Patria, octombrie 1938 (Anul 20, nr. 204-210)

1938-10-02 / nr. 204

Anul m xx-lea. Nr. 204 w uy­• \. f • iv f 2) t . ' Lel 2 exemplara! Bl, pnmineca 2 od­. 193d ABONAMENTE« Abuaanaait, nul , . . » Lai 7N fnitinl da u, luu . , ■ Lai Ml hitn­­utiaaad, mail , , > Lai Ml FiMpual da u, luu , . ■ IM M Piaati, UT. »tad. |fa„ amaal . , Lai 91* ft aat.rlL, imat, fciaai, It*. .UilNl IN «TIlUllTATI BfSLV DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redactor responsabil: VIRGIL DALEA Proprietar: S A. .P V^mrA'« înscrii reg. No. 9& Tribunalul Cluj« Radactia *i Adraiaiatruliu: CLUJ Str. Regina Maria No. 36. Telefon: 1341. BUN DE IMPRIMAT Organ al demnităţiii nationale Iul postali Blatiik I B­annum Nr. 11172-11211 . Amănuntele înțelegem nie la München araE, ci ciupi is,. .j.,a • *.nti de Joi imaplia., toate foinvaih'.apl »«Miaâ.vi a­­jjci l. V'V și anii d­or pivUtwre la pru- i l­ni* cesoslova'.â erau te.nr.nate la ora I ST din noapte, • ancelaru­­liitlei .uân­­/»i­.ii râm­as bu„ de la se.v. su­rern,itir­e'.eioe după ce aceştia s au ms.­.l» ,n registrul de vizitatori şi casei Führe­­rului. In cursul dimineţii de Vineri, la ora 11.30, d. Ci­ambiliam l-a vot’.at pe Car­­­i­elarul HEI er, având o nouă i­onstituire-Inainte de a părăsi Münchenul, pri­mul ministru englez a făcut reprezentan­ţilor presei următoarele declaraţii Am socotit întotdeauna, că dacă vom putea să găsim o soluţie pacifică pentru problema cehoslovacă, vom deschide calea către o liniştire genrală a Euro­pei. Azi dimineaţă am avut o întreve­dere cu Führerul. Amândoi am semnat urnătoarale declaraţie: ,yMoi, Führend Cancelar al Raichtlui li primul ministru al Marei Britanii, am avut o nouă întrevederi şi recunoaştem că chestiunea relaţiilor anglo-genaana vts de primă importanţă pentru cele două ţări­­i pentru Europa. Noi socotim acordul de Joi seara fi acordat naval anfilo-otoman, ca simbolizând dorinţa ce­lor două popoare ale noastre de-a nu purta nici­odată in viitor război unul contra altuia. Am hotărât ca metoda consultării să fie metoda pe care jd vom adopta in legătură cu orice altă chestiune ce ar putea să privească cele două ţări ăla noastre, gi suntem decişi să continu­ăm sforţările noastre pentru a înlătura eventualei* motive de neînţelegere, con­tribuind astfel la a*iparera păcii in Eu­­ropa.‘‘ Comisiunea internaţională prevăzută in protocolul dala München, este al.'u­­luită din dd. von Weiszacker, sul­ve­re tai de stat la Ministerul de externe al­­ ciclului, ambasadorii din Germ­aniaj, ai franţei, Angliei şi Italiei, şi d. Mastey, ministrul Cehoslovaciei la Bc.'in. Este probabl ca reprzentanţii celor cinci state în co­nisiunea internaţională pentru fi­­zarea nouilor frontiere între Reich şi Cehoslovacia, să aibă pe lângă el ex­perţi, 61 in -PimitU pe ifd­ăSătri militari a­­credităU la Berjip. Forţa internaţionala prevăzută in acordul de la München pen­tru a lua parte la asigurarea ordinei pe teritorul sudet din zona 5-a, se va com­pune din membrii regiunei britanice şi ai organizaţiilor de foşti combatanţi di­n fraga. Dri dimineaţă d. Mastny sosit dala München cu avionul, l-a pus la curent pe preşedintele Beneş cu dc.12 zi­le luate la com­efrintu celor 4. îndată s’a întru­nit un consiliu de miniştri la Fraga pen­tru a examina situaţia creată prin acord. Agenţia Reuter, ca o urmare a acestui consiliu a transmis următoarele: Se a­­bulita oficial din Fraga, că­ guvernul choslovac „după ce a examinat decizia luptă fără cehoslovaci şi contra lor la Mänchen,­­nu are altă alternativă decât să accepte.“" In ce priveşte ocuparea regiunilor su­date, trupele germane au început să pă­trundă­ pe tantorul cehoslovac în cursul nopţii de azi Sâmbătă. „Cehoslovacia a fost lăsată in voia sositei şi u­na învinsă­“ — aceasta este lozinca intregei naţiuni cehoslovace. De altfel cum comunicatul de la München a sosit târziu noaptea la Fraga, comen­tariile­ de presă nu sunt­­decât foarte pu­ţine. „Ceske Slovo‘‘ scrie că guvernul va.. .verifica dacă acordurile încheiată la München corespund măsurilor luate îna­­inte de guvernul cehoslovac şi dacă nu au fost făcute noui concesii. Ziarul ex­primă speranța că guvernul britanic va garianta direct nouile ‘ frontieră ale Re­publica cehoslovace. D. DsiUdier a părăsit Münchenul cu avionul la­ orele 11h20, plecând la Paris. D. Chamberlain a plecat la ora 14.20 cu avionul spre Londra. D. Mussolini a sosit Vineri la amiaza cu tronul special la Florenţa unde a fost întâmpinat de regale Victor Emenuel, venit de la Villa San Rosore. Inainte de a pleca din München­­. canadier vorbind ziariştilor a spus că, în­ţelegerea marilor puteri occidentale a evitat războiul, asigurând o pace ono­­i■abilă tuturor popoarelor. A constatat, în persoană că în Germania nu există nici un sentiment de ură sau duşmănie în contra Franţei, după cum nici francezii nu resimt vreun sentiment de ostilitate contra Germaniei.­ ­ * Telegramele noastre cele mai noi sunt următoarele: „PACEA ESTE SALVATĂ“ — A DECLARAT D. DALADIER Paris, 1. (Rador). — La coborâ­rea din avion, d. Daladier a făcut următoarea declaraţie: „Mă inapoiez din Germania. Ne­gocierile au fost de­sigur grele, dar am convingerea profundă, că acordul încheiat era indispensabil pentru menţinerea păcii în Euro­pa. Am deasemeni certitudine as­tăzi, că datorită dorinţei de con­cesiuni mutuale şi spiritului de SENZAŢIA DE LA MUENCHEN: Pact de neagresiune perpetuu între Anglia şi Germania Astă noapte la orele 24 trupele germane au ocupat teritoriile sudete ...drapele îndoliate fals de trist pe edificii, localurile publice au fost in­cili­te iar Societăţile de radio-iniiuxiune şi-au suspen­dat DOLIUL CEHOSLOVACIEI, colaborare, care a însufleţit acţiu­nea celor patru mari puteri occi­dentale, pacea este salvată". „IZVESTIA CRITICĂ ACOR­DUL DE LA MCNCP’-'*’ Moscova, I. (Rador). — Agenţia „Reuter“ anunţă, că ziarul „Izves­­tia“ publică o corespondenţă din Geneva in care se critică acordul semnat la München. Presa sovieti­că a publicat textul acordului fără a-l însoţi de comentarii, peste o chestiune de rezolvat între Polonia şi Cehoslovacia. Astăzi trebue să sosiască răspunsul gu­vernului din Fraga, hotărârile gu­vernului polon depind intru totul de cuprinsul acestui răspuns. * GENEVA, 1. (Rador). Adunarea Societăţii Naţiunilor a aprobat propunerea făcută de com­isiunea sa politică, prin care se precizea­ză că tratatele de pace să fie se­parate de tratatul Societăţii Naţiu­nilor. DEMOBILIZAREA REZER­­­VIŞTILOR FRANCEZI Paris, 1. (Rador.) — Ministe­rul de război a hotărât ca trimi­terea la vatră a rezerviştilor chemaţi sub capel să se facă progresiv după­ ritmul prevăzuţi pentru securitatea apărării na­ţionale. s . ^ 1L­. DALADIER A EX­PUS GUVERNULUI FRANCEZ REZULTATELE DE LA MÜNCHEN Paris, 1. (Rador.) — In Consi­liul de miniştri de eri după a­miază dela calatul Elisee, pre­şedintele Lebrun a adus omagii dlui Daladier ,pentru chipul cum a facţionat­ în interesul ţării şi al păcii. Primul ministru a­ expus apoi rezultatele dela München. In cele din urmă s’a hotărât ca Marţi să ţină o şedinţă­ co­mună a Camerei şi Senatului în care d. Daladier să fa­că o expune­re. Va urma apoi o discuţie am­plă. Tot Marţi se va ţin© un consiliu de cabinet urmat de un consiliu de miniştri. V. Daladier primit cu mare entuziasm la Paris PARIS, 1. (Rador). — Avionul prmuUu ministru Daladier a ate­rizat in mijlocul unui entuziasm de nedescris. Strigătele coască franţa, trăiască Daladier, isto­c­­nesc din toate părţile. Rupând cor­doanele de poliţişti, mulţimea a incunjurat aclamând pe d. Dala­dier şi pe membrii delegaţiei fran­ceze. Trupele dau onorul, iar mu­zica militară cântă Imnul naţional şi uralele mulţimii alcătuesc la un loc un spectacol emoţionant. Du­pă intonarea Marsin­ezei strigătele trăiască Daladier, trăiască Bonnet, reîncep. Primul ministru, membrii gu­vernului şi celelalte personalităţi sosite în întâmpinarea delegaţiei înaintează apoi spre un grup de orfani de război, din mijlocul că­rora se desprinde o tânără, care oferă un buchet de flori preşedin­telui Consiliului de miniştri. După trecerea în revistă a com­paniei de onoare, d. Daladier s-a dus la ministerul de război, unde a fost aşteptat de ofiţerii superiori, înalţii funcţionari ai departamen­tului şi de mai mulţi membri ai guvernului. Printre miile de scrisori primite de d. Daladier, se găseşte şi una a unei ,,mame anonime dintre mii­le de mame franceze“, care expri­mă bucuria delirantă că i-au fost redaţi copiii şi admiraţia şi recu­noştinţă că a fost făcută să triumfe pacea în ceasuri atât de dureroa­se. Intre personalităţile streine, cari au primit şi salutat pe d. Da­­ladier se afla şi d. Bullitt, ambasa­­sadorul Statelor Unite. ENTUZIASTA PRIMIRE FĂ­CUTA D-LUI MUSSOLINI LA FLORENŢA. Florenţa, 1. (Rador). — Trenul special al dlui Mussolini a sosit la Florenţa la ora 13.58, primit cu valuri nesfârşite de­­aclamaţii. Re­gele împărat s’a dus în întâmpi­narea lui Mussolini, care a coborât din tren împreună cu contele Cia­­no. Suveranul a strâns cordial mâna Ducelui, cu care s’a întreţi­nut câteva minute. Mussolini s’a despărţit apo­i, de Regele Victor Emanuel, plecând cu trenul spre Roma, aclamat de mulţime. Rege­le a trecut în revistă trupele şi du­­pă­ ce a primit omagiile autorități­lor s-au întors cu­utomobilul la Villa San Rossa. Trupele germane au ocupat regiunile sudete BERLIN, 1. (Rador.) — Din izvor german autorizat se anun­ţă, că trupele germane vor trece frontieră gesm­ano-cehoslovacă­­ la or­a 24. Aceste trup© vor­ ocu­­­pa prima etapă a regiunii sude­te atribuită Reichului prin a­­cordul de la München. Zoli, este situată la nord de Pas­au şi Lintz. COMISIUNEA INTERNAŢIO­NALĂ A PLECAT AZI IN REGIUNEA SUDEŢILOR. MÜNCHEN, 1. (Rador).­­ Cu prilejul declaraţiilor făcute la München reprezentanţilor presei, d. Neville Chamberlain, a anunţat că Sâmbătă comisiumea interna­ţională se va duce în regiunea su­­deţilor. Dacă s’ar ivi dificultăţi din aplicarea acordului semnat la München, d. Chamberlain a arătat că ele vor putea fi înlăturate prin mijloacele diplomatice obişnuite, sau la nevoe prin conversaţii di­recte dintre conducătorii statelor europene, întrebat asupra demo­bilizării generale, primul ministru britanic a declarat: Nu am discu­tat asupra termenelor, dar sperăm că ea va veni imediat. Răspunzând la o altă întrebare, d. Chamber­lain a afirmat că au fost discutate în mob­i amical toate subiectele politice europene. : Cehoslovacia acceptă PRAGA. 1. (Rador.) — Agenţia Havas transmit©. In deplin a­­cord cu partidele politice, gue­vernul cehoslovac a hotărât să accepte propunerile dela Mün­chen. Luând aceasta hotărâre, guvernul cehoslovac trimite în­tregi lumi protestul său platni­că s’au luat la München rezolu­ţii unilaterale şi fără participa-­­ rea Cehoslovaciei. TELEGRAMA D-LUI HENLEIN. Berlin, 1. (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite: D. Hereleim şeful partidului sudet, a trimis dlui Hitler următoarea telegramă: „In numele germanilor asupriţi şi martirizaţi 20 de ani. Vă mulţu­mesc cu cea mai adâncă emoţie­­pentru libertatea pe ca­re ne-a­ţi cucerit-o. Copii şi nepoţii noştri îşi vor aduce aminte că datorită Führerului nostru, unirea cu ma­re Germanie a putut fi realizată. In numele tuturor celor cari au suferit atât de mult, Vă exprim adânca fericire şi ferma încredere in viitor. Cuvintele sunt prea sla­be pentru a exprima tot ceea ce simţim pentru dv. în această cli­pă-Geremanii sudezi vor rămiâine totdeauna plini de recunoştinţă cehii ce i-a eliberat.“ (Ziarul ,JPatrict‘, dornic ,de a in­forma pe cititorii săâ, publică a­­ceastă telegramă. In tragicele clipe de astăzi are consolaţia, că ea este una dintre ultimele manifestări publice al omului menit să împâr­­tăşască în curând soarta lui Seyss Inquart). POLONIA SE RATOEŞTE Varşovia, 1. (Rador). Un func­ţionar autorizat al ministerului de externe al Poloniei a făcut urmă­toarea declaraţie Agenţiei Ştefani: înţelegerea pentru postulatele poloneze şi reala atitudine a dlor Mussolini şi Hitler, găsesc o înaltă preţuire în cercurile din Varşovia. Realizarea postulatelor poloneze 1 exemplar- Exemplarei legal£ ^ ' poporului­­ Cultura­­l 11­ ®13 Asoc. pt- Roman Planurile dlui Chamberlain pentru pacificarea Europei Berlin, 1. (Rador.) — D. Cham­berlain a acordat u­n interview lui „Voelkischer Beobachter“ în care arată că atunci când s’a a­­pucat de problema sudetă, se gândea la un plan cu mult mai vast, care­­să ducă la pacificarea statornică a înitregei Europei­ Primu­­l gest a fost înt­âlnirea cu Cancelarul Hitler, care a dus la (Semnarea acordului germano­­britanic prin care Anglia şi Ger­­mania i Îşi­ iau angajamentul de a nu mai face război. ŞEDINŢA DE ÎNCHIDE­REA CONSILIULUI SO­CIETĂŢII NAŢIUNILOR Geneva .1. (Rador.) — Consi- liul a ţinut ieri ultima şedinţă,­­ în care a luat act de refuzul­­ Japoniei de a da socoteală Socie-­­ taţii Naţiunilor pentru conflictul cu China. S’a hotărât ca mem­brele Societăţii Naţiunilor să poată aplica individual­­sancţiunii contra Japoniei­ D. CHAMBERLAIN A SOSIT LA LONDRA. Londra. 1. (Rador). D. Cham­ berlain a sosit în cursul după a­­miezii de ieri la aerodromul Hes­ton, unde a fost cald ovaţionat de o mulţime imensă. Primu­l minis­tru a citi mulţimii textul acordului semnat cu d. Hitler, adăugând câte­va cuvinte de ulţumire tuturor a­­calora, care au trimis scrisori de încurajare. Dela aerodrom d. Chamberlain s’a dus la Palatul Buckingham, unde a fost primit de Rege și Re­gină, care l-au felicitat. De aici a plecat la Downing Street, unde într’un consiliu de cabinet de 2 ore a pus în curent guvernul cu deciziile dela München. Berlin, 1. (Rador). Comisiunea internaţională alcătuită prin acor­dul de la München şi-a început lu­crările Vineri după masă la orele 17, sub preşidenţia dlui Weizne­­ker, secretar de stat în ministerul de externe al Reichului. S-a numit o comisie, care a stabilit condiţiile de ocupare a primei zone. Propu­nerile făcute de comisie, au fost adaptate. * Discursul la radio al generalului Sirovy PRAGA, i. (Rador). — Genera­lul 2 SirovHj, preşedintele Consiliu­lui Cehoslovac a ţinut Vineri sea­ra o cuvântare la radio, ascultată in tăcere îndurerată de întreaga populaţie a ţării. Generalul Sirovy a spus intre altele, că Cehoslova­cia a preferat să primească sfatu­rile prietenilor, şi să cedeze forţei decât să sacrifice vieţile poporu­lui. Cehoslovacia şi-a păstrat for­ţele pentru a se ridica din nou şi a se afirma pe terenul eeconomic. Datoria noastră este de a salva viaţa naţiunii. Este însă nevoe ca naţiunea să fie strâns unită. „Am fost Lăsaţi singuri, am fost părăsiţi... toţi vecinii noştrii sunt sub arme. Situaţia noastre este identică cu aceia a unei fortăreţe asediate de forţe sdrobitoare“,­­ au fost ultimele cuvinte ale gene­ralului Sirowy. In semn de doliu naţional, toa­te spectacolele au fost supendate în întreaga Cehoslovacie, iar cafe­nelele şi-au închis porţile. Dease­­menea posturile de radio au sus­pendat difuzarea programului mu­zical, dând numai ştiri din jumă­tate în jumătate de oră. EVACUAREA TERITORII­LOR SUDETE A ÎNCEPUT­ VINERI NOAPTEA PRAGA. 1. (Rador.) - un co­municat oficial anunţă că eva­cuarea progresivă a zonei Nr. 1 diin planul de la München a înce­put in noaptea de 30 Septem­vrie spre 1 Octomvrie. Roma, 1. (Ruad­), a. Mussolini a sosit Vineri la ora 16 la Roma, fiind salutat pe peronul gării de toţi membrii guvernului, popula­ţia Romei a făcut Ducelui o pri­mire triumfală. Din balconul Palatului Veneţia Ducele vorbind mulţimii a decla­rat: Camarazi, aţi trăit ceasuri me­morabile, noi am lucrat la Mün­chen pentru pace şi justiţie. Acea­sta este idealul poporului italian. ♦ Varşovia,­­ (Rador.) — Un comunicat oficial anunţă că ră­­sparristul ceh la nota polonă­­din 27 Septemvrie a fost remis abia Vineri la ora 13,­­ministruliui Po­loniei la Fraga, care l-a trans­mis cu avionul la Varşovia. A­­ceastă notă este considerată la Varşovia ca o manevră menită i să tără­g­ăneze lucrurile. De aceia guvernul ipolon a de­cis să trimită încă ori un răspuns la Praga, cerând in mod limpede și invers executarea cererilor po­loneze, legitime și întemeiate cu privire la Sileziia si Gieszyn. Ră­spunderea pentru nereglementa­­rea acestei probleme va păd­ea numai asupra guvernului din Praga. Nota a fost transmisă cu avion special la Praga. StB 11’ La­ 31 Septembrie s'e deschis ţi glu­gi anca upccci n­oium­e uni localitate, cu iloua lucrări lomaaegti, urnire care a­­cd­eu u ami Minikul negrea a fost pen­tru prima dată reprezentaţi). Deschide­rea unei stagiuni, mai mult chiar de­­cât închiderea ei, înseamnă un eveni­ment festiv deosebit de pretenţios. Da­că închiderea stagiunii egalează cu un fel de examen final, în care se poate cumpăni rezultatul unei stagiuni, în tot ce a produs ea pe tărâmul artistic, des­chiderea ei însemnează oarecum un girogram. De­ aici survin fireşte şi difi­­cultăţile pentru cei ce alcătuiesc reper­­toriul. Căci, dacă repertoriul în general trebue să răspundă unei serii de cerinţi, ce nu se pot reduce la un singur crite­riu, deschiderea stagiunii ţinând seama de această împrejurare, trebue să mai aibă în vedere şi o condiţie specială. Astfel lucrările care se reprezintă cu această ocazie, trebue să fie în adevăr lucrări de antologie. Afară de aceasta, ele trebue să răsfrângă, in măsura po­sibilităţii, şi menirea specială a respec­tivei scene muzicale. In ţările apusene, unde reprezentaţiile de operă se bucură de o tradiţie veche, scenele muzicale îşi au preferinţele lor consacrate. Astfel o­­pera de la München, care se socoteşte moştenitoarea cea mai îndreptăţită a muzicei wagneriene, îşi începe stagiu­nea îndeobşte cu ,,Maeştrii cântăreţi dela Nürnberg inchizându-şi-o cu regulari­tate, iarăş cu aceeaş operă. Direcţia Operei noastre s’a gândit de­sigur la crearea unei asemenea tradi­ţii, alegând lucrările a doi compozitori clujeni. Trebue totuşi să constatăm, cu regret, că elementul festiv pe care-l cu­prinde aparent „Luceafărul11 dlui Bre­ton nu constituie un motiv suficient pentru a, promova această operă la ran­­gul unei deschideri de stagiune. ,,Lu­ceafărul" dlui Breton este, din toate punctele de vedere, o lucrare slabă. Spa­­ţiul unei cronici în actualul format al gazetei ■ noastre nu ne permite o analiză mai amăn­unţită. Ea ar fi însă deosebit de interesantă pentru a arăta cum nu poate fi alcătuită o operă de artă. De­la text şi alcătuirea dramatică a aces­tei lucrări până la compoziţia muzicală, incluziv instrumentaţia, toate elemente­le acestei pretinse opere sânt mediocre. Concepţia muzicala este eclectică şi râs, frânge un compozitor cu­ bună memorie, căruia însă îi lipseşte total demonii ori­ginalităţii. De­ aceea, lucrarea aceasta este lipsită de unitate de stil, indispen­sabilă ori­cărei opere. Apoi, însăşi ca­litatea muzicii este minoră. Efecte bom­bastice cu o aparentă grandoare, bine­­înţeles insuficient studiate, se îmbină cu reminiscenţe de lieduri şi romanţe, realizând o atmosferă de melodr­amă. De­ altfel, lucrurile acestea n’ar t,cr.­bui spuse astăzi: „Luceafărul” este o lucrare mai veche, care era încă într’un timp poate admisibilă. Astăzi însă, evo­luţia muzicei­ române, sine fericire, a ajuns mai departe. Un singur lucru putea să salveze, cât de cât, reprezentaţia aceasta, o bună in­terpretare. Evident, ne gândim în pri­mul rând la elemente vocal dotate. Cu regret trebue să constatăm insă, că nici în privinţa aceasta spectacolul nu ne-a satisfăcut. O excepţie a constituit sub acest raport d-na Li­vi­a Pop. Cu totul altfel se prezintă opera dlui Marţian Negrea: „Păcatul boeresc". O cri­­tică, nu cu orice preţ excesivă, ci doar se­­veră — lux de neîngăduit în oraşul nos­tru — ar putea desigur obiecta şi aici anumite procedeuri. Obiecţiile acestea însă, n’ar scădea din posibilităţile dlui Negrea, care ni s’a descoperit nu numai un talentat compozitor şi bun cunoscă­tor al problemei tehnice, dar şi un spirit impregnat în stilul vremii — un semn întotdeauna bun. Două lucruri vrem să remarcăm mai ales, în această nouă o­­peră­ românească: d. Negrea a reuşit să îmbine în mod organic melodia specific românească cu instrumentaţia modernă. Faptul acesta este deosebit de îmbucu­rător, deoarece înseamnă părăsirea er­etici maniere imitativ folcloristice, care împiedeca promovarea muzicei româ­neşti la gradul unei originalităţi şi va­lori majore. Folclorul este negreşit cel mai de preţ izvor al oricărei muzici. Aplicăndu-se însă o manieră de preluc­rare învechită şi îndulcită, astfel cum a procedat muzica românească dinainte de război­, înseamnă o poziţie fără pers­­pective. O muzică românească fără uti­­­lizar­ea motivelor noastre de baştină, rămâne o producţie de epigon, iar o re­producere facilă a motivelor noastre din folclor egalează cu incercările minore, pe care a sosit timpul să le depăşim o­­dată. Numai o prelucrare profundă, ori­ginală şi savantă a acestor motive poa­te duce la crearea unei muzici culte, ro­mă­neşti de anvergură. începutul l-a făcut Sabin Drăgoi, care îi rămâne încă pentru mult timp o culme a muzicei noastre. Din­­această categorie face parte şi­ opera dlui Ne­grea, pe care tocmai din acest motiv o apreciem în mod deosebit. Surplusul de modernism, pe care-l aduce, ne bucură cu atât mai mult, cu cât şi noi ne-am raliat la opinia acelora Cari întrezăresc în stilul muzical modern un cadru deo­sebit de prielnic tocmai pentru spiritul muzicei noastre. D. Negrea a fost răsplătit de aplau­ze mai puţine decât d. Breton. Lucrul acesta să mal preocupe; d-sa şi-a asigurat în schimb preferinţa oamenilor de gust. Şi distribuţia operei acesteia a fost mai fericită. Ea s’a bucurat de rolul aşa de frumos jucat al dlui L. Popovici cu bunele sale resurse vocale, cât şi de co­laborarea d-şoarei Fiubic, care de mai mult, a­ fost descoperită de publicul nos­­tru competent şi amator de muzică, cu o bună cântăreaţă. Cronica muzicală Deschiderea stagiunii cu „luceafărul“ de Nicolae Brelan şi „Păcat boeresc“ de M. Negrea Cehii cari se refugiază Dezordinile şi tulburările provocate de germanii din regiu­nile sudete, au obligat pe mulţi cehi stabiliţi în aceste regiuni sa părăsească căminele lor şi sa se refugiezee la Praga. Miile de refugiaţi au fost găzduiţi la Praga în mod­ provizor î­n localul şcolilor, până s’au luat măsuri definitive pentru așezarea lor. .. . î T+1 RECRUȚII Somi recruți ai armatei Republicane spaniole.

Next