. Teaca în ziua de in­ Au­gust 19­18 ora 16 în­­com­una C­vasi­,aia la locuinţa um­ăritului Pop Ioan Olin Toader se vor vinde prin licitaţie pu­blică, un viţel alb, un viţel roşu, um vi­ţel tărcat, u­ una vacă roşie, u­n­a vacă albă şi altoie în valoare de 24.00­1 lei pentru­­încasarea creanţei de 20.000 lei cap. şi­­acces. Prezenta publicaţie este şi în fa­­■ voaraa­su­pra secverstran­tilor şi în caz de­­ lipsă ch­iar sub preţuil de strigare. Teaca, la 25 Iulie 1938. Del­egat judecătoresc: ss. Ghederim L.­­S. „SILVANIA“ S. A. pentru comerţul de lemne, maşini no uzaite ,-­ list vechi, Cluj, Strada, ,Ene­scu Nr. 1. CONVOCARE Domnii acţionau ai societăţii ,,311 va­­n..u‘‘ S. A. pentru comerţuil­ de lemne, maşine uzate şi­ fier v­orin din Cluj,, Str. tinesicu­­No. 1, sunt convocaţi, în adunare geruorada ordinară anuală pe ziua de 15 August 1938, ora il­. a. m. l­a biroul fir­mei, având a discuta şi discirte asupra următoarei ordiime d­e zi: 1. Darea de seamă a consiliului de ad­ministraţie pe exerciţiul 1937. 2. Raportul comisiei de cenzuri. 3. Aprobarea bilanţului şi contului de profit şi­­pierdere şi descărcarea cons­iliu­­lui de administraţie şi a comisiei­­de cen­zuri pentru gestiunea anului 1937. 4. Deriziunea adunlăirii în privinţa re­zul­tatului aurului 1937. 5. împuternicirea dlui Koch Richard, membru în C­onsidiiul­­de Admiiinili-t raţie, de a s­emna singur firma în mod valabil. 6. Eventuale propuneri. Conform paragrafului 13 din Statute, în adunarea generală,­­pot vot­a numai acei acționari, cari au depus acţiunile împreună cu cupoanele cu 3 zile înainte de adunarea generală, la cuisa in­trepri­n­­derii. Glu­j, la, 26 Iulie 1938. I ,­­­I DIRECŢIUNEA plagiatele lui Coriolan Bărbat In serie Coriolan Bărbat. Pentru serviciul de informaţi­­ini îndeosebi s-au dovedit a fi foarte potriviţi, în timpul războiului, porumbeii călători, deoarece la aceştia este mai desvoltat instinctul de orientare şi sunt nişte sburători neobosiţi. Plin­iu­s în cartea sea „Natu­ralis h­i­s­toriae” deja ne aminteşte de Întrebuinţarea porumbei­lor, călători, dar acesta era un obiceiu practicat mai târziu îndeosebi în Orient şi la Chinezi. Ca să venim însă­ la timpu­rile mai noi, este cunoscut că în 1918, când trupele italiene, cari apărau lii­nia portului de la Piave, au fo­st complect izola­te de trupele principale,, serviciul de in­formaţiun­i a fost men­ţinut exclusiv n­umai de către aceşti micii agenţi de informa­ţi­uni, cari au adus astff­ea servicii neînchipuit de mari trupe­lor răm­ase în strâmtoare. In depursu­l războiului mondial ambele părţi beligerante stau folosit de servicii ale porumbeilor călători. Au ajuns la constatarea că ştirile transmise prin ei ajung mai sigur la destinaţie decât prin orice alt mijloc al serviciului de infor­­maţ­iuni. Indeosebi, spionilor aflători pe teritoru-i inamic au fost de mare folos, căci puteau fi mai uşor ascunşi decât câi­nii şi dacă chiar ajungeau im primejdie ,puteau să dispară mai uşor. Porumbeii călători s’au dovedit a fi de folos şi cu ocazia luptelor aeronautice is navale chiar. Desigur i-am auzit vestea ş­i a porumbelului, calator-fotograf“. Pe pieptul porum­belului se ataşează un aparat minuscul, care este astfel mon­tat, încât atunci când porumbelul ajunge deasupra poziţiilor duşmane, aparatul prin­tr’un diapozitiv automecanic întră în f­u­ncţiuine de fotografiere.­ Aceste fotografii se înţelege dela sine, că nu sunt­­m­ai mari decât o marcă poştală, dar­ mărite suficient, ori ne oglindesc destiul de­ precis regiunea fotogra­fiată. In timpul războiului mondial s’a întâmplat că un po­rumbel călător a sa­lvat dela o piei­re sigură şapte oameni rămaşi în viaţă pe un va­po­r torpilat, dar când a ajuns la ţintă, de prea mare oboseală, a căzut jos mort. Porumbelul erou a fost îmbălsămat şi el este păstrat într’un dulap de sticla în muzeul militar din Londra. Tolnai Világlapja A hírszolgálat céljaira ki­váltképpen alkalmas háború idején a galamb, mert ebben van legjobban kifejlődve a tájé­kozási ösztön és mert kitartó repülő. A „naturális h­istorie“ cí­mű könyvében már Plinius me­gemlít­i a postagalambok hasz­nálatát, de később is, főként Keleten és a kínaiaknál di­ volt. De hogy csak a legújabb kornál maradjunk: ismeretes, hogy 1918-ban, amidőn­­a Piave vonalát védelmező olasz csapatok teljesen el voltak vágva a főcsa­po­ttól, a hírszolgálatot kizáró­an ezek a kis hírnökök tartották fenn s bizony felbecsülhetet­len szolgálatot teljesítettek az elszigetelt csapatok javára. A világhábrú alatt mind a két h­adakozó fél igénybe vet­te a post­ai ga­la­mbok szolgálatát: arra a tapasztalatra jöttek, hogy az általuk­­továbbíto­tt üzenet biztosabban ért célt, mint a hír­­szolgálat bármely más eszköze­­révén. Ámde kiváltképpen az ellenséges területen működő kémek vették hasznát a posta­­galamboknak, mert könnyebben tud­ták elrejteni, mint a kutyát s ha éppen veszedelem fenyegette őket, eltüntetni is könnyebb volt. De bevált a postagalam­b a légi háborúban és a tengeri üt­közetek alkalmával is. Bizonyára hallottuk már h­írét a fo­to­­grafálló postagal­am­boknak. A galamb mellére parányi fotogra­­fáló készülékeit alkalmaznak, amely olyképpen van időre beál­lítva, hogy amikor a galamb­­az ellenséges hadállások fölött száll, a készülék önműködően fénykép-fölvételeket készít. Ter­mészetesen ezek a fotográfiák alig nagyobbak egy-egy posta­­bélyegnél, de megfelelő nagyítással h­iven tükrözteti vissza a tájat, amelyről készült. A háború alatt történt, hogy egy postagalamb a megtor­pedózott hajó életben m­a­radt hét emberét mentette meg a biz­tos pusztulástól, de­­amikor célhoz ért, a nagy kimerüléstől élet­telenül eset­t össze. A hős gátamból­ bebalzsamozták s a londoni hadimuzeumban üveg alatt őrzik. Plagiatele pe cari le-am dat până acum la liveală: schiţa , Sa­­lată japoneză“, romanul „Justiţia are cuvântul“ (Tökéletes gyilkos­ úr" ! )­. Intr’un număr precedent al zia­­rului „Patria“ am pus pe două co­loane plagiatul lui Coriolan Băr­bat „Câinii şi pormbeii călători în serviciul războiului şi al spio­najului“. Dăm azi continuarea plagiatu­lui asupra porumbeilor călători:­ ság­, nuvela ,Cântarea primă- fesiomist ,al furtului literar, verii*­, furat din „Diadalmas Cu e? amuzaţi, cititorii se vor asszony“ de Biro Lajos, nu sunt întâlni şi astă-dată, singurele plagiate sile acestui pro- I SEVER STOICA Nr. 15.925/1938. PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţă celor interesaţii,­­ca în ziua­ de 17 June August anul 1938 ora 9 se va ţine în localul Preferi­utei Jud. situat, în Cluj, Str. Moţilor No. 1, camera 47 licitaţie publică pentru: 1 Pro­curarea materialelor necesare construc­ţiei liniilor telefonice din judeţ, în val. de lei 250.270. 2. Repararea fundaţiei şi elevaţiei po­dului Nr. 70 de pe şos. Jud Sator-Căprioara km. 25—26, în valoare de lei 9.136. 3. Recon­s­t­ruirea a 6 podeţe­ pe dr. jud. Ilverim-Zimibora km. 7—15 val. 170.000 tei. 4. Repararea podeţelor Nr. 1, 19 28, 42 şi 71, pe dr. jud. Gherla-Tg.-Mureş în­ valoare de lei: 39829. 5. Repararea podeţului Nr 31 pe dr. Sărm­ălşeţi-Miheş de G. km. 9+800, val. de 20013 lei­. 6. Rectificarea şi refacerea fundaţiei dr. N­uedin-Bălceştii km. 27+ 611 — 27 + 839 în­­voitoare, de lei 109.132. 7. Repararea podeţelor de pe drumul co­munali (s­tricate) Zam-Sâncrail- Săcueu, km. 0,9 în valoare­ de, 29.351 lei. 8. R­econs­truiir­ea,. podeţului, ÎNr. 19'pe dr. jud. J­uedi­n-Bărtoeşti km. l8+­431­, . vato 401.270, . i + 9.­­ 11 l­eila’.ie pentru­­aprovizionarea cu 137 m­c. pietriș pe dr. jud. 14 Săpnă­­­ri-Sânm­iriniul de Câmpie km. 0 + 25 + 784 în valoare de lei 50.048. 10. A III liicit­alie pen ln­u repa-rarea­ drumului jud. Vișeu-Aghireș-Cuzăplac, km. 10+300—10 + 706,30 în Valoare de Iei 90.000. 11. Procurarea alei- 5 cauciucuri și două cam­ere pentru au­tocamionul Nr. 216 Gluj Iproprtitetatea iPrefect­urei judeţului. Licitaţia se va ţine în conformilia­te cu art 88—110 inclusiv din­­legea contabiili­­t­ăţii publice, Regulamentul O. G. L. şi trompele publiacte în Monitorul Oficial No. 127 di­n 4 Iun­ie 1931. Toa­te persoanele cari vor lua pârtie la­ licitaţie vor depune pe­­lân­gă ofertă şi o garanţiile de 5% din valoarea furniturii, ofertei, iar oferta se va f­ace numai în conformitate cu caiet­ul­ de sarcini, cari po­t., fii văzute în file­acte zi de la ora 10 până la 12, în­­localul Prefecturei Jud. din Str. Moţilor No. 15 camera 47. Cluj, la 30 Iulie 1938. p. prefect: Şeful Serv. Economic: Dr Ioan Ciuca Kerekes Francisc Judecăto­ria rurală Teaca Nr. 6. 712/1938. PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE Subsemnatul deleg­at jud­eciîtori­c a­­duc la cunoştinţă publică c­ă la cererea urmăritoruilui Moldovan Si­mion din Stu­p­ini repr.­­ prin Dr. Anit­on. Dorgo advocat Teaca, î­n ziua d­e 9 Anguist 1938 ora 9 î­n comiuna Stu­pini se vo­r vinde prin­­licitaţie p­ub­lică Mobilele seque­strate la 6 Aprile 1938: un războiu de ţesut, un hambar, un coşer pentru porumb, un coteţ pentru porci, şi altele în valoare de 5400 lei, pentru încasarea creanţei de 748 lei cap. şi acces­, în caz de lipsă chiar sub preţul de strig­ure, la urmărritul Chiro­n Toader şi soţia r. Valea Nastasia. Licitaţi­unea s© va ţine şi în favoarea urmăritorilor cari au sequestrat mobi­lele de mai s­us prin p­rocesde-verbale No. G. 713 și 714/1938. Teaca, la 25 Iulie 1938. Delegat judecătoresc: ss. Ghederim Prefectura Județului Cluj I 1.4. ANUL XX. 8 August 1938. Nr. 158. Acţiunea autorităţilor împotriva sectelor religioase Condamnarea unor penticostalişti CLUJ, 6. — lini primăiva­ra an­u - Hui cuiueim, inad. mulţii isiăileiii din iC'Oimu-n­u Lugojul do j­ois, .judeţul iimw, •seu.Tijuţi ide idieiceptiide şi gt’enjtiăițdJie vie­ţM» Şi iu «ăuliarea. ueduimosouituljiul, .ş+iaii pâraisut re­­hg-Rt 'sbTaim­os­i.iar si câ „şi adem­eniţi tio pi­odiicalotrii -Linei secte misti­ce, w’iiu iimro-lait î­n rândul eredin «iaşilor (suetei ipenli-castailişti tar. im ziua de 27 Mjai a. Iu în viiitja)uea ^.«i+d^ca-torul iuii Gav­ri la l'il­ijj.s,­­s'uui aduimat în casa aces­­îuia, naturali fără imiiciso autori­­,și în •jitli.jlKkcuil uimo­r câmt­uce iitolrig­id­ari­e țsi nigăiiiiuimi, iimprov/i­­■zale, exercitate pâin­ă l­ a extaz, treinuirâinid de plăcatele­­săvârşiri. în trecut, au aşteptat coib­orîrea djtdnd.iiH sifiâlnit și diairudj de a vorbi în lianbi cerești. -■ P'd­itoîeriGirey in -Jiocnit „d­ulm­­ilul isriânit,,. 'îndirun|iarea dor a f­ost vizitata de 0 paitrulă da jan­­uairini, iar­­eonjd­uicăloir­ul patriuile'i ija «ornat înitro -liiabă tateleaisa diî tatii să-l urmeze -la, poisitu-i de jandarmi, utaide li s'i a­u­­diresat ac­tele ipvnjt­ru întrunire ci l­a indestina­tsi -pentru exe­rcitiiiarea uin­ui cult in­te­rziis de lege. Cauza ace­s­tor ipemti acasitaîisti a ajun­s ieri­­spre jud­eca­lă în fa­ta tribumaiiuiud uiiilitar -al­­coirpuilui ti annual de sub preşedimiţia dini­ti- codanei Virgil Pantili-iuo­nescu. La întrebarea preseidirin­tei lui, in­culpaţii Ui­tus G­av­rilă, D­um­itru Rea, bi­oreia I ţea,, Mih­ali III,ea, Teo­­dor Coci-Şo Gav-niita i uiniduc, Ghe­­°fg'Jie .mbn.Itau şi Glie,orgile Luca­çn­g au decliarat -c­ă ei au fost în­demnaţi de -o voce m­istean­oaisă şi iiia du predica­tur­i, ca isă între în «ee­ta­­p eni tupasita-Iişti lo­r, u­ude tiecaire,crejdi-iw’in­ois atins de duhul sfant este c­o­nsi­denat ca­­preot. TribunialLut diupă, o scurtă de­­iu­b­irat­,‘, a ‘cond­am­nat ipe t­oţi in­­cuiltpa­ţiii la­­cate o lună închisioare.. ca re iciți­onal­ă. înconjurul lumii în 20 dle Zile, 22 de ore și 35 m nuseiScu fiivkoeinf­ele Aviatorul german Hans Bertran a aterizat eri aeroportul Tempelhoff — BERLIN, 6 (R­ador). — Aviato­rul german Hans Bertran bine­cunoscut in cercurile aeronautice­­mondiale sta jiruaipoiat aseară la ora 22.51 la Berlin din raidul fă­cut în jurul lumii­­cu ajutorul a­­vioan­elor­­de pasageri­­de pe linii­le internaţionale. Hans Bertran a aterizat la ae­roportul Temp­el­h­afl­, coborând dintr un avion al liniei regulate Lisabona—Berlin. El a doveidit. lin prezent es­te iposibi­l să faca con jurul l­­umii cu avioanele pasageri ce n­ac curse regulat­e b­un timp dinainte stabilit. Bertran a făcut înconjurul mii în 2­1 zile, 22 ore și 55­­iui­le, oprindu-se la Bagdad, Kara-­ Calcutta, Bangkok­, Mianillai, I­nolulu, San Francisco, New-Yi și Lisabona. Douăzeci şi trei de milioane din fondul muncii* pentru noua organiz a timpului liber al muncitorilor BUCUREŞTI, C (SIR).­­ Pen­tru n­oua organizare a timpului liber­­a!­­muncitorilor s’a­­aprobat­­din fondul muncii alocarea unei su­me globale de 23 milioane Printr un jurnal al Consiliului­­de miniştri aceasta su­mă a fost astfel repartizată. Pentru reorganizarea sportului, educaţiei fizice şi turismului prin gimnastică, atletism, sporturi, ex­cursii şi finanţarea de stadioane şi săli, suma de lei 4 milioane. Pentru înjghebarea activităţii te­atrale în rândurile muncitorilor pentru înfiinţarea unui teatru cen­tral în Capitală cu secţiuni în­­lo­calităţile din provincie, suma de lei 6 milioane. Pentru organiza­rea cinematografului în rândurile muncitorilor prin filme culturale, educative, tehnice şi ştiinţifice şi pentru cumpărarea aparatelor de filmat şi de radio, lei 4 milioane. Pentru organizarea publicaţii­lor, conferinţelor, pentru înfiin­ţarea unei biblioteci centrale din Bucureşti lei 4 milioane. Pentru organizarea mu­zi­cei, prin înfiin­ţarea de fanfare, orchestre şi co­ruri 3 milioane­, iar pentru chel­­tueli diverse 2 milioane. .

Next