Patria, septembrie 1938 (Anul 20, nr. 177-202)

1938-09-01 / nr. 177

2 k $ * «*♦***♦+♦** &-*♦♦♦ MICA publici­t­a­tee Domnişoară caută post cu cunoştinţa lucrării de birou, dactilografie, limba ro­mă­ni, maghiară şi germană. Adresa la Administraţia ziarului. M. P. 1—3 Caut angajat la tutungerie, cu garanţie. Adresa la zia­r. Nr. 566. M. P. 1—3 Vii,A MODERNA, 2 camere, bucătărie, baie, speis, cu grădină cu pomi, în car­tierul Andrei B­ureşan, de vânzare, Str. Vulcan 12, inuil VÂNZARE 3/4 jugare grădină in Bekaş cu frontul de 64 intr. 110.000 lei şi în rate. Adresa Andrei Mureşanu Nr. 1­. 1 . 536 De VÂNZARE un loc de vilă în str. Isop de BAseşti cu un front de 28 metri. Adresa str­. Andrei Mureşanu 98. 536 URGENT DE VÂNZARE un top de pasă colţ la Strada Andrei Mureşanu Nr. 94. Adresa Andrei Mureşanu Nr. 98. LICENŢIATA pregătesc serios latina pentru bacalaureat. Adresa la ziar. 589 LE VÂNZARE locuri pen­tru vile şi una grădină­ în Recaş. Adresa Andrei 1­­­.36 Mureşanu 98. CAUT spre închiriere cameră mobilată, cu intrare separată, pentru o singură persoană. Adresa la ziarul: „Foaia Noas­­stră‘‘, Str. Regina­ Maria 36, M. P. 1— SE ANGAJEAZĂ oalfă tânără română. Oferit./: Ausländer, sticlărie, Cluj, Piaţa Mihai Viteazul. — Nr. 568 M. P. 1—2 Caut ladă la curăţitul garsonierei şi spălatul tufelor. Vartic, Maiorescu 7. 574 Caut două funcţionare începătoare pre ersiuni modeste. A­dreia ziar cT4 CAUTAM VÂNZĂTOR­ pentru depozitul rostru de careale, făină şi bumbac. Salar: 10% din profitul­ met/ A angajamerut pe 3 ani. Ofertele se vor depune până la 3 Septemvrie a. c. admitând şi garanţia ce le oferă. Cooperativa ,,Horia“ .Huedin DOI ELEVI SAU ELEVE primesc intre­­vnere complectă str. Marechal Foch Ic. 91. 572. DOUĂ ELEVE primesc întreţinere com­plectă. Str. Greceanu 6, cartier de vilft. 1 Nr. 570. CAUTAMI jupânensă pentru zi Tom­a Ionescu 3 etaj. 1 Nr. 671. PORTAR — familie fără copii — cău­­tăm con­tr­a locuință. Eol­tatineannu 8/A. . _________________________573 ORCHESTRA „Vocea de oțel“ Cluj aran­jează gratuit un­ curs, înscrieri în fie­care zi la Pr. preşedinte losif S­ikely, Calea Moţilor 8. Preferaţi cunoscătorii de not­e. 576 DE INCHIRIAT in Calea Moţilor în 55 re şi dependinţe şi o locuinţă sănătoasă, la subsol, cu 2 camere şi buclă­tărie. Ul­tima liberă imediat, iar prima pentru 1 Noem­vriei 575 CINEMA OPERA , ...­­ . Luni, Marti, Miercuri, fi STAN SI BRAN SCOTIENI CINEMA ROTAI, 'VI _ Saraid cel groaznic, cu Harry Baur. , CINEMA CAPITOL:­­ Premieră! Două FEMEI, DOUĂ IU­BIRI cu: George Bancroft și Gail Patrick. CINEMA SELECT: Premieră! SUBMARINUL D. 1. cu: Pat O’Brien, George Brant, Doris Weston. . . ij4i jj CINEMA URANIA} i j PA1RAMA1TA (închisoarea femeilor) cu: Zarah Leander şi Willy Birgel. CINEMA THALIA: I. Tragedia unei femei. (Femeia şi minci­una). Cel mai­ bun film a­l lui Harry Baur. II. Curierul din Orient. Film emoţio­nant, luptele dintre albii şi negrii din­ Africa.. .1 CINEMA EDISON Program senzaţional: I. MONSTRUL GALBEN cu: Incisind­i. H. KING KONG. Prizoniera din Junglei, .adevăratul film de Junglă, cu: Gorila Bongo. CINEMA MUNCITORILOR: I. Omul cu două fete. Dramă senzaţio­nală, ,fcu Edward O. Robinson, şi Joan Blondei. — H. Te am iubit în­­toltdeauna. Dramă social®, cu Joan Craiwfordi şi­ Robert Mongomery. — III. Journal. Admi­n­straţia Municipiului Cluj Serviciul Salubrităţii Publice Nr. 30563/1938.­­ ANUNŢ Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că la Primăria Municipiului­ Cluj, va a­­vea loc licitaț­ie publiciăi, pentru procura­rea pe seama serviciului Salubrității pu­blice alor două auto­sasiuri de camionetă de câte 2 (două) tone, prevăzute cu ca­­bine originale de fabrică. Licitația sa va ţine în ziua de 20 Sept. 1938 ora 11 a. m. în­ conformitate cu dispoziţiluniille art. 88—110 din Legea C. P. şi normele generale de ţinerea licitaţiilor publice. Garanta de 5% din valoarea­ oferită se va­ depune înainte de deschiderea oferte­lor, cari se vor face în conformitate cu diispoziţiuniile­­caietului de sarcini. Condiţiunile de licitate şi caietul de sarcini se pot vedea zilnic între orele 8—11 a. m. în biroul Serviciului Intre­­prinderilor (Calea Decebal Nr. 24). Cluj, 25 August 1938, p .1 Primăria Municipiului Cluj fiala sportiva Hora divizionară a început După prima etapă a Campionatului Naţional După o scurtă vacanţă de va­ră,­­ întreruptă doar de finalele campionatului naţional ediţia 1937—38 — a reînceput goana după puncte. Prima etapă a Cam­pionatului Diviziei „A“ s-a­­desfă­şurat conform aşteptărilor cu vic­toriile favoriţilor şi cu­­surprize­le de rigoare. Matchurile Chinezul—Tricolor CFPV. şi F. C. Carpaţi UDR. s’au soldat­ cu victoriile vechilor divi­zionari în daunul proaspeţilor pro­movaţi în lotul select al socceru­­lui român. Atât timişorenii, căt şi cei din Baia-Mare, pe lângă avan­tajul terenului au beneficiul şi de superioritatea technică şi tactică­, câştigată in matchuri grele, susţi­nute in ediţia anterioară a Divi­ziei A. Scorurile de 6:2 şi 4:1 sunt concludente. Atât Tridoforul, cât şi UDR, vor mai înregistra astfel de eşecuri,­­parul se vor obişnui şi se vor acomoda cu trena ma­­tchurilor din Divizia „A.“ Matchul Venus—Ripensia jucat la Bucureşti, s-a terminat la ega­litate (1:1). Acest rezultat oglin­deşte fidel raportul de forţă a celor doi pretendenţi ai titlului de cam­pion. Ripensia mai technică, şi oarecum mai sudată, Venus mai impetuoasă, mai combatantă. Ti­mişorenii au fost superiori în lo­cul de câmp, în schimb Venus a fost mai primejduto­ă in faţa porţii. ,,­­ ,­­ Victoria Juventusului în detri­mentul F. C. Rapidului nu consti­­tue o surpriză, pentru cei iniţiaţi. Exferoviarii sunt în conţinu regres de formă, în schimb roş­­albaştrii întăriţi cu câteva achizi­ţii de valoa­re reală, prezintă un­­pericol serios pentru ori­care din adversarii lor. O performanţă demnă de nu­mele ei a obţinut Victoria, învin­­gând­ pe Gloria în propriul bârlog. Foarte puţine echipe au reuşit în trecut acest lucru. Să ştie, că Glo­ria la ea acasă e imbatabilă. Pri­vită­ prin acestă prismă, perfor­manţa Victoriei, e mai mult de­cât onorabilă. Senzaţia zilei o combine,­­ fă­ră discuţie. — strălucita victoria la scot a Sportului Studenţesc în contra Ametei. Studenţii din Ca­­pitalăl iau tdrobit pur­­şi simplu pe foştii pretender­ţi ai titlului de campioni cu severul scor de 7:1. Victoria­ studenţilor e categorică şi meritată. Arădenii au doar o palidă scuză, faptul că au fost ne­voiţi să vândă 3 dintre cei mai buni jucători ai lor. Ca încheiere, trebuc să ne ex­primăm din nou regretul, că cele două grupări cu un trecut atât de strălucit: Univerritatea și CAO, fala de odinioară a footballului românesc, nu fac parte din Divi­zia A în urma,deciziilor nedrepte și stupide a forurilor diriguitoare. V. I. M. Clasamentele: După prima etapă a campiona­tului, clasamentul general se pre­zintă astfel: DIVIZIA „B“ Seria Vestică Grupa Nordică Seria Vestică Gruparea Sudică Jiul 1 10 0 10 2 Minerul 1 1 0 0 5 0 2 Seria Estica Gruparea Sudică DIVIZIA Juventus Sportul Studenţesc F. C. Carpaţi Chinezul Victoria Ripensia Venus Gloria U. D. R. „A“ 110 0 110 0 110 0 110 0 0 o 1 o 10 10 10 0 1 10 0 1­0 2 1 2 1 2 2 2 1 2 Tricolor 1. FPV 1 n O 1 Rapid 1o 10 0 1 0 1 (t o 0 S. G. S. Stăruinţa Industria Sârmei Mureşul Crişana Olimpia C. F. R. Monopol Victoria Tricolor / U“ 1 0 1 o 1 o 1 o 1 o o 1 o o 1 o o 1 o o 0 0 0 0 0 0 0 10 2 0 1 0 2 o 1 0 9 10 10 1 2 1 2 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 Rovine Grivi­ta Craiovan C. A. M. T. S. S. M. R. Vulturii C. F. R. .Unirea M. V. Şoimii Prahova Dacia Unirea Unirea Tricolor Macabi A. S. Constanţa Fr. Română Mociorniţa A. C. F. R. Turda Telefon 1 1 0 0 3 1 2 1 1 0 0 3 1 2 1 1 0 0 4 2 2 10 0 10 10 10 0 10 10 10 0 113 0 10 0 11 3 0 1 0 0 1 0 5 0 Seria Estică Grupa Nordică Textila M. V. Traian ViaLoj.’«'» Dnaigaș Vodă D. V. A. Sporting 1 H. L. A. Jahn »Mihai Viteazul 1 1­0 0 3 0 2 1 1­0 0 3 0 2 1 1 0­ 0 1 f1 2 1010331 1 0 1 0 3 3 1 1001030 1001030 1001240 1­0 0 1­0 6 0 1­0 0 2 0 2 1­0 0 4 1 2 1 2 2 2 2 2 2 0 10 0 2 10 0 4 1 10 0 4 10 0 10 10 0 1 12 0 10 0 114 0 1001240 1001240 Echipa naţională în contra Iugo­slaviei a fost formată BUCUREŞTI, 31.­­ Federaţia de football a format aseară­ echipa care va juca Duminică la Belgrad în contra­­Iugoslaviei, în cadrul Cupei Beneş. Echipa are următoarea înfăţişa­re: David Burger­—Albu­ Vintilă—Kotiormany—Demetro­­vici Bindea,—Ploeşteanu—Baratky— Ilodola—Dobay. Rezerve: Pavlovici , Chiroiu, Prassler. In aceiaşi şedinţă s-a alcătuit ur­mătorul lot de 19 jucători pentru echipa „B“: Portari: P. Iordăchescu, Sa­­dowsky, Iordăchescu. Fundaşi: Sfera, Felecan, Duce. Mijlocaşi„­ Gali, Bărbulescu, Gani, Dobra, Nistor, Lupaş. înaintaşi: Bogdan, Orza, Moldoveanu, Marco, Ştefă­­nescu, Căpuş­an şi Iordache. —p— Memorial pentru autonomia slovacilor a fost publicat PRAGA 30. — Motivele pe te­­­­me bidi. cărora partidul slovac a . (propus autonomia îmn iparlamen- I tul din Prraga la 19 August, s’au publicat acum in­tr’un­ memoriu de 80 paginii. Redăm dito, el ur­mătorul ipasaj: „Legiferarea au­tonomiei Slovaciei este un dezi­derat al întregului popor slovac şi înseamnă prefacerea organică a statului cu scopul de a islatiisfa­­ce dreptul d­at de Dumnezei, p­ripitele revendicării ale ace­­­stui po­por. Ea este soluţia ine­vitabilă pe care trebue­ s’o­­gă­sească această problemă funda­mentală. Ea este mijlocul politic­iciare înlesneşte Slovacilor să do­bândească în statul cehoslovac poziţia de care au vnevoe spre desvolt­area lor culturală, tot aşa­­ ca şi celelalte maţii una da sin«­­stătătoare. Ea este ancorarea le­gală, singura proprce şi fiece» sară care săi chezăşuiască posibi­lităţile de ne existenţă ale poporu­lui sloiViat şi să-i asigure în viitor neatâmatia lui viaţă politică şi culturală şi să-i înlesnească în­­vilingerea greutăţilor economice, sociale şi biologice. O astfel de autonomie i se poate ajunge prin modificarea unor dispoziţii din­­constituţia repulblicii, deci prin­­tr’o nouă orânduire a statului1, care să nu întâmpine obstacole de neînvins. Cererea pent­ru o­­sta­tornicire r­egală a autonomiei este o poruncă a principiului na­ţiunilor, care-şi face drum fără încetare­ —or­i PATRIA Pământul se’nvârte Descoperită lugu­bra In deşertul au­stralian Din Sidney se anunţă, că în de­şertul Simson, s’au descoperit ur­­me­le unei expediţii ştiinţifice dis­părută probabil acum 100 de ani. După o furtună, au apărut de sub dunele de nisip, oseminte ome­neşti şi echipamente ştiinţifice. Printre oseminte s’au găsit mo­nede britan­ice de pa timpul lui George al III-lea şi al Reginei Victoria, primde poartă data de 1817, iar cele din urmă 18M. Se crede, că­ este vorba de o expediţie germană dispărută a­­cum 100 de ani. Din Adelaide a pleca­t o echipă de savanţi pentru a stabili identitatea expediţiei. Weeper dirijabilele Zepeiln După catastrofa dirijabilului „Himdenburg“, marile aeronave au fost retrase din circulaţie. A­ cum de curând în uzinele Fried-­­­richshoffen s-a terminat construc- I ţia noului dirijabil „L. Z. 130“,­­ construit după ultimele experien- I te si id­upă învățămintele trase din catastrofa de la Lakehurst. Noua ia erou­ară va fi umplută î­n hidrogen, din cauză că Statele Unite arî refuzat furnizarea hcF lui. O misterioasa ca­tastrofă aeriană pe aerodromul din Moscowa Ziarele poloneze sunt informa­te, că pe aerodromull din Moscova s’a întâmplat un grav accident, în trondiţiuni misterioase. Un mare avion de bombardament multi­­motor, în timpul zborului de în­cercare a făcut explozie. Avionul a fost sfărmat în bucăți, iar echi­pajul carbonizat. Se crede, că este vorba de un atentat, agenții G. P. U. au operat numeroase arestări. ioane doprt 40 mi­­ligrame de rediu ! Din spitalul^m.HanovravxW. dis. descoperit, că radiul a fost arun­cat în canal de un bolnav. Ime­diat au pornit numeroase echipe conduse de personalul Politech­­nicei în căutarea raidliului, răsco­lind canalele orașului. După câ­teva zile de căutare, radiul a fost descoperit de un asistent al Poli­­technicei­­cu ajutorul unui elec­­trometru, la o distanță de câţiva kilometri de spital. Din cauza timpului nefavorabil raidul aviatic al Mi­cei Antante a suferit o nouă amânare PRAGA, 31. — Fortuna, care bântue deasupra Carpaţi­lor şi a Slovaciei, ia obligat concurenţii raidului aviatic al Micei Antante să facă o nouă pauză la Zlin. Ple­care în a doua etapă a raidului a fost amânată pentru azi. In consecință sosirea la Cluj a concurenților va avea loc abea azi după masă.­­ Nu vor şi pace! 7,­terele din Capitală xfl lamentează ctin­di eu, că, publivei bu­cureştean, cu tot avertismentul del printr’o recentă scrisoare . Unui preşedinte de club, continuu­ să-şi manifeste — şi încă zgo­motos — antipatia faţă de o grupare de eliti a soccerului nostru. De ;ipt, aversiunea bucureştenilor nu se înceaptă atât împotriva echipei şi a j­entorilor, cât mai ales împotriva condilătorilor acestei grupări. Şi cum din numite considerente, lesne de înţe­les, ar greu de explicat, această anti­patie nu poate fi altfel manifestată, publiul Capitalei, a ales această formă de opri­mare a indignării şi a revoltei fată de un anumit sistem şi mai cu scan­ fată de un anumit regim. Digostea cu sila nu merge. Orice le­ a face, dacă nu vor, nu vor şi pac­e.. . ! CONVOCARE. Bunii acţionari, ai S­f. de Autobuse Mei­el C­omp, din Cluj, sunt rugaţi a, se prezenta la adunarea generală extra­­ounară ce va avea l­a loc în ziua de 7 Scembrie 1938, orele 11, în biroul cen­­tr­al Societăţii­, Cluj, Strada Iaşilor N 8, având următoarea ordine de zi: . Modificarea­ art. 2 din Statute. 2. Eventuale propuneri.­­ Comitetul de direcție. DUPLICITATEA UNGARIEI DOVEDITA Primul ministru Imrédy refuză să ia atitudine faţă de hotărârile de la Bled. Refuzul primului ministru produce o consternare generală Buna impresie generală, pe ca­re a produs-o în cercurile politi­ce mondiale apropierea Ungariei ide Mica înţelegere, apropiere confirmată de către conferinţa miniştrilor de externe ai statelor componente ale Micei înţelegeri, a fost mult stingherită de ciudata coincidenţă a călătoriei amiralu­lui Horthy, Regentul Ungariei, în Germania. Cu toate că această că­lătorie, după toate semnele, n’a fost numai o vizită de curtoazie între prieteni, având şi scopul a­­pă­rării independenţei maghiare, serios ameninţată de tendinţele tot mai vădite de expansiune ale actualei politici germane, totuşi au existat serioase temeri, că asi­gurările de independenţă, Germa­nia nu le va da decât în cazul când Regentul Horthy se va atașa liniei indicate de Berlin în politi­ca externă. Intr’adevăr, hier irite ,s’au petrecut astfel. Deși nu s’a precizat încă intrarea Ungariei în pactul antikomintern, care pre­cum am arătat adesea în coloane­le ziarului nostru, ar avea un prim ascuţiş împotriva Cehoslovaciei, totuşi întreaga desfăşurare a a­­cestei vizite, precum şi anumite evenimente semnificative ne ara­tă­ că în timp ce Ungaria s-a a­­­propiat formal de Mica înţelegere, ea a tratat în mod serios încheie­rea unei alianţe militare cu Ger­mania, o alianţă care în actualele împrejurări deosebit de încendia­­te, când securitatea Cehoslovaciei este serios primejduită, echivalea­ză cu o nedesminţită duplicitate. In adevăr, un amănunt deose­bit de semnificativ confirmă te­meinicia acestor bănuieli. Anume, după­­ publicarea comunicatului conferinţei permanente a Micei înţelegeri dela Bled, s’a aşteptat o declaraţie şi din partea primu­lui ministru al Ungariei, a dlui Imrédy, care tocmai îl însoţea pe Regentul Horthy în Germania. De­claraţia aceasta întârziind, d. Sto­­iadinovici, primul ministru şi mi­nistrul de externe al­­Iugoslaviei, ela invitat la d-sa pe ministrul ple­nipotenţiar al Ungariei la Belgrad, comunicându-i din partea statelor Micei înţelegeri, nedumerirea lor pentru această regretabilă întâr­ziere. Cu toate asigurările­­date de­­ministrul plenipotenţiar al Unga­riei, declaraţiile d­lui Imrédy au întârziat. Astfel, ministrul pleni­potenţiar al Ungariei a fost con­strâns apă-l­ahe­ne­­la­­telefon pe preşedintele consiliului de miniş­tri maghiar, care se găsea tocmai la Hamburg în societatea oameni­lor de stat germani. Pe semne ne­dorind să indispună cercurile po­litice germane cu care d. lmrédy se găsea tocmai în tratative, d-sa a preferat să refuze a merge la telefon, comunicându-se ministru­lui plenipotențiar al Ungariei de­la Belgrad din partea poștei ger­mană, că in Hamburg un domn Imrédy prim-ministru al Unga­riei, este complect necunoscut. Firește, surpriza aceasta neplăcu­tă a lăsat în cercurile Micei înțe­legeri o impresie penibilă­ . Iată ipe ce temelii solide se spri­­jină acordul de la Bled. MALADII SECRETE Un prejudiciu, contra că­ruia nu avem destule cu­vinte pentru a-l combate, este de a se considera ca vezi cei şi ale anexelor sale. Funestele consecinţe ale acestei false pudori, atât pentru individ cât şi pen­tru rasă, sunt incalcula­bile. Totuşi este necesar de a acţiona repede. PAGEOL cel mai puternic dintre antispeticele urinare, cal­mează suferinţile, opreş­te scurgerile, înglădiază prostata. PAGEOL procură o uşu­rare imediată şi constitue un tratament pe cât de energic pe atât de defi­nitiv. »AOtiOR* puternic antiseptic urinar La farmacii şi droguérll1 Numeroase condamnări la tribunalul militar CLUJ, 31_— Tributmahil mili­tar al corpului VI armată, de sub preşidenţia dilui îocot. col. .Vasile Pantdiim­onesciu, a judecat ori procesul emigrantului rus Filip Epirmiaan­eh­oi, originar din oinavul Kiev, dat în judecată pentru­­trecerea clandestină a frointaeri­l Din ordonanţa definitivă, re­iese, căi Fi­lip Formaniecof, un fost luogătaş isub regimul ţari­s,t, s’a refugiat din Rusia .sovietică, pribegind din «ţară în ţară. Ast­fel în, luna Iunie, el is’a strecu­rat In mod clandesiFin din .Iugo­slavia in România. , Tribunalul, duipă reichizioriul­­dini procuror Jocot. co). Negui­­lescu, l-a coiidiaimnat, pe Filip Formanieh­of la o­ lună închisoare şi la expulzarea din ţină. Toţ lîm şedinţa de ori,­­a con­­damnant pe ţămanii Dumitru şi Petrui Goia din Valea Lupşei, ju­deţul Turda, la h­âtie o lună în­chisoare şi câte 1 am interdic­ţie pentru ultraj au violenţă, pe Ghe­orghe Székely din comu­na­ Bicioci, judeţul Maramu­reş la 2000 lei amendă pentru ameninţare cu moarte, pe Vasile­­Ştefan din­­comuna Coşbiuc, jude­ţul­ Năsăud la 61 lună închisoare pentru discreditarea institi­uţii­lor de Stat şi pe comerciantul Adolf Goldberger din­ comuna­­Salajţig, judeţul Sălaj ia, 2030­­lei amendă­, pentru ofensa na­ţiunii. Mâ‘"« J°’ CINEMA ROYAL Maine joi mare premieră de de- "MJT M n schidere a stagiune!! MMlCMWT jr OCXULa în SARATI CEL GROAZNIC Un film de atmosferă și pasiune. După criticele tiarelor bucureștene este un film mai mare ca Tarras Boulba. Locurile numerotate. Biletele se pot cum­păra de la orele 11 a.­ni. Înainte journal nou şi complectare. — Telefon 3705 Azi Miercuri pentru ultima dată: TRĂIEŞTE, IUBEŞTE şi ÎNVAŢĂ Prigoana împotriva bisericilor orientale din Polonia 144 biserici ortodoxe distru­se sau incen­diate - O violenţă pastorală a mitropo­litului greco-catolic-polonez VARŞOVIA. — Intre bisericile grom­o-catollică, ortodoxă şi guver­­nul polonez ,stăpâneşte o­ tensiu­ne foarte puternică ,şi din ce în ce mai accentuată. Polonezii pe ba­za acţiunii lor de revendicare • ÎJX fr»m­i«m.l bisAj',i',î; , •■••š t'n|i'1 3 ~y ib­nidat pe 'tentormd voivodului de Lubelsk nu ,miai puţin de 114 biserici ortodoxe. Bisericile ace­stea au fost ori distruse, ori in­cendiiate. Episcopii ortodocşi, din­ Polonia au luat Intr’o­­pastorala o atitudine foarte hotărâtă, de condamnare a faptelor acestora puţin ^creştineşti şi în special în contra­­polKiedi Uftiveninvi Nuf faţă de bisericia ortodoxă, dar pasto­rala lor a fost din ordin de .sais, confiscată în ziilele acestea sau mai luat şi alte măsurii. Autorităţile ad­­mimiistrative sprijinindu-se ne le­gea, care precizează raportul biiseriicii ortodoxe faţă de stat, cer­­ca diferiţi demnitari din oier să renun­ţe la funcţiile lor. Este vorba de protoereul Sachai­­a­­grodski, din Grodne., Protoereul Klajevski din. Korelicz, Protoe­­reul Guskievici, (parohul bisericii )»*--—»dilu­l lUiHilj^tok, pa­rohul b­sericii .pravoslavnice din Kieszczely anume Nutrjavciov și protoe­ro­ul KafiLşevici din. Lu­­ninec. Qer­curiile ÎpdUticd ași faptă cu cea mai m­­are nerăbdare pasto­rala mi­ropolit­ului greco-caitolic, contele Septycki, desipre K­aro se spun­e că i,a lua în chipul cel mai hotărât apărarea dre­pturilor și bisericilor ortodoxe își greco­­catolice din voivodatul Lubeisk; paistorala va av^r­aun cairacter­ net ProUtiici, îndre­p­ta­tă din. contra ac­ţiunilor de forţată polenizare ale­­autori­tăţil­or isamavolnice Turburările diar voivodatul nu­mit continuă).­­ Japonia va duce războiul contra Chinei până la complecta înfrângere a mareşalului Ciang-Kai-Sek Declaraţiile generalului Ytagaky Tokio, 31. (Rador.) — Genora­lul. Ytagaki K­iniso al de război al Ja­ponilei a făcut din nou de­­claraţii presei, arătănda că Ja­ponia, va duce războiul contra Ghinei] până l­­a complecta în­­filângiere a­ mareşalului Ciang­ Kai Sek. Chiar dacă mareşalul chim­iez Ciang Kai Sek se va su­­p­un­e — a pred­iiiat d-sa — Ja­ponia va trebui să pună guver­nului din Hankeiu condiţiuni a­­numite. Guvernul din Hankeu va trebui în primul rând să fie anexat celorlalte guverne chi­neze şi să con­tribu­i ,prin colabo­­rare la construirea unei ţări o­mogene. P­rincipaluil scop al Ja­poniei esite reist­abiliti­ea colabor­ă­­rii între Japonia şi Mancinko pe de o parte şi China pe de altă parte Dacă China ar voi să par­­iticiipe l­a alteastă misiune, Ăstila Orientală iar putea să fie reunită Sintr’uin bloc economic stabil.­­— PREŢURILE MAXIMALE actuale au fost menţinute şi pe luna Septemvrie Şedinţa pentru fixarea preţurilor CLUJ. 31.­­ Luni după masă s’a ţinut in sala de şedinţe a pri­măriei, o consfătuire în vederea fixării preţurilor maximale pentru artiicole de­­prima necesitate pe luna Septemvrie. Reprezentanţii asociaţiei măce­larilor, au cerut majorarea preţu­lui cărnii cu 2,4 lei de kilogram. Iar restauratorii, susţinând că vi­nul nu este un articol de prima necesitate, ci un articol de lux, în consecinţă au cerut, ca pe viitor preţul vinului să nu fie maxima­lizat. După­­ascultarea propunerilor făcute d­e reprezentanţii armatei, ai camerii de comerţ şi ai prefec­­­­turii, d. primar a hotărât menţi­nerea preţurilor maximale, stabi­lite la începutul lunei August pe ancă 30 de zile. Ordonanţa deu preţurile maxi­male, va fi aflată mâine. Şi în a­­­celaş timp, s’a hotărât inspectare:^, y mai adeseori a preţurilor şi amen­darea comercianţilor, cari nu re­spectă preţurile maximale. Inafară de articolele maximali­­zate, la începutul lunei August, prin ordonanţa actuală vs’ia­ fixat preţul cărnii de bivol la 18 lei de kgr, şi cea de oaie cu 20—22 lei. —o—

Next