Patria, august 1938 (Anul 20, nr. 158-176)
1938-08-07 / nr. 158
MICA publicitate URGENT DE VÂNZARE, un loc de vilă şi o grădină în Belaş. Informaţiuni proprietar Andrei Mureşan 98._______Nr. 487. TRIMITEŢI data naşterii, primiţi sfaturi practice. Numărul norocos: „Gorvino‘‘ Cluj. Mico 4. 600.000 ^8—i IN CENTRU COMERCIAL. In linia PIEŢELOR DE TÂRG, casă compusă din 2 PRĂVĂLII LA STRADĂ, 1 locuinţă familiară FRUMOASĂ şi COMFORTABILĂ, cu GRĂDINĂ, şi situată la SOARE şi la COLŢ, din cauza absenţei, URGENT de vânzare. SANDOR comisionar Calea Victoriei 13. ATENŢIUNE. — Colectaţi ambalajul săpunului „Semlaslo“, căci pentru 12 bucăţi ambalaje, primiţi gratis un săpun ,,8enlaslo“. 1.600.000 In centrul PLIN al oraşului, casă de locuit, cu ETAJ, GRĂDINĂ FRUMOASĂ, compusă din 4 locuinţe familiare COMFORTABILE, cu un venit anual de 120.000 lei, URGENT de vânzare. Având poziţie CENTRALĂ, valoarea se MAJOREAZĂ. SANDOR comisionar Calea Victoriei 13. PARCELE DE VÂNZARE într'o stradă autorizată de minister ce se va deschide în centru la imobilul din Regele Ferdinand 72, sfârşind la Strada Gojdu — efectuată în formă modernă, încă în vara aceasta. Informaţiuni Regele Ferdinand 72 sau Marechal Focii 144 parter sub poartă, ușa 3, stânga. * 1 2 * 4 5 6 * 1 _______Nr. 504 _12.2004)00 «ăi— S tr. CENTRULORAȘULUI, cartier de chirii EMINERT, casă de locuit, DOUĂ ETAJURI, NOU și MODERN construită, va uita anual 211.000 lei, de vânzare, învestiție FOARTE RENTABILĂ. SANDOR comisionar Calea Victoriei 13. „FABRICA DE SĂPUN HEINRICH"Calea Moților 54, caută un ucenic săpunar, tip origină etnică română”.________ DE VÂNZARE"" automobil Citroen tipp 1937. Informații jStr. Maniei 1, între 12—1. 1 dE VANZARii.^pK^dT -casă 1200 mD Str. Pop de Băneştul spre ,Str. A. Mureşan 1000 mý în Str. Radio RT.. 12, o parte din preţul de cumpărare poate fi plătit în. rate. Informaţii /Cuza Vodă 10 Banca Economilor. Nr. 507. GARANTAT: măturaţi trotuarele din faţa clădirilor, curţilor şi spălaţi geamurile, vitrinelor pe preț minimal la firma ,,Sanktbrufts‘‘ a invalizilor de războiu Str. Memorandului 1 24 în curte. Orele de birou 10—13 și 10—20._________Nr. 508. TACÂM argint, 6 persoane cu cutie de vânzare Decebal 14. CAUT MEDITATOR pentru pregătire și examen de bacalaureat, adresa la ziar. DE VÂNZĂRI! bombonărie bine Introdusă, sau mumai mobilierul, preţ de ocazie. Str. Cipariu il. a. ___________ DE ÎNCHIRIAT, una cameră cu intrare separată, apă curgătoare, parchet, nermobilaită. Calea, Moţilor 40. URGENT DE VÂNZARE un loc pentru vilă, colţ, cu unfront de 30 mtr. Inf. Sitar. Audited Mureşan 98. DOICA tânărăr româncă sănătoasă copil 3 luni se langajează cu sau fără copil merge și îrn provincie adresa Nastasia Dordai,cătunul Sărăghiş poşta Aiton. DOUA camere jucătărie antreu cameră de alimente' Re închiriați Tache' .Tone* 1 2 * 4 5 6 *;: 17. CAMERA BUCATA FIE, cameră de aliment și pivn 1J. fie închiriat. Str. Minerilor Nr. 34. ______ UN FILODENDRON 3 r.n. înalt cu 15 foi foarte inimos devânzare Str. Muncii Itorilor 103 CAUT pentru 1 Noemvrie locuință, în centru 3 camere condor), adresa la ziar. DĂ LECŢII de muzicsî-jazz .şi pian, tânăr cu studii în străinătate' Strada Ge|iu 30. i ! \ Spectacole CINEMA ROTAL : ţ\ \' % ” I. O aventură în Spania, cu Liretta Young, n. Charlie Chan în Monte-Cad, cu Warner Oland. CINEMA MUNCITORILOR: Azi la ora 3, 6 şi 9 program isenziatniomal. I. MORMAN- tUL LUI GENGHIS-ROUO dramă chineză cu,: Peter Lowe. II. SUB DOUĂ DRAPELE cu: Roland Colnwii, Claudette Colbert. S pmuri 10 și 12 lei. CINEMA THALIA Dumineciăi, Luni: , | ULtiima dată OGORUL, după romanul Pearl. Buck un film gigantic cu Paul Muni, Luise Rainier, De Marţi: PREMIERĂ! MARINARUL POPEYE în ALI BABA şi cei 40 hoţi, film colorat şi încă 10 Micky Maus-uri premiere. Intre pauză aparatul „OMUL INVIZIBIL* de la Luna Bucureştilor. . . • întrebarea te opreşte abea, spre seară, după ce larma autobuselor şi tărnăcoapelor risipite pe şantierul străzii şi-a ciuruit măruntaiele, ca o ploaie ce simfi că a durat prea mult. Instinctiv te smulgi din forfota centrului şi porneşti, aşa pe nesimţite în căutarea visului, rătăcind printre ulicioare cu umbre vechi, şi ziduri mângâiate de amurgul ce coboara blond ca şi buclele doamnei Istrati. Iată strada Cogălniceanu cu liniştea ei monumentală şi cerul mediteranian, sprijinit de falnica „Alma Mater“ — de turnul „Colegiului Carol al II-lea“ ce-ţi tăreşte respiraţia naufragiată sub verticala lui ameţitoare! Abea ai timp să descoperi solemnitatea vechei biserici din fund, cu piramida fațadei profilată peste imensitatea cerului saharian — în vreme ce, draperia amurgului își destramă violentul faldurilor umplând scena străzii cu o infinitate de culori, printre cari Lya Top înaintează cu pas legănat ,urmărind parcă o arie din „Carmen“... De cealaltă parte a scenei, părăsind cadrul unei porți vechi, silueta neverosimilă a ziaristului Paul târește bordura enormă a pălăriei lui fantomatice, reamintind o întârziere spre Montmarte. Prelung o armonică își, chiamă undeva clapele, rătăcind prin convulsiunea amurgului, ce sângerează acum în durerea ferestrelor. Iată şi „Cuibul boemilor“ — încăperea strâmtă, şi boltită cu pereţii roşi de vreme, unde s-a zămislit„Gândirea“ lui Cl ar Petrescu şi Gib... Printre hârtiile răvăşite, amintiri glorioase şi... paie de saltea — „Regele Boemilor“ îşi deapănă singurătatea visului, întrerupt de apariţia mea neaşteptată. — Unde sunt? provocai dintr’o dată pe castelanul turnului de fildeş! Gestul larg şi întârzierea ochilor în paiangenisul propriului lor vis ţinură, loc oricărui răspuns. Abea culoarea îmbietoare a tutunului,, furişat cu grije în drumul ochilor, readuse pe călător pe tărâmul momentului... Şi povestea începu, pe ’ndelete, acompaniaţii de cavarna liniştită a, ţigărilor: — „Vecinul”, Papillan a plecat. „In credinţa celor şapte sfeşnice“ să elaboreze, cu „alt glas“, un program „fără limită“ pentru S. S. H-ul Ardelean, la rândi-se, pentru asta, în, ţara, celor douăzecişipatru de măsele! Turist de ocazie Ion Chinezu a plecat şi el să exploreze munţii Retezatului, în căutarea, unui prozator pentru „Găndul la care s’a întors, deocamdată, plouat! — fireşte! la propriu! Augustin Tătaru, pe-o ureche cu Căciulă, — a plecat la Călimăneti. Cred că se întoarce cu romanul gata, ca să demonstreze lui Chinezu că îndură ploaia pe deageaba! „Prinţul mării‘ — zis şi Ciocio Anderco a plecat la Eforie să-şi ia în primire imperiul apelor. Cine ştie ce tălmăciri va mai scoate din acel vis fără hotar... — Aviz editorului „Hotarelor pentru vis“. Marcel Velter, filosof şi bălat, — a plecat să lumineze Aiudul... pivniţelor. Şi când te gândeşti că până mai, ieri, trândavul ăsta îşi, înghiţea aperitivul poemelor cu bere, veritabilă! V. Beneş, — cum era, şi firesc! a tras la „hanul, roşu“, proaspăt inaugurat, pare-se fără hangi,paică! Deci scapă de vizita lui Ion Th. Ilea. Petre Nistor, ars de razele metafizicei, îşi linge rănile la Crucişor. Ce ţi-e şi cu filosofii ăştia, ce nu cunosc crema la timp! Leontin Brudaşcu a descins la vechea „casă de fraţi“ transformată pănă’n cele din urmă într’o vilă, apărută taman la ducea!... Iată singurul boem cu... „casă şi masă!“ Dar, ştiţi cum se va chema viitoarea piesă? „Vila Fermecată“. Unde mai pui că autorul „Vâscului“ şi-a, găsit şi, o cucoană... — felicitări! In paranteză se mai crede că fugarul Septimiu Popa va fi prins şi adus la icoane! Copilu Cheatră — săriţi că se rostogoleşte cu a doua „carte a moţului“ — Deocamdată îşi moţeşte chica curcăneşte către cei ce ocolesc pagina doua a „Patriei“. Abea am scăpat cu fuga! Romulus Demetrescu,olio!...îşi îndeasă tolba cu săgeţi ca să iasă în calea asaltului trubadurilor ce se apropie odată cu toamna şi cari, zice se, nu vor cruţa din fortul „Pepelea!“ la umbra „cărţii cu tristeţi“ marele nostru Jack Olteanu, fără leu şi fără îngheţată — îşi consumă „domniţa de omăt“ — poftă bună! Tot la umbră stă şi O. Şireagii, dar... departe, undeva „în umbra lui Crist“. Sunt şi de aceia ce se crucifică de bună voi.De exp. ION MOLDOVEANU, plecat in „sbor peste ape ’a al visat ,ar pe insula „Săvădisla!“ Nu s-ar puta ca acest blând har să fie salvat înainte ca valurile „nobilei boale“ să ni-l răpească? — George Boldea, Pavel Dan... Al. Kibedi urcă şi pe mai departe „colina frumoasă“ întovărăşit de Ion Creangă şi de abea plecatul Octavian Doga, cari au început, a grăi şi în ungureşte... Pentru osteneala tâlmaciului nu există vre-o recompensă?! Că doar n-o fi dintre cei apucat cu Hapca! Emil Giurgiuca, plecat să-și culeagă recolta unui întreg „Anotimp“ se va întoarce cu concursul lui Emil Isac, gata să zidească amândoi câte-o editurăîn acest Milan al României. De data aceasta drumurile lui Mihai Beniuc l-au dus la Bucureşti unde aplică teste pentru măsurarea inteligenţei. Fiind singurul specialist în psihologia animală, îl aşteptăm curioşi iar rezultatul i-l vom încărca pe „cele cinci corăbii,“ — din fiecare câte o pereche! Clujenii ăştia! Pleacă aşa... de parcă ,nu le-ar place apa! Auziţi, ci că mocanul Ion Vlasiu a pus piciorul în Tuillléries! De data asta Brăncuşa, plecat din munţii Hunedoara, — via Cluj! Alta, şi mai şi! O telegramă ne anunţă că Barbu Zevedei a sosit în... zorii filosofici! Nu-ţi vine să crezi! împlântă, omule, culorile oraşului, ca să aibă şi Clujul o colonie! Pă chestia asta Zaharia Bârsan aşteaptă să „se facă ziuă“ adică maestru are ce are cu „domnul de rouă!“ Iată dar o adevărată comedie a zorilor! Adio Marte, adio călătorii în Lună! De,acum înainte Leonard, Divarius nu-şi va face „popasul de seară“ sub galantarul ,'„New-Yorkului“ ci va descinde, spilcuit, pe terasa zorilor! I. Ch. Severeanu n’are asemenea ambiţii. Discipolul lui Omar Khajiam , ştiţi, cătunele lui Omarl — ca orice profet umblă pe jos, de umple tot „universul“ cu paşii sensaţionalelor lui descoperiri! Aţi auzit de Onuţ? Ei, ca să-l prindă, drumeţul nostru a fugit atâta, deşi a rupt chiar şi pingelele imaginare! Acum stă, bietul, cu ochii dilataţi ca de cotoi, şi îşi, admiră talpa! Nu din cauza puticii , sau din patriotism cât mai ales de,dorul coastei gr’ebeacului, Dinu Ilea a deşertat din fruntea Timişoarei, stabilindu-şi paleta la Cluj. Aşa că... pe toamnă o să avem expoziţia unui veritabil şi mai, ales talentat Clujan!... — Cică, bănăţenii l-ar fi suspectat că n’ar fi de-al lor! Tot în Cluj, pe schelele fostei „Belle, Arte“ Eugen Ciuca izbeşte cu dalta în burta unei pietre, ca, să ţâşnească „Moisel”. Deocamdată însă,, progenitura lui Michel Angelo înfăţişat în chipul unei unde visătoare, pe care d. primar Filipescu a şi, postat-o pe insula, din parc, să păzească castrat ca lebedelor! Dar Ţăntaş? întrebai dela o vreme, tot nepotul, Ion Ţăntaş şi-a aruncat năvodul şi paleta în apele Vâlcovului, unde munceşte cu lipovenii la crâşmă! Deci, itenţiune: la toamnă vom avea o expoziţie de crabi! — Adică, ajunge Clujul la ciorbă!... Când auzii de ciorbă, leşinai cu ochii pe deşteptător: era ceasul rând cina numai în memorie o mai găseşti! _ Totuşi am plecat s'o caut! V. STRAVA CAHNET ESTIT AR Unde ne sunt visătorii? u Prăznuirea zilei de 6 August BUCUREŞTI, 6 (SIR). „ Azi va fi prăzimuită la Mărăşeşti, ziua de 6 August, care aminteşte memorabilele bătălii din această regiune. In faţa mausoleului ridicat, în amintirea eroilor va fi oficiat un parastas pentru pomenirea acelora cari şi-au dat viaţa pentru patrie. Din cauza Marelui doliu naţional serbarea proectată cu ocazia sfinţilui mausoleului, nu se va face mâine, ci altădată,, C. F. R.ul acordă o reducere de 75% reducere la participanţi. Motorul cu benzină Ta fl înlocuit la viitor prin motorul cu praf de cărbune RERM, 6 (Uta). Un fost colaborator rail marelui tehnician german Diesel a reuşit, după muncă de mulţi ani, să construiască un motor,care nu va mai fi alimentat cu benzină, ici cu praf de cărbunii. Injectat în cilindrul motorului, construit special, praful de cărbuni se aprinde cu o explozie produsă în timp tot laşa de scurt ca la motorul cu benzină. S’a găsit şi soluţia tehnică pentru îndepărtarea complectă din cilindru a rezidiului prafului de cărbuni, ca figură şicenuşe, care ar fi făcut greutăţi acestei noui invenţiuni, acum brevetată. După cum se comunică, oraşul Berlin a şi dat inventatorului o comandă pentru câteva motoare de acest fel. Ar fi vorba, între altele, săfie înzestrate cu motoare -funcţionând cu prafde cărbuni marile autobuze şi autocamioane din serviciul comunei Berlin. Pentru ţările bogate în cărbuni şi săraceîn petrol,noul motor va însemna deslegarea iidicală a problemei combustibilului lichid, aceasta în cazul că motorul cumrat de cărbuni va fidestul de uşor pentru a puteafi întrebuinţat la automobile și aeroplane . PATRIA Pământul se’nvârte Un uriaş de trei ani In anul 1935 s-a născut în familia lui Arien Pipije, care trăeşte, în comuna Kvanga — Nabeglavi din rayonul Ciochataur, (Rusia), un băeţaş .Copilul a început a se desvolta cu totul normal, dar abiadupă un an de lanaştere a început să sedesvoltecu o rapiditate uluitoare,. Micul Bondo are acum 3 ani şi 4 luni, dar cântăreşte 39 kgr., este înaltde 119 cm., coşul pieptului său măsoară 79 cm. şi lărgimea umerilor 40 cm. Cu o singură mână băeţaişul poate ridica o greutate de 1—10 kgr., cu cea mai mare uşurinţă. Medicii cari l-aucercetat au constatat că este cu totul sănătos. Şeful secţiei de anatomie patologică de la institutul medical din Tbilisi, profesorul Zgenli, a declarat că desvoltarea atât de timpurie a unui copil este foarte rară şi că este în legătură cumodificările glandelor cu secreţiuni interne. Cu toate acestea comisariatul sănătăţii din Gruzinia a dispus ca numitul copil să fie menţinut permanent sub supraveghere medicală. îndatoririle femeilor poliţiste din Germania Ultima, deriziune a poliţiei germane prevede sporirea numărului de femei în poliţia Reichului. Prin opoziţie cu alte ţări, ca Anglia şi Statele Unite, poliţistele Germaniei nu poartă uniformă. Sporirea numărullui urmăreşte numai scopul unei mai largi activităţi preventive şi ocrotitoare. De aceea aceste gardiene temenine stau mai mult în serviciul poliţieide prevenire şi asistenţă decât al poliţiei de execuţie. La arestări ele nu iau parte şi tot aşa de puţin contribue şi la controlul bunelor moravuri, aşa încât îndatoririle lor sunt mai mult de or din soccial. N-o. G. 2333/1935. | - , i ’ Daca Vă transpiră mâinile şi picioarele presăraţi ale cu HOFER TREI Cutia este galbenă. Preţul 20 lei. Judecătoria rurală Teaca PUBLICAŢIUNE I DE LICITAŢIE La cererea urmăritorului Fisculeau Toader din Milaş, reprez. prin I)r Anton Dorgoulv. Teaca în ziua de in August 1918 ora 16 încomuna Cvasi,aia la locuinţa umăritului Pop Ioan Olin Toader se vor vinde prin licitaţie publică, un viţel alb, un viţel roşu, um viţel tărcat, u una vacă roşie, una vacă albă şi altoie în valoare de 24.001 lei pentruîncasarea creanţei de 20.000 lei cap. şiacces. Prezenta publicaţie este şi în fa■ voaraasupra secverstrantilor şi în caz de lipsă chiar sub preţuil de strigare. Teaca, la 25 Iulie 1938. Delegat judecătoresc: ss. Ghederim L.S. „SILVANIA“ S. A. pentru comerţul de lemne, maşini no uzaite ,- list vechi, Cluj, Strada, ,Enescu Nr. 1. CONVOCARE Domnii acţionau ai societăţii ,,311 van..u‘‘ S. A. pentru comerţuil de lemne, maşine uzate şi fier vorin din Cluj,, Str. tinesicuNo. 1, sunt convocaţi, în adunare geruorada ordinară anuală pe ziua de 15 August 1938, ora il. a. m. la biroul firmei, având a discuta şi discirte asupra următoarei ordiime de zi: 1. Darea de seamă a consiliului de administraţie pe exerciţiul 1937. 2. Raportul comisiei de cenzuri. 3. Aprobarea bilanţului şi contului de profit şipierdere şi descărcarea consiliului de administraţie şi a comisieide cenzuri pentru gestiunea anului 1937. 4. Deriziunea adunlăirii în privinţa rezultatului aurului 1937. 5. împuternicirea dlui Koch Richard, membru în Considiiulde Admiiinili-t raţie, de a semna singur firma în mod valabil. 6. Eventuale propuneri. Conform paragrafului 13 din Statute, în adunarea generală,pot vota numai acei acționari, cari au depus acţiunile împreună cu cupoanele cu 3 zile înainte de adunarea generală, la cuisa intreprinderii. Gluj, la, 26 Iulie 1938. I ,I DIRECŢIUNEA plagiatele lui Coriolan Bărbat In serie Coriolan Bărbat. Pentru serviciul de informaţiini îndeosebi s-au dovedit a fi foarte potriviţi, în timpul războiului, porumbeii călători, deoarece la aceştia este mai desvoltat instinctul de orientare şi sunt nişte sburători neobosiţi. Plinius în cartea sea „Naturalis historiae” deja ne aminteşte de Întrebuinţarea porumbeilor, călători, dar acesta era un obiceiu practicat mai târziu îndeosebi în Orient şi la Chinezi. Ca să venim însă la timpurile mai noi, este cunoscut că în 1918, când trupele italiene, cari apărau liinia portului de la Piave, au fost complect izolate de trupele principale,, serviciul de informaţiuni a fost menţinut exclusiv numai de către aceşti micii agenţi de informaţiuni, cari au adus astffea servicii neînchipuit de mari trupelor rămase în strâmtoare. In depursul războiului mondial ambele părţi beligerante stau folosit de servicii ale porumbeilor călători. Au ajuns la constatarea că ştirile transmise prin ei ajung mai sigur la destinaţie decât prin orice alt mijloc al serviciului de informaţiuni. Indeosebi, spionilor aflători pe teritoru-i inamic au fost de mare folos, căci puteau fi mai uşor ascunşi decât câinii şi dacă chiar ajungeau im primejdie ,puteau să dispară mai uşor. Porumbeii călători s’au dovedit a fi de folos şi cu ocazia luptelor aeronautice is navale chiar. Desigur i-am auzit vestea şi a porumbelului, calator-fotograf“. Pe pieptul porumbelului se ataşează un aparat minuscul, care este astfel montat, încât atunci când porumbelul ajunge deasupra poziţiilor duşmane, aparatul printr’un diapozitiv automecanic întră în funcţiuine de fotografiere. Aceste fotografii se înţelege dela sine, că nu suntmai mari decât o marcă poştală, dar mărite suficient, ori ne oglindesc destiul de precis regiunea fotografiată. In timpul războiului mondial s’a întâmplat că un porumbel călător a salvat dela o pieire sigură şapte oameni rămaşi în viaţă pe un vapor torpilat, dar când a ajuns la ţintă, de prea mare oboseală, a căzut jos mort. Porumbelul erou a fost îmbălsămat şi el este păstrat într’un dulap de sticla în muzeul militar din Londra. Tolnai Világlapja A hírszolgálat céljaira kiváltképpen alkalmas háború idején a galamb, mert ebben van legjobban kifejlődve a tájékozási ösztön és mert kitartó repülő. A „naturális historie“ című könyvében már Plinius megemlíti a postagalambok használatát, de később is, főként Keleten és a kínaiaknál di volt. De hogy csak a legújabb kornál maradjunk: ismeretes, hogy 1918-ban, amidőna Piave vonalát védelmező olasz csapatok teljesen el voltak vágva a főcsapottól, a hírszolgálatot kizáróan ezek a kis hírnökök tartották fenn s bizony felbecsülhetetlen szolgálatot teljesítettek az elszigetelt csapatok javára. A világhábrú alatt mind a két hadakozó fél igénybe vette a postai galambok szolgálatát: arra a tapasztalatra jöttek, hogy az általuktovábbított üzenet biztosabban ért célt, mint a hírszolgálat bármely más eszközerévén. Ámde kiváltképpen az ellenséges területen működő kémek vették hasznát a postagalamboknak, mert könnyebben tudták elrejteni, mint a kutyát s ha éppen veszedelem fenyegette őket, eltüntetni is könnyebb volt. De bevált a postagalamb a légi háborúban és a tengeri ütközetek alkalmával is. Bizonyára hallottuk már hírét a fotografálló postagalamboknak. A galamb mellére parányi fotografáló készülékeit alkalmaznak, amely olyképpen van időre beállítva, hogy amikor a galambaz ellenséges hadállások fölött száll, a készülék önműködően fénykép-fölvételeket készít. Természetesen ezek a fotográfiák alig nagyobbak egy-egy postabélyegnél, de megfelelő nagyítással hiven tükrözteti vissza a tájat, amelyről készült. A háború alatt történt, hogy egy postagalamb a megtorpedózott hajó életben maradt hét emberét mentette meg a biztos pusztulástól, deamikor célhoz ért, a nagy kimerüléstől élettelenül esett össze. A hős gátamból bebalzsamozták s a londoni hadimuzeumban üveg alatt őrzik. Plagiatele pe cari le-am dat până acum la liveală: schiţa , Salată japoneză“, romanul „Justiţia are cuvântul“ (Tökéletes gyilkos úr" ! ). Intr’un număr precedent al ziarului „Patria“ am pus pe două coloane plagiatul lui Coriolan Bărbat „Câinii şi pormbeii călători în serviciul războiului şi al spionajului“. Dăm azi continuarea plagiatului asupra porumbeilor călători: ság, nuvela ,Cântarea primă- fesiomist ,al furtului literar, verii*, furat din „Diadalmas Cu e? amuzaţi, cititorii se vor asszony“ de Biro Lajos, nu sunt întâlni şi astă-dată, singurele plagiate sile acestui pro- I SEVER STOICA Nr. 15.925/1938. PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţă celor interesaţii,ca în ziua de 17 June August anul 1938 ora 9 se va ţine în localul Preferiutei Jud. situat, în Cluj, Str. Moţilor No. 1, camera 47 licitaţie publică pentru: 1 Procurarea materialelor necesare construcţiei liniilor telefonice din judeţ, în val. de lei 250.270. 2. Repararea fundaţiei şi elevaţiei podului Nr. 70 de pe şos. Jud Sator-Căprioara km. 25—26, în valoare de lei 9.136. 3. Reconstruirea a 6 podeţe pe dr. jud. Ilverim-Zimibora km. 7—15 val. 170.000 tei. 4. Repararea podeţelor Nr. 1, 19 28, 42 şi 71, pe dr. jud. Gherla-Tg.-Mureş în valoare de lei: 39829. 5. Repararea podeţului Nr 31 pe dr. Sărmălşeţi-Miheş de G. km. 9+800, val. de 20013 lei. 6. Rectificarea şi refacerea fundaţiei dr. Nuedin-Bălceştii km. 27+ 611 — 27 + 839 învoitoare, de lei 109.132. 7. Repararea podeţelor de pe drumul comunali (stricate) Zam-Sâncrail- Săcueu, km. 0,9 în valoare de, 29.351 lei. 8. Reconstruiirea,. podeţului, ÎNr. 19'pe dr. jud. Juedin-Bărtoeşti km. l8+431, . vato 401.270, . i + 9. 11 leila’.ie pentruaprovizionarea cu 137 mc. pietriș pe dr. jud. 14 Săpnări-Sânmiriniul de Câmpie km. 0 + 25 + 784 în valoare de lei 50.048. 10. A III liicitalie pen lnu repa-rarea drumului jud. Vișeu-Aghireș-Cuzăplac, km. 10+300—10 + 706,30 în Valoare de Iei 90.000. 11. Procurarea alei- 5 cauciucuri și două camere pentru autocamionul Nr. 216 Gluj Iproprtitetatea iPrefecturei judeţului. Licitaţia se va ţine în conformiliate cu art 88—110 inclusiv dinlegea contabiilităţii publice, Regulamentul O. G. L. şi trompele publiacte în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua pârtie la licitaţie vor depune pelângă ofertă şi o garanţiile de 5% din valoarea furniturii, ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu caietul de sarcini, cari pot., fii văzute în fileacte zi de la ora 10 până la 12, înlocalul Prefecturei Jud. din Str. Moţilor No. 15 camera 47. Cluj, la 30 Iulie 1938. p. prefect: Şeful Serv. Economic: Dr Ioan Ciuca Kerekes Francisc Judecătoria rurală Teaca Nr. 6. 712/1938. PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE Subsemnatul delegat judeciîtoric aduc la cunoştinţă publică că la cererea urmăritoruilui Moldovan Simion din Stupini repr. prin Dr. Aniton. Dorgo advocat Teaca, în ziua de 9 Anguist 1938 ora 9 în comiuna Stupini se vor vinde prinlicitaţie publică Mobilele sequestrate la 6 Aprile 1938: un războiu de ţesut, un hambar, un coşer pentru porumb, un coteţ pentru porci, şi altele în valoare de 5400 lei, pentru încasarea creanţei de 748 lei cap. şi acces, în caz de lipsă chiar sub preţul de strigure, la urmărritul Chiron Toader şi soţia r. Valea Nastasia. Licitaţiunea s© va ţine şi în favoarea urmăritorilor cari au sequestrat mobilele de mai sus prin procesde-verbale No. G. 713 și 714/1938. Teaca, la 25 Iulie 1938. Delegat judecătoresc: ss. Ghederim Prefectura Județului Cluj I 1.4. ANUL XX. 8 August 1938. Nr. 158. Acţiunea autorităţilor împotriva sectelor religioase Condamnarea unor penticostalişti CLUJ, 6. — lini primăivara anu - Hui cuiueim, inad. mulţii isiăileiii din iC'Oimu-nu Lugojul do jois, .judeţul iimw, •seu.Tijuţi ide idieiceptiide şi gt’enjtiăițdJie vieţM» Şi iu «ăuliarea. ueduimosouituljiul, .ş+iaii pâraisut rehg-Rt 'sbTaimosi.iar si câ „şi ademeniţi tio piodiicalotrii -Linei secte mistice, w’iiu iimro-lait în rândul eredin «iaşilor (suetei ipenli-castailişti tar. im ziua de 27 Mjai a. Iu în viiitja)uea ^.«i+d^ca-torul iuii Gavri la l'ilijj.s,s'uui aduimat în casa acesîuia, naturali fără imiiciso autori,și în •jitli.jlKkcuil uimor câmtuce iitolrigidarie țsi nigăiiiiuimi, iimprov/i■zale, exercitate pâină l a extaz, treinuirâinid de plăcatelesăvârşiri. în trecut, au aşteptat coiborîrea djtdnd.iiH sifiâlnit și diairudj de a vorbi în lianbi cerești. -■ P'ditoîeriGirey in -Jiocnit „dulmilul isriânit,,. 'îndirun|iarea dor a fost vizitata de 0 paitrulă da januairini, iareonjduicăloirul patriuile'i ija «ornat înitro -liiabă tateleaisa diî tatii să-l urmeze -la, poisitu-i de jandarmi, utaide li s'i audiresat actele ipvnjtru întrunire ci la indestinatsi -pentru exercitiiiarea uinui cult interziis de lege. Cauza acestor ipemti acasitaîisti a ajuns ierispre judecală în fata tribumaiiuiud uiiilitar -alcoirpuilui ti annual de sub preşedimiţia diniti- codanei Virgil Pantili-iuonescu. La întrebarea preseidirintei lui, inculpaţii Uitus Gavrilă, Dumitru Rea, bioreia I ţea,, Mihali III,ea, Teodor Coci-Şo Gav-niita i uiniduc, Ghe°fg'Jie .mbn.Itau şi Glie,orgile Lucaçng au decliarat -că ei au fost îndemnaţi de -o voce misteanoaisă şi iiia du predicaturi, ca isă între în «eetap eni tupasita-Iişti lor, uude tiecaire,crejdi-iw’inois atins de duhul sfant este considenat capreot. TribunialLut diupă, o scurtă deiubirat,‘, a ‘condamnat ipe toţi incuiltpaţiii lacate o lună închisioare.. ca re icițională. înconjurul lumii în 20 dle Zile, 22 de ore și 35 m nuseiScu fiivkoeinfele Aviatorul german Hans Bertran a aterizat eri aeroportul Tempelhoff — BERLIN, 6 (Rador). — Aviatorul german Hans Bertran binecunoscut in cercurile aeronauticemondiale sta jiruaipoiat aseară la ora 22.51 la Berlin din raidul făcut în jurul lumiicu ajutorul avioanelorde pasageride pe liniile internaţionale. Hans Bertran a aterizat la aeroportul Tempelhafl, coborând dintr un avion al liniei regulate Lisabona—Berlin. El a doveidit. lin prezent este iposibil să faca con jurul lumii cu avioanele pasageri ce nac curse regulate bun timp dinainte stabilit. Bertran a făcut înconjurul mii în 21 zile, 22 ore și 55iuile, oprindu-se la Bagdad, Kara- Calcutta, Bangkok, Mianillai, Inolulu, San Francisco, New-Yi și Lisabona. Douăzeci şi trei de milioane din fondul muncii* pentru noua organiz a timpului liber al muncitorilor BUCUREŞTI, C (SIR). Pentru noua organizare a timpului libera!muncitorilor s’aaprobatdin fondul muncii alocarea unei sume globale de 23 milioane Printr un jurnal al Consiliuluide miniştri aceasta sumă a fost astfel repartizată. Pentru reorganizarea sportului, educaţiei fizice şi turismului prin gimnastică, atletism, sporturi, excursii şi finanţarea de stadioane şi săli, suma de lei 4 milioane. Pentru înjghebarea activităţii teatrale în rândurile muncitorilor pentru înfiinţarea unui teatru central în Capitală cu secţiuni înlocalităţile din provincie, suma de lei 6 milioane. Pentru organizarea cinematografului în rândurile muncitorilor prin filme culturale, educative, tehnice şi ştiinţifice şi pentru cumpărarea aparatelor de filmat şi de radio, lei 4 milioane. Pentru organizarea publicaţiilor, conferinţelor, pentru înfiinţarea unei biblioteci centrale din Bucureşti lei 4 milioane. Pentru organizarea muzicei, prin înfiinţarea de fanfare, orchestre şi coruri 3 milioane, iar pentru cheltueli diverse 2 milioane. .